{"id":12,"date":"2011-11-14T20:01:00","date_gmt":"2011-11-14T20:01:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=12"},"modified":"2011-11-14T20:01:00","modified_gmt":"2011-11-14T20:01:00","slug":"cristian-negrea-romanii-i-anticomunismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=12","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii \u015fi anticomunismul"},"content":{"rendered":"
\"Cristian<\/a><\/span><\/div>\n
Bol\u015fevici ru\u015fi jefuind o biseric\u0103 <\/span><\/span><\/div>\n
(fotografie publicat\u0103 \u00een 1930) <\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Ast\u0103zi se \u00eemplinesc dou\u0103zeci \u015fi patru de ani de la revoltele anticomuniste de la Bra\u015fov, din 1987. 15 noiembrie 1987, o dat\u0103 necunoscut\u0103 de str\u0103ini \u015fi uitat\u0103 de noi, conform obiceiului nostru de a uita totul, \u015fi r\u0103ul, \u015fi eroii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cu nostalgia trecutului ce p\u0103rea uneori mai bun, prin prisma faptului c\u0103 eram mai tineri. Am uitat comunismul, am uitat lipsurile \u015fi frustr\u0103rile, iar acest lucru se vede mai ales la cei mai tineri, prin vorbele \u015fi mentalitatea lor, tocmai a celor care nu au cunoscut direct regimul comunist….<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Authors: Negrea Cristian<\/p>\n

\n
\"Cristian <\/a><\/span><\/div>\n

Bol\u015fevici ru\u015fi jefuind o biseric\u0103<\/span><\/span><\/p>\n

(fotografie publicat\u0103 \u00een 1930) <\/span><\/span><\/p>\n

Ast\u0103zi se \u00eemplinesc dou\u0103zeci \u015fi patru de ani de la revoltele anticomuniste de la Bra\u015fov, din 1987. 15 noiembrie 1987, o dat\u0103 necunoscut\u0103 de str\u0103ini \u015fi uitat\u0103 de noi, conform obiceiului nostru de a uita totul, \u015fi r\u0103ul, \u015fi eroii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cu nostalgia trecutului ce p\u0103rea uneori mai bun, prin prisma faptului c\u0103 eram mai tineri. Am uitat comunismul, am uitat lipsurile \u015fi frustr\u0103rile, iar acest lucru se vede mai ales la cei mai tineri, prin vorbele \u015fi mentalitatea lor, tocmai a celor care nu au cunoscut direct regimul comunist. Dac\u0103 ar fi tr\u0103it sub regimul comunist, sunt convins c\u0103 nu ar fi vorbit a\u015fa.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 dat\u0103 din luna noiembrie este fixat\u0103 \u00een mentalul str\u0103inilor, mai ales al occidentalilor. Este vorba de 9 noiembrie 1989, data c\u0103derii zidului Berlinului, asumat\u0103 interna\u0163ional ca \u015fi dat\u0103 oficial\u0103 a c\u0103derii comunismului \u00een Europa, cel pu\u0163in a\u015fa s-a dat de \u00een\u0163eles acum doi ani, \u00een cadrul unor manifest\u0103ri fastuoase de la Berlin marcate a aniversa dou\u0103zeci de ani de la acel eveniment. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 9 noiembrie 1989, aceast\u0103 dat\u0103 va r\u0103m\u00e2ne ca \u015fi data oficial\u0103 a c\u0103derii comunismului. <\/span><\/p>\n

C\u00e2\u0163i dintre participan\u0163ii de acum doi ani \u015ftiu despre contribu\u0163ia rom\u00e2nilor la c\u0103derea comunismului sau la luptele pentru st\u0103vilirea lui? \u00cen afar\u0103 de grevele din 1977 din Valea Jiului, de Bra\u015fovul anului 1987, mai \u015ftie cineva despre lupta noastr\u0103 \u00eempotriva hidrei ro\u015fii, cu nimic mai prejos dec\u00e2t fascismul brun? Dac\u0103 \u00eentreba\u0163i \u00een Occident, mul\u0163i v\u0103 vor putea spune despre revolu\u0163ia ungar\u0103 din 1956 \u015fi despre Prim\u0103vara de la Praga din 1968. Dar vor fi foarte pu\u0163ini, extrem de pu\u0163ini, care vor \u015fti c\u0103 noi, rom\u00e2nii, am avut cea mai \u00eendelungat\u0103 rezisten\u0163\u0103 armat\u0103 anticomunist\u0103 \u00een mun\u0163i, din 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een 1962. Care popor din Europa de Est, partea c\u0103zut\u0103 sub robia bol\u015fevic\u0103 dup\u0103 1945, se poate l\u0103uda cu a\u015fa ceva? Niciunul. Nici m\u0103car noi. P\u00e2n\u0103 \u015fi noi ignor\u0103m fenomenul.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1972, \u00eentr-o insul\u0103 din Oceanul Pacific, se pred\u0103 ultimul combatant din al doilea r\u0103zboi mondial, japonezul Iro Onoda, dup\u0103 28 de ani de c\u00e2nd st\u0103tea ascuns \u015fi considera c\u0103 lupt\u0103 pentru Japonia. \u00cen Occident, mult\u0103 lume a auzit de el. Patru ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1976, c\u0103utat de Securitate timp de 28 de ani, este arestat la Cluj Ion Gavril\u0103 Ogoranu, conduc\u0103torul grupului de rezisten\u0163\u0103 carpatin f\u0103g\u0103r\u0103\u015fan. \u00cen Occident, pu\u0163ini au auzit de el, dar totu\u015fi, sunt mai mul\u0163i occidentali care au auzit de Ion Gavril\u0103 Ogoranu dec\u00e2t rom\u00e2ni. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, asta este tragedia neamului nostru, ne uit\u0103m trecutul, ne uit\u0103m eroii, ne uit\u0103m modelele, iar televiziunile se str\u0103duiesc s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 cu fotbali\u015fti agrama\u0163i, pipi\u0163e dezbr\u0103cate a c\u0103ror suprem titlu de glorie \u00eel reprezint\u0103 recunoa\u015fterea formei patului vreunui potentat de moment, \u015fi de politicieni vero\u015fi ale c\u0103ror cuno\u015ftin\u0163e, vorba marelui Nicolae Iorga, nu se ridic\u0103 nici p\u00e2n\u0103 la nivelul elementar al gramaticii. \u015ei aceste televiziuni reu\u015fesc, \u015fi \u00eenc\u0103 bine.<\/span><\/p>\n

De unde s\u0103 cunoasc\u0103 bietul popor istoria sa, dup\u0103 50 de ani de minciuni \u015fi 20 de ignoran\u0163\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in inten\u0163ionat\u0103? De unde s\u0103 \u015ftie el, c\u00e2nd prive\u015fte manifest\u0103rile prilejuite de \u00eenceputul c\u0103derii comunismului, c\u0103 el, poporul rom\u00e2n, \u015fi-a adus contribu\u0163ia, poate mai mult ca alte neamuri ce pozeaz\u0103 ca \u015fi \u00eencarnarea supremei diziden\u0163e, la lupta pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte contra ciumei ro\u015fii ce o preg\u0103teau Lenin \u015fi Stalin s\u0103 o dezl\u0103n\u0163uie \u00eempotriva bietei Europe ignorante \u015fi asupra \u00eentregului glob p\u0103m\u00e2ntesc?<\/span><\/p>\n

Rom\u00e2nia, pilon de baz\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva comunismului<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen zilele lui decembrie 1989, unul dintre liderii de moment ce ap\u0103rea pe la televizor spunea c\u0103 noi, rom\u00e2nii, nu am avut nimic de-a face cu comunismul, a fost o ideologie total str\u0103in\u0103 de poporul rom\u00e2n. Avea dreptate, chiar \u00een 1944 comuni\u015ftii din Rom\u00e2nia erau sub o mie de oameni, dar rom\u00e2nii erau minoritari, majoritatea fiind evrei \u015fi unguri. De aceea nici nu se numea Partidul Comunist Rom\u00e2n, ci Partidul Comunist din Rom\u00e2nia. <\/span><\/p>\n

Dar de ce asta? Uit\u0103m ni\u015fte lucruri \u015fi ni\u015fte aspecte esen\u0163iale, Rom\u00e2nia a fost \u00een prima linie de rezisten\u0163\u0103 \u00eenc\u0103 din momentul conceperii morbului comunist, \u00eenc\u0103 din momentul na\u015fterii sale.<\/span><\/p>\n

Dar noi am fost un factor al contrarevolu\u0163iei mondiale, respectiv un element de rezisten\u0163\u0103 \u00eempotriva tezelor r\u0103sturn\u0103rii ordinii \u015fi instaur\u0103rii unei dictaturi a proletariatului, a\u015fa cum o vedeau corifeii ei, \u00eenc\u0103 de la mijlocul secolului XIX. Iat\u0103 ce scria Friederich Engels \u00een ianuarie 1849, an al rezisten\u0163ei rom\u00e2nilor din Ardeal ai lui Avram Iancu \u00eempotriva trupelor lui Kossuth, acesta din urm\u0103 v\u0103zut ca \u015fi un premerg\u0103tor al marii revolu\u0163ii mondiale care ar urma s\u0103 instaureze socialismul (ulterior comunismul) \u00een \u00eentreaga Europ\u0103:<\/span><\/p>\n

\u201eRom\u00e2nii sunt un popor f\u0103r\u0103 istorie… destina\u0163i s\u0103 piar\u0103 \u00een furtuna revolu\u0163iei mondiale. Sunt suporteri fanatici ai contrarevolu\u0163iei \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne astfel p\u00e2n\u0103 la extirparea sau pierderea caracterului lor na\u0163ional, la fel cum propria lor existen\u0163\u0103, \u00een general, reprezint\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi un protest contra unei m\u0103re\u0163e revolu\u0163ii istorice… Dispari\u0163ia lor de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului va fi un pas \u00eenainte\u201d<\/span><\/em><\/span> (Friederich Engels, Lupta maghiarilor, \u00een Neue Rheinische Zeitung, nr 194 \u00een 13 ianuarie 1849).<\/span><\/p>\n

\u015ei noi \u00een vremea comunismului eram nevoi\u0163i s\u0103 repet\u0103m papagalice\u015fte despre tezele lui Marx, Engels \u015fi Lenin, urmate de cele ale lui Stalin, ca mai t\u00e2rziu s\u0103 fie \u00eenlocuite de cele ale lui Ceau\u015fescu, binef\u0103c\u0103torii popoarelor. Mul\u0163umim, domnule Engels, fie-\u0163i \u0163\u0103r\u00e2na grea! Dar uite c\u0103 rom\u00e2nii nu au disp\u0103rut \u015fi nu s-a realizat acel \u201epas \u00eenainte\u201d! \u015ei poate c\u0103 nu s-a realizat acel pas \u00eenainte, \u00een accep\u0163iunea lui Engels, \u015fi fiindc\u0103 rom\u00e2nii au refuzat s\u0103 dispar\u0103 din istorie! Deoarece, al\u0103turi de polonezi, ei au fost st\u0103vilarul de care s-au fr\u00e2nt \u00eencerc\u0103rile sovietice de bol\u015fevizare a Europei, \u015fi tocmai pentru asta, at\u00e2t noi, c\u00e2t \u015fi polonezii, am fost printre cei mai crunt pedepsi\u0163i de Stalin! <\/span><\/p>\n

N-am disp\u0103rut, ba dimpotriv\u0103, am avut \u015fi noi un loc la masa la care s-a m\u00e2ncat coliva comunismului, chiar dac\u0103 nu de pe unul dintre locurile de onoare, care poate ni s-ar fi cuvenit, \u0163in\u00e2nd cont de meritele \u015fi contribu\u0163ia noastr\u0103 la \u00eengroparea acestei ideologii anacronice!<\/span><\/p>\n

Fiindc\u0103 noi, rom\u00e2nii, am fost primii din alt stat \u00eenafara imperiului rus care am luptat armat contra bol\u015fevicilor \u015fi am fost primul stat c\u0103ruia Rusia sovietic\u0103 i-a declarat r\u0103zboi. (vezi Primele lupte cu bol\u015fevicii<\/a>). Atunci am dezarmat trupele bol\u015fevizate din Moldova \u015fi le-am aruncat peste Prut, dar c\u00e2nd bol\u015fevicii au m\u0103rit str\u00e2nsoarea asupra Basarabiei ce \u00ee\u015fi tr\u0103ia rena\u015fterea na\u0163ional\u0103 (vezi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea<\/a>), la chemarea lor, i-am eliberat f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia (vezi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>). Cu baionetele rom\u00e2ne\u015fti am ap\u0103rat frontiera Europei la Nistru \u00eempotriva tuturor tentativelor de p\u0103trundere a microbului ro\u015fu adus de trupele cotropitoare (vezi Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 Unire<\/a>).<\/span><\/div>\n
De parc\u0103 nu era \u00eendeajuns, am luptat \u00eempotriva ciumei ro\u015fii din momentele ei de facere, ad\u00e2nc \u00een b\u00e2rlogul fiarei, atunci c\u00e2nd un efort ceva mai consistent ar fi putut scuti omenirea de grele eforturi de s\u00e2nge pentru milioane de cet\u0103\u0163eni ai planetei timp de 70 de ani, iar unii chiar \u015fi ast\u0103zi sufer\u0103 cumplit sub teroarea bestiei dezl\u0103n\u0163uite de Lenin, Stalin \u015fi Mao Zedung. Ace\u015fti ne\u00eenfrica\u0163i lupt\u0103tori care au dus la mii de kilometri renumele de rom\u00e2n, au purtat \u015fi \u00een\u0103l\u0163at steagul tricolor acolo unde nimeni n-a visat s\u0103-l vad\u0103, mult mai departe de Afghanistanul unde al\u0163i bravi urma\u015fi ai lor \u00ee\u015fi fac datoria cu cinste \u015fi curaj, au fost voluntarii ardeleni \u015fi bucovineni din Corpul Voluntarilor Rom\u00e2ni, constituit din prizonierii lua\u0163i de ru\u015fi din armata austro-ungar\u0103 (vezi Lupt\u0103torii rom\u00e2ni din Siberia<\/a>).<\/span><\/div>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, rom\u00e2nii au salvat \u00een 1918-1919 patru state de teroarea comunist\u0103. Primul a fost Rom\u00e2nia, prin dezarmarea \u015fi respingerea bol\u015fevicilor din Moldova \u015fi Basarabia \u00een iarna 1917-1918. Urm\u0103toarele au fost Cehoslovacia \u015fi Austria, pacificate de rom\u00e2nii ardeleni condu\u015fi de Iuliu Maniu (vezi Revolu\u0163ia din Ardeal \u015fi g\u0103rzile na\u0163ionale rom\u00e2ne (I)<\/a>). Cum crede\u0163i c\u0103 ru\u015fii ne-ar fi putut ierta vreodat\u0103, c\u00e2nd noi, al\u0103turi de polonezi, am stat \u00een calea expansiunii lor cu ideologia comunist\u0103 \u00eenc\u0103 din 1918? <\/span><\/div>\n

Iar c\u00e2nd ne-a venit r\u00e2ndul, \u00een 1940, s\u0103 fim p\u0103r\u0103si\u0163i \u00een est, am luptat pentru patrie, cruce \u015fi neam p\u00e2n\u0103 la Stalingrad \u015fi \u00een Caucaz. Trei ani ne-am b\u0103tut cu imperiul, acum aliat parc\u0103 contra naturii cu democra\u0163iile occidentale. Iar c\u00e2nd ne-am al\u0103turat acestora, ne-au abandonat din nou la Ialta, l\u0103s\u00e2ndu-ne \u00een m\u00e2na \u201edu\u015fmanului nostru natural\u201d cum spunea Br\u0103tianu. Dup\u0103 r\u0103zboi, chiar Churchill, autorul sintagmei Cortina de Fier, recuno\u015ftea c\u0103 \u201eam ucis porcul mai slab\u201d. Slab\u0103 consolare pentru cei ajun\u015fi sub st\u0103p\u00e2nirea comunist\u0103, p\u0103catul occidentului c\u0103 nu a sus\u0163inut pilonul strategic antibol\u015fevic rom\u00e2no-polon, l\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 cad\u0103 lovit din spate de Germania lui Hitler. O miopie strategic\u0103 care a fost pl\u0103tit\u0103 scump.<\/span><\/p>\n

Chiar dup\u0103 ocuparea Rom\u00e2niei \u015fi instaurarea comunismului la conducerea \u0163\u0103rii, rom\u00e2nii au reac\u0163ionat prin mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103, cea mai de amploare din \u00eentregul est al Europei c\u0103zut sub robia comunist\u0103 dup\u0103 1945. Un raport al securit\u0103\u0163ii din 1949 d\u0103dea un num\u0103r de peste 1300 de bande anticomuniste, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul lupt\u0103torii izola\u0163i. Lor trebuie s\u0103 le ad\u0103ug\u0103m \u015fi grupurile de sprijin \u00een num\u0103r mult mai mare, care le asigura ad\u0103post, alimente \u015fi informa\u0163ii. Vorbim deja de zeci de mii de oameni implica\u0163i direct, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul simpatizan\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Cauze ale necontamin\u0103rii<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

De unde \u015fi de ce acest sprijin necondi\u0163ionat, de unde aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103 la ideologia comunist\u0103, aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103 a omului de r\u00e2nd de care se mirau comisarii bol\u015fevici? \u00cen timp ce zeci de mii de oameni de alte na\u0163ii erau sedu\u015fi de mirajul noii or\u00e2nduiri, rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2neau imuni.<\/span><\/p>\n

Generalul Radu R. Rosetti ne d\u0103 un r\u0103spuns, <\/span>dar trebuie s\u0103 p\u0103trundem \u00een profunzimea celor relatate de el. \u00cen 1918, pe c\u00e2nd ru\u015fii bol\u015feviza\u0163i de pe frontul Moldovei fraternizau cu germanii de dincolo de linii \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103ceau vizite reciproce f\u0103r\u0103 ca ofi\u0163erii lor lipsi\u0163i de putere \u015fi autoritate s\u0103-i poat\u0103 \u00eempiedica, Rosetii a v\u0103zut \u00eentr-o tran\u015fee solda\u0163i rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi povestind \u00eentre ei. S-a apropiat curios, dar la venirea lui ru\u015fii au plecat spre unit\u0103\u0163ile lor. I-a iscodit pe rom\u00e2ni despre cele discutate, iar ace\u015ftia i-au r\u0103spuns deschis:<\/span><\/p>\n

\u2013 Ne-au \u00eendemnat s\u0103 facem revolu\u0163ie ca la ei, s\u0103-l r\u0103sturn\u0103m pe rege \u015fi s\u0103 \u00eempu\u015fc\u0103m guvernul, deoarece la ei s-au dat p\u0103m\u00e2nturile \u0163\u0103ranilor.<\/span><\/p>\n

\u2013 \u015ei?<\/span><\/p>\n

\u2013 Noi le-am zis c\u0103 \u015fi la noi regele le-a promis p\u0103m\u00e2nt \u0163\u0103ranilor \u015fi c\u0103 vom primi \u015fi noi p\u0103m\u00e2nt. Iar ei au zis c\u0103 lor li s-a dat p\u0103m\u00e2ntul f\u0103r\u0103 plat\u0103 sau desp\u0103gubiri.<\/span><\/p>\n

\u2013 \u015ei voi nu a\u0163i fost de acord?<\/span><\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 azi sunt eu mai tare \u015fi-\u0163i iau dumitale p\u0103m\u00e2ntul, m\u00e2ine c\u00e2nd vei fi dumneata mai tare mi-l vei lua \u00eenapoi, nu? De aceea noi vrem p\u0103m\u00e2ntul cu plat\u0103, lege \u015fi \u00eenscrisuri, nu cu japca!<\/span><\/p>\n

Din acest simplu dialog ne d\u0103m seama \u00een primul r\u00e2nd de \u00een\u0163elepciunea poporului rom\u00e2n. Deoarece majoritatea solda\u0163ilor de pe front \u00een 1918 erau \u0163\u0103rani, oameni ai p\u0103m\u00e2ntului, cei ce reprezentau cel mai bine esen\u0163a poporului rom\u00e2n. Iar bunul sim\u0163 al poporului rom\u00e2n, al acestor \u0163\u0103rani, mi se pare reprezentativ.<\/span><\/p>\n

Ru\u015filor li se va lua p\u0103m\u00e2ntul promis de Lenin la scurt timp, c\u00e2nd va fi el mai tare, adic\u0103 dup\u0103 victoria din r\u0103zboiul civil. Au fost formate colhozurile, iar cei ce s-au opus, cum ar fi culacii, adic\u0103 \u0163\u0103ranii \u00eenst\u0103ri\u0163i adu\u015fi la nivelul de robi, au fost uci\u015fi sau deporta\u0163i \u015fi extermina\u0163i \u00een lag\u0103rele din Siberia. \u0162\u0103ranii rom\u00e2ni au primit p\u0103m\u00e2nt prin reforma agrar\u0103 a regelui Ferdinand, dar l-au pierdut \u015fi ei dup\u0103 1945, c\u00e2nd au fost sili\u0163i s\u0103 intre \u00een colectiv. Dar bunul lor sim\u0163 a r\u0103mas, al celor care au r\u0103mas \u0163\u0103rani. Dup\u0103 1990, \u00een multe localit\u0103\u0163i ei \u015fi-au \u00eemp\u0103r\u0163it p\u0103m\u00e2ntul singuri, \u015ftiind de la b\u0103tr\u00e2nii \u00een via\u0163\u0103 sau de la mo\u015fii lor unde le era fiec\u0103ruia parcela de p\u0103m\u00e2nt. Problemele au ap\u0103rut acolo unde era vorba de urma\u015fi sau unde vreun trep\u0103du\u015f de partid \u015fi-a b\u0103gat coada. Bunul sim\u0163 al \u0163\u0103ranului rom\u00e2n mai exist\u0103, de\u015fi este pe cale de dispari\u0163ie. Nu bunul sim\u0163, ci \u0163\u0103ranul rom\u00e2n. Adus la ora\u015f de industrializarea for\u0163at\u0103 comunist\u0103, de multe ori de nevoie, \u00een acest mediu perceput din start ca \u015fi ostil, bunul sim\u0163 se estompeaz\u0103 \u015fi se pierde, mai ales cu trecerea genera\u0163iilor. Iar c\u00e2nd \u015fcoala nu are solu\u0163ii, \u00een lipsa celor \u015fapte ani de acas\u0103, respectiv a unei educa\u0163ii s\u0103n\u0103toase din familie, ne mir\u0103m de ce fel de oameni ies de pe b\u0103ncile \u015fcolilor noastre?<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 cauz\u0103 profund\u0103 a fost anticre\u015ftinismul ideologiei ro\u015fii. Este ceva normal ca \u015fi corifeii acestei ideologii radicale, comuni\u015ftii, s\u0103 nu accepte concuren\u0163a, existen\u0163a unei justi\u0163ii divine, sau o for\u0163\u0103 supranatural\u0103 c\u0103reia supu\u015fii redu\u015fi la rolul de sclavi, s\u0103 se poat\u0103 \u00eenchina. \u201eReligia este opiul maselor\u201d<\/em> scria Karl Marx. Masacrarea preo\u0163ilor \u015fi c\u0103lug\u0103rilor, jefuirea \u015fi distrugerea bisericilor, transformarea lor \u00een grajduri sau ad\u0103posturi pentru vite, prigonirea credincio\u015filor, iat\u0103 ac\u0163iunile regimului comunist. M\u0103rturiile din Basarabia at\u00e2t din 1918, c\u00e2t \u015fi din 1940, sunt zguduitoare. Iar poporul rom\u00e2n, profund cre\u015ftin, nu putea accepta a\u015fa ceva, resping\u00e2nd din fa\u015f\u0103 orice ideologie care ar fi adus atingere credin\u0163ei \u00een Dumnezeu.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 cauz\u0103 o reprezint\u0103 profunda ne\u00eencredere \u00een cei ce aduceau aceast\u0103 nou\u0103 ideologie, \u00een ru\u015fi. Ne-am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 de la ru\u015fi numai binele nu ne poate veni. \u015ei cu at\u00e2t mai mult, \u00een acea perioad\u0103, c\u00e2nd alia\u0163ii no\u015ftri jefuiau \u015fi violau totul \u00een drumul lor, iar dup\u0103 ce au fost contamina\u0163i cu morbul ro\u015fu nu au mai putut fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i. Solda\u0163ii rom\u00e2ni erau \u0163\u0103rani recruta\u0163i din toate zonele \u0163\u0103rii, \u015fi i-au putut vedea pe ru\u015fi, pe bol\u015fevicii ru\u015fi, cum h\u0103l\u0103duiau ca o hoard\u0103 jefuind satele rom\u00e2ne\u015fti \u00een 1918, c\u00e2nd rom\u00e2nii au trebuit s\u0103 intervin\u0103 cu armele pentru a-i potoli. Au v\u0103zut \u015fi la ce distrugeri s-au dedat \u00een teritoriile care le-au \u00eenc\u0103put \u00een m\u00e2n\u0103, chiar \u015fi pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, cum a fost \u00een Basarabia. De la rom\u00e2nii care au luptat \u00een Siberia \u00eempotriva bol\u015fevicilor au aflat groz\u0103viile care se petreceau \u00een Rusia sovietic\u0103, \u015fi dac\u0103 nu era destul, le aflau de la rom\u00e2nii transnistreni care reu\u015feau s\u0103 se refugieze peste Nistru, sfid\u00e2nd mitralierele gr\u0103nicerilor. Un reporter german venit pe grani\u0163a Nistrului \u00een 1932, relata despre faptul c\u0103 \u00een fiecare noapte se aud \u00eempu\u015fc\u0103turi, zilnic se g\u0103sesc mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i \u00een \u00eencercarea de a trece \u00een Rom\u00e2nia, iar de la supravie\u0163uitori se aud pove\u015fti \u00eenfior\u0103toare despre foametea dirijat\u0103 cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 contra popula\u0163iei. Ceea ce se petrece la grani\u0163a sovieto-rom\u00e2n\u0103 este necunoscut lumii, avea s\u0103 scrie acesta. Apoi, \u00een 1940, dup\u0103 raptul Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord, \u015fi mai ales dup\u0103 22 iunie 1941, c\u00e2nd s-a constatat urgia l\u0103sat\u0103 \u00een aceste teritorii doar \u00eentr-un an, apoi pe teritoriul Ucrainei, cum crede\u0163i c\u0103 rom\u00e2nii ar fi putut s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o astfel de ideologie, care va fermeca \u00eenc\u0103 zeci de ani mai \u00eencolo pe mul\u0163i intelectuali de marc\u0103 din Occident?<\/span><\/p>\n

Rezisten\u0163a sub ocupa\u0163ie<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Nu inten\u0163ionez s\u0103 fac o expunere a rezisten\u0163ei anticomuniste, a r\u0103scoalelor \u015fi revoltelor, grevelor \u015fi mi\u015fc\u0103rilor de strad\u0103, nici a altor forme de rezisten\u0163\u0103 dintre 1945 \u015fi 1989. Numai \u00een\u015firuirea lor ar dep\u0103\u015fi cu mult cadrul acestui articol. Doresc s\u0103 fac o diferen\u0163iere foarte sintetic\u0103 fa\u0163\u0103 de alte mi\u015fc\u0103ri cunoscute din celelalte \u0163\u0103ri socialiste \u015fi s\u0103 explic foarte pe scurt de ce acestea de la noi au fost mult mai dificile \u015fi mai riscante dec\u00e2t cele str\u0103ine men\u0163ionate mai sus \u00een debutul articolului.<\/span><\/p>\n

M\u0103 refer aici la revolta ungar\u0103 din 1956 \u015fi la cea din Cehoslovacia din 1968. Vreau s\u0103 fiu bine \u00een\u0163eles, nu vreau \u00een nici un fel s\u0103 contest meritele nici uneia dintre ele. Ambele au fost o dovad\u0103 a curajului poporului maghiar \u015fi cehoslovac. Dar exist\u0103 ni\u015fte diferen\u0163e esen\u0163iale fa\u0163\u0103 de mi\u015fc\u0103rile de la Bra\u015fov din 1987 sau grevele din Valea Jiului din 1977.<\/span><\/p>\n

Revoltele ungare \u015fi cehoslovace din 1956, respectiv 1968, au fost inspirate de \u201esus\u201d, de o parte din conducerea partidului, o frac\u0163iune care a ajuns la putere. \u00centregul program a venit de sus, urm\u00e2nd reac\u0163ia URSS-ului, care a decis invazia, \u00een ultimul caz al\u0103turi de celelalte \u0163\u0103ri socialiste, mai pu\u0163in Rom\u00e2nia. Deci revoltele au fost inspirate de sus \u015fi au fost o reac\u0163ie de ap\u0103rare \u00eempotriva Moscovei a liderilor Imre Nagy, respectiv Dubcek, care au impus reformele.<\/span><\/p>\n

Regimul comunist al URSS a trecut prin mai multe faze, de destindere sau de \u00eencordare, a\u015fa cum a fost de exemplu dup\u0103 moartea lui Stalin din 1953, c\u00e2nd raportul secret al lui Hru\u015fciov condamn\u0103 stalinismul (1956), d\u00e2nd semnalul c\u0103tre to\u0163i sateli\u0163ii pentru o relaxare a regimului. Dar Ungaria exagereaz\u0103, a\u015fa c\u0103 este potolit\u0103 cu tancurile. Comuni\u015ftii rom\u00e2ni refuz\u0103 destalinizarea, spun\u00e2nd c\u0103 ei au f\u0103cut-o deja, c\u00e2nd i-au exclus sau exterminat pe Ana Pauker, Vasile Luca sau pe Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu (\u00eempu\u015fcat \u00een 1955). Prin asta Gheorghe Gheorghiu Dej \u00eencerca s\u0103-\u015fi p\u0103streze puterea. Dup\u0103 ce Hru\u015fciov a fost nevoit s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi a venit Brejnev, care a str\u00e2ns din nou \u015furubul, Gheorghiu Dej a \u00eenceput o destindere pe plan intern, p\u00e2n\u0103 la moartea sa survenit\u0103 suspect \u00een 1964. A urmat Ceau\u015fescu care a continuat, chiar dup\u0103 \u201eprim\u0103vara de la Praga\u201d din 1968, c\u00e2nd URSS \u015fi sateli\u0163ii ei erau \u00een perioada de suprimare a oric\u0103rei forme de libertate. C\u00e2nd a venit Gorbaciov la putere \u015fi a urmat glasnostul \u015fi perestroika care au dus p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 la c\u0103derea regimurilor, Ceau\u015fescu se transformase \u00een cel mai aprig stalinist, nimic nu putea mi\u015fca \u00een \u0163ara lui. Dar de ce aceast\u0103 atitudine a liderilor comuni\u015fti rom\u00e2ni, total contrar\u0103 tonului de la Kremlin? E simplu, pentru a se men\u0163ine la putere. Poporul rom\u00e2n \u015ftia instinctiv c\u0103 tot ce venea de la ru\u015fi nu \u00eei era favorabil, istoria \u00eel \u00eenv\u0103\u0163ase. A\u015fa c\u0103 pentru a avea o brum\u0103 de popularitate care s\u0103-i men\u0163in\u0103 \u00een scaune, liderii comuni\u015fti rom\u00e2ni au mers pe calea independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de Moscova, adic\u0103 s\u0103 fac\u0103 tot ce puteau pe dos, bine\u00een\u0163eles, \u00eentre anumite limite. Ceau\u015fescu nu a intrat cu trupe \u00een Cehoslovacia, \u015fi a avut o popularitate maxim\u0103, nu numai \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, ci \u015fi \u00een r\u00e2ndul partidului, al Securit\u0103\u0163ii \u015fi al for\u0163elor armate. Nu putea nimeni s\u0103-l conteste din interiorul partidului, fiindc\u0103 imediat s-ar fi pus contra voin\u0163ei tuturor. Iar aici a fost \u00eenceputul cl\u0103dirii unei puteri absolute.<\/span><\/p>\n

Cum te po\u0163i opune, cum te po\u0163i revolta \u00een fa\u0163a unui astfel de gen de putere? Foarte dificil, \u015fi vorbim aici nu de revolt\u0103 individual\u0103, ci de revolte ale maselor de oameni. Este foarte greu s\u0103 te organizezi, s\u0103 organizezi mase de oameni care s\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103, c\u00e2nd nu exista nici internetul, nici Facebook sau Twitter, singurele mijloace de comunicare fiind prin telefonia fix\u0103, ascultat\u0103 de Securitate, sau prin viu grai, iar atunci erai expus riscului de a da peste un informator.\u00a0 Repet \u00eenc\u0103 o dat\u0103, nu era vorba s\u0103 ie\u015fi \u00een strad\u0103 pentru a te solidariza cu liderii amenin\u0163a\u0163i de ru\u015fi, ci s\u0103 ie\u015fi \u00een strad\u0103 \u00eempotriva liderului care avea \u00een m\u00e2n\u0103 puterea absolut\u0103. De aceea grevele din Valea Jiului sau mi\u015fc\u0103rile de la Bra\u015fov sunt mai importante, prin dificultatea de a le realiza \u015fi prin riscurile enorme la care s-au supus nu numai organizatorii, ci \u015fi fiecare participant.<\/span><\/p>\n

S\u0103 mai lu\u0103m cazul sindicatului Solidaritatea. \u00cen urma grevelor de la Gdansk, liderii sindicali\u015fti merg s\u0103 \u00eenscrie sindicatul Solidaritatea la tribunal ca \u015fi sindicat liber, diferit de cele oficiale. Tribunalul refuz\u0103, \u015fi grevele re\u00eencep. De nevoie, tribunalul polonez accept\u0103 \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 sindicatul Solidaritatea ca \u015fi sindicat liber. Din acel moment, toate mi\u015fc\u0103rile \u015fi grevele devin legale, o situa\u0163ie foarte dificil de dep\u0103\u015fit pentru conducerea comunist\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cenchipui\u0163i-v\u0103 un scenariu similar pentru Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul grevelor din Valea Jiului o delega\u0163ie pleac\u0103 la tribunal s\u0103 \u00eenscrie sindicatul. Crede\u0163i c\u0103 ar mai fi ie\u015fit delega\u0163ia vreodat\u0103 de acolo? Minerii atunci s-au baricadat \u00een perimetrul minelor \u015fi au cerut s\u0103 vin\u0103 Ceau\u015fescu s\u0103-i protejeze. Naivi, ve\u0163i spune, dar atunci acesta era \u00eenc\u0103 destul de popular. Ceau\u015fescu a venit, le-a promis tot ce vor, iar a doua zi au fost s\u0103lta\u0163i to\u0163i liderii. Una este s\u0103 te revol\u0163i \u00eentr-un regim care respect\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t o urm\u0103 de lege, \u015fi alta \u00eentr-unul care nu. \u015ei pe vremea comunismului, \u00een constitu\u0163ie erau \u00eenscrise toate drepturile posibile, dar se respectau? Libertatea cuv\u00e2ntului era \u00eenscris\u0103, dar dac\u0103 \u00eencercai s\u0103 vorbe\u015fti ceva aveai \u015fanse mari s\u0103 ajungi \u00een beciurile Securit\u0103\u0163ii mai cur\u00e2nd dec\u00e2t credeai.<\/span><\/p>\n

Ca \u015fi concluzie, meritele celor care au protestat \u00een 1977 sau care au ie\u015fit \u00een strad\u0103 \u00een 1987 sunt mult mai mari dec\u00e2t ale acelora care au ie\u015fit s\u0103 apere liderii reformatori de furia Moscovei. Acolo meritul principal le revine liderilor, la noi le revine oamenilor. Lor trebuie s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m cu respect pentru faptele lor de adev\u0103rat\u0103 bravur\u0103, chiar dac\u0103 ast\u0103zi, la dou\u0103zeci \u015fi patru de ani de la revoltele de la Bra\u015fov, au fost uita\u0163i nu numai de autorit\u0103\u0163i, dar culmea, chiar de compatrio\u0163i. <\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/11\/romanii-si-anticomunismul.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bol\u015fevici ru\u015fi jefuind o biseric\u0103 (fotografie publicat\u0103 \u00een 1930) Ast\u0103zi se \u00eemplinesc dou\u0103zeci \u015fi patru de ani de la revoltele anticomuniste de la Bra\u015fov, din…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-12","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}