{"id":1210,"date":"2012-03-18T09:34:27","date_gmt":"2012-03-18T09:34:27","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1210"},"modified":"2012-03-18T09:34:27","modified_gmt":"2012-03-18T09:34:27","slug":"cea-mai-mare-conspiratie-din-secolul-al-xx-lea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1210","title":{"rendered":"Cea mai mare conspira\u0163ie din secolul al XX-lea"},"content":{"rendered":"


<\/span><\/p>\n

Anumite idei au \u00een nulceul lor for\u0163a unui poten\u0163ial politic. A\u015fa era, c\u00e2nd a intrat \u00een istorie, ideea c\u0103 desfiin\u0163area propriet\u0103\u0163ii private ar readuce Raiul pe P\u0103m\u00e2nt. Era ea o idee fals\u0103? Nu avem cum s\u0103 \u015ftim, ziceau primii ei <\/span>zelatori, dac\u0103 nu o experiment\u0103m \u00een via\u0163a social\u0103, c\u0103ci, mai ziceau, avem de a face cu o idee politic\u0103, nu cu una \u015ftiin\u0163ific\u0103. Mai apoi, au ap\u0103rut apostolii argumentului c\u0103, social\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, ideea este \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103. Imediat a ap\u0103rut \u015fi doctrina care explica, punct cu punct, cum poate fi experimentat\u0103 ideea. I s-a spus comunism.<\/span><\/strong> <\/span>
Dezvoltarea pe scar\u0103 larg\u0103 a presei scrise \u015fi a bro\u015furilor a dus ideea \u00een mijlocul celor care aveau nevoie s\u0103 cread\u0103 \u00een ea, muncitorii de la \u00eenceputurile erei industriale. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, ideea era r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toat\u0103 Europa \u015fi prod<\/span>ucea deja organiza\u0163ii ale proletarilor.<\/span>
\"Cea<\/span>
\u00cen preajma Primului R\u0103<\/strong>zboi Mondial<\/strong> (dar cine \u015ftia c\u0103 va \u00eencepe?), \u00een cercurile masonice era c\u0103utat\u0103 o idee de contracarare a doctrinei comuniste. Fiind ea, doctrina, una cu un caracter interna\u0163ionalist, ap\u0103r\u0103torii vechii ordini a propriet\u0103\u0163ii sperau c\u0103 stimularea ideii na\u0163ionale (o idee prin excelen\u0163\u0103 modern\u0103, liberal\u0103 \u015fi burghez\u0103) va putea contracara interna\u0163ionalismul ideii comuniste. A\u015fa s-a ajuns la conflagra\u0163ia aceea, \u00een care urmau s\u0103 se afle fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, pe front, \u00een numele na\u0163iunii, to\u0163i adep\u0163ii na\u0163ionalismului proletar din Europa.<\/span><\/span>
Dar Dumnezeu (sau Vr\u0103jma\u015ful s\u0103u) avea alte planuri: Primul R\u0103zboi Mondial<\/strong> se \u00eencheia<\/span> cu triumful ideii comuniste \u00een Rusia, o \u0163ar\u0103 c\u00e2t un continent \u015fi o mare putere. Sl\u0103bit\u0103 cumplit de acel r\u0103zboi pe care nu l-a \u00een\u0163eles niciun contemporan al s\u0103u altfel dec\u00e2t din g\u0103oacea interesului na\u0163ional, Germania era cea mai vulnerabil\u0103 dintre urm\u0103toarele poten\u0163iale victime ale comunismului. Italia, la fel. Prima care reac\u0163ioneaz\u0103 este Italia: acolo, st\u00e2ngii proletariene interna\u0163ionaliste i se contrapune \u00een anii `20 o st\u00e2ng\u0103 de tip nou, na\u0163ionalist \u015fi imperial. Mussolini<\/strong> i-a spus fascism. Germania \u00ee\u015fi va reforma \u015fi ea st\u00e2ngismul extremist \u00eentr-o variant\u0103 extremist\u0103 a interna\u0163ionalismului imperial care, dup\u0103 1933, va avea acces la conducerea statului.<\/span>
Lucrurile erau clare. Cei care \u00eencercaser\u0103 s\u0103 omoare interna\u0163ionalismul proletar \u015fi ideea sa central\u0103 aveau de luptat, acum, cu forme intolerabile de na\u0163ionalism r\u0103zboinic de tip imperial. A\u015fa s-a ajuns la alian\u0163a dintre U.R.S.S \u015fi marele puteri occidentale \u00eenc\u0103 neafectate de acel na\u0163ionalism. <\/span>
Chestiunile de strategie postbelic\u0103 (negocierea condi\u0163iilor de pace) s-au \u00eencheiat la Ialta. Noi, cei din Europa de Est \u015fi Central\u0103, mo\u015ftenim, de acolo, de la Ialta, un resentiment: am fost convin\u015fi c\u0103, atunci \u015fi acolol SUA \u015fi Anglia ne-ar fi tr\u0103dat.<\/span>
Strategia de la Ialta nu am putut-o \u00een\u0163elege zeci de ani. Abia acum, dup\u0103 2008, avem, \u00een fine, toate elementele pentru a \u00een\u0163elege ce fel de \u201etr\u0103dare\u201d a fost acolo. Acolo s-a negociat un armisti\u0163iu tragic. SUA \u015fi Anglia nu mai aveau resurse (nici morale, nici economice) s\u0103 \u00eentoarc\u0103 r\u0103zboiul \u00eempotriva comunismului. \u015ei-au oferit timp pentru a g\u0103si strategia potrivit\u0103 s\u0103 scoat\u0103 ideea comunist\u0103 din istorie. Ea, s\u0103 nu uit\u0103m, era mai \u00eent\u00e2i \u00een mintea unor mari mase de proletari \u015fi abia apoi \u00eentr-o structur\u0103 de stat imperial.<\/span>
Etapele acestei strategii au fost urm\u0103toarele:<\/strong><\/span>
1. Bretton Woods, 1946<\/strong>. Acolo s-a pus la punct sistemul financiar al lumii postbelice, cea r\u0103mas\u0103 nesupus\u0103 ideii comuniste. Toate guvernele urmau s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 toate rezervele valutare \u00een dolari. SUA deveneau, \u00een acest fel, cea mai mare putere financiar\u0103 a lumii. De pe aceast\u0103 pozi\u0163ie, SUA urmau s\u0103 conduc\u0103 un nou tip de r\u0103zboi: r\u0103zboiul cheltuielilor de \u00eenarmare (a\u015fa numita curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor) al c\u0103rui rost strategic era acela de a nu l\u0103sa comunismul s\u0103 produc\u0103 un nivel de trai atr\u0103g\u0103tor pentru alte mase de proletari.<\/span>
2. 1971. \u00cen acest an, etalonul \u2013 aur a fost scos din jocul financiar al valutelor. <\/strong>De acum \u00eenainte, dolarul r\u0103m\u00e2nea ceea ce fusese \u00eenainte aurul. Prima consecin\u0163\u0103: Federal Reserve Bank putea tip\u0103ri moned\u0103 american\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u0163in\u0103 cont de rezervele sale \u00een aur. Masa monetar\u0103 a r\u0103zboiului \u00eempotriva comunismului putea cre\u015fte oric\u00e2t. Infla\u0163ia prin dolari \u00een exces urma s\u0103 fie calculat\u0103 la nivel global, dar ce mai conta!? SUA tip\u0103rea acum moned\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de PIB-ul global. PIB-ul global era, \u00een 2008, de 55 de trilioane. Iar \u201ePIB\u201d-ul financiar global era de 11 ori mai mare. \u00cen lume circulau de 11 ori mai mul\u0163i bani dec\u00e2t s-ar fi putut tip\u0103ri dac\u0103 se r\u0103m\u00e2nea la etalonul aur. A\u015fa s-a ajuns la istoria anilor 1989-1991. U.R.S.S-ul a fost \u00eenfr\u00e2nt de sistemul financiar inventat \u00een cele dou\u0103 etape: 1946 \u015fi 1971.<\/span>
3. 1999. Problema mo\u015ftenit\u0103 din R\u0103zboiul Rece era la fel de grav\u0103<\/strong> \u015fi de global\u0103 pe c\u00e2t fusese amenin\u0163area global\u0103 a comunismului. Acel \u201ePIB\u201d financiar global de 11 ori mai mare dec\u00e2t PIB-ul global real (m\u0103rfuri \u015fi servicii) era datorat, \u00een mare parte, modelului de dezvolatare indus de masa de bani f\u0103r\u0103 real\u0103 acoperire: ca s\u0103 poat\u0103 scoate din min\u0163ile occidentalilor ideea comunist\u0103, guvernele Occidentului au \u00eencurajat dezvoltarea pe datorie (pe bani din viitor). Or, sistemul datoriilor suverane formau un joc piramidal de tip Ponzi (Caritas, pe rom\u00e2ne\u015fte). Cum s\u0103 convingi, acum, guvernele s\u0103 ias\u0103 din acest joc nesustenabil? Ai nevoie de o criz\u0103 financiar\u0103 global\u0103 care s\u0103 duc\u0103 la evaporarea unei mari cantit\u0103\u0163i de bani artificiali. Bula aceea care s-a umflat de 11 ori trebuia spart\u0103. Cum o spargi?<\/span>
Not\u0103 important\u0103 <\/strong><\/span>
Imediat dup\u0103 1971, SUA au deschis rela\u0163iile cu China. A jucat \u015fi Ceau\u015fescu un rol. Dup\u0103 moartea lui Mao, <\/span>\u00een 1978, Deng Xiao Ping d\u0103 drumul unei forme de agricultur\u0103 privat\u0103 familial\u0103. Produc\u0163ia agricol\u0103 a Chinei cre\u015fte an de an. U.R.S.S-ul monitorizeaz\u0103 situa\u0163ia. \u00cen 1985, Biroul Politic al PCUS \u00eel nume\u015fte Secretar General pe Mihail Gorbaciov, cu studii \u00een economia agrar\u0103. Perestroika s-a n\u0103scut \u015fi pentru a contracara succesele chineze\u015fti \u00een economia agrar\u0103. U.R.S.S-ul lupta acum pe dou\u0103 fronturi: mari cheltuieli de \u00eenarmare, pe de o parte, inova\u0163ii doctrinare \u00een economia Chinei, pe de alt\u0103 parte.<\/span><\/span>
\u00cen 1999, printr-o decizie politic\u0103 a guvernului SUA,<\/strong> b\u0103ncile comerciale, care, \u00eenainte, nu aveau dreptul de a func\u0163iona \u015fi ca b\u0103nci de investi\u0163ii, au primit acest drept. Atunci a \u00eenceput balamucul: toate b\u0103ncile au pornit c\u00e2te o linie de creditare imobiliar\u0103. Toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi construia case noi pe bani din viitor. Era clar, de la un punct \u00eencolo, c\u0103 masa de bani din viitor o \u00eentrecea pe cea din prezent. Acela era punctul unde puteai sparge aceast\u0103 bul\u0103 imobiliar\u0103.<\/span>
C\u00e2nd Lehman Brothers s-au dus, \u00een 2008, la Obama<\/strong> \u015fi i-au cerut 300 de miliarde de dolari ca s\u0103 nu falimenteze, pre\u015fedintele a refuzat-o, dar \u015ftia ce face. \u015etia c\u0103 urmeaz\u0103 panica \u015fi o criz\u0103 de lichidit\u0103\u0163i care va sf\u00e2r\u015fi printr-o criz\u0103 a datoriilor suverane. Toate acesteatrebuiau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. SUA nu risca nimic: FED-ul r\u0103m\u00e2nea ceea ce era, \u015feful financiar al stabilit\u0103\u0163ii globale \u015fi adev\u0103ratul imperiu al lumii. C\u0103ci nu complexele militaro-industriale se r\u0103zboiesc ast\u0103zi, ci puterile financiare.<\/span>
Toate acesteatrebuiau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. <\/span>De ce?<\/strong> Pentru c\u0103 sistemul financiar global nu mai dorea s\u0103 sus\u0163in\u0103 modelul dezvolt\u0103rii pe datorie \u015fi nici nu mai avea interes. Acest model de dezvoltare a f\u0103cut ca puterea de cump\u0103rare a dolarului din 1946 s\u0103 fie azi de zece ori mai mic\u0103. Aceast\u0103 infla\u0163ie global\u0103 a dolarului trebuia stopat\u0103. Ea, infla\u0163ia aceasta, a fost \u201eeroul\u201d care a omor\u00e2t comunismul, dar, acum, sistemul nu mai avea nevoie de acest \u201eerou\u201d. Sistemul dorea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la o realitate financiar\u0103 neinfla\u0163ionist\u0103, f\u0103r\u0103 mase mari de bani artificiali. Oare de ce? Pentru c\u0103, s\u0103r\u0103cind guvernele, \u00een noile condi\u0163ii de lichiditate financiar\u0103 precar\u0103, sistemul \u00ee\u015fi putea relua mai vechiul s\u0103u scop (acela care fusese limpede ini\u0163iatorilor ideii comuniste): c\u00e2t mai mult\u0103 proprietate privat\u0103 \u00een m\u00e2inile c\u00e2t mai pu\u0163inor proprietari.<\/span>
Dac\u0103 a\u015f fi parte din sistem, a\u015f g\u00e2ndi la fel. Fiind parte din cealalt\u0103 parte (aceea care-\u015fi va pierde propriet\u0103\u0163ile), g\u00e2ndesc altfel. Adic\u0103 v\u0103d ce s-a \u00eent\u00e2mplat … \u015fi … \u015fi ce? … la ce-mi folose\u015fte c\u0103 v\u0103d?<\/span>
Ioan Buduca<\/span> <\/p>\n

<\/strong>Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anumite idei au \u00een nulceul lor for\u0163a unui poten\u0163ial politic. A\u015fa era, c\u00e2nd a intrat \u00een istorie, ideea c\u0103 desfiin\u0163area propriet\u0103\u0163ii private ar readuce Raiul…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1209,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[514,479,344],"class_list":["post-1210","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-banci","tag-comunism","tag-conspiratie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1210"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1210\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1209"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}