<\/p>\n
La americani, dac\u0103 aleg\u0103torii miros c\u0103 politicienii promit reduceri de taxe sau m\u0103riri de venituri nesustenabile, \u00eei ignor\u0103. \u015ei la propriu \u015fi la figurat. Ei \u015ftiu c\u0103 mai bine acum, temporar, \u00eenseamn\u0103 mai r\u0103u, mai mult r\u0103u, peste ceva timp. Sunt greu de p\u0103c\u0103lit.<\/p>\n
Nu spun s\u0103 facem ca ei, dar cred c\u0103 \u00eencep s\u0103 intuiesc care este planul pentru Rom\u00e2nia. Din aprilie probabil trecem cu FMI pe o linie de credit flexibil\u0103, f\u0103r\u0103 condi\u0163ionalit\u0103\u0163i, d\u0103m drumul la cre\u015fteri de salarii \u015fi pensii, mic\u015for\u0103m investi\u0163iile publice (\u015fi a\u015fa nu au efecte de multiplicare prea mari) \u015fi for\u0163\u0103m un minimum de cre\u015ftere economic\u0103. Anun\u0163\u0103m rezultate bune, ajustarea s-a terminat, rom\u00e2nii pot fi optimi\u015fti, mergem \u00eenainte. Dac\u0103 pierdem supravegherea FMI si CE, putem \u201cderapa\u201d neamaiav\u00e2nd o ancor\u0103 puternic\u0103. \u0162intele din Tratatul Fiscal sunt departe iar Legea Responsabilit\u0103\u0163ii Fiscale poate fi \u00eenc\u0103lcat\u0103 (nu ar fi prima dat\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ea nu prevede sanc\u0163iuni puternice pentru \u00eenc\u0103lcarea ei).<\/p>\n
Nu va \u015fti prostimea c\u0103 de fapt s-a ajustat un dezechilibru \u2013 deficitul de cont curent ridicat cre\u00e2ndu-se un alt dezechilibru, poate la fel de periculos \u2013 datoria public\u0103 exploziv\u0103. Nu va \u015fti prostimea c\u0103 economiile f\u0103cute la buget cu corec\u0163ia salariilor sunt dep\u0103\u015fite de sumele care trebuie pl\u0103tite drept desp\u0103gubiri \u00een urm\u0103torii ani \u015fi deci nu am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 am\u00e2n\u0103m deficitul pentru viitor. Nu va \u015fti prostimea c\u0103 acuzam pe ministrul de finan\u0163e din 2007 si 2008 c\u0103 face cheltuieli de c\u00e2teva ori mai mari \u00een luna decembrie fa\u0163\u0103 de media lunar\u0103 iar noi am f\u0103cut la fel \u00een 2011, c\u00e2nd am f\u0103cut cheltuieli de capital de 3,5 ori mai mult \u00een ultima luna a anului fata de media primelor 11 luni.<\/p>\n
Sunt c\u00e2teva motive pentru care cre\u015fterea nesustenabil\u0103 a salariilor se poate \u00eentoarce \u00eempotriva noastr\u0103.<\/p>\n
Primul. Se \u00eencalc\u0103 orice regul\u0103 de bun sim\u0163 economic, intr\u00e2ndu-se din nou \u00een capcana angaj\u0103rii unor cheltuieli permanente pe baza unor venituri poten\u0163iale \u015fi temporare. Se face vorbire c\u0103 cei 0,6% din PIB, care reprezint\u0103 impactul estimat asupra salariilor, se vor finan\u0163a din reducerea evaziunii fiscale. Probabil, posibil, nu cert. Deci, cre\u015fterea salariilor nu corespunde cu principiul responsabilit\u0103\u0163ii \u00een economie.<\/p>\n
Al doilea. Se \u00eencalc\u0103 Pactul Euro Plus, document pe care Rom\u00e2nia l-a semnat. Acolo se prevede o regul\u0103 foarte simpl\u0103: ritmul de cre\u015ftere al salariilor trebuie s\u0103 fie concordant cu ritmul de cre\u015ftere al productivit\u0103\u0163ii muncii. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een ansamblu, ne putem uita \u00een statistica Eurostat (martie 2012) la dinamica indicatorului Real labour productivity per person employed.<\/em> Pentru Rom\u00e2nia \u00een 2010 am avut o sc\u0103dere de 0,1%, \u00een 2011 o cre\u015ftere de 2,3% iar \u00een 2012 se estimeaz\u0103 o cre\u015ftere de doar 1%. Dac\u0103 ne uit\u0103m la evolu\u0163ia indicatorului Nominal unit labour cost index<\/em> observ\u0103m pentru Rom\u00e2nia o reducere \u00een 2010 de 3,5%, o cre\u015ftere de 1,3% \u00een 2011 \u015fi o majorare estimat\u0103 de 5,4% \u00een 2012. O s\u0103 spune\u0163i, de ce s\u0103 lu\u0103m pe total, haide\u0163i s\u0103 ne uit\u0103m la bugetari, unde productivitatea muncii este greu de estimat. S\u0103 ne uit\u0103m. Putem considera c\u0103, \u00een cazul bugetarilor, salariile ar putea cre\u015fte \u00een mod sustenabil echivalent cu ritmul de cre\u015ftere economic\u0103. Dar acesta a fost de 2,5% \u00een 2011 \u015fi este estimat la 1-1,5% \u00een 2012. Deci, mai mult nu se poate. \u00cen plus, s\u0103 privim la ultimul Raport asupra Infla\u0163iei, sec\u0163iunea Pia\u0163a muncii. Arat\u0103 c\u0103 sectorul bugetar a avut cre\u015fteri salariale \u00een ultima perioad\u0103 (varia\u0163ie anual\u0103) aproape duble fa\u0163\u0103 de media pe economie si triple fa\u0163\u0103 de sectorul care este cel mai competitiv la export \u015fi care asigur\u0103 mare parte din valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u00een economie \u2013 industria. Deci, cre\u015fterea salariilor nu este justificat\u0103 de cre\u015fterea de productivitate.<\/p>\n Al treilea. Nu exist\u0103 spa\u0163iu fiscal pentru cre\u015fterea salariilor cu 15% \u00een buget. Ar fi de preferat cre\u015fterea salarial\u0103 prudent\u0103 \u2013 \u00een limita plafoanelor existente la acest capitol \u2013 unui transfer de resurse de finan\u0163are de la investi\u0163ii s.a. Rom\u00e2nia iese disperat\u0103 dup\u0103 \u00eempumuturi pe pia\u0163\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 cheltuielilor curente \u2013 \u015fi a\u015fa destul de rigide. Rom\u00e2nia va avea \u00een urm\u0103torii ani o presiune incredibil\u0103 pe cheltuielile cu datoria public\u0103, trecut\u0103 bine de pragul de sustenabilitate estimat la 37% din PIB. Rom\u00e2nia are de efectuat pl\u0103\u0163i care au fost aruncate \u00een viitor (vezi aici sumele c\u00e2\u015ftigate \u00een instan\u0163\u0103 de bugetari \u2013 9 miliarde ron, peste economia rezultat\u0103 la buget prin t\u0103ierea cu 25% din 2010). S\u0103 mai aducem aici aminte de arierate, de cre\u015fterea costurilor cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u015fi \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii etc Mai punem peste si estim\u0103rile \u00eengrijor\u0103toare privind intrarea tehnic\u0103 in recesiune, situa\u0163ia proast\u0103 din buget s.amd? Deci, nu sunt bani.<\/p>\n Al patrulea. Ne facem de r\u00e2s \u00een Uniunea European\u0103. Cu ce obraz mergem noi sa depunem instrumentele de ratificare a Tratatului Fiscal \u00een condi\u0163iile \u00een care am \u00eenceput s\u0103 derap\u0103m chiar \u00een momentul semn\u0103rii lui? Cum vom justifica noi duplicitatea? Semn\u0103m, promitem, ne angaj\u0103m. Ne \u0163ine 2 zile. C\u00e2nd am ajuns acasa, uit\u0103m \u015fi ne vedem de ale noastre.<\/p>\n Al cincilea. Experimentul ajust\u0103rii fiscale din Rom\u00e2nia a e\u015fuat \u00eentr-un mod ur\u00e2t. Reversarea m\u0103surilor de austeritate \u2013 unele corecte \u2013 vor d\u0103r\u00e2ma bruma de \u00eencredere care se formase \u00een leg\u0103tur\u0103 cu angajamentul Rom\u00e2niei pentru sustenabilitate. Chiar dac\u0103 aproape exclusiv cantitativ\u0103, ajustarea \u00ee\u0163i men\u0163inea un minim de \u00eencredere \u00een r\u00eendul investitorilor str\u0103ini, \u00ee\u0163i putea oferi o \u015fans\u0103 \u00een viitor (chiar dac\u0103 ISD urile sunt acum la un sfert fa\u0163\u0103 de cele din 2008).<\/p>\n Al \u015faselea. Echivalen\u0163a ricardian\u0103. \u00cen principiu, orice reducere de taxe (sau o cre\u015ftere de cheltuial\u0103 bugetar\u0103, nesustenabil\u0103 \u2013 \u00een cazul de fa\u0163\u0103) va conduce la impozite \u015fi taxe mai mari \u00een viitor. Arunc\u0103m pe genera\u0163iile viitoare povara unor impozite \u015fi taxe mai mari, determinate de deficitele bugetare ridicate din prezent.<\/p>\n Al \u015faptelea. Cre\u015fterea salariilor bugetarilor conduce la cre\u015fterea consumului \u015fi la cre\u015fterea economic\u0103 \u2013 este o marot\u0103. \u00cen sine, \u00een mod exclusiv, aceasta corelatie chiar nu se petrece \u00een economiile slab dezvoltate. Cre\u015fti salariile nesustenabil, \u00ee\u0163i trebuie finan\u0163are. Love\u015fti \u00een privat prima dat\u0103, t\u0103ind investi\u0163ii, love\u015fti a doua oar\u0103 prin faptul c\u0103 statul va m\u0103ri cererea de \u00eempumuturi \u015fi va for\u0163a dob\u00e2nda s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sus \u015fi mai love\u015fti \u00een to\u0163i a treia oar\u0103, c\u00e2nd le m\u0103re\u015fti impozitele \u015fi taxele pentru a suporta costurile de \u00eemprumut din ce \u00een ce mai mari. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lu\u00e2nd \u00een considerare ipoteze optimiste, efectul major\u0103rii salariilor bugetarilor cu 15% de la 1 iunie asupra cresterii economice este de circa 0,3%<\/em> (Ipoteze: cre\u015fterea medie pe familie de bugetari de 9% (un bugetar plus un lucr\u0103tor \u00een sistemul privat); \u00eenclina\u0163ie marginal\u0103 spre consum 75%; pondere in total consum final a familiilor de bugetari 28%; pondere a consumului final al populatiei \u00een PIB de 62%).<\/p>\n Cred c\u0103 nu este nevoie s\u0103 mergem mai departe si sa calculam inclinatia marginala spre import, ce se consuma s.a. Nu mai are rost.<\/p>\n Al optulea. Se d\u0103 drumul la t\u0103v\u0103lugul revendic\u0103rilor privind cre\u015fterea veniturilor. Azi au fost minerii, m\u00e2ine vor fi profesorii, poim\u00e2ine medicii iar peste trei zile func\u0163ionarii publici. Spirala infla\u0163ionist\u0103 st\u0103 s\u0103 se formeze din nou \u00een economie.<\/p>\n Pentru mine, cre\u015fterea nesustenabil\u0103 a salariilor este o iluzie, o dezam\u0103gire. Am tot \u00eencercat s\u0103 scriu analize \u00een sensul unei discipline mai mari a finan\u0163elor publice, \u00een sensul reducerii risipei banului public, a evaziunii s.a. Am incercat sa ofer \u015fi solu\u0163ii pentru stimularea sectorului privat, cel care d\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 esen\u0163a valorii ad\u0103ugate \u00een economie. Cred c\u0103 mi-am pierdut timpul degeaba.<\/p>\n Pentru omul de afaceri sau lucr\u0103torul din privat, cre\u015fterea salariilor este la fel, o iluzie. Va pl\u0103ti impozite \u015fi taxe mai mari \u00een viitor pentru c\u0103 bugetul nu va rezista unor cheltuieli rigide \u015fi \u00een condi\u0163ii de incertitudine ridicat\u0103 pe pie\u0163ele financiare.<\/p>\n Pentru lucr\u0103torul din sectorul public, cre\u015fterea salariilor este iar\u0103\u015fi, o iluzie. Se va bucura la c\u00eeteva zeci de ron pe care \u00eei va pl\u0103ti cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat prin taxe mai mari, prin corup\u0163ie mai ridicat\u0103, chiar prin locul s\u0103u de munc\u0103. Se va bucura c\u0103 \u00eei cre\u015fte salariul cu cateva zeci de ron pe spatele celor 80.000 de colegi care vor fi concedia\u0163i \u00een acest an. M\u00e2ine s-ar putea s\u0103 fii chiar el \u00een situa\u0163ia lor.<\/p>\n Cred c\u0103 pentru toti, cre\u015fterea nesustenabil\u0103 a salariilor este o iluzie. Ne introduce din nou \u00een capcana am\u0103girilor. Ne face s\u0103 g\u00eendim prost \u2013 s\u0103 confund\u0103m ni\u015fte venituri temporar mai mari, dar nefundamentate cu venituri permanent mai mari,durabile. \u00censeamn\u0103 exact aceea\u015fi situa\u0163ie cu cea din 2007 \u015fi 2008.<\/p>\n Eu inteleg c\u0103 tentatia de a lua m\u0103suri populiste este invers proportional\u0103 cu rezultatul partidelor de guvernamant in sondaje. Ceea ce nu inteleg este de ce trebuie s\u0103 pl\u0103tim cu totii pentru greselile policy makers ilor. De ce suntem obliga\u0163i s\u0103 tr\u0103im \u00een spirala impus\u0103 de ciclul de afaceri politic, de ciclul electoral. Putem oare analiza o formul\u0103 optimal\u0103 de genul cre\u015fterea salariului la 750 ron plus reducerea CAS cu 3 puncte procentuale, care ar fi neutr\u0103 pentru buget? Putem oare vreodat\u0103 s\u0103 anun\u0163\u0103m traiectorii privind evolutia principalelor impozite pe 4-5 ani? Putem oare g\u00e2ndi un plan integrat de m\u0103suri privind stimularea cre\u015fterii \u015fi a cre\u0103rii de locuri de munc\u0103, \u00een care modific\u0103rile fiscale s\u0103 fie doar unul dintre piloni? C\u00e2nd ne vom trezi?<\/p>\n <\/p>\n