{"id":1041,"date":"2012-02-23T21:25:00","date_gmt":"2012-02-23T21:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1041"},"modified":"2012-02-23T21:25:00","modified_gmt":"2012-02-23T21:25:00","slug":"boicotul-olandez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1041","title":{"rendered":"Boicotul olandez"},"content":{"rendered":"
O ini\u0163iativ\u0103 interesant\u0103 a doi europarlamentari, unul rom\u00e2n \u015fi unul polonez, \u00eei cheam\u0103 pe esteuropeni la o ac\u0163iune f\u0103r\u0103 precedent la un asemenea nivel, la boicotul produselor olandeze. Cadrul este dat de o situa\u0163ie politic\u0103 intern\u0103 existent\u0103<\/span> \u00een Olanda, unde \u00een parlament partidul PVV (al libert\u0103\u0163ii), un partid extremist cu un procentaj redus, \u015fantajeaz\u0103 executivul, asigur\u00e2ndu-i o fragil\u0103 majoritate \u00een parlament f\u0103r\u0103 de care guvernul nu ar putea fi sus\u0163inut. \u00cen cazul \u00een care PVV nu mai sus\u0163ine guvernul, acesta cade la urm\u0103toarea mo\u0163iune. Echilibrul fragil din legislativ i-a dat acestui partid extremist o marj\u0103 de manevr\u0103 la care nu a visat \u015fi care o folose\u015fte pentru a-\u015fi promova programul bazat pe ura de ras\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 \u00eenscrie c\u00e2t mai multe puncte electorale la urm\u0103toarele alegeri. Un aspect pe care mar\u015feaz\u0103 acest partid este atitudinea \u00eempotriva imigran\u0163ilor de orice natur\u0103 care ar lua locurile de munc\u0103 ale olandezilor. Dar mai este \u015fi un alt context exploatat cu abilitate, cel al atitudinii popula\u0163iei fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 parte a acestor imigran\u0163i care s-au f\u0103cut vinova\u0163i de ac\u0163iuni violente, inclusiv \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor statale \u00een multe \u0163\u0103ri din Europa Occidental\u0103.<\/span><\/div>\n
Nu m\u0103 refer aici la ac\u0163iunile reprobabile ale unor cona\u0163ionali de-ai no\u015ftri \u015fi de alt\u0103 na\u0163ionalitate, ci la alte aspecte mult mai violente. Nu cred c\u0103 a\u0163i uitat revoltele de strad\u0103 care au r\u0103v\u0103\u015fit Fran\u0163a \u015fi Anglia cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, rezultate cu distrugeri, incendieri \u015fi adev\u0103rate lupte de strad\u0103 ale imigran\u0163ilor cu for\u0163ele de ordine, mai ales cei proveni\u0163i din Asia \u015fi Africa (vezi <\/a>Anarhia londonez\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia). Olanda nu a trecut prin astfel de b\u0103t\u0103lii \u00een ora\u015fele sale, dar au fost ac\u0163iuni care au \u015focat popula\u0163ia \u0163\u0103rii. M\u0103 refer aici la asasinarea lui Theo van Gogh, urma\u015f al pictorului van Gogh, regizor, produc\u0103tor, autor \u015fi actor, autorul unui film despre violen\u0163a contra femeilor \u00een unele societ\u0103\u0163i musulmane. La 2 noiembrie 2004, \u00een timp ce se deplasa cu bicicleta, a fost \u00eempu\u015fcat de opt ori de c\u0103tre un islamist marocano-olandez, Mohammed Bouyeri, care a \u00eencercat s\u0103-l decapiteze cu un cu\u0163it \u015fi i-a prins \u00een piept, tot cu un cu\u0163it, un mesaj plin de acuza\u0163ii contra societ\u0103\u0163ii occidentale \u015fi a evreilor. Bouyeri a fost \u00eempu\u015fcat \u00een picior \u00een timpul captur\u0103rii \u015fi a fost condamnat pe via\u0163\u0103.  Acest asasinat a ridicat un val de indignare \u00een toat\u0103 \u0163ara, protestele s-au \u0163inut lan\u0163, chiar au fost raportate peste o sut\u0103 de tentative de incendiere a moscheilor sau fapte de violen\u0163\u0103 asupra unor subiec\u0163i musulmani.<\/span><\/div>\n
PVV \u00eencearc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige puncte electorale din aceast\u0103 stare a popula\u0163iei, dar \u0163inta lor este de data asta estul Europei, din moment ce pe partea cealalt\u0103, cea mai violent\u0103, nu pot lua prea multe m\u0103suri. Dar chiar faptul c\u0103 o fac \u00eempotriva esteuropenilor le confer\u0103 vizibilitatea unor ac\u0163iuni concrete, cum ar fi blocarea ader\u0103rii la spa\u0163iul Schengen a Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu poate fi vorba de o blocare, ci de cel mult o am\u00e2nare de c\u00e2teva luni, dar punctele electorale se \u00eenscriu oricum. Tot \u00een acest context se \u00eenscrie \u015fi ini\u0163iativa PVV de a crea un site unde cet\u0103\u0163enii olandezi sunt invita\u0163i s\u0103 posteze pl\u00e2ngeri \u00eempotriva comportamentului est-europenilor, \u00een general. <\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Boicotul ca arm\u0103<\/b><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Aceast\u0103 atitudine, de a boicota produsele olandeze nu este o m\u0103sur\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi trecut\u0103 u\u015for cu vederea. Au mai existat \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri \u015fi \u00een majoritatea cazurilor, acolo unde consumatorii s-au raliat \u00een mas\u0103, efectul a fost imens, chiar devastator pentru cei care au fost \u0163inta boicotului. Pentru Olanda, o pia\u0163\u0103 de peste o sut\u0103 de milioane de consumatori cum e cea est-european\u0103 care i-ar refuza produsele, un astfel de protest ar avea efecte teribile, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 peste dou\u0103 treimi din PIB-ul Olandei depinde de exporturi. \u00cen contextul crizei economice, o sc\u0103dere masiv\u0103, peste nivelul estimat din cauza crizei, i-ar face pe oamenii de afaceri olandezi s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 reduc\u0103 personalul, lucru care ar afecta direct guvernul, at\u00e2t prin sc\u0103derea \u00eencas\u0103rilor, c\u00e2t \u015fi prin cre\u015fterea indemniza\u0163iilor de \u015fomaj pentru cei disponibiliza\u0163i. Confrunta\u0163i cu aceste probleme, oamenii de afaceri vor face presiuni asupra guvernului, care va trebui s\u0103 ia o decizie, <\/span>men\u0163ine cererile PVV \u015fi se confrunt\u0103 cu o c\u0103dere economic\u0103 masiv\u0103, sau renun\u0163\u0103 la sprijinul PVV pentru a salva economia, dar risc\u00e2nd s\u0103 cad\u0103 la urm\u0103toarea mo\u0163iune. Ar mai fi calea de mijloc, s\u0103 conving\u0103 PVV-ul. Dar p\u00e2n\u0103 atunci, oamenii de afaceri au \u015fi \u00eenceput s\u0103 reac\u0163ioneze, doar \u00een perspectiva unui astfel de boicot, spun\u00e2nd c\u0103 purtarea reprobabil\u0103 a guvernului olandez d\u0103uneaz\u0103 comunit\u0103\u0163ii de afaceri olandeze \u015fi obstruc\u0163ioneaz\u0103 redresarea economic\u0103. Vorbesc de pierderea unor afaceri de dou\u0103 miliarde de euro, o cifr\u0103 impresionant\u0103. \u015ei asta \u00eenainte ca boicotul s\u0103 fie instituit efectiv, deocamdat\u0103 doar men\u0163ionarea lui provoac\u0103 fiori reci pe spin\u0103rile afaceri\u015ftilor olandezi.<\/span><\/div>\n
Dar care ar fi companiile vizate de acest boicot est-european? \u00cen primul r\u00e2nd cele cu marca olandez\u0103, brandurile lor: Shell, Heineken, Dove, TNT, Amstel, Lipton, Rexona, Knorr, Axe, Wolters Kluwer, Tom Tom \u015fi altele. \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 la nivelul pie\u0163ei de o sut\u0103 de milioane de consumatori din Europa de Est o sc\u0103dere de 20%, ca s\u0103 pute\u0163i da o dimensiune a poten\u0163ialului efect asupra exporturilor Olandei. O g\u0103lu\u015fc\u0103 pe care nici un guvern nu ar putea-o \u00eenghi\u0163i. Orice guvern din orice \u0163ar\u0103 responsabil\u0103 ar trebui s\u0103 reac\u0163ioneze \u00een fa\u0163a unei asemenea provoc\u0103ri.<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Rom\u00e2nia \u015fi boicotul<\/b><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
\u00centrebarea ce r\u0103m\u00e2ne \u015fi se pune pentru noi, ce ar reprezenta un astfel de boicot din punct de vedere al Rom\u00e2niei. S\u0103 ne uit\u0103m pu\u0163in pe cifre. Olanda este principalul investitor \u00een economia Rom\u00e2niei, lucru care ridic\u0103 multe \u00eentreb\u0103ri asupra motivelor ascunse care stau la baza refuzului acestei \u0163\u0103ri de a admite Rom\u00e2nia \u00een spa\u0163iul Schengen, deoarece o admitere \u00een acest spa\u0163iu ar fi \u015fi \u00een beneficiul oamenilor de afaceri olandezi, printr-o mai bun\u0103 integrare economic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Ca exemplu, aduc p\u0103rerea transportatorilor interna\u0163ionali, care se pl\u00e2ng c\u0103 din cauza am\u00e2n\u0103rii admiterii Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei \u00een acest spa\u0163iu, pierd timp \u015fi bani \u00een urma sta\u0163ion\u0103rii TIR-urilor la punctele de trecere, un aspect deloc de neglijat, mai ales c\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au \u00eendeplinit toate criteriile tehnice pentru admitere \u00een Schengen, \u015fi toate \u0163\u0103rile din spa\u0163iul Schengen au aprobat admiterea Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei, mai pu\u0163in Olanda. Dorim un spa\u0163iu economic comun, dar unii, de fapt unul, nu \u00eel vrea pe deplin. Revin mai \u00eencolo asupra acestui aspect, acum vorbesc de cifre.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 ne uit\u0103m strict la datele statistice, vom observa c\u0103 balan\u0163a comercial\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u015fi Olanda, defavorabil\u0103 Rom\u00e2niei, \u00een sensul c\u0103 Rom\u00e2nia import\u0103 din Olanda mai mult dec\u00e2t export\u0103, dar aceast\u0103 balan\u0163\u0103 negativ\u0103 are tendin\u0163a de a se reduce din ce \u00een ce mai mult. Spre exemplu, deficitul comercial cu Olanda este \u00een sc\u0103dere, de la 1236,8 milioane euro \u00een 2007 la 1129,5 milioane \u00een 2008, apoi brusc la 543,5 \u00een 2009, o cre\u015ftere la 613 \u00een 2010, dar care nu se compar\u0103 cu deficitul aproape dublu din 2007 sau 2008. Situa\u0163ia devine interesant\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m pe cifrele disponibile p\u00e2n\u0103 la 31 august 2011, adic\u0103 trei trimestre din patru pentru acest an. Deficitul comercial a sc\u0103zut la 253,4 milioane euro, \u00een urma cre\u015fterii exportului rom\u00e2nesc fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut de 47%, pe c\u00e2nd importurile au crescut fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 cu 11%. Aceste cre\u015fteri au fost realizate, la exporturile Rom\u00e2niei, de ma\u015fini, aparate \u015fi echipamente electrice (280,7 milioane euro), produse agricole vegetale (82,7 milioane) vehicule \u015fi echipamente auxiliare de transport (21,6 milioane); produse metalurgice (20,4 milioane); produse din mase plastice \u015fi cauciuc (12,5 milioane euro). Cre\u015fterea importurilor din Olanda (117,9 milioane) a fost realizat\u0103 de vehicule \u015fi echipamente auxiliare de transport (42,2 milioane euro); produse ale industriei chimice (26,5 milioane euro); produse agricole vegetale (10,3 milioane euro). S\u0103 fim cinsti\u0163i \u015fi sinceri m\u0103car fa\u0163\u0103 de noi, aceast\u0103 reducere a deficitului comercial se datoreaz\u0103 cre\u015fterii continue a competitivit\u0103\u0163ii economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een contextul concuren\u0163ial al Uniunii Europene. Acest trend nu poate dec\u00e2t s\u0103 ne bucure, dar se pare c\u0103 olandezii nu au aceea\u015fi p\u0103rere, \u015fi este de la sine \u00een\u0163eles acest lucru. Nu prea le convine o cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi competitiv\u0103 a produselor rom\u00e2ne\u015fti care \u00een cur\u00e2nd le vor face probleme pe propria lor pia\u0163\u0103, mai ales c\u0103 economia lor se bazeaz\u0103 \u00een propor\u0163ie de peste dou\u0103 treimi pe exporturi. V\u0103 da\u0163i seama ce ar \u00eensemna un boicot asupra bunurilor de larg consum  olandeze \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103? \u00cen prima faz\u0103, respectiv \u00een c\u00e2teva luni, trendul se va accelera \u015fi vom ajunge s\u0103 export\u0103m c\u0103tre ei mai mult dec\u00e2t import\u0103m.<\/span><\/div>\n
\u00centrebarea care se pune, ce ar fi dac\u0103 ei ar impune un boicot asem\u0103n\u0103tor produselor rom\u00e2ne\u015fti? R\u0103spunsul este mult mai simplu, ar fi imposibil. Nu ar avea cum. Pentru a explica acest lucru va trebui s\u0103 arunc\u0103m o scurt\u0103 privire asupra contextului politic regional, care este str\u00e2ns legat de cel economic.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 1989, \u0163in\u00e2nd cont de calitatea slab\u0103 a produselor rom\u00e2ne\u015fti, am devenit o pia\u0163\u0103 de desfacere ideal\u0103 pentru to\u0163i cei care doreau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 ceva, indiferent de calitate. Au trecut ani buni p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eencepem din nou s\u0103 apreciem produsele noastre proprii, s\u0103 reg\u0103sim calitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103 apreciem produsele rom\u00e2ne\u015fti. \u00cencet, \u00eencet, am \u00eenceput s\u0103  o vedem, dar aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere ne-a costat scump \u00een balan\u0163a comercial\u0103 extern\u0103 (vezi <\/a>Altceva despre siguran\u0163a na\u0163ional\u0103), dar ast\u0103zi vedem cum tot mai mul\u0163i consumatori se \u00eendreapt\u0103 spre brandurile na\u0163ionale, mai ales c\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 prin aceast\u0103 alegere pl\u0103tesc salariul unui muncitor rom\u00e2n \u015fi p\u0103streaz\u0103 banii \u00een comunitate.  <\/span><\/div>\n
\u00cen acest sens, \u0163\u0103rile din jurul nostru \u015fi-au dezvoltat companii puternice, care au devenit transna\u0163ionale, concurente cu multina\u0163ionalele occidentale pe anumite segmente de pia\u0163\u0103. Consumatorii rom\u00e2ni nu aveau o disciplin\u0103 de pia\u0163\u0103, foarte des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een vestul Europei, unde fiecare consumator era targetat spre propriile produse na\u0163ionale. Sunt notorii exemplele cu consumatori germani care cump\u0103r\u0103 Grundig, de\u015fi Sony era mai ieftin \u015fi cu mai multe op\u0163iuni, sau britanicii care se scuz\u0103 c\u0103 nu au g\u0103sit ceva vegetale engleze\u015fti. Mai trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi faptul c\u0103 noi, rom\u00e2nii, avem vecinii pe care ni i-a dat Dumnezeu, vecini care nu ne suport\u0103 deloc. Iar ace\u015ftia, din acest spirit, refuz\u0103 la cump\u0103rare produsele rom\u00e2ne\u015fti, este un fapt cu care va trebui s\u0103 ne obi\u015fnuim. Ceea ce este ciudat este faptul c\u0103 noi le cump\u0103r\u0103m produsele, pe motive mercantile, c\u0103 poate sunt mai bune sau mai ieftine, uit\u00e2nd c\u0103 \u00een acest fel le aliment\u0103m financiar scopurile politice. Astfel, am v\u0103zut fel de fel de firme vecine devenite transna\u0163ionale care s-au extins \u015fi fac afaceri bune \u00een Rom\u00e2nia, pe c\u00e2nd firmele rom\u00e2ne\u015fti sunt pur \u015fi simplu boicotate \u00een vecini, doar din simplul motiv c\u0103 sunt rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n
O astfel de politic\u0103 a f\u0103cut ca rom\u00e2nii s\u0103 nu aib\u0103 branduri sonore ca fiind rom\u00e2ne\u015fti, dar s\u0103 furnizeze mare parte din subansamble din care sunt f\u0103cute alte branduri occidentale de succes. Excep\u0163ii notabile exist\u0103, ca \u015fi Dacia, dar sunt prea pu\u0163ine fa\u0163\u0103 de poten\u0163ialul creativ existent \u00een Rom\u00e2nia. Dou\u0103 lucruri au \u00eempiedicat dezvoltarea mai multor transna\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, primul fiind ne\u00eencrederea consumatorilor rom\u00e2ni, deoarece nu ai cum s\u0103-\u0163i dezvol\u0163i pia\u0163a extern\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 te bazezi pe v\u00e2nz\u0103rile de pe cea intern\u0103, al doilea fiind refuzul vecinilor de a cump\u0103ra produse rom\u00e2ne\u015fti, deoarece primul pas \u00een dezvoltarea pe pie\u0163ele externe \u00eel reprezint\u0103 pie\u0163ele vecinilor, cele mai apropiate.<\/span><\/div>\n
Un dezavantaj major, dar \u00een contextul unui conflict economic cu Olanda acesta devine un avantaj. Spuneam c\u0103 olandezii nu ar putea r\u0103spunde cu aceea\u015fi moned\u0103 \u00een cazul unui boicot rom\u00e2nesc asupra produselor olandeze. \u00cen primul r\u00e2nd, dac\u0103 consumatorii olandezi ar decide s\u0103 boicoteze produsele rom\u00e2ne\u015fti, nu prea ar avea cum. Majoritatea produselor rom\u00e2ne\u015fti de pe pia\u0163a olandez\u0103 nu au un brand propriu, ci sunt sub alte branduri, cu c\u00e2teva excep\u0163ii, cum ar fi cel al vinurilor. Deci consumatorii finali nu au cum s\u0103 identifice produsele rom\u00e2ne\u015fti, deoarece ele sunt parte a altor produse. De exemplu, cam jum\u0103tate din industria constructoare de nave din Olanda folose\u015fte subansamble produse \u00een \u015fantierele rom\u00e2ne\u015fti. Cum ar putea s\u0103 boicoteze olandezul de r\u00e2nd produsele rom\u00e2ne\u015fti, refuz\u00e2nd s\u0103 urce pe un vapor dac\u0103 afl\u0103 c\u0103 jum\u0103tate din el este construit \u00een Rom\u00e2nia? Ajungem deja \u00een domeniul ridicolului.<\/span><\/div>\n
A\u015fa putem vedea c\u0103 boicotul rom\u00e2nesc este mult mai eficient dec\u00e2t orice tentativ\u0103 reciproc\u0103 olandez\u0103. \u015ei \u00een cazul nostru, putem boicota doar produsele clar olandeze. De exemplu, nu cred c\u0103 consumatorii de lactate vor refuza s\u0103 cumpere Napolact sau Milli, care este de\u0163inut de firma olandez\u0103 Friesland, deoarece majoritatea nici nu \u015ftiu asta. Dar boicotul numelor de marc\u0103 olandeze ar fi suficient s\u0103 dea o lovitur\u0103 economiei acestei \u0163\u0103ri, lovitur\u0103 care i-ar face pe deciden\u0163ii politici s\u0103 revin\u0103 la realitate.<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Aspecte strategice \u00een refuzul Olandei<\/b><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Un lucru prea pu\u0163in mediatizat \u00een acest refuz al Olandei de a permite accesul Rom\u00e2niei \u015fi al Bulgariei \u00een spa\u0163iul Schengen, de liber\u0103 circula\u0163ie, \u0163ine \u015fi de unele aspecte strategice prea pu\u0163in mediatizate, \u00een presa din Rom\u00e2nia deloc relevate. <\/span><\/div>\n
Este tipic, ne preocup\u0103m mai mult de b\u0103taia politic\u0103 intern\u0103, de scuipatul permanent \u00eentre partidele noastre, pierz\u00e2nd din vedere esen\u0163ialul, contextul interna\u0163ional. Mi se pare strig\u0103tor la cer felul \u00een care ne consum\u0103m timpul \u015fi energia \u00een luptele politice interne, \u00een timp ce \u00een jurul nostru totul se n\u0103ruie. Suntem ca \u015fi muzican\u0163ii de pe Titanic care c\u00e2nt\u0103 \u00een timp ce vaporul se scufund\u0103, absen\u0163i la tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de ei, dar foarte vocali dac\u0103 careva gre\u015fe\u015fte vreo not\u0103 muzical\u0103. Tr\u0103im un teatru al absurdului, Eugen Ionesco ar putea fi m\u00e2ndru, Europa se scufund\u0103 \u00een criz\u0103, \u00een timp ce noi discut\u0103m la infinit despre prezen\u0163a opozi\u0163iei \u00een parlament. \u00cen anul 1453, \u00een timp ce armatele turce\u015fti ale lui Mohamed al II-lea, supranumit mai t\u00e2rziu Cuceritorul asediau Constantinopolele, liderii religio\u015fi discutau la nesf\u00e2r\u015fit teza dac\u0103 \u00eengerii au sex sau nu. Cam a\u015fa suntem \u015fi noi acum, criza zguduie \u00eentreaga lume, Uniunea European\u0103 se preg\u0103te\u015fte pentru un \u015foc masiv al crizei, iar noi… discut\u0103m dac\u0103 vreo pipi\u0163\u0103 de la televizor are silicoane naturale sau dac\u0103 opozi\u0163ia face protest sau grev\u0103 \u00een parlament. De-ar fi tr\u0103it Caragiale \u00een vremurile noastre, ar fi trebuit s\u0103 scrie nonstop, zi \u015fi noapte, \u015fi tot nu ar fi fost \u00eendeajuns pentru a prinde m\u0103car o parte din absurdul politicii noastre interne. <\/span><\/div>\n
\u00cemi dau seama \u015fi m\u0103 bazez \u00een aceste afirma\u0163ii pe mai multe lucruri, \u00een primul r\u00e2nd tratarea evenimentelor grave de pe mapamond doar din perspectiv\u0103 electoral\u0103, adic\u0103 unii doresc \u015fi nu doresc semnarea unui tratat care s\u0103 limiteze deficitul bugetar, dar nici m\u0103car nu o spun clar dac\u0103 o doresc sau nu, a\u015ftept\u00e2nd probabil s\u0103 vad\u0103 cum se marcheaz\u0103 asta electoral. Dar subiectul este altul boicotul asupra produselor olandeze \u015fi aspectele strategice \u00een atitudinea Olandei de refuz al accederii Rom\u00e2niei \u015fi implicit al Bulgariei \u00een spa\u0163iul Schengen.<\/span><\/div>\n
Olanda este con\u015ftient\u0103 de importan\u0163a transporturilor navale \u00een via\u0163a sa economic\u0103, doar a avut un imperiu colonial sus\u0163inut pe flota sa. Tot a\u015fa, \u015ftie de \u00eensemn\u0103tatea c\u0103ilor de transport pe ap\u0103, de c\u00e2t este de important cine le controleaz\u0103 \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 le administreze, taxele din tranzit \u015fi serviciile conexe fiind un important venit pentru bugetul olandez.<\/span><\/div>\n
Cel mai ieftin transport este cel pe ap\u0103, existen\u0163a unei c\u0103i navigabile a facilitat \u00eenc\u0103 din antichitate dezvoltarea unei na\u0163iuni sau a unei civiliza\u0163ii, cum au fost fenicienii, grecii \u015fi al\u0163ii. \u00cen America, existen\u0163a fluviului Mississippi \u015fi a afluen\u0163ilor s\u0103i navigabili a avut un impact imens \u00een viitoarea dezvoltare economic\u0103.<\/span><\/div>\n
Tot a\u015fa, pentru Olanda, portul Rotterdam, cel mai mare \u015fi important port european, are o importan\u0163\u0103 crucial\u0103 \u00een economia european\u0103 \u015fi olandez\u0103 \u00een particular. De ce mai mult dec\u00e2t alte porturi europene? Deoarece este la gura de v\u0103rsare a fluviului Rin, care p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een interiorul Europei. Mai mult, din 1992 fluviul Maine, afluent al Rinului, este legat de fluviul Dun\u0103rea pe un canal lung de 171 km. Astfel, cea mai scurt\u0103 cale pe ap\u0103 dintre Rotterdam \u015fi Constan\u0163a este de-a lungul Rinului, Maineului, al Canalului Maine \u2013 Dun\u0103re, de-a lungul Dun\u0103rii, apoi pe canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 \u015fi apoi pe mare p\u00e2n\u0103 la Constan\u0163a. Marele avantaj economic este c\u0103 de-a lungul acestei lungi c\u0103i navigabile poate fi asigurat accesul cu cheltuieli de transport minime \u00een foarte multe puncte din centrul Europei. Olanda se bucur\u0103 de aceast\u0103 pozi\u0163ie a Rotterdamului prin serviciile oferite \u015fi taxele \u00eencasate, deloc de neglijat.<\/span> <\/p>\n
<\/a><\/span><\/div>\n
 <\/div>\n<\/p><\/div>\n
Dar odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei \u00een Schengen, o mare parte din fluxul de marf\u0103 spre centrul Europei nu va mai intra prin Rotterdam, ci prin Constan\u0163a, aici se poate face vama, desc\u0103rcarea vaselor de p\u00e2n\u0103 la 165000 TDW \u015fi \u00eenc\u0103rcarea pe nave mai mici, de 5000 TDW sau barje fluviale de 3000 TDW, care pot forma convoaie de maximum 6, astfel \u00eenc\u00e2t se pot transporta pe fluviu c\u00e2te 18000 TDW concomitent. M\u0103 refer aici la fluxul de marf\u0103 din regiunea asiatic\u0103, importurile din China \u015fi sud-estul Asiei, din Japonia \u015fi alte p\u0103r\u0163i, pentru care traseul cel mai scurt devine cel prin Oceanul Indian, Marea Ro\u015fie, Canalul Suez, Marea Mediteran\u0103, Marea Neagr\u0103, Constan\u0163a \u015fi apoi calea mai susmen\u0163ionat\u0103. Astfel, s-ar putea reduce dezechilibrul de zece la unu dintre transportul pe Rin \u015fi cel de pe Dun\u0103re. Odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u00een Schengen, o parte din veniturile Rotterdamului vor trece \u00een contul Constan\u0163ei, un alt lucru care nu prea convine Olandei, motiv \u00een plus pentru a se opune ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Schengen, sub pretextul convenabil al echilibrului fragil al guvernului \u015fantajat de PVV. Poate fi unul din cazurile \u00een care situa\u0163ia le convine am\u00e2ndurora, at\u00e2t guvernului, c\u00e2t \u015fi PVV.<\/span><\/div>\n
De aceea consider c\u0103 trebuie s\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u015fi s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m drepturile, boicot\u00e2nd produsele olandeze \u00eenlocuindu-le preferabil cu cele rom\u00e2ne\u015fti, iar unde nu se poate, cu produse similare de alt\u0103 provenien\u0163\u0103.       <\/span><\/div>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un astfel de boicot ar putea avea efect, cu condi\u0163ia ca mai mul\u0163i rom\u00e2ni s\u0103 se ralieze acestuia. Ar fi o \u015fans\u0103 ca s\u0103 ne demonstr\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd nou\u0103 \u00een\u015fine, c\u0103 suntem importan\u0163i, cont\u0103m \u015fi avem un cuv\u00e2nt greu de spus \u00een afacerile europene. Avem puterea, este la noi, va trebui doar s\u0103 o folosim, iar efectele ei vor putea fi mai mari dec\u00e2t ne a\u015ftept\u0103m. Este un prim pas, un precedent, care ar fi p\u0103cat s\u0103-l rat\u0103m. Putem boicota produsele olandeze eficient, mai ales c\u0103 avem alternative cel pu\u0163in de acela\u015fi nivel calitativ. Trebuie doar ca \u00een fa\u0163a rafturilor de la supermarket s\u0103 alegem, este dreptul nostru \u015fi datoria noastr\u0103, iar prin alegerea noastr\u0103 am putea influen\u0163a inclusiv politica european\u0103 fa\u0163\u0103 de noi. \u00cenc\u0103 nu ne d\u0103m seama, dar acesta este un test, un test al voin\u0163ei noastre de a ne impune \u00een fa\u0163a Europei ca \u015fi un popor liber, cu drepturi \u015fi op\u0163iuni. Depinde doar de noi s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 suntem capabili s\u0103 alegem aceste op\u0163iuni \u015fi s\u0103 ne impunem ca \u015fi o for\u0163\u0103 a consumatorilor care nu poate fi manipulat\u0103 cum ar dori al\u0163ii.   <\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Autor: Cristian Negrea<\/p>\n

Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O ini\u0163iativ\u0103 interesant\u0103 a doi europarlamentari, unul rom\u00e2n \u015fi unul polonez, \u00eei cheam\u0103 pe esteuropeni la o ac\u0163iune f\u0103r\u0103 precedent la un asemenea nivel, la…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1040,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[455,158,453,64,454],"class_list":["post-1041","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-aderare","tag-bulgaria","tag-olanda","tag-romania","tag-schengen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1041\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}