![\"Ion](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/UNGARIA%201%202.jpg\")
<\/a><\/div>\nNostalgia unora \u015fi realitatea<\/span><\/span><\/p>\n Majoritatea dintre noi sunt de acord c\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia este lipsit\u0103 de repere morale, iar mass-media este printre principalii vinova\u0163i de asta, dar nu numai ea, suntem \u015fi noi cei vinova\u0163i, fiindc\u0103 gir\u0103m prin interesul nostru emisiunile \u015fi apari\u0163iile de aceast\u0103 natur\u0103. De aceea avem clasa politic\u0103 pe care o merit\u0103m, de aceea tr\u0103im a\u015fa cum tr\u0103im, fiindc\u0103 \u00een loc s\u0103 muncim \u015fi s\u0103 ne facem treaba, fiecare \u00een treaba lui \u015fi pentru bun\u0103starea lui, c\u0103sc\u0103m gura \u015fi st\u0103m ca la meci \u00een fa\u0163a dezbaterilor sterile din politica intern\u0103, \u00een timp ce plan extern se petrec mari muta\u0163ii \u015fi evenimente care ne vor afecta direct, f\u0103r\u0103 mil\u0103, iar noi habar nu avem de ele. \u015ei nimeni nu ne aten\u0163ioneaz\u0103. <\/span><\/i><\/p>\n Nici nu ar avea cine, politicienii no\u015ftri sunt cei pe care \u00eei promov\u0103m, cei care i-am votat \u015fi care stau pe banii no\u015ftri f\u0103c\u00e2nd cu totul altceva dec\u00e2t ceea ce ar trebui s\u0103 fac\u0103. \u015ei sunt \u015fi ei de \u00een\u0163eles, nici ei nu \u015ftiu ce s\u0103 fac\u0103. Degeaba c\u00e2\u0163iva anali\u015fti pe partea extern\u0103 se str\u0103duiesc s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume, nu au succes, nu sunt populari \u015fi nu fac rating. Mai bine un manelist.<\/span><\/i><\/p>\n De aceea, ar trebui s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m modelele \u00een trecut, chiar dac\u0103 nici istoria nu ne-o cunoa\u015ftem prea bine. Dar mai u\u015for ne g\u0103sim modelele printre personajele de atunci dec\u00e2t printre cele din ziua de azi. Da, \u00een trecut am avut \u015fi personaje bune, \u015fi rele, dar cele bune au fost chiar deosebite. Nu m\u0103 refer neap\u0103rat la politicieni, ci la c\u0103rturari, iar ast\u0103zi, printre intelectualii prezentului, este greu s\u0103 g\u0103se\u015fti o figur\u0103 comparabil\u0103. Poate de aceea intelectualitatea prezentului nu prea \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 multe din personalit\u0103\u0163ile trecutului r\u0103mase \u00eenc\u0103 necunoscute publicului larg. <\/span><\/i><\/p>\n \u00cen toate domeniile, am avut personalit\u0103\u0163i de excep\u0163ie, chiar \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163a mai nou\u0103 numit\u0103 geopolitic\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103 cu al c\u0103rei studiu ar trebui s\u0103 se ocupe orice politician ajuns \u00een func\u0163ii de responsabilitate, cel pu\u0163in \u00een alte \u0163\u0103ri a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Chiar dac\u0103 nu au fost numi\u0163i ca atare, marii no\u015ftri c\u0103rturari au fost \u015fi geopoliticieni, era necesar pentru a \u00een\u0163elege mersul lumii. A\u015fa au fost Iorga, Eminescu, chiar \u015fi marele geograf Simion Mehedin\u0163i, \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Dar ast\u0103zi am s\u0103-l aduc \u00een discu\u0163ie poate pe cel mai mare geopolitician rom\u00e2n, m\u0103 refer la Ion Conea. \u015ei nu oricum, ci public\u00e2nd un material al s\u0103u din 1941, intitulat <\/span><\/i>Transilvania, inim<\/span>\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi statului rom\u00e2nesc<\/span><\/b>, pentru a vedea ce \u00eenseamna un studiu geopolitic atunci. Ast\u0103zi, nu mul\u0163i reu\u015fesc s\u0103 mai scrie a\u015fa. \u0162in\u00e2nd cont \u015fi de contextul \u00een care a fost scris, la un an dup\u0103 ecdarea Ardealului de Nord prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Ion Conea vine cu un r\u0103spuns pe m\u0103sur\u0103, cu argumente geopolitice, propagandei de\u015f\u0103n\u0163ate „\u015ftiin\u0163ifice” a ungurilor pentru refacerea Ungariei Mari. Unele dintre aceste argumente ale propagandei maghiare le mai g\u0103sim \u015fi ast\u0103zi pe multe siteuri \u015fi forumuri, precum \u015fi printre afiram\u0163ii ale unor organiza\u0163ii \u015fi curente maghiare. Iat\u0103 articolul.<\/span><\/i><\/p>\n Transilvania, inim<\/span>\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi statului rom\u00e2nesc<\/span><\/b><\/span> <\/span><\/p>\n \u201dOrice Stat, spune Kjellen, urm\u0103re\u015fte s\u0103 acopere o regiune geografic\u0103 organic\u0103 \u00een \u00eentregimea ei\u201d. Basinul Dun\u0103rii de mijloc, este o astfel de regiune, dar vecinii no\u015ftri Unguri nu-l pot pretinde nici pe departe \u00een \u00eentregimea lui, pentru un Stat Unguresc ei sunt doar o modest\u0103 mic\u0103 insul\u0103 etnic\u0103, ce se pierde \u00een cadrul acestui mult prea larg pentru ei basin. – \u015ei n-ai dreptul s\u0103 pretinzi pentru tine o regiune geografic\u0103 organic\u0103 \u00eentreag\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd neamul t\u0103u o umple \u00een \u00eentregime. Altfel, trebuie s\u0103 te mul\u0163ume\u015fti cu c\u00e2t, din ea, ocup\u0103 masa neamului t\u0103u. \u2013 Iar Transilvania (o po\u0163i afla din cel dint\u00e2i tratat de geopolitic\u0103, care-\u0163i va c\u0103dea sub priviri), e sortit\u0103 de la \u00eenceputul lumii s\u0103 fie s\u00e2mbure de \u0163ar\u0103, cum o vedem c\u0103 e \u00een Rom\u00e2nia Mare \u2013 \u015fi nu pies\u0103 de margine, secundar\u0103, cum a fost \u2013 \u015fi ar fi! \u2013 \u00eentr-o Ungarie Mare. <\/span><\/span><\/p>\n Principala form\u0103 de manifestare a Statului, gl\u0103suie\u015fte catehismul geopolitic, este lupta lui pentru spa\u0163iu, faimosul \u201dKampf um den Raum\u201d al lui Ratzel. Spa\u0163iul, spune acesta, este condi\u0163ia de grandoare a Statelor. Ca o buruian\u0103 rea, am zice, a\u015fa caut\u0103 Statul a se \u00eentinde, pe c\u00e2t mai mult\u0103 suprafa\u0163\u0103. Dar ceea ce e \u015fi mai interesant \u00een aceast\u0103 fixare \u015fi l\u0103\u0163ire teritorial\u0103 a unui Stat, este faptul c\u0103 el caut\u0103 a se prinde de ceea ce se cheam\u0103 un \u0163inut organic<\/i>. Orice Stat, spune Kjellen, are aceast\u0103 tendin\u0163\u0103: s\u0103 devin\u0103 \u0163inut organic<\/i>. Iat\u0103 cuvintele lui: \u201dCeea <\/span>ce observ\u0103m aici este, \u00een fond, nimic altceva dec\u00e2t tendin\u0163a pe care o au Statele de a deveni \u0163inuturi organice. Ele umbl\u0103 dup\u0103 un \u0163inut organic<\/i>, cu care vor s\u0103 se cunune, pentru c\u0103, dup\u0103 aceea, prin aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie, \u0163inuturile lor s\u0103 devin\u0103 tot mai mult organice.\u201d<\/span><\/p>\n Dar ce este acel \u0163inut sau aceea regiune geografic\u0103 natural\u0103, organic\u0103, dup\u0103 care Statul umbl\u0103 s\u0103 o g\u0103seasc\u0103, s\u0103 se fixeze pe ea, \u015fi s\u0103 o acopere toat\u0103, ca m\u00e2nat de o for\u0163\u0103 nev\u0103zut\u0103? Tot Kjellen: \u201dObserva\u0163ia tot mai aprofundat\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, a ar\u0103tat c\u0103 acest concept de \u0163inut natural organic const\u0103 din dou\u0103 elemente: \u00een afar\u0103, \u0163inutul s\u0103 aib\u0103 hotare naturale<\/i>, \u00een\u0103untru \u2013 s\u0103 aib\u0103 o articula\u0163ie organic\u0103. \u00cen ambele aceste direc\u0163ii, legea aceasta a individualiz\u0103rii geografice a Statelor s-a dovedit a fi tot mai puternic activ\u0103\u201d (\u00een decursul vremii).<\/span><\/p>\n Iar ceea ce d\u0103 con\u0163inut conceptului de \u201d\u0163inut natural organic\u201d nu este uniformul, ci armonicul sau cu alte cuvinte, con\u0163inutul regiunii naturale cu care Statul se va \u201dcununa\u201d, nu va fi unul pe care s\u0103 \u00eel caracterizeze uniformitatea , ci at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte relieful, c\u00e2t \u015fi produsele lui de sol \u015fi subsol, unul c\u00e2t mai variat cu putin\u0163\u0103. Totul, \u00eens\u0103, s\u0103 se \u00eenchege, printr-o corela\u0163ie str\u00e2ns\u0103, \u00eentr-un \u00eentreg c\u00e2t mai unitar \u015fi, am zice, c\u00e2t mai organic. Regiunea aceasta natural\u0103 s\u0103 fie, adic\u0103, alc\u0103tuit\u0103 dintr-o sum\u0103 de unit\u0103\u0163i geografice naturale mai mici care, ca relief, s\u0103 se \u00eembine \u00eentr-un chip c\u00e2t mai armonic \u015fi mai strategic cu putin\u0163\u0103, iar sub aspectul economic s\u0103 realizeze autarchia\u2026<\/span><\/p>\n S\u0103 privim teritoriul Statului rom\u00e2nesc din punct de vedere al structurii \u015fi al articula\u0163iei lui l\u0103untrice, s\u0103 consider\u0103m cu alte cuvinte, con\u0163inutul conturului, adic\u0103 ceea ce Kjellen nume\u015fte das Reichsgebiet<\/i>. \u015ei s\u0103 facem aceasta, spre a \u00een\u0163elege \u015fi mai bine construc\u0163ia geografic\u0103 a <\/span>acestui p\u0103m\u00e2nt, s-o facem compar\u00e2nd Rom\u00e2nia mare de azi cu Ungaria mare de ieri. <\/span><\/span><\/p>\n \u00centr-un recent studiu ap\u0103rut la Budapesta \u015fi intitulat \u201eBiograpgie des frontieres politiques du Centre-Est europeen\u201d, d. Andre Ronai de la Universitatea din Budapesta, prezint\u0103 \u00een acest chip p\u0103m\u00e2ntul Ungariei Mari, adic\u0103 al Ungariei de dinainte de Trianon: \u201eC\u2019est …le territoire d\u2019Eta le plus parfait, le plus uni et le plus harmonieux de toute la region quo nous examinons et peut\u2013etre meme du monde entier<\/i>\u201d. O fi! Dar \u2013 \u015fi vom vedea mai jos \u00eendrept\u0103\u0163irea noastr\u0103 de a ne pune o astfel de \u00eentrebare \u2013 ce le poate \u0163ine aceasta de cald Ungurilor? Vrem \u015fi spunem: Ce le pas\u0103 Ungurilor de aceasta, odat\u0103 ce teritoriul de care-i vorba nu-i al lor sau, mai exact, nu-i numai al lor<\/i>?<\/span><\/p>\n Geografii \u015fi istoricii unguri invoc\u0103 mereu, ca un argument pro-domo, forma rotund\u0103 a vechei Ungarii: Acest Stat satisf\u0103cea. adic\u0103 unele din primele postulate geopolitice: Hier ist die koncentrische Figur das Ideal (Kjellen) Numai c\u0103, dac\u0103 am vedea c\u00e2t din acest cadru ocup\u0103 elementul etnic unguresc, trebuie s\u0103 spunem:<\/span><\/span><\/p>\n \u201eNu po\u0163i pretinde pentru Statul t\u0103u un teritoriu din care tu, etnic, nu ocupi dec\u00e2t o treime.\u201d Altul e cazul cu Rom\u00e2nia Mare, \u00eens\u0103: Ea are dreptul, ca Stat, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 rotund\u0103 deoarece pe c\u00e2t de \u00eentins \u015fi de rotund \u00eei e p\u0103m\u00e2ntul (\u0163inut organic, prin excelen\u0163\u0103!), exact pe at\u00e2t \u00eei e \u015fi neamul.<\/span><\/span><\/p>\n <\/span>\u00cen adev\u0103r, poate c\u0103 fiecare Stat, dac-ar privi peste hotarele lui, ar descoperi teritorii limitrofe care s-ar articula \u015fi mai organic \u00een cadrul lui dac\u00e2t \u00een al Statului vecin respectiv. Urmeaz\u0103 de aici, numaidec\u00e2t c\u0103 vecinul acesta trebuie invitat s\u0103… evacueze, <\/span>spre a \u0163i-l l\u0103sa \u0163ie, teritoriul acela, pe simplul motiv c\u0103 acestui teritoriu i-ar sta mai bine, cartografic, \u00een cadrul Statului t\u0103u? Da, \u015fi aceasta, \u00eens\u0103 \u00eentr-un singur caz: c\u00e2nd acel teritoriu, de\u015fi st\u0103p\u00e2nit de altul, este populat cu oameni de ai t\u0103i! Dar… acesta s\u0103 fie cazul Ungurilor, atunci c\u00e2nd ei \u00ee\u015fi arunc\u0103 ochii \u015fi preten\u0163iile… dincolo de Mun\u0163ii Apuseni? Adev\u0103rat este c\u0103 acea regiune natural\u0103 pe care o concepe \u015fi o vrea (mai ales!) geopolitica drept temelie geografic\u0103 pentru o alc\u0103tuire de Stat \u2013 este totdeauna <\/span>(sau… ar fi mai bine s\u0103 fie!) alc\u0103tuit\u0103 dintr-o sum\u0103 de alte regiuni naturale mai mici <\/span>(dup\u0103 cum la r\u00e2ndu-i, chiar acea regiune natural\u0103, s-ar putea integra \u00eentr-o alta \u015fi mai \u00eentins\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t unitatea geografic\u0103 de un ordin \u015fi mai superior, rezultat\u0103 din aceast\u0103 integrare, s\u0103 fie \u015fi mai armonic\u0103 pentru ochi, \u015fi mai complet\u0103 ca organism economic, \u015fi mai redutabil din punct de vedere strategic.) Dar… ce are a face una cu alta? Preten\u0163iile acestea \u00eentr-un singur caz… merg: c\u00e2nd le sus\u0163ine etnicul<\/i>. Pentru c\u0103, dac\u0103 e numaidec\u00e2t necesar, cum spune\u0163i, ca Statele s\u0103 acopere, ca arie geografic\u0103, fiecare c\u00e2te o regiune natural\u0103, atunci socoteala e simpl\u0103: Fiecare Stat va acoperi regiunea (sau complexul de regiuni naturale) pe care le acoper\u0103 (dac\u0103 le acoper\u0103!) poporul a c\u0103rui expresie politic\u0103 el este. Aceasta, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 odat\u0103, dac\u0103<\/i> preten\u0163ia geografic\u0103 e sus\u0163inut\u0103, pe dedesubt, de suportul masei etnice. <\/span><\/p>\n <\/span>Dar c\u00e2nd dintr-un complex armonic de regiuni naturale tu ocupi ( cum prin excelen\u0163\u0103, ca s\u0103 zicem a\u015fa, era cazul Ungurilor \u00een cadrul Statului ungar de p\u00e2n\u0103 la Trianon) c\u00eend ocupi un singur m\u0103dular al lui, \u00een virtutea c\u0103rui principiu de etic\u0103 \u015fi, dac\u0103 vre\u0163i, estetic\u0103 geopolitic\u0103, pretinzi autoritatea ta de Stat \u00eentins\u0103 \u015fi peste celelalte m\u0103dulare, pe care alte neamurile ocup\u0103 \u015fi locuiesc? <\/span><\/span><\/p>\n <\/span>Nu uniformul ci armonicul \u2013 am v\u0103zut ce spunea Kjellen \u2013 trebuie s\u0103 caracterizeze regiunea organic\u0103, acel Naturgebiet (de fapt termenul cel mai potrivit \u015fi care ar traduce cel mai bine g\u00e2ndul lui Kjellen ar fi aici acela de organisches Gebiet<\/i>) cu care tinde s\u0103 se \u201ecunune\u201d, cartografic, organismul unui Stat. Con\u0163inutul lui geografic \u015fi economic trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai variat, \u015fi dac\u0103 se poate, \u00eentr-o reparti\u0163ie spa\u0163ial\u0103 c\u00e2t mai simetric\u0103 \u015fi c\u00e2t mai strategic\u0103. Aceasta este, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 odat\u0103, idealul.<\/span><\/p>\n Hart\u0103 din lucrarea citat\u0103 \u00een text a d-lui A. Ronai: Carpa\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ai Munteniei \u015fi Moldovei ies \u00een eviden\u0163\u0103 cu un alt lan\u0163 Himalaia , pe c\u00e2t\u0103 vreme Apusenii mai c\u0103 nu exist\u0103. primii trebuie s\u0103 fie \u201ehotar\u201d \u2013 ceilal\u0163i, dac\u0103 s-ar putea, s\u0103 dispar\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. \u00cen plus, aceast\u0103 hart\u0103 ar avea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 fizionomia \u015fi litologia podi\u015fului Transilvaniei sunt identice (!?) cu ale pustei ungure\u015fti!<\/span><\/span><\/p>\n <\/span>O examinare a h\u0103r\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, nu poate \u00eens\u0103, s\u0103 nu impun\u0103 oricui, de la prima vedere, c\u0103 el se \u00eencheag\u0103 \u00eentr-un tot de o armonie aproape unic\u0103, pe c\u00e2t de variat \u00een structura lui de am\u0103nunt, pe at\u00e2t de unitar prin chipul quasi-organic \u00een care m\u0103dularele lui se \u00eencheag\u0103 \u00eentre ele: Un mare podi\u015f \u00een mijloc, \u00eenchis \u00eentr-o centur\u0103 de mun\u0163i cari cad spre exterior \u00een trepte concentrice din ce \u00een ce mai joase p\u00e2n\u0103 \u00een \u015fesurile \u015fi luncile din margini, pentru ca totul s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een rotunda \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare a celor trei ape din margini. O hart\u0103 geologic\u0103 a acestui teritoriu, hart\u0103 \u00een care diversitatea rocelor este exprimat\u0103 prin colora\u0163iuni diferite, ne arat\u0103 aceea\u015fi simetrie inelar\u0103, aceea\u015fi dispozi\u0163ie \u00een amfiteatru concentric a forma\u0163iilor litologice care se succed spre exterior cu regularitatea cu care s-au succedat una pe alta \u015fi \u00een vreme , \u00een epocile de forma\u0163ie \u015fi depunere geologic\u0103. At\u00e2t harta fizic\u0103, c\u00e2t \u015fi cea litologic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc am putea spune c\u0103 se prezint\u0103 ca o continu\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare concentric\u0103. \u201eDac\u0103 n-a\u015f fi francez \u2013 a spus c\u00e2ndva un om de \u015ftiin\u0163\u0103, prieten al \u0163\u0103rii noastre dup\u0103 ce o str\u0103b\u0103tuse de la un cap\u0103t la altul, a\u015f face m\u0103rturisirea c\u0103 Rom\u00e2nia Mare este \u0163ara cea mai frumoas\u0103 \u015fi mai simetric construit\u0103.\u201d \u015ei era acela om de \u015ftiin\u0163\u0103 ce venea din \u0163ara despre care acum dou\u0103 mii de ani scria Strabo c\u0103 este \u201eun organism compus ca dup\u0103 dorin\u0163\u0103, parc\u0103 \u00een virtutea unei previziuni inteligente.\u201d<\/span><\/p>\n <\/span>\u015ei dac\u0103 e vorba de cet\u0103\u0163i geo-istorice predestinate (cum proclam\u0103 ungurii c\u0103 era Ungaria de ieri: c\u00e2mpii la mijloc, mun\u0163i pe margini!) atunci s\u0103 ne dea voie vecinii no\u015ftri s\u0103 constat\u0103m c\u0103 greu se mai poate \u00eenchipui o cetate ca a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, \u00een totalitatea lui. Astfel consider\u00e2ndu-l observ\u0103m c\u0103 inima \u00eei este ca un fel de \u00een\u0103l\u0163ime izolat\u0103, din acelea pe care le c\u0103utau cu predilec\u0163ie a\u015fez\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti \u00een vremurile vechi. Este ca un uria\u015f dunnum, <\/i>ca s\u0103 amintim \u015fi de acest faimos apelativ celtic, care designa piscurile pe care popoarele vechi \u00ee\u015fi construiau cet\u0103\u0163ile \u015fi-\u015fi cuib\u0103reau centrii vitali de rezisten\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a inamicului… Dup\u0103 cum, dac\u0103 vre\u0163i, la fel putem spune c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc este ca un castel medieval, \u00eenconjurat cu \u015fan\u0163 de ape \u015fi cu citadela donjonului \u00een inim\u0103, adic\u0103 drept \u00een centrul corpului de construc\u0163ie. \u015ei aceasta, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t acest caracter de cetate a trecut cu succes un mare examen istoric: \u015fi-a dovedit, adic\u0103, eficacitatea \u015fi destinul ca atare. \u015ei, citadel\u0103 central\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului nostru, mai ales Transilvania<\/i> este aceea care a conservat neamul rom\u00e2nesc, \u00een tot lungul evului mediu, \u00een vremea c\u00e2nd n\u0103v\u0103lirile se succedau f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere.<\/span><\/p>\n <\/span>Str\u0103mo\u015fii primi ai Rom\u00e2nilor, se \u015ftie, au fost mai ales acei oameni de munte, despre care istoricul roman Florus nota cu mirare c\u0103 tr\u0103iesc lipi\u0163i de Carpa\u0163i: <\/i>\u201eDaci montibus inhaerent\u201d (tr\u0103iau, mai ale, \u00een cetatea de mun\u0163i despre care , tocmai \u00een vremea c\u00e2nd n\u0103v\u0103lirile barbare erau \u00een toi \u015fi c\u00e2nd Daco-Romanii pl\u0103m\u0103deau \u00een Transilvania \u015fi sub stra\u015finile exterioare ale Carpa\u0163ilor fiin\u0163a unui neam noi, Jordanes, istoricul got ce se n\u0103scuse \u015fi tr\u0103ia \u00een apropiere de Carpa\u0163i, observa c\u0103 este \u201eo patrie care se \u00eencinge cu o cunun\u0103 de mun\u0163i\u201d: \u201eQuae patria trans Danubium sita, corona montium cingitur, duos tantum habens acccessus: unum per Boutas, alterum per Tapas\u201d.) Istoricii \u015fi filologii rom\u00e2ni n-au \u00eent\u00e2rziat cu dovedirea acestei func\u0163iuni de cetate etnic\u0103 pe care au \u00eendeplinit-o Carpa\u0163ii (adic\u0103 centura de mun\u0163i \u015fi cu podi\u015ful din mijloc) \u00een tot decursul evului mediu (pe c\u00e2t\u0103 vreme … care este func\u0163iunea de cetate etnic\u0103 pe care centura de mun\u0163i vechei Ungarii sau Austro Ungarii au \u00eendeplinit-o?)<\/span><\/p>\n <\/span>Dar mai spun Ungurii c\u0103 vechea Ungarie era un ideal \u015fi o unitate economic\u0103 (ei \u00ee\u015fi aduc aminte de ce spunea Kjellen: Pentru un Stat, un ideal mai este \u015fi acela ca el s\u0103-\u015fi ajung\u0103 sie-\u015fi \u015fi din punct de vedere economic, s\u0103 produc\u0103 \u00eentre hotare tot ceea ce \u00eei trebue, nu numai \u00een timp de pace, ci \u015fi pentru timp de r\u0103zboi). Observ\u0103m mai \u00eent\u00e2iu c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul a fost a\u015fa fel construit \u015fi a\u015fa fel a fost realizat\u0103 distribu\u0163ia neamurilor \u015fi na\u0163iunilor ei , \u00eenc\u00e2t idealul economic enun\u0163at de Kjellen n-a putut \u015fi nu va putea fi atins dec\u00e2t de un anumit num\u0103r de State. \u015ei dup\u0103 cum nu st\u0103 scris nic\u0103ieri c\u0103 o na\u0163iune \u2013 recte, un Stat \u2013 trebue s\u0103 acopere neap\u0103rat cadrul unei regiuni naturale \u00een totalitatea lui <\/span>(unele acoper\u0103 doar o frac\u0163iune de cadru , altele nu numai c\u0103 \u00eel umplu \u00een \u00eentregime, dar \u00eel \u015fi dep\u0103\u015fesc), tot a\u015fa nu st\u0103 scris nic\u0103eri c\u0103 toate na\u0163iunile <\/span>(recte, Statele) p\u0103m\u00e2ntului trebuie s\u0103-\u015fi realizeze idealul autarhic \u00een cadrul propriilor hotare. Idealul, \u015fi \u00eentr-un caz \u015fi \u00eentr-altul, n-a fost rezervat dec\u00e2t unora dintre na\u0163iuni.<\/span><\/p>\n <\/span>Admitem, totu\u015fi, c\u0103 vechea Ungarie (vechea ! \u2013 vezi Jordanes, \u201eDe origine actibusque Gaetarum, \u00een \u201eMonumenta Germaniae historica\u201d, tom V 1882, p. 83) era o astfel de unitate, dar s\u0103 ne uit\u0103m \u015fi la Rom\u00e2nia Mare \u015fi …vom vedea! Vom vedea, anume, c\u0103 peste unitatea \u015fi armonia de forme geografice \u015fi peste unitatea etnic\u0103 a Statului rom\u00e2nesc, se suprapune \u015fi o unitate economic\u0103 la fel.<\/span><\/p>\n Iat\u0103, \u00een adev\u0103r, mai \u00eent\u00e2i inelul mun\u0163ilor – <\/span>ca o insul\u0103 de m\u0103rgean din cele cu interiorul cufundat sub ap\u0103 \u015fi cu baza rotund\u0103 a cupei rupt\u0103 din loc \u00een loc \u2013 iat\u0103 acest inel cu bogatele lui z\u0103c\u0103minte de minereuri, cu roci din cele folositoare omului \u015fi cu p\u0103duri \u00eentinse parc\u0103 a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 fie exploatate \u015fi industrializate prin energia latent\u0103 a c\u0103rbunilor, a petrolului \u015fi a gazului natural, energii care sv\u00e2cnesc \u00een inima colinelor Transilvaniei, Banatului, ca \u015fi \u00een basinele Carpatice…; iat\u0103 apoi colinele \u00eensorite, cu pometurile \u015fi podgoria lor; iat\u0103 c\u00e2mpiile dinspre margini, gr\u00e2nare bogate ce asigur\u0103 o hran\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103 nu numai pentru popula\u0163ia lor proprie, ci \u015fi pentru cea dinspre coline \u015fi mun\u0163i; \u00een sf\u00e2r\u015fit iat\u0103 acea mul\u0163ime de r\u00e2uri care se desfac din centru spre toate punctele cardinale, ca un evantai \u00een cerc, leg\u00e2nd munte, deal \u015fi \u015fes laolalt\u0103 \u015fi a\u015ftept\u00e2nd vremea \u00een care, canalizate \u015fi \u00eenso\u0163ite pe malurile \u015fi v\u0103ile lor de at\u00e2tea drumuri de nego\u0163, \u015fosele \u015fi c\u0103i ferate, vor lega \u00een unitate via\u0163a economic\u0103 a celui mai unitar dintre p\u0103m\u00e2nturi \u015fi-i vor alerga prin trup ca un s\u00e2nge dinspre inim\u0103 spre periferie \u015fi \u00eenapoi! Va reveni \u00een cur\u00e2nd vremea, \u00een adev\u0103r, c\u00e2nd apele Oltului, ale Jiului, Arge\u015fului, D\u00e2mbovi\u0163ei, Mure\u015fului, Siretului, Prutului etc., vor fi toate navigabile \u015fi c\u00e2nd produsele dinspre margini vor c\u0103l\u0103tori pe aceste artere spre inima geografic\u0103 a Statului, pentru ca produsele dinspre inim\u0103 s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie, la r\u00eendu-le pe acele-\u015fi c\u0103i de ap\u0103, spre marginile care au de ele nevoie, totul ca un s\u00e2nge \u00eentr-un organism ce n-are nimic a cere din afar\u0103, dar av\u00e2nd a da din bel\u015fug din ale sale. Unitate economic\u0103 Ungaria Mare? <\/span>Dar \u015fi Rom\u00e2nia Mare, vedem, este una cel pu\u0163in la fel. Dar Ungaria Mare, pentru a realiza aceast\u0103 unitate, presupune \u00eenglobarea \u00een ea, neap\u0103rat, a Transilvaniei, Rom\u00e2nia Mare, \u00eens\u0103 realizeaz\u0103 o perfect\u0103 unitate economic\u0103 f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 cear\u0103 nici un metru p\u0103trat de p\u0103m\u00e2nt str\u0103in. Dup\u0103 aceea: Ungurii pretind c\u0103 orientarea economic\u0103 fireasc\u0103 a Transilvaniei este… spre Ungaria. Noi, \u00eens\u0103, vedem c\u0103 aceast\u0103 orientare a fost \u00eentotdeauna \u00eencotro este \u015fi azi: spre Sud-Est, spre gurile Dun\u0103rii \u015fi Marea Neagr\u0103. S\u0103 ne oprim pu\u0163in asupra acestei orient\u0103ri.<\/span><\/p>\n <\/span>E cam mult de c\u00e2nd, vorbind despre \u00eentinderea regatului lui Decebal (care, \u00een treac\u0103t fie spus, era aproape exact aceia\u015fi cu a regatului actual al Rom\u00e2niei), Julius Jung a observat, \u00eentre altele: \u201eAceast\u0103 \u00eentindere a st\u0103p\u00e2nirii dace <\/span>(din mun\u0163i asupra c\u00e2mpiilor \u00eenconjur\u0103toare \u015fi, spre sud-est, p\u00e2n\u0103 la malul M\u0103rii Negre, – n.n.) , care s-a \u00eendeplinit cu mult \u00eenainte de epoca roman\u0103, a fost determinat\u0103 de motive economice: muntele \u015fi \u015fesul au \u015fi au avut \u00eentotdeauna nevoie unul de altul. Pe de alt\u0103 parte, continu\u0103 istoricul german, leg\u0103tura cu mare prezenta \u015fi ea importan\u0163\u0103. Dup\u0103 Dio Cassius, \u00eemp\u0103carea dintre Decebal \u015fi Traian a fost \u00eempiedicat\u0103, printre altele, \u015fi de \u00eemprejurarea c\u0103 cel din urm\u0103 nu voia s\u0103 lase Dacilor libera comunicare cu Marea Neagr\u0103<\/i> \u201d. Dou\u0103 concluzii sunt de tras din cele observate de Julius Jung: c\u0103, mai \u00eent\u00e2i, p\u0103m\u00e2ntul Daciei alc\u0103tuie\u015fte de la sine un \u00eentreg economic<\/i> \u015fi, dup\u0103 aceea, c\u0103 orientarea economic\u0103 a podi\u015fului Transilvaniei era \u015fi atunci, a\u015fa cum a fost totdeauna de atunci \u00eencoace: spre Dun\u0103rea de jos \u015fi Marea Neagr\u0103. Ba chiar \u015fi unitatea etnografic\u0103 a neamului rom\u00e2nesc, despre care un geograf sas tr\u0103itor azi \u00een Transilvania (D. Heinrich Wachner, \u00een \u201eHanbuch der geographischen Wissenchaft\u201d, Lieferung 31, Heft 2, p.44) \u2013 deci, cunosc\u0103tor al ei din v\u0103zute \u015fi din tr\u0103ite \u2013 se exprim\u0103 astfel: \u201eCu toat\u0103 separarea milenar\u0103, poporul rom\u00e2n este, prin limb\u0103 cultur\u0103 \u015fi fel de via\u0163\u0103, perfect unitar \u015fi este \u00eensufle\u0163it de un puternic sim\u0163\u0103m\u00e2nt na\u0163ional, deopotriv\u0103 de viu peste tot\u201d, chiar \u015fi aceast\u0103 unitate etnic\u0103, rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, a Rom\u00e2nilor, se datore\u015fte \u00een parte, \u015fi ea, tot acestei solidarit\u0103\u0163i economice dintre m\u0103dularele geografice ale p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. \u00cen adev\u0103r, arhitectura acestui p\u0103m\u00e2nt \u2013 \u015fi, din <\/span>ea, mai ales al\u0103turarea concentric\u0103 a muntelui cu \u015fesul – <\/span>a f\u0103cut ca p\u0103m\u00e2ntul dacic s\u0103 fie \u015fi una din vetrele cele mai vechi ale fenomenului antropogeografic (social \u015fi economic deopotriv\u0103), pe care \u00eel numim transhuman\u0163\u0103. <\/i>Transhuman\u0163a aceasta, dictat\u0103 de configura\u0163ia simetric\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, de produsele lui diverse \u015fi de alternan\u0163a climatic\u0103 \u00eentre muntele \u015fi \u015fesul cu largile lunci din margini, a realizat \u2013 ea, \u00een mare parte \u2013 \u015fi a \u0163inut totdeauna treaz\u0103 unitatea poporului care-\u015fi avea patria permanent\u0103 \u00een Carpa\u0163i \u015fi se risipea mereu spre poale oridec\u00e2teori \u00eemprejur\u0103rile istorice i-o permiteau. Jacques Ancel a putut construi o hart\u0103 \u00een care drumurile de transhuman\u0163\u0103 rom\u00e2ne\u015fti ( e plin\u0103 Rom\u00e2nia de aceste \u201edrumuri ale oilor\u201d ! ) se risipesc la fel ca \u015fi apele rom\u00e2ne\u015fti : ca ni\u015fte raze plec\u00e2nd din centru \u00een toate direc\u0163iile <\/span>(cele mai multe \u015fi mai \u00eensemnate, \u00eens\u0103 spre Dun\u0103re \u015fi malul M\u0103rii) umpl\u00e2nd aproape tot ovalul \u0163\u0103rii, p\u00e2n\u0103 \u00een margini. \u00centre \u201epatria de var\u0103\u201d, care e muntele, \u015fi \u201epatria de iarn\u0103\u201d, a \u015fesurilor \u015fi luncilor periferice (lunca \u015fi balta Dun\u0103rii, \u00een primul r\u00e2nd), transhuman\u0163a carpatic\u0103, \u00een secularul ei du-te vino de la una la alta, a \u0163esut, an dup\u0103 an \u015fi veac dup\u0103 veac, una din cele mai unitare p\u00e2nze etnice ale Europei. Sub harta acestor drumuri de transhuman\u0163\u0103. Jacques Ancel a putut scrie cu drept cuv\u00e2nt: L\u2019unite roumaine: fait de geigraphie humaine\u201d \u2013 unitatea rom\u00e2neasc\u0103: fapt de geografie uman\u0103. \u00cen plus, produsele economice ala p\u0103m\u00e2ntului variind dup\u0103 m\u0103dularele geografice componente, totdeauna a fost \u00eentre acestea ca o osmoz\u0103 economic\u0103, un schimb continuu de produse, care \u015fi el a ajutat \u015fi a p\u0103strat unificarea \u015fi unitatea (varietatea de produse economice impune rela\u0163ii \u00eentre locuitorii m\u0103dularelor geografice componente, ba chiar deplas\u0103ri periodice de popula\u0163ii \u00eentre aceste m\u0103dulare \u2013 \u00een trecut, dar \u015fi azi, \u00eenc\u0103! \u2013 iar aceasta ce altceva aduce, ce altceva \u00eenseamn\u0103, dec\u00e2t: unificare \u015fi unitate ?) <\/span><\/p>\n <\/span>Ca orice organism, a\u015fa \u015fi Statul lui Ratzel \u015fi al lui Kjellen : pe l\u00e2ng\u0103 trup \u2013 adic\u0103 \u201ebucata sa de p\u0103m\u00e2nt\u201d, el mai are \u015fi un suflet: \u201ebucata sa de umanitate\u201d, adic\u0103 <\/span>\u201esubstan\u0163a sa uman\u0103\u201d poporul sau na\u0163iunea respectiv\u0103. Ba \u00eenc\u0103, substan\u0163a cea uman\u0103 e mai important\u0103, ca element constitutiv al Statului, dec\u00e2t trupul geografic: \u201eOhne Volk Konnen wir uns also den Staat noch weniger denken als ohne Land\u201d \u2013 f\u0103r\u0103 popor, Un Stat e \u015fi mai greu de conceput dec\u00e2t f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt, spune Kjellen. \u00cenc\u0103 odat\u0103, deci: Statul nu este numai substan\u0163a teluric\u0103 \u015fi geografic\u0103, ci el este \u015fi substan\u0163\u0103 etnic\u0103. Ce frumos exprim\u0103 Kjellen fuziunea \u00een unitate a acestor dou\u0103 elemente: \u201eUn stat este proprietar de p\u0103m\u00e2nt, dar el este deopotriv\u0103 \u015fi cap de familie: el \u00ee\u015fi poate socoti averea, ca nobilii ru\u015fi odinioar\u0103, \u00een suflete\u201d.<\/span><\/p>\n <\/span>Ca \u015fi capitolul de geopolitic\u0103 propriu zis\u0103 (intitulat: Der Staat also Reich), ce interesant este \u015fi acela, din cartea lui Kjellen, din care extragem toate acestea, despre popor \u2013 Der Staat als Volk! – : \u201ePoporul unui Stat este asemenea unei forma\u0163iuni vegetale, este un produs al naturii. El curge prin vreme asemenea unui fluviu, care mereu r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi, chiar dac\u0103 undele sau pic\u0103turile din apa lui se schimb\u0103. Cu c\u00e2t un popor se prinde mai intim de un anume p\u0103m\u00e2nt, cu c\u00e2t mai multe sunt genera\u0163iile \u00eenainta\u015fe care l-au \u00eengro\u015fat cu s\u00e2ngele \u015fi osemintele lor, cu at\u00e2t solidaritatea cu acel p\u0103m\u00e2nt e mai puternic\u0103, cu at\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul \u015fi poporul exprim\u0103 mai mult o singur\u0103 realitate. <\/span>Cu fiecare genera\u0163ie care dup\u0103 munca efectuat\u0103 pe glia str\u0103mo\u015feasc\u0103 dispare \u015fi este \u00eengropat\u0103 \u00een aceasta, sentimentul de solidaritate al poporului cu p\u0103m\u00e2ntul cre\u015fte. Acest p\u0103m\u00e2nt este \u00een acela\u015fi timp arena sa de jocuri, c\u00e2mpul s\u0103u de munc\u0103 \u015fi cimitirul s\u0103u, precum ogorul s\u0103u aduc\u0103tor de hran\u0103, ca \u015fi locul s\u0103u de cas\u0103 asigurat.\u201d Iar simbioza aceasta p\u0103m\u00e2nt-popor, cu c\u00e2t e mai intim \u015fi mai str\u00e2ns realizat\u0103, cu at\u00e2t fiin\u0163a Statului respectiv c\u00e2\u015ftig\u0103 solidaritate, iar for\u0163a lui se face mai pre\u0163uit\u0103 \u015fi mai respectat\u0103 \u00een familia total\u0103 a Statelor. \u015ei cu c\u00e2t un popor e mai vechi pe p\u0103m\u00e2ntul lui, cu c\u00e2t e mai numeros, cu c\u00e2t ocup\u0103 mai \u00een exclusivitate aria lui geografic\u0103 \u015fi cu c\u00e2t apare el mai adaptat la condi\u0163iile de via\u0163\u0103 pe care mediul s\u0103u fizic i le ofer\u0103, cu c\u00e2t cu alte cuvinte, apare el mai mult ca un produs firesc al acestui mediu, cu at\u00e2t e mai mare \u00eendrept\u0103\u0163irea lui de a fi \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne st\u0103p\u00e2nul \u00een exclusivitate al acestui p\u0103m\u00e2nt; cu at\u00e2t, \u0103n sf\u00e2r\u015fit, este el mai \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 \u00eentemeeze\u015fi s\u0103 p\u0103streze un Stat propriu pe toat\u0103 \u00eentinderea acestui p\u0103m\u00e2nt. <\/span><\/p>\n <\/span>\u00cen lumina acestor principii, s\u0103 continu\u0103m paralela \u00eentre Ungaria de ieri \u015fi Rom\u00e2nia de azi.<\/span><\/p>\n <\/span>Aici este de r\u0103spuns mai \u00eent\u00e2i la \u00eentrebarea: c\u00e2t este de drept s\u0103 se \u00eentind\u0103 un Stat \u00een spa\u0163iu, ce suprafa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt e drept s\u0103 acopere el? Credem c\u0103 r\u0103spunsul acesta nu comport\u0103 \u00een el nicio dificultate, pentru nimeni: Un Stat trebuie s\u0103 se \u00eentind\u0103 \u00een spa\u0163iu at\u00e2t c\u00e2t se \u00eentinde neamul sau poporul a c\u0103rui expresie politic\u0103 el este.<\/i> <\/span><\/p>\n <\/span>S\u0103 re\u0163inem \u015fi s\u0103 subliniem acest adev\u0103r, asupra c\u0103ruia nu poate plana nicio controvers\u0103: Suprafa\u0163a, ca \u015fi forma sau conturul unui Stat, trebuie s\u0103 le dicteze nu suprafe\u0163ele \u015fi formele diverselor regiuni naturale, c\u00e2te apar \u015fi unde apar acestea pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, ci trebuie s\u0103 le decid\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, aria \u015fi forma de expansiune \u00een spa\u0163iu a neamului<\/i> sau a na\u0163iunii respective. Vor, Ungurii, hotare naturale? Dar mai naturale hotare dec\u00e2t cele etnice, care altele pot fi? N-au Ungurii, care citesc geopolitic\u0103, n-au dec\u00e2t s\u0103 deschid\u0103 orice tratat de geopolitic\u0103 vor \u2013 \u015fi vor afla, de acolo, c\u0103 hotarele etnice sunt cel pu\u0163in tot at\u00e2ta de \u201enaturale\u201d c\u00e2t \u015fi Alpii sau Himalaia,( \u015fi mai ales, c\u00e2t… Carpa\u0163ii. Oare \u00eentr-un recent vestit arbitraj, n-au cazut chiar mun\u0163ii \u00een fa\u0163a criteriului etnic?<\/span><\/p>\n <\/span>Autorii Unguri repet\u0103 mereu argumentul cu unitatea geografic\u0103 a basinului panonic cu cing\u0103torile lui concentrice, de mun\u0163i. \u015ei spun: prea e unitar acest p\u0103m\u00e2nt: da\u0163i-ni-l. Bine, dar unitate natural\u0103 e \u015fi Europa toat\u0103, luat\u0103 \u00een ansamblu: atunci s\u0103 cear\u0103 (c\u0103 tot at\u00e2ta de motivat\u0103 le-ar fi preten\u0163ia!) s\u0103 cear\u0103 \u00eentreg continentul pentru ei. Ba, chiar, unitate geografic\u0103 natural\u0103 e \u015fi Africa \u015fi este, la urma urmei, \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul unit de natural\u0103. C\u0103 a\u015fa e cu aceste unit\u0103\u0163i geografice. \u00eencep de la aceea minuscul\u0103, a unui mic basin intramuntos \u015fi se \u00een\u015firue, mereu mai mari, \u015fi \u00eembuc\u00e2ndu-se mereu cele mai mici \u00een cele mai mari imediat urm\u0103toare, p\u00e2n\u0103 ce termin\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul \u00eentreg. Concluzia: trebuie s\u0103 te mul\u0163ume\u015fti, pe plan geopolitic, cu c\u00e2t \u015fi cu ce a cuprins din p\u0103m\u00e2nt dinamismul demografic nesiluit al neamului t\u0103u, fiindc\u0103 altfel – ri\u015fti s\u0103 ajungi a pretinde chiar p\u0103m\u00e2ntul \u00e2ntreg pentru tine, uit\u00e2nd c\u0103, afar\u0103 de neamul t\u0103u, mai sunt \u015fi c\u00e2teva altele pe lume. <\/span><\/p>\n <\/span>\u00cen cazul Statului rom\u00e2nesc, \u00eens\u0103, al Rom\u00e2niei Mari, hotarul politic nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 acopere aria etnic\u0103 a poporului rom\u00e2nesc. <\/span><\/p>\n <\/span>\u015ei mai tran\u015fant va fi, dec\u00e2t cele de p\u00e2n\u0103 acum, contrastul care rezulta din compara\u0163iile geo-etnice \u00eentre Rom\u00e2nia Mare de azi \u015fi Ungaria Mare de ieri. Am reprodus, \u00een acest scop, imaginea cartografic\u0103 a celei din urm\u0103, odat\u0103 goal\u0103 de con\u0163inutul ei etnic \u015fi a doua oar\u0103 plin\u0103 de acesta; \u015fi am reprodus \u015fi imaginea cartografic\u0103 a Statului rom\u00e2nesc o singur\u0103 dat\u0103<\/i> (fiindc\u0103 nu e nevoie ca \u00een cazul Ungariei, de dou\u0103 ori): umplut\u0103 aproape \u00een \u00eentregime de masa aceluia\u015fi popor. \u015ei ce g\u0103sim dac\u0103 ne permitem s\u0103 umbl\u0103m prin teritoriul vechiului Stat unguresc? Vrem s\u0103 spunem: ce g\u0103sim ca element uman? G\u0103sim a\u015fa cum harta ne arat\u0103, c\u0103 din circa 300000 km\u00b2 c\u00e2\u0163i avea el, masa etic\u0103 ungureasc\u0103 umplea o arie care abia dep\u0103\u015fea o treime: \u00een jurul unui biet s\u00e2mbure unguresc gravitau na\u0163iunile slave, pe o suprafa\u0163\u0103 de cel pu\u0163in 200000 km\u00b2. Pe c\u00e2t\u0103 vreme, \u00een cazul Rom\u00e2nilor, nu e greu de observat c\u0103 masa lor se sprijin\u0103 pe Nistru, pe Dun\u0103re, \u015fi aproape c\u0103 se reazem\u0103 de Tisa. Cazul rom\u00e2nesc este, a\u015fadar, unul din acelea \u00een care se constat\u0103 c\u0103 o na\u0163iune a ajuns s\u0103 umple aproape exact o regiune natural\u0103, care regiune, astfel, se va tr\u0103da ca o hain\u0103 fireasc\u0103 pe m\u0103sura ei (la urma urmei \u015fi Ungurii umplu o astfel de regiune: pusta,<\/i> aleas\u0103 chiar de ei, atunci c\u00e2nd au poposit \u00een ea venind din alt\u0103 pust\u0103, numai c\u0103 vecinii no\u015ftri nu vor s\u0103 se declare mul\u0163umi\u0163i numai de ea !). \u015ei este, potrivirea sau coresponden\u0163a aceasta geo-etnic\u0103 realizat\u0103 \u00een cadrul Rom\u00e2niei Mari, este cu adev\u0103rat extraordinar\u0103; \u015fi extraordinar\u0103 nu numai \u00een realitatea \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei actual\u0103, sub ochii no\u015ftri, ci mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte perpetuitatea ei \u00een timp: \u00een antichitate, \u00een evul mediu, ast\u0103zi, totdeauna. Iar rolul principal, geo-etnic \u015fi geo-politic, l-a avut Transilvania. <\/span><\/p>\n <\/a><\/div>\n
<\/span><\/div>\n <\/a><\/div>\n