{"id":1218,"date":"2012-03-18T18:49:58","date_gmt":"2012-03-18T18:49:58","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1218"},"modified":"2012-03-18T18:49:58","modified_gmt":"2012-03-18T18:49:58","slug":"cel-mai-mare-jaf-din-istoria-moderna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1218","title":{"rendered":"CEL MAI MARE JAF DIN ISTORIA MODERN\u0102"},"content":{"rendered":"

\"CEL
<\/span> <\/span> <\/p>\n

 <\/div>\n
\n

I. PUNCT DE PLECARE<\/h3>\n

\u00ce<\/span>n ziua de 15 decembrie 1916<\/strong>, \u00eenc\u0103rcat \u00een \u015faptesprezece (17) vagoane de marf\u0103 (la care s-au ata\u015fat \u00eenc\u0103 \u015fapte (7) – trei (3) pentru delega\u0163ii B\u0103ncii Rom\u00e2ne \u015fi patru (4) pentru cei dou\u0103 sute (200) de gardieni \u00eenso\u0163itori -), tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei \u015fi bijuteriile M. S. Regina Maria au luat drumul Moscovei pentru \u201ea fi pus \u00een siguran\u0163\u0103\u201d<\/em><\/a>1. \u015ease luni mai t\u00eerziu, la 27 iulie 1917<\/strong>, o alt\u0103 parte a tezaurului B.N.R., al\u0103turi de \u201evalorile diferitelor institu\u0163ii bancare \u015fi de credit \u015fi a fondurilor arhivistice \u015fi muzeale aduse la Ia\u015fi\u201d<\/em> adic\u0103 \u201edocumentele \u015fi manuscrisele Academiei Rom\u00e2ne, documentele Arhivelor Statului, zestrea arhivistic\u0103 a muzeelor, pinacotecilor \u015fi chiar colec\u0163iilor particulare\u201d<\/em><\/a>2 (V. G. Mor\u0163un, Dr. C. Angelescu, I. Kalinderu, G. Enescu etc…), la care s-au ad\u0103ugat \u015fi obiectele de cult din m\u0103n\u0103stiri \u015fi biserici, precum \u015fi bijuteriile din depozitele private ale cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni, cu alte cuvinte \u201eavutul societ\u0103\u0163ii const\u00e2nd \u00een titluri, efecte de orice m\u0103sur\u0103 \u015fi obiecte pre\u0163ioase etc\u201d<\/a>3<\/em> a fost \u00eenc\u0103rcat \u00een 24 de vagoane \u015fi expediat \u00een Rusia. <\/p>\n<\/div>\n

Aceste dou\u0103 transporturi de bunuri materiale \u015fi spirituale, au desemnat o realitate exprimat\u0103 prin sintagma \u201etezaurul rom\u00e2nesc de la Moscova\u201d.<\/em><\/p>\n

Mult\u0103 vreme dup\u0103 consumarea unei politici care a sfidat orice fel de norm\u0103 etic\u0103 fa\u0163\u0103 de valorile culturale irepetabile, nu s-a scris mai nimic. R\u0103mas la Moscova tezaurul a antrenat, poate, doar senza\u0163ionalul care \u015fi-a spus\/scris \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cuv\u00e2ntul. C\u00e2nd \u00eens\u0103, acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat, el s-a f\u0103cut \u00een cercuri restr\u00e2nse, far\u0103 dorin\u0163a de asumare a vinov\u0103\u0163iilor fa\u0163\u0103 de patrimoniul cultural sacrificat, far\u0103 un demers \u015ftiin\u0163ific cu rol critic-educativ \u015fi f\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a pune \u00een mi\u015fcare, prin erudi\u0163ie, mari dezbateri, mari controverse. \u201eCercet\u0103torii serio\u015fi \u015fi iubitorii de senza\u0163ional \u015fi-au spus cuv\u00e2ntul. Cu toate acestea, opinia public\u0103 este tot at\u00e2t de pu\u0163in l\u0103murit\u0103 ast\u0103zi, ca \u015fi acum 15 ani\u201d<\/em> scria \u00een 1934 Mihail Gr. Roma\u015fcanu.<\/p>\n

Dup\u0103 patruzeci \u015fi unu de ani de la \u00eencredin\u0163area celei de a doua p\u0103r\u0163i a tezaurului nostru spre p\u0103strare Rusiei, spiritul public ar\u0103ta la fel. F\u0103r\u0103 educa\u0163ie \u00een domeniu, adic\u0103 nepreg\u0103tit s\u0103 estimeze corect, efectul ignoran\u0163ei agresive sau\/\u015fi inocente cu consecin\u0163e negative pentru propriile \u00eensemne de noble\u0163e spiritual\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 informa\u0163ie, adic\u0103 incapabil s\u0103 aproximeze m\u0103car, pagubele materiale produse de politica neatent\u0103 \u015fi\/sau de gre\u015felile trecutului.<\/p>\n

Acest adev\u0103r este probat de apari\u0163ia \u201eStudii<\/em>-lor asupra tezaurului restituit de U.R.S.S\u201d<\/a>4<\/em>, culegere nelimpede, scris\u0103 pe fragmente ce adun\u0103 dezordonat, \u00eentr-un fel de inventar, referin\u0163e despre lucr\u0103rile de art\u0103 restituite de U.R.S.S. \u015fi expuse \u00een Muzeul de Art\u0103 al Republicii (ast\u0103zi Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei), \u00een ajunul lui 23 august 1958<\/strong>.<\/p>\n

\u201eCuv\u00e2nt<\/em>-ul \u00eenainte\u201d<\/em>, \u00eentr-un limbaj \u00een care de fapt, nu a crezut \u015fi nu crede nimeni, este semnat de academicianul George Oprescu (1881-1969). F\u0103r\u0103 sistem\u0103 \u015fi far\u0103 rigoarea profesionistului, el nu r\u0103spunde nici m\u0103car la o \u00eentrebare esen\u0163ial\u0103: c\u00e2t anume din patrimoniul cultural s-a \u00eentors acas\u0103? Nici nu face referiri la felul \u00een care istoricul \u015fi colec\u0163ionarul de art\u0103, \u00een calitatea sa de membru al Comisiei Guvernului Rom\u00e2n<\/a>5, a identificat \u201eoperele\u201d<\/em>, despre care n-a \u201eputut vorbi deloc, c\u0103ci nimeni nu le v\u0103zuse, sau dac\u0103 le v\u0103zuse, amintirea lor era vag\u0103, inconsistent\u0103. Despre altele se putea face cel mult o descriere dup\u0103 fotografii, c\u00eend acestea existau\u201d<\/em>. Nici nu permite stabilirea identit\u0103\u0163ii celor \u201e340 de lucr\u0103ri, care erau la atelierul de restaurare\u201d<\/em> moscovit \u015fi, nici motivul pentru care s-a intervenit asupra lor printr-o opera\u0163iune dificil\u0103, complicat\u0103 \u015fi complex\u0103, care putea s\u0103 antreneze chiar \u015fi dispari\u0163ia lucr\u0103rilor, far\u0103 asisten\u0163a speciali\u015ftilor rom\u00e2ni. Nici cine anume a \u201e\u00eenscris \u00een inventare\u201d<\/em>, \u201eobiectele, am\u0103nun\u0163it descrise\u201d<\/em>, nici care a fost motivul pentru care numai \u201eo serie au fost trimise Statului rom\u00e2n, \u00een acela\u015fi timp cu tezaurul, iar alt\u0103 serie a r\u0103mas la Moscova\u201d<\/a>6<\/em>, \u015fi nici faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 de la 5 octombrie 1918, Comitetul Comisarilor Poporului Sovietic a decretat asupra inventarierii \u015fi protec\u0163iei tuturor operelor istorice \u015fi de art\u0103<\/a>7.<\/p>\n

Discursul confuz, lipsit de argumente ra\u0163ional-profesionale, ca \u015fi atitudinea ezitant\u0103 far\u0103 responsabilitatea moral-intelectual\u0103 a celui care din ianuarie 1926 a ocupat o pozi\u0163ie \u00eenalt\u0103 \u00een cadrul Institutului Interna\u0163ional de Cooperare Intelectual\u0103<\/a>8 sunt foarte greu de explicat. Cu at\u00eet mai mult asta, cu c\u00e2t omul de \u015ftiin\u0163\u0103 George Oprescu era \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 cu faptul, c\u0103 la 7 iunie 1944, \u00eentr-o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare cu cea din 1916-1917, la care s-a ad\u0103ugat \u015fi atenta supraveghere instituit\u0103 de sovietici asupra \u00eentregii Rom\u00e2nii, Consiliul de Administra\u0163ie \u015fi Consiliul General al B.N.R., au con\u015ftientizat r\u0103spunderea ce le revenea fa\u0163\u0103 de imensele valori patrimoniale \u015fi, \u201eau aprobat mutarea par\u0163ial\u0103 sau total\u0103 a tezaurului B\u0103ncii din Bucure\u015fti \u015fi depozitarea acestui tezaur \u00een caz de nevoie, la m\u0103n\u0103stirea Tismana\u201d<\/a>9<\/em>. \u00cenainte \u00eens\u0103, ca cele 4.035 de casete \u00een greutate brut\u0103 de 212.245,305 kg. din care 189.673,99044 kg. aur, la care s-au ad\u0103ugat \u00eenc\u0103 51 de casete cu \u201eaur polonez \u00een p\u0103strare\u201d<\/em>,<\/a>10 s\u0103 fie stocate la m\u0103n\u0103stirea Tismana, un delegat special al B\u0103ncii a discutat cu \u00eenalt Prea Sfin\u0163itul Mitropolit al Olteniei despre \u201edorin\u0163a Consiliului B\u0103ncii de a reface m\u0103n\u0103stirea Tismana, aripa distrus\u0103 \u00een incendiu acum doi ani\u201d<\/a>11<\/em> semn c\u0103 respectul fa\u0163\u0103 de mo\u015ftenirea trecutului a fost asumat.<\/p>\n

Con\u015ftiin\u0163a aceasta asupra valorii obiectului cultural (mobil \u015fi imobil) a promovat \u015fi m\u0103suri, care au debutat cu o prim\u0103 scrisoare a Comisiei Monumentelor Istorice, trimis\u0103 la 22 iunie 1944 conducerii B.N.R.:<\/p>\n

\u201eDomnule Guvernator,<\/em><\/p>\n

Comisia Monumentelor Istorice v\u0103 aduce viile sale mul\u0163umiri pentru l\u0103udabila dumneavoastr\u0103 ini\u0163iativa de a reface pe banii B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei chiliile distruse de incendiu la m\u0103n\u0103stirea Tismana \u015fi este de acord ca lucr\u0103rile de refacere s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat…\u201d<\/a>12<\/em><\/p>\n

Ea a fost urmat\u0103 de raportul \u00eentocmi de Serviciul de Arhitectur\u0103 al \u015fantierului Tismana la 21 septembrie 1944:<\/p>\n

\u201eConform dispozi\u0163iilor ce am avut, lucr\u0103rile de la Tismana continu\u0103, refac\u00e2ndu-se aripile chiliilor distruse de incendiu. Am ob\u0163inut din partea Comisiunii Monumentelor Istorice autoriza\u0163ia de a lucra pentru o c\u00e2t mai repede folosire a \u00eenc\u0103perilor \u015fi de comun acord cu domnul arhitect inspector general Horia Teodoru de la Monumentele Istorice am am\u00e2nat pentru campania 1945 executarea porticului din curtea interioar\u0103 a m\u0103n\u0103stirii…\u201d<\/a>13<\/em><\/p>\n

Chiar dac\u0103 agresiunea nazist\u0103 s-a soldat cu catastrofale sacrificii culturale prin distrugerea unor importante valori, printre care \u015fi chiliile m\u0103n\u0103stirii Tismana, lucr\u0103rile de restaurare desf\u0103\u015furate \u00een plin r\u0103zboi, \u00een linia legisla\u0163iei existente \u00een vigoare, au asigurat nu numai protec\u0163ia tezaurului B\u0103ncii Na\u0163ionale, dar \u015fi ocrotirea unui monument major, cu ajutorul c\u0103ruia rom\u00e2nii se identific\u0103 ast\u0103zi \u00een istorie \u015fi \u00ee\u015fi circumscriu locul \u00een cultura universal\u0103. \u00een acest fel, viitorului i s-a garantat tradi\u0163ia tr\u0103irii \u00een timp istoric.<\/p>\n

\u00centr-un moment de tensiune comparabil cu cel din 1916 – 1917, deoarece \u00een ambele momente cheie \u0163ara era \u00een derut\u0103, conducerea B\u0103ncii Na\u0163ionale, Consiliul de Mini\u015ftri \u015fi Marele Stat Major au demonstrat c\u0103 prin \u201eac\u0163iunea Tismana\u201d<\/em> recuperarea monumentului a camuflat adev\u0103ratele inten\u0163ii, tr\u0103d\u0103rile, la\u015fit\u0103\u0163ile, regretele, neputin\u0163ele \u015fi resemn\u0103rile situ\u00eendu-se \u00een afara oric\u0103ror discu\u0163ii. Deoarece, la 4 februarie 1947, tezaurul B.N.R. s-a \u00eentors acas\u0103. Un an mai t\u00e2rziu, tezaurul depus de Guvernul polonez \u201eal lui Beck\u201d<\/em> a fost \u015fi el restituit \u00een \u00eentregime .<\/p>\n

\u015ei atunci? Atunci, obiectiv \u015fi\/sau subiectiv ne este imposibil s\u0103 nu accept\u0103m \u00eentrebarea: \u00een 1916 \u015fi \u00een 1917 se putea \u015fi altfel?<\/p>\n

Pentru a ne asuma \u00eens\u0103 deplin povara acelui trecut, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 definim termenul tezaur.<\/p>\n

II. SEMNIFICA\u0162IA UNUI CONCEPT<\/h3>\n

Accep\u0163iunea terminologic\u0103, consacrat\u0103 de Dic\u0163ionarul General al Limbii Rom\u00e2ne<\/a>14 este urm\u0103toarea: \u201eTEZAUR, tezaure, s.n. Din lat. thesaurus:<\/em> 1. Cantitate mare de, bijuterii, pietre scumpe sau obiecte reprezent\u00e2nd valori spirituale, str\u00e2nse \u015fi p\u0103strate \u00een loc sigur; avere, bog\u0103\u0163ie mare…Loc (\u0163inut sub cheie) unde se p\u0103streaz\u0103 obiecte de pre\u0163…<\/em> 2. Cantitate de bani sau obiecte pre\u0163ioase, ascunse de mult\u0103 vreme \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi descoperite \u00eent\u00e2mpl\u0103tor; comoar\u0103…<\/em> 3. Totalitatea aurului \u015fi a altor metale pre\u0163ioase, efecte etc. care se g\u0103sesc \u00een depozitul unei b\u0103nci de emisie, constituind acoperirea biletelor de banc\u0103 sau a bancnotelor emise. Patrimoniul material, averea, totalitatea bunurilor unui stat…locul unde se p\u0103streaz\u0103 depozitele de metale pre\u0163ioase, patrimoniul \u00een bani sau \u00een efecte al statului sau al unei b\u0103nci; vistierie, trezorerie.<\/em> 4. fig. Ceea ce este socotit ca fiind foarte pre\u0163ios \u015fi folositor, ceea ce este foarte iubit \u015fi pre\u0163uit; comoar\u0103, odor… Patrimoniu spiritual rezultat din munca cultural\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un lung interval de \u00eentreaga omenire, de o anumit\u0103 societate sau de un grup de cercet\u0103tori \u00eentr-un anumit domeniu de preocup\u0103ri\u201d.<\/em><\/p>\n

Sensul conceptului, \u00een cea mai simpl\u0103 form\u0103 \u00eel g\u0103sim \u00eens\u0103, \u00een Mic Dic\u0163ionar al Limbii Rom\u00e2ne<\/a>15 unde este explicat pentru o c\u0103utare rapid\u0103: \u201eTEZAUR, s.n. 1. Cantitatea mare de bani, bijuterii, aur. Aurul \u015fi alte obiecte de pre\u0163 din depozitul b\u0103ncii. 2. Bog\u0103\u0163ie cultural\u0103, cantitate mare de opere de art\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd ne referim la tezaurul rom\u00e2nesc de la Moscova, capacitatea opera\u0163ional\u0103 a conceptului ne dezv\u0103luie o realitate ce nu poate fi exprimat\u0103 dec\u00e2t prin cumulul accep\u0163iunilor indicate de dic\u0163ionare. Avem a face, \u00een definitiv, at\u00e2t cu o component\u0103 ce poate fi eviden\u0163iat\u0103 prin cantit\u0103\u0163i, c\u00e2t \u015fi cu o produc\u0163ie cultural\u0103 cu valoare spiritual\u0103.<\/p>\n

Prima semnific\u0103 stocul de aur (con\u0163in\u00e2nd monezi \u015fi medalii) al B\u0103ncii Na\u0163ionale Rom\u00e2ne, \u00een greutate de 9.336.206 tone de aur fin, evaluat la suma de 321.580.456,84 lei aur. Echivalentul \u00een lei a fost calculat potrivit legii din 29 martie\/11 aprilie 1867<\/a>16<\/em>, care a mai suferit ulterior unele modific\u0103ri, dar care se afla \u00eenc\u0103 \u00een vigoare \u00een anul 1916. La nivelul anului 1990, valoarea de 9.336.206 tone de aur pur trimis\u0103 Rusiei se ridica la echivalentul de 1.200.663.081,56 USD.<\/p>\n

C\u0103r\u0163ile \u015fi documentele Arhivei Na\u0163ionale \u015fi ale Academiei Rom\u00e2ne, obiectele de arheologie, operele de art\u0103 apar\u0163in\u00e2nd statului \u015fi colec\u0163iile particulare, precum \u015fi obiectele de cult din m\u0103n\u0103stiri \u015fi biserici au numai o excep\u0163ional\u0103 \u00eensemn\u0103tate documentar\u0103 \u015fi artistic\u0103 pe care nu avem dreptul s\u0103 o subestim\u0103m, deoarece semnific\u0103 o component\u0103 a avu\u0163iei culturale. Nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat \u00eens\u0103, c\u0103 aceste evidente bunuri culturale iau, de cele mai multe ori, forme de tezaurizare atunci c\u00eend au \u00een componen\u0163\u0103 metale sau materiale pre\u0163ioase, care le ridic\u0103 valoarea \u015fi le fac s\u0103 se constituie \u00een mijloace de schimb. Aceste categorii s\u00eent \u00een acela\u015fi timp, \u00een chiar accep\u0163iunea timpului lor, s\u0103 zicem \u201eab initio\u201d<\/em>, \u015fi forme de investi\u0163ie material\u0103 sigur\u0103, tot a\u015fa cum s\u00eent \u015fi lucr\u0103rile de art\u0103 despre a c\u0103ror valoare cultural\u0103 erau con\u015ftien\u0163i \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 at\u00eet comanditarii, c\u00eet \u015fi creatorii lor. A\u015fadar, chiar dac\u0103 pre\u0163uirea lor material\u0103 nu poate fi stabilit\u0103 dec\u00e2t \u00een mod conven\u0163ional, ele reprezint\u0103 \u00een fapt, valorile curate ale trecutului, definitorii pentru spa\u0163iul nostru cultural.<\/p>\n

Pentru o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a ac\u0163iunii de ad\u0103postire \u00een Rusia a stocului de aur al B.N.R. \u015fi a celei mai mari p\u0103r\u0163i a patrimoniului documentar \u015fi muzeal, ce a avut, ne\u00eendoielnic, \u015fi dramul s\u0103u de dramatism, trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 vedem care a fost contextul interna\u0163ional ce a marcat perioada premerg\u0103toare primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

III. IPOSTAZ\u0102 POLITIC\u0102 EXTERN\u0102 DETERMINANT\u0102<\/h3>\n

\u00cen dificilele condi\u0163ii interna\u0163ionale, o nou\u0103 redistribuire a sferelor de influen\u0163\u0103 \u00een Europa, \u00een care Germania a devenit puterea continental\u0103, precum \u015fi un nou echilibru a b\u0103tr\u00e2nului continent au fost stabilite prinCongresul de pace de la Berlin (1\/13 iunie -1\/13 iulie 1878).<\/p>\n

De\u015fi la dezbatere punctul de vedere rom\u00e2nesc a fost enun\u0163at limpede \u015fi afirmat cu hot\u0103r\u00e2re, far\u0103 echivoc de Ion Br\u0103tianu (prim-ministru) \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu (ministru de externe), prezen\u0163a celor dou\u0103 personalit\u0103\u0163i politice la Berlin nu a mai putut influen\u0163a cu nimic prevederile deja stabilite ale tratatului ce se va semna la 1\/13 iulie. \u00een schimbul confirm\u0103rii statutului de \u201eindependent\u0103\u201d<\/em>, pe care singur\u0103 \u015fi-l proclamase de mai bine de un an, Rom\u00e2nia pierdea sudul Basarabiei. Ca urmare, Rusia, cu al s\u0103u impetuos apetit de a domina, a devenit, at\u00e2t \u00een ochii guvernului, c\u00e2t \u015fi \u00een. cei ai publicului intelectual, inamicul num\u0103rul unu.<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile unei Europe \u015fov\u0103ielnice, lipsit\u0103 de stabilitate, cu o Fran\u0163\u0103 obosit\u0103 de \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 \u00een r\u0103zboiul franco-prusac din 1870-1871 \u015fi cu un Paris \u015fi o Londr\u0103 dezinteresate de \u201eproblema\u201d<\/em> Balcanilor, singurele \u0163\u0103ri care puteau reprezenta o contrapondere fa\u0163\u0103 de revendic\u0103rile teritoriale ruse\u015fti, erau Germania \u015fi Austro-Ungaria. Acestea, al\u0103turi de Italia au creat \u00een 1882, blocul politico-militar al Puterilor Centrale (Tripla Alian\u0163\u0103).<\/p>\n

\u00cen atmosfera tensionat\u0103 a acelor ani, apropierea guvernului liberal de Puterile Centrale a fost detrminat\u0103 de o multitudine de interese reciproce convertite la 18\/30 octombrie 1883\u00eentr-un tratat secret de alian\u0163\u0103 rom\u00e2no-austro-ungar, semnat ja Viena. Con\u0163inutul documentului re\u00eennoit periodic p\u00e2n\u0103 \u00een pragul primului r\u0103zboi mondial (1892, 1902 \u015fi 1913) a fost p\u0103strat secret. Cunoscut doar de prim-mini\u015ftri, el nu a fost adus niciodat\u0103 \u00een discu\u0163ia Parlamentului, de teama unanimit\u0103\u0163ii reac\u0163iilor negative. Pentru oamenii antrena\u0163i \u00een multitudinea de probleme ridicate de un asemenea act, putem spune c\u0103 tratatul con\u0163inea un preambul \u015fi \u015fapte articole, \u00een care cele mai semnificative prevederi erau: caracterul defensiv al alian\u0163ei; angajamentul p\u0103r\u0163ilor de a se sprijini reciproc \u00een limita intereselor lor; obliga\u0163ia p\u0103r\u0163ilor de a-\u015fi acorda ajutor \u00een cazul unui atac neprovocat; men\u0163ionarea prevederii de \u201ecasus foederis\u201d<\/em>, care incumba Rom\u00e2niei obliga\u0163ia de a interveni atunci c\u00e2nd Austro-Ungaria ar fi fost atacat\u0103 la frontierele sale r\u0103s\u0103ritene; obliga\u0163ia p\u0103r\u0163ilor de a se consulta \u00een vederea m\u0103surilor ce \u015fe impuneau \u00een cazul unei agresiuni, \u00een condi\u0163iile men\u0163ionate \u00een articolele anterioare.<\/p>\n

Evolu\u0163ia vie\u0163ii politice interna\u0163ionale de dup\u0103 \u201emomentul\u201d<\/em> Berlin a demonstrat c\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Tripla Alian\u0163\u0103 a avut efecte pozitive pentru structura spa\u0163iului economic, exerci\u0163iu politic, via\u0163\u0103 institu\u0163ional\u0103 etc. Astfel, Rom\u00e2nia a fost scoas\u0103 din izolarea diplomatic\u0103 \u00een care se g\u0103sea, consolid\u00e2ndu-i-se pozi\u0163ia \u00een Europa de sud-est. Acest l\u00fccru, a atras, desigur, \u015fi unele avantaje economice pe pia\u0163a Europei Centrale. \u00een acord \u00eens\u0103 cu na\u0163ionalismul zgomotos \u015fi public, practicat mai ales dup\u0103 1890, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a resim\u0163it aceast\u0103 alian\u0163\u0103 ca pe o piedic\u0103 \u00een lupta pentru unificarea na\u0163ional\u0103 prin \u00eengreunarea ajutorului pe care regatul \u00eel putea acorda pe fa\u0163\u0103 rom\u00e2nilor din Ardeal. Chiar dac\u0103 \u201e\u00een ascuns\u201d<\/em> na\u0163ionali\u015ftii ardeleni au continuat s\u0103 primeasc\u0103 sprijin \u015fi \u00eencuraj\u0103ri de la Bucure\u015fti, \u201epe termen lung, \u015fi \u00een perspectiv\u0103 istoric\u0103, alian\u0163a cu puterile centrale mergea \u00een contra intereselor na\u0163ionale \u015fi \u00eempotriva sim\u0163\u0103mintelor marii majorit\u0103\u0163i a rom\u00e2nilor\u201d<\/a>17<\/em>, afirm\u0103 Vlad Georgescu \u00een a sa Istorie…<\/p>\n

Pentru Puterile Centrale \u00eens\u0103, statul rom\u00e2n devenea interesant din urm\u0103toarele motive. \u00een primul r\u00e2nd avea un statut geopolitic determinat at\u00e2t de frontiera lan\u0163ului Mun\u0163ilor Carpa\u0163i, c\u00e2t \u015fi de controlul asupra Dun\u0103rii de jos. \u00een al doilea r\u00e2nd, pozi\u0163ionarea Rom\u00e2niei atr\u0103gea vecin\u0103tatea imediat\u0103 a dou\u0103 mari imperii rivale (grani\u0163a rom\u00e2no-rus\u0103 de peste 900 km \u015fi rom\u00e2no-austro-ungar\u0103 de 1.300 km). Apoi Rom\u00e2nia avea nu numai resurse economice \u015fi demografice semnificative, dar \u015fi cea mai solid\u0103 armat\u0103 din sud-estul continentului. Prestigiul politic, diplomatic \u015fi militar \u00een regiune \u00eens\u0103, era asigurat de existen\u0163a pe tronul Rom\u00e2niei a dinastiei de Hohenzollern, de origine germanic\u0103. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd prin teritoriul rom\u00e2nesc cel de-al doilea Reich german avea asigurat\u0103 securitatea grani\u0163elor aliatului s\u0103u principal, Imperiul Austro-Ungar.<\/p>\n

\u00cens\u0103, evolu\u0163ia vie\u0163ii politice \u015fi militare a Fran\u0163ei au determinat etajele de sus ale ierarhiei politice rom\u00e2ne\u015fti, s\u0103 cear\u0103 deschis \u00een Parlament, \u00eenc\u0103 din 1908 – 1909, renun\u0163area la alian\u0163a cu Puterile Centrale \u015fi revenirea la tradi\u0163ionala politic\u0103 de apropiere de Fran\u0163a. Infidelitatea aceast\u0103 istoric\u0103 este confirmat\u0103 la 1909 de prin\u0163ul mo\u015ftenitor Wilhelm care, dup\u0103 o scurt\u0103 vizit\u0103 la Bucure\u015fti, raporta Berlinului c\u0103: \u201e\u00een caz de r\u0103zboi, Rom\u00e2nia va refuza \u00een cel mai bun caz s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u0163iile de aliat, dac\u0103 nu se va decide chiar de a se al\u0103tura p\u0103r\u0163ii adverse.\u201d<\/a>18<\/em> \u00cen decembrie 1913, \u00eensu\u015fi b\u0103tr\u00e2nul rege Carol declara ministrului Germaniei la Bucure\u015fti, c\u0103 din cauza politicii na\u0163ionale austro-ungare \u201epoporul rom\u00e2n nu va merge al\u0103turi de Austria \u00een cazul unui r\u0103zboi… [deoarece] nu este suficient s\u0103 avem tratate, trebuie ca acestea s\u0103 fie \u015fi populare\u201d<\/a>19<\/em><\/p>\n

P\u0103rerea liberalilor, cu excep\u0163ia lui Constantin Stere (1865-1936), era c\u0103 locul Rom\u00e2niei e al\u0103turi de Antant\u0103 (constituit\u0103 \u00een 1892-1893 \u015fi 1904 – 1907 din Fran\u0163a, Rusia \u015fi Marea Britanie) pozi\u0163ie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de conservatorii democra\u0163i ai lui Take Ionescu (1858-1922), ca \u015fi de marea majoritate a personalit\u0103\u0163ilor exemplare implicate \u00een via\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei antebelice.<\/p>\n

Aceasta a fost, \u00een esen\u0163\u0103, istoria evenimentelor politice interna\u0163ionale care a marcat perioada premerg\u0103toare primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

La 15\/28 iulie 1914prin agresiunea Austro-Ungariei asupra Serbiei, s-a declan\u015fat primul r\u0103zboi mondial. \u00cenceputul acestui r\u0103zboi a g\u0103sit na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, divizat\u0103 pe teritoriul a trei state:<\/p>\n

1. Regatul Rom\u00e2niei care includea teritoriul cuprins \u00eentre Sudul Carpa\u0163ilor \u015fi Dun\u0103re; teritoriul cuprins \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u015fi Dun\u0103re \u015fi teritoriul cuprins \u00eentre Carpa\u0163ii de Est \u015fi Prut;<\/p>\n

2. Imperiul Rus care ocupa at\u00e2t \u00eentregul teritoriu cuprins \u00eentre Prut \u015fi r\u00e2ul Dniestr, aflat \u00een Basarabia, c\u00e2t \u015fi bra\u0163ul Chilia \u015fi o parte din litoralul M\u0103rii Negre;<\/p>\n

3. Imperiul Austro-Ungar care cuprindea partea de est a Rom\u00e2niei de ast\u0103zi (Bucovina), partea de sud vest (Banatul), platoul central al Carpa\u0163ilor (Transilvania) \u015fi partea de exterior a Carpa\u0163ilor (Maramure\u015f, Cri\u015fana).<\/p>\n

A\u015fadar, cea mai mare parte a popula\u0163iei Rom\u00e2niei de atunci se afla sub domina\u0163ie str\u0103in\u0103. \u00een acest context, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 prioritatea politic\u0103 a rom\u00e2nilor era eliberarea teritoriilor ocupate \u015fi unificarea acestora \u00een cadrul vechiului regat, \u0163ara a optat, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul primului r\u0103zboi mondial, s\u0103 se al\u0103ture Fran\u0163ei, Angliei \u015fi Rusiei, adic\u0103 Antantei.<\/p>\n

Tocmai \u00een acele timpuri, c\u00e2nd totul era \u015fov\u0103ielnic \u015fi lipsit de stabilitate, Ion (Ionel) I.C.Br\u0103tianu (1864-1927) \u00een numele guvernului rom\u00e2n \u015fi reprezentan\u0163ii diplomatici ai Angliei, Fran\u0163ei, Italiei \u015fi Rusiei au semnat la Bucure\u015fti, la 14\/27 august 1916, dou\u0103 conven\u0163ii. Una politic\u0103, prin care se prevedea alipirea Transilvaniei, Banatului \u015fi Bucovinei la Rom\u00e2nia, alta militar\u0103, prin care \u0163ara noastr\u0103, cu ajutor militar primit de la Antant\u0103, se obliga s\u0103 declare r\u0103zboi Austro-Ungariei. Cele dou\u0103 conven\u0163ii au fost aduse \u00een discu\u0163ia Consiliului de Coroan\u0103 \u00eentrunit la 14\/27 august 1916, moment \u00een care regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a comunicat \u015fefilor de partide, fo\u015ftilor prim-mini\u015ftri \u015fi altor \u00eenal\u0163i demnitari prezen\u0163i, c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi a Rom\u00e2niei, cu o armat\u0103 de aproape un sfert de milion de oameni (ce reprezenta cca. 15% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii), a fost deja luat\u0103 \u015fi c\u0103 opera\u0163iunile militare erau deja \u00een curs.<\/p>\n

\u00cen timp ce ofensiva rom\u00e2n\u0103 a surprins adversarul pe pozi\u0163ii dificile, afl\u00e2ndu-se pe patru c\u00e2mpuri de lupt\u0103, alia\u0163ii nerespect\u00e2nd conven\u0163ia semnat\u0103 \u00een august, au schimbat fundamental situa\u0163ia Rom\u00e2niei pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u201eAt\u00e2ta timp c\u00e2t armatele rom\u00e2ne au avut de f\u0103cut fa\u0163\u0103 doar trupelor bulgare \u015fi austro-maghiare, frontul a putut fi stabilizat Intrarea \u00eens\u0103 \u00een lupt\u0103 a trupelor germane, comandate \u00een nord de generalul Falkenhayn, la sud de generalul Mackensen, a schimbat rapid soarta r\u0103zboiului\u201d<\/a>20<\/em> Prin aceast\u0103 decizie, temerile lui Br\u0103tianu s-au dovedit, din nefericire \u00eentemeiate, iar toat\u0103 pruden\u0163a de care d\u0103duse dovad\u0103 \u00een negocierea intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, inutil\u0103.<\/p>\n

IV. EVACUAREA TEZAURULUI ROM\u00c2NIEI LA MOSCOVA<\/h3>\n

A. PRIMUL TRANSPORT<\/h4>\n

Agravarea dramatic\u0103 a evolu\u0163iei situa\u0163iei militare a determinat mutarea \u00eentregului Guvern, inclusiv a \u00eentregii familii regale, \u00eempreun\u0103 cu alte institu\u0163ii ale statului \u00een Moldova. \u201eAfl\u0103m \u00eens\u0103 de la Ia\u015fi<\/em> – nota viitorul general R. R. Rosetti – de la Ion \u015fi Vintil\u0103 Br\u0103tianu, de la camarazi \u015fi de la al\u0163ii afla\u0163i \u00een posturile de conducere, greut\u0103\u0163ile ce le \u00eent\u00e2mpinau din partea ru\u015filor care voiau s\u0103 evacueze armata \u015fi guvernul nostru \u00een Rusia, ceea ce evident nu se putea admite at\u00e2ta vreme c\u00e2t r\u0103m\u00e2nea un petic oric\u00e2t de mic de teritoriu na\u0163ional neocupat de adversar\u201d<\/a>21<\/em>.<\/p>\n

Dar sentimentul acut de team\u0103 c\u0103 \u201efrontul nu va rezista \u015fi c\u0103 prin urmare Moldova nu este dec\u00e2t o prim\u0103 etap\u0103 a evacu\u0103rii definitive spre Rusia\u201d<\/a>22<\/em>, al\u0103turi de psihoza declan\u015fat\u0103 de ora\u015ful \u00eenghesuit \u015fi diform \u201ece se umpluse de refugia\u0163i din care mul\u0163i, mult prea mul\u0163i, nu aveau treab\u0103 \u015fi se \u00eendeletniceau cu b\u00e2rfeli \u015fi prevederi catastrofale..\u201d<\/a>23<\/em> au produs o agita\u0163ie far\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi far\u0103 sens. Parlamentari \u015fi senatori cu con\u015ftiin\u0163e tulburi, magistra\u0163i \u015fi \u00eenal\u0163i func\u0163ionari de stat exac\u0163i \u015fi riguro\u015fi, persoane bine \u015fcolite din cunoscute familii ale \u0163\u0103rii \u015fi c\u0103p\u0103tui\u0163i ai clepei cu arogan\u0163a \u0163oapei \u015fi ipocrizia slugii, dar \u015fi c\u00e2\u0163iva indivizi din sfera banal\u0103 a celorlal\u0163i oameni s-au evacuat la Herson (la gurile Niprului), localitate preg\u0103tit\u0103 special pentru instalarea Suveranilor, a birourilor Parlamentului \u015fi a ministerelor rom\u00e2ne\u015fti. Doar \u201etrei persoane reu\u015fiser\u0103 s\u0103 schimbe, peste c\u00e2teva luni, aceast\u0103 stare de boln\u0103vicioas\u0103 dezn\u0103dejde. Ele fur\u0103: regina M\u0103ria, prin voin\u0163a ei d\u00e2rz\u0103 de a nu se da b\u0103tut\u0103; N. Iorga, c\u0103ruia patriotismul s\u0103u vibrant \u00eei inspirau toate acele articole care, prin \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d duser\u0103 cuv\u00e2ntul cel bun \u00een toate unghiurile Moldovei \u015fi ale frontului; generalul H.M. Berthelot, ale c\u0103rui optimism s\u0103n\u0103tos \u015fi \u00eencredere \u00een izb\u00e2nda final\u0103 trezi un \u00eencepht de \u00eencredere.\u201d<\/a>24<\/em><\/p>\n

Luna noiembrie a anului 1916 a adus \u00eens\u0103 armatelor rom\u00e2ne \u00eenfr\u00e2ngere dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere, realitate pe care se va \u00eentemeia \u015fi Decretul Regal nr. 3120 din 17 noiembrie 1916, prin care Banca a fost autorizat\u0103 s\u0103-\u015fi mute sediul \u00een Ia\u015fii mai lini\u015fti\u0163i dec\u00eet Bucure\u015ftii sub ocupa\u0163ie germano-austro-ungar\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte \u00eens\u0103, ca \u00eent\u00e2iul ora\u015f al \u0163\u0103rii s\u0103 fie evacuat, for\u0163e \u015fi oameni politici, \u201e\u00eentemeia\u0163i pe prevederile Conven\u0163iei de la Haga, care asigurau protec\u0163ia averilor particulare\u201d<\/em>, au dat o adev\u0103rat\u0103 lec\u0163ie de civism, prin promovarea ideii \u201ec\u0103 \u00eentregul stoc metalic al Institutului nostru de Emisiune s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti Ar fi fost desigur mai bine dac\u0103 cuv\u00e2ntul lor era ascultat Dar cine mai putea oare pune temei atunci pe tratatele \u015fi conven\u0163iile dinainte de r\u0103zboi, care deveniser\u0103 pentru n\u0103v\u0103litori petece de h\u00e2rtie f\u0103r\u0103 valoare? For\u0163a \u00eenvinsese dreptul Realitatea dureroas\u0103 comanda ra\u0163iunii\u201d<\/a>25<\/em>.<\/p>\n

Asigurarea tezaurului a constituit o problem\u0103 extrem de important\u0103 at\u00e2t pentru Guvern, c\u00e2t \u015fi pentru conducerea B.N.R., pentru c\u0103, sus\u0163ine Mihail Gr. Roma\u015fcanu, \u201eal\u0103turi de armata \u0163\u0103rii, Institutul nostru de Emisiune devenise al doilea factor de care depindea victoria final\u0103\u201d<\/a>26.<\/em> \u00cens\u0103 punerea \u00een siguran\u0163\u0103 a tezaurului care garanta emisiunea, a creat \u00een interiorul conducerii B.N.R. dou\u0103 curente de opinie. Primul sus\u0163inea evacuarea tezaurului de c\u0103tre Banc\u0103 \u00een localitatea indicat\u0103, nu \u00eenainte de \u00eencheierea tratativelor cu Guvernul. Cel de-al doilea agrea ideea conform c\u0103reia Guvernul avea obliga\u0163ia s\u0103 rechizi\u0163ioneze aurul \u015fi s\u0103-l depoziteze el \u00eensu\u015fi, unde va crede de cuviin\u0163\u0103. \u00cen acest caz, Banca ar fi fost scutit\u0103 de orice risc. Autoritatea guvernului sporea pe de o parte siguran\u0163a conserv\u0103rii tezaurului \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103, pe de alt\u0103 parte, asigura facila lui repatriere. O limpezire, care s\u0103 rezolve toate tensiunile \u015fi contradic\u0163iile, se impunea. Astfel, hot\u0103r\u00e2rile luate \u00een \u015fedin\u0163a Consiliului General din data de 2 decembrie 1916 au clarificat\/afirmat unitatea punctului de vedere al conducerii B.N.R.:<\/p>\n

\u201e1. Tezaurul se va str\u0103muta dac\u0103 guvernul va \u00eencuno\u015ftin\u0163a despre aceasta banca, fiindc\u0103 aceast\u0103 str\u0103mutare prezint\u0103 un interes superior de stat. Numai dup\u0103 tratative cu guvernul imperial rus se va face str\u0103mutarea, \u00eentruc\u00e2t are s\u0103 se asigure paza \u015fi p\u0103strarea lui.<\/em><\/p>\n

2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisii compus\u0103 din doi membri ai Consiliului, un director \u015fi un cenzor, \u00eempreun\u0103 cu casierul central al b\u0103ncii \u015fi personalul ce se va crede necesar.<\/em><\/p>\n

3. Aceast\u0103 comisie va a\u015feza tezaurul \u00een localitatea ce i se va indica \u015fi pe c\u00e2t se va putea \u00eentr-un compartiment special, din ale c\u0103rei chei, una se va p\u0103stra de directorul B\u0103ncii Na\u0163ionale.<\/em><\/p>\n

4. Se va stipula \u00een protocolul ce se va \u00eencheia cu autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti, care vor primi tezaurul \u00een p\u0103strare, c\u0103 este \u015fi r\u0103m\u00e2ne proprietatea b\u0103ncii, care va putea dispune de el conform cu interesele ei \u015fi \u00eel va putea inspecta oric\u00e2nd prin directorii \u015fi cenzorii s\u0103i.\u201d<\/a>27<\/em><\/p>\n

A\u015fadar, primul curent de opinie se impusese. Mai mult \u00eenc\u0103, la data de 8 decembrie 1916, prin adresa nr. 777, ministrul de finan\u0163e E.Constantinescu comunica urm\u0103toarele, proasp\u0103tului guvernator al B.N.R. (\u00een persoana lui Ioan G.Bibicescu – 1849-1924):<\/p>\n

\u201eStr\u0103mutarea B\u0103ncii Na\u0163ionale de la Bucure\u015fti la Ia\u015fi, \u00eempreun\u0103 cu stocul metalic, a fost negre\u015fit f\u0103cut\u0103 \u00een scop de a asigura aceast\u0103 institu\u0163iune \u015fi averea ei \u00een contra unui resbel, \u00een care armatele str\u0103ine pun de obicei m\u00e2na at\u00e2t pe averea Statului, c\u00e2t \u015fi pe averile cari au o rela\u0163iune mai str\u00e2ns\u0103 cu Statul Stocul metalic al B\u0103ncii garant\u00e2nd \u00eentreaga circula\u0163ie a biletelor de banc\u0103, care reprezint\u0103 ast\u0103zi o mare parte din averea public\u0103, trebuie s\u0103 fie ap\u0103rat cu mare b\u0103gare de seam\u0103 de un asemenea risc.<\/em><\/p>\n

Toate vicisitudinile r\u0103zboiului ce b\u00e2ntue\u015fte \u0163ara nu se pot prevedea \u015fi nu se poate afirma \u00een toat\u0103 lini\u015ftea, c\u0103 stocul metalic al B\u0103ncii este \u00een orice caz asigurat la Ia\u015fi. \u00een consecin\u0163\u0103 s-ar impune poate trebuin\u0163a de a se lua \u015fi la Banca noastr\u0103 Na\u0163ional\u0103 precau\u0163iuni ce s-au luat de puternica Banc\u0103 Na\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei, asigur\u00e2nd stocul metalic \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 a noastr\u0103 ar crede, precum credem \u015fi noi c\u0103 o asemenea precau\u0163iune n-ar fi de prisos, atunci v-am propune mutarea stocului metalic \u015fi a oric\u0103ror valori ar crede Banca, la Moscova, unde tezaurul Imperiului, aflat la Kremlin, ofer\u0103.o mai mare securitate dec\u00e2t oriunde. Transportul \u00een alt loc, spre exemplu la Londra, este \u015fi mult mai greu \u015fi expus pericolului transportului pe mare, amenin\u0163at de submarinele germane.<\/em><\/p>\n

Demersurile sunt f\u0103cute de pe acum pe l\u00e2ng\u0103 guvernul rusesc, pentru c\u0103 mutarea averei Statului de la Casa de Depuneri \u015fi de la Ministerul de Finan\u0163e s\u0103 se poat\u0103 eventual face tot la Moscova.\u201d<\/a>28<\/em><\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi zi adresa ministrului de finan\u0163e a fost supus\u0103 dezbaterilor Consiliului General al B\u0103ncii \u015fi, tot atunci, directorul G. G. Danielopolu a fost autorizat de c\u0103tre aceea\u015fi conducere a B\u0103ncii s\u0103 discute problema trimiterii tezaurului la Moscova cu generalul A. A. Mossolov, ministrul Rusiei la Ia\u015fi.<\/p>\n

La data de 11 decembrie, generalul A. A.Mossolov informa pe ministrul rom\u00e2n de finan\u0163e, c\u0103 a fost autorizat telegrafic s\u0103 semneze protocolul privind \u00eenc\u0103rcarea tezaurului B.N.R. \u00eentr-un tren special, cu men\u0163iunea c\u0103 guvernul rus garanteaz\u0103 integritatea tezaurului at\u00e2t \u00een timpul transportului c\u00e2t si pe timpul r\u0103m\u00e2nerii acestuia la Moscova. La 12 decembrie 1916, Consiliul de Mini\u015ftri \u015fi-a asumat \u00een mod lucid \u015fi liber problema \u201estr\u0103mut\u0103rii tezaurului \u00een \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103\u2019\u2019<\/em>. Prin jurnalul nr. 20.901 bis, cabinetul Ion I. C. Br\u0103tianu \u201eg\u0103sea c\u0103 este nevoie s\u0103 pun\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103 \u00een Rusia, tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi aprob\u0103 transportarea lui.\u201d<\/em> Legea votat\u0103 \u00een aceea\u015fi zi \u015fi promulgat\u0103 la 24 decembrie a sanc\u0163ionat dispozi\u0163ia celor 11 mini\u015ftri: Victor Antonescu, Vintil\u0103 Br\u0103tianu,-Al. Constantinescu, M. Pherechide, CI. Istrate, G.M. Cantacuzino, E. Costinescu, I.G. Duca, D. Greceanu, Take Ionescu \u015fi Gh. M\u00e2rzescu. \u201e\u00centemeindu-se pe aprobarea guvernului rom\u00e2n \u015fi pe asigur\u0103rile date de Rusia, Consiliul General al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei a aprobat transportarea tezaurului la Moscova.\u201d<\/a>29<\/em><\/p>\n

Astfel, din punct de vedere legal, chestiunea evacu\u0103rii tezaurului B\u0103ncii, era pe deplin l\u0103murit\u0103. \u00een prezen\u0163a generalului A. A.Mossolov \u015fi a reprezentan\u0163ilor B.N.R., \u00een ziua de 12\/25 decembrie 1916, \u00een gara Ia\u015fi a \u00eenceput \u00eenc\u0103rcarea stocului metalic al B\u0103ncii Na\u0163ionale Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u201e\u00cen ziua de 12\/25 decembrie 1916 au fost \u00eenc\u0103rcate \u015fapte vagoane (…) pun\u00e2ndu-se \u00een fiecare vagon c\u00e2te 100 (o sut\u0103) de l\u0103zi, adic\u0103 \u00een total 700 (\u015fapte sute) de l\u0103zi.<\/em><\/p>\n

\u00cen ziua de 13\/26 decembrie 1916 au fost \u00eenc\u0103rcate \u00eenc\u0103 alte \u015fapte (7) vagoane (…) pun\u00e2ndu-se \u00een fiecare vagon 100 (o sut\u0103) de l\u0103zi, \u00een afar\u0103 de vagonul nr. 44 083 Cz.B.M. \u00een care au fost \u00eenc\u0103rcate 140 (o sut\u0103 patruzeci) de l\u0103zi, adic\u0103 \u00een total 740 (\u015fapte sute patruzeci) de l\u0103zi.<\/em><\/p>\n

\u00cen ziua de 14\/27 decembrie 1916 au fost \u00eenc\u0103rcate alte trei vagoane (…) pun\u00e2ndu-se \u00een primele dou\u0103 c\u00e2te o sut\u0103 (100) de l\u0103zi \u015fi \u00een al treilea 98 (nou\u0103zeci \u015fi opt) de l\u0103zi, adic\u0103 \u00een total 298 (dou\u0103 sute nou\u0103zeci \u015fi opt) de l\u0103zi.<\/em><\/p>\n

Valoarea total\u0103 a tezaurului \u00een aur efectiv, format din monede de diferite feluri \u015fi din lingouri de aur, \u00eenc\u0103rcate \u00een sus-numitele vagoane este conform declara\u0163iei B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, de lei aur 314.580.456,84 bani (..)<\/em><\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei mai sus indicat, au fost \u00eenc\u0103rcate \u00een acela\u015fi vagon, nr. 225.692 O.B. alte dou\u0103 l\u0103zi purt\u00e2nd sigiliile B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, l\u0103zi a c\u0103ror valoare declarat\u0103 este de 7 (\u015fapte) milioane\u201d<\/a>30<\/em>, sum\u0103 ce semnifica valoarea \u00een lei aur a bijuteriilor M.S. Regina Maria.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul \u00eenc\u0103rc\u0103rii vagoanelor a fost redactat un protocol \u00een trei exemplare originale, unul fiind predat reprezentantului guvernului rus, unul ministrului rom\u00e2n de finan\u0163e \u015fi cel de-al treilea delega\u0163ilor B.N.R. Documentul purta semn\u0103turile lui A. A. Mossolov, ministrul Rusiei, a lui Victor Antonescu, noul ministru de finan\u0163e \u015fi ale lui Th. Capitanovici, A. Saligny \u015fi M. Z. Demetrescu, delega\u0163ii B\u0103ncii, care au \u015fi \u00eenso\u0163it transportul tezaurului. Theodor Capitanovici a primit \u015fi \u00eens\u0103rcinarea de a r\u0103m\u00e2ne la Moscova, \u00een vederea p\u0103str\u0103rii uneia din cheile \u00eenc\u0103perii \u00een care avea s\u0103 fie depozitat tezaurul. Semn\u00e2nd \u00eens\u0103 protocolul, ministrul de finan\u0163e confirma faptul c\u0103 \u201eBanca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi-a transportat tezaurul s\u0103u prin interven\u0163ia \u015fi cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul guvernului rom\u00e2n \u015fi c\u0103 tezaurul constituie proprietatea privat\u0103 a B\u0103ncii Na\u0163ionale\u201d.<\/em><\/p>\n

La 15\/28 decembrie 1916, ora 3 diminea\u0163a, trenul, compus din \u015faptesprezece vagoane de marfa con\u0163in\u00e2nd tezaurul, la care s-au ata\u015fat \u00eenc\u0103 \u015fapte, patru vagoane pentru cei dou\u0103 sute de gardieni \u00eenso\u0163itori \u015fi trei vagoane pentru delega\u0163ii B\u0103ncii Na\u0163ionale, a p\u0103r\u0103sit Ia\u015fiul, sosind la Moscova \u00een ziua de 20 decembrie\/2 ianuarie 1917, ora 4 diminea\u0163a. Escortat de cei dou\u0103 sute de militari, convoiul s-a \u00eendreptat spre Kremlin, unde s-a \u00eencheiat un protocol provizoriu de recep\u0163ionare a casetelor depozitate \u00een vederea verific\u0103rii \u015fi inventarierii con\u0163inutului lor \u00een Sala Armelor din Kremlin, \u00eentr-un compartiment de rezerv\u0103 al Sucursalei B\u0103ncii de Stat din Moscova.<\/p>\n

Interesant de subliniat ni se pare faptul, c\u0103 acest protocol nu a fost g\u0103sit de studio\u015fii \u00een domeniu. Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 el a fost redactat, deoarece protocolul din 16 februarie 1917 aminte\u015fte de el. Numai c\u0103, lipsa lui din discursul sec al documentelor de arhiv\u0103 ne face b\u0103nuitori. \u015ei asta cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t din schimbul de telegrame din august 1921 \u00eentre Departamentul de Stat din Washington \u015fi Lega\u0163ia Statelor Unite ale Americii din Bucure\u015fti, av\u00e2nd ca subiect aurul rom\u00e2nesc, afl\u0103m, ca \u201enici unul din lingourile trimise la Moscova nu a fost marcat \u00een vreun fel.\u201d<\/em><\/p>\n

Cu alte cuvinte, nu a fost indicat\u0103 fine\u0163ea\/calitatea lor \u00een karate. S\u0103 fie vorba de o neglijen\u0163\u0103 frapant\u0103 sau de bl\u00e2nda \u015fi deloc docta ignoran\u0163\u0103? Deocamdat\u0103, greu de r\u0103spuns.<\/p>\n

Inventarul efectuat de delega\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi, care a durat 19 zile (de la 9 ianuarie la 4 februarie), semnat de reprezentan\u0163ii ministrului rus de finan\u0163e: Iakovlevici Kovalni\u0163ky \u015fi N. V. Iakolev, de cei trei delega\u0163i ai B.N.R.: Th. Capitanovici, A. Saligny \u015fi M. Z. Demetrescu, ca \u015fi de P. Guerin, consulul general al Rom\u00e2niei la Moscova, \u00een calitate de reprezentant al guvernului rom\u00e2n, a constatat c\u0103 tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale \u00eempachetat \u00een o mie \u015faptesute treizeci \u015fi opt (1.738) de casete, avea o valoare de 314.580.456,84 lei aur, iar bijuteriile M. S. Regina Maria cuprinse \u00een dou\u0103 (2) casete erau evaluate la 7.000.000 lei aur. \u00cen total deci, valoarea \u00eentregului depozit f\u0103cut la Moscova pe numele B\u0103ncii Na\u0163ionale \u00een o mie \u015faptesute patruzeci (1.740) de casete, era de 321.580.456,84 lei aur.<\/p>\n

Ca informa\u0163ie suplimentar\u0103 ad\u0103ug\u0103m, c\u0103 num\u0103rul sacilor \u00een care se aflau monezile B\u0103ncii era de treisprezece mii optsute dou\u0103zeci \u015fi trei (13.823). Cu ocazia verific\u0103rii din timpul inventarierii, dup\u0103 un plan dinainte stabilit, numai con\u0163inutul a trei mii cincisute \u015faizeci \u015fi cinci (3.565) de saci a fost num\u0103rat \u015fi c\u00e2nt\u0103rit. S\u0103 fie oare vorba de lips\u0103 de inteligen\u0163\u0103 teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103 faptul c\u0103 zece mii dou\u0103sute cincizeci \u015fi opt (10.258) de saci cu aur nu au mai fost controla\u0163i sau de lenea balcanic\u0103 a func\u0163ionarilor medii lipsi\u0163i de elementara moral\u0103 profesional\u0103?<\/p>\n

Terminarea verific\u0103rilor tezaurului a fost urmat\u0103, \u00een mod firesc, de \u00eencuierea por\u0163ilor compartimentul situat la parterul Palatului Orejnaia din Kremlin, unde a fost depus. Acesta era prev\u0103zut cu patru (4) ferestre, asigurate at\u00e2t prin bare de fier, c\u00e2t \u015fi printr-un sistem de alarm\u0103 electric. Poarta interioar\u0103 purta sigiliul B.N.R., iar cea exterioar\u0103 sigiliul delega\u0163ilor ministerului rus de finan\u0163e. Cheile de la grila de fier interioar\u0103 au fost luatd de Th. Capitanovici, iar cele de la poarta exterioar\u0103 de Vasili Iakovlevici Kovalni\u0163ky, consilier de stat \u015fi conduc\u0103torul sucursalei din Moscova a B\u0103ncii de Stat. Paza tezaurului a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 unei g\u0103rzi ruse\u015fti. \u00cen acest fel, \u201e\u00een beciurile de la Kremlin, tezaurul era pus \u00een siguran\u0163\u0103. Poporul rus, prin reprezentan\u0163ii s\u0103i legali, asigurase B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi guvernului nostru conservarea \u015fi restituirea lui.\u201d<\/a>31<\/em><\/p>\n

La 16 februarie 1917a fost \u00eencheiat \u00eenc\u0103 un protocol, extrem de important, deoarece primul s\u0103u punct statua faptul, c\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere verificarea efectuat\u0103 \u015fi inspectarea condi\u0163iilor \u00een care va fi p\u0103strat tezaurul, nu va mai fi necesar\u0103 o nou\u0103 verificare \u00een momentul restituirii. Doar casetele al c\u0103ror sigiliu va fi g\u0103sit rupt, urmau s\u0103 fie deschise.<\/p>\n

Potrivit Decretului nr. 3.264 din 24 decembrie 1916, stocul metalic al B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi bijuteriile Reginei M\u0103ria au fost puse \u201e\u00een siguran\u0163\u0103\u201d.<\/em> Pe 23 mai 1917 Th. Capitanovici, directorul B\u0103ncii Na\u0163ionale al\u0103turi de M.Z. Demetrescu au inspectat tezaurul depus la Kremlin \u015fi au conchis c\u0103 \u201etotul este \u00een regul\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

B. AL DOILEA TRANSPORT<\/strong><\/p>\n

\u00cen primele zile ale anului 1917, situa\u0163ia Rom\u00e2niei s-a agravat. La sf\u00e2r\u015fitul lui ianuarie 1917, frontul s-a stabilizat \u00een Moldova de Sud, l\u0103s\u00e2nd \u00een m\u00e2inile Puterilor Centrale trei sferturi din teritoriul vechiului regat. Cu sprijinul alia\u0163ilor, armata rom\u00e2n\u0103 s-a refugiat \u00een Moldova pentru a se reorganiza, Ia\u015fii devenind, \u00een acest fel, \u201einima \u0163\u0103ri\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u201eDe\u015fi Moldova era \u00eencercuit\u0103 din trei p\u0103r\u0163i de trupele Puterilor Centrale, frontul rom\u00e2nesc n-a putut fi str\u0103puns at\u00e2ta vreme c\u00e2t trupele imperiale ruse au fost \u00een stare s\u0103 men\u0163in\u0103 stabilitatea frontului de la nord \u015fi at\u00e2ta vreme c\u00e2t leg\u0103tura vital\u0103 \u015fi direct\u0103 cu apusul se putea totu\u015fi realiza prin teritoriul rusesc; \u00een vara lui 1917, trupele rom\u00e2ne au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 victoriile de la M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti care puneau cap\u0103t speran\u0163elor lui Mackensen de cucerire a Moldovei.\u201d<\/a>32<\/em><\/p>\n

\u00cen aceste circumstan\u0163e, la Ia\u015fi se punea din nou \u00een discu\u0163ie problema evacu\u0103rii aurului \u0163\u0103rii. \u00een urma propunerii lui Nicolae Titulescu (ministru de finan\u0163e), Consiliul de Mini\u015ftri (format din Ion I. C. Br\u0103tianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu \u015et. Delavrancea, Emil Costinescu, Dim. Greceanu, Al. Constantinescu, G.M. Cantacuzino, N. Titulescu, I.G. Duca, Gh. M\u00e2nzescu, Vintil\u0103 Br\u0103tianu \u015fi Const. Iancovescu) hot\u0103r\u0103\u015fte, prin Jurnalul nr. 275 bis din 18 iulie 1917, \u00een temeiul art. 1 al Legii din 24 decembrie 1916, mutarea sediului \u015fi avutului B\u0103ncii Na\u0163ionale Rom\u00e2ne \u00een Rusia. Hot\u0103r\u00e2rea a fost adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 guvernatorului rus, prin scrisoarea nr. 11.960 din 22 iulie, semnat\u0103 de Nicolae Titulescu(1882-1941) \u015fi Ion Angelescu(1885-1930, cunoscut economist \u00een epoc\u0103), \u015fi avea urm\u0103torul con\u0163inut:<\/p>\n

\u201eAm onoarea a v\u0103 \u00eenainta \u00een copie jurnalul Consiliului de Mini\u015ftri, din 18 iulie a.c, prin care Banca Na\u0163ional\u0103 este autorizat\u0103, conform art.l al legii publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.233\/916, a-\u015fi str\u0103muta aiurea sediul \u015fi avutul ei, c\u00e2t \u015fi pe cel pe care \u00eel p\u0103streaz\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, v\u0103 rog, ca dintr-o dat\u0103, sau mai multe r\u00e2nduri, s\u0103 lua\u0163i m\u0103surile necesare pentru ca, fa\u0163\u0103 de \u00eemprejur\u0103rile eventuale, interesele B\u0103ncii s\u0103 fie ap\u0103rate.<\/em><\/p>\n

Bine \u00een\u0163eles, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 \u0163ine\u0163i seama c\u0103 Statul va avea aci nevoie mai departe de concursul B\u0103ncii \u015fi deci v\u0103 rug\u0103m a \u00eengriji s\u0103 se re\u0163in\u0103 stocul necesar de bilete pentru, acest scop, Banca func\u0163ion\u00e2nd mai departe aici\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi sens s-a f\u0103cut \u015fi o comunicare tuturor institu\u0163iilor bancare mai importante, care au fost invitate s\u0103 ia grabnice m\u0103suri pentru ca \u201eavutul societ\u0103\u0163ii, consist\u00e2nd \u00een titluri, efecte de orice natur\u0103, obiecte pre\u0163ioase, etc, s\u0103 poat\u0103 fi imediat expediate \u00een Rusia.\u201d<\/a>33<\/em><\/p>\n

\u00cen timp ce \u00een capitala Moldovei preg\u0103tirea pentru transportarea comorilor \u0163\u0103rii \u00een Rusia se f\u0103cea \u00een mare grab\u0103, dincolo de Nistru, puternica \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a Romanovilor se n\u0103ruia. Chiar dac\u0103 au existat garan\u0163ii scrise date de guvernul rus, \u015fi chiar dac\u0103 \u00eencrederea e o calitate admirabil\u0103, acest al doilea transport semnific\u0103, din punctul nostru de vedere, proiec\u0163ia unei lumi autodistructive far\u0103 limit\u0103, \u00een care absurdul devine un mod firesc de existen\u0163\u0103.<\/p>\n

Pentru a evalua \u00eens\u0103 gestul guvernului Ion I.C.Br\u0103tianu drept iresponsabilitate colectiv\u0103, propunem cronologia evenimentelor politice din Rusia anului 1917, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care al doilea transport cu tezaurul rom\u00e2nesc \u201e\u00een valoare de peste 9 miliarde de lei aur a fost instalat la Moscova\u201d<\/a>34<\/em> \u015fi, p\u00een\u0103 c\u00eend Alexandru Lapedatu, investit de guvern cu evacuarea \u015fi gestionarea acestui transport, p\u0103r\u0103se\u015fte Kremlinul.<\/p>\n

Anul 1917<\/h3>\n

Ianuarie- Greve \u015fi nesiguran\u0163\u0103 \u00een Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Februarie, 26 – 50de demonstran\u0163i uci\u015fi \u00een Pia\u0163a Znamenskaya;<\/p>\n

Februarie, 27- Trupele refuz\u0103 s\u0103 deschid\u0103 focul asupra demonstran\u0163ilor; au loc dezert\u0103ri;<\/p>\n

Februarie, 27- \u00eenchisorile, judec\u0103toriile \u015fi sediile poli\u0163iei s\u00eent atacate \u015fi jefuite de mul\u0163imi:<\/p>\n

Februarie, 27- Cl\u0103direa Okhranka – poli\u0163ia secret\u0103 este incendiat\u0103, garnizoana fraternizeaz\u0103 cu revolu\u0163ionarii;<\/p>\n

Februarie, 27- Se formeaz\u0103 Sovietul din Petrograd (Sankt Petresburg);<\/p>\n

Martie, 1- Ordinul nr.l al Sovietului din Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Martie, 8-9- La Petrograd (SanktPetersburg) are loc \u201er\u0103scoala m\u00eenc\u0103rii\u201c;<\/p>\n

Martie, 10- \u0162arul Nicolae II hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se foloseasc\u0103 for\u0163a militar\u0103 pentru reinstaurarea ordinii;<\/p>\n

Martie, 11 – \u0162arul Nicolae II respinge cererea de formare a unui guvern de larg\u0103 reprezentare \u015fi dizolv\u0103 Duma;<\/p>\n

Martie, 12- Revoltele se generalizeaz\u0103;<\/p>\n

Martie, 12- Guvernul pierde capitala;<\/p>\n

Martie, 12- \u0162arul Nicolae II pleac\u0103 cu trenul la \u0162arskoe Selo;<\/p>\n

Martie, 12- La Sankt Petersburg se creaz\u0103 un Comitet Provizoriu al Dumei \u015fi un Soviet al Muncitorilor \u015fi Solda\u0163ilor;<\/p>\n

Martie, 14- Comitetul Dumei \u015fi Sovietul au convenit s\u0103 formeze un guvern provizoriu, av\u00eend ca prim-ministru pe Prin\u0163ul Gheorghi Evghenevici Lvov;<\/p>\n

Martie, 15- \u0162arul Nicolae II abdic\u0103 din partea lui \u015fi a fiului s\u0103u \u0162areviciul Alexei, \u00een favoarea fratelui s\u0103u, Marele Duce Mihail;<\/p>\n

Martie, 15- Dup\u0103 abdicare, \u0162arul Nicolae II \u015fi familia lui pleac\u0103 pentru cinci luni la \u0162arskoe Selo ca prizonieri ai Guvernului Provizoriu;<\/p>\n

Martie, 16- Renun\u0163area Marelui Duce Mihail la tron, \u00een favoarea Guvernului provizoriu;<\/p>\n

Martie, 17- Apelul Sovietului din Petrograd (Sankt Petersburg) c\u0103tre popoarele lumii \u00een favoarea unei p\u0103ci imediate;<\/p>\n

Aprilie, 17- Se re\u00eentoarce \u00een Rusia, Vladimir Ilici Lenin;<\/p>\n

Aprilie, 17- El public\u0103 \u201eTezele din Aprilie\u201d;<\/p>\n

Mai, 1- Sunt publicate notele lui Miliukov;<\/p>\n

Mai, 12- Demisia ministrului de r\u0103zboi, Goutschkoff;<\/p>\n

Mai, 15- Demisia ministrului afacerilor str\u0103ine, Miliukoff;<\/p>\n

Mai, 15- Cade guvernul provizoriu;<\/p>\n

Mai, 17- Formarea primului cabinet de coali\u0163ie;<\/p>\n

Mai, 17- Kerenski devine ministru al r\u0103zboiului \u015fi al flotei;<\/p>\n

Iunie, 16- Primul Congres al Sovietelor din \u00eentreaga Rusie se \u0163ine la Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Iunie, 29- Kerensky ordon\u0103 o ofensiv\u0103 \u00eempotriva for\u0163elor Austro-Ungare, care la \u00eenceput are succes;<\/p>\n

Iulie, 1- Ofensiva rus\u0103 se \u00eencheie;<\/p>\n

Iulie, 1- Tro\u0163ki se al\u0103tur\u0103 bol\u015fevicilor;<\/p>\n

Iulie, 14- Demisia mini\u015ftrilor cade\u0163ilor;<\/p>\n

Iulie, 16-18- Demonstra\u0163ii antiguvernamentale \u00een Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Iulie, 19- Germanii \u015fi austro-ungarii contraatac\u0103;<\/p>\n

Iulie, 19- Ru\u015fii se retrag \u00een panic\u0103;<\/p>\n

Iulie, 19- Ora\u015ful Tarnopol este jefuit;<\/p>\n

Iulie, 19- Se ordon\u0103 arestarea conduc\u0103torilor bol\u015fevici;<\/p>\n

Iulie, 20- Prin\u0163ul Lvov demisioneaz\u0103;<\/p>\n

Iulie, 20- Kerensky este noul prim-ministru;<\/p>\n

Iulie, 20- Al doilea cabinet de coali\u0163ie;<\/p>\n

August, 3- Demisia lui Kerenski<\/p>\n

August, 4- Tro\u0163ki \u015fi Lunacharskii s\u00eent aresta\u0163i;<\/p>\n

Septembrie, 9- Al doilea guvern de coali\u0163ie cade;<\/p>\n

Septembrie, 10- Generalul Lavr Kornilov \u00eencerac\u0103 s\u0103 dea o lovitur\u0103 de stat. Este \u00eens\u0103 arestat \u015fi \u00eentemni\u0163at;<\/p>\n

Septembrie, 14- Rusia se proclam\u0103 Republic\u0103;<\/p>\n

Septembrie, 17- Tro\u0163ki \u015fi al\u0163ii s\u00eent elibera\u0163i;<\/p>\n

Septembrie, 17- Tro\u0163ki devine \u015feful Deputa\u0163ilor Sovietului Muncitorilor \u015fi Solda\u0163ilor din Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Octombrie, 7- Se formeaz\u0103 a treia coali\u0163ie guvernamental\u0103;<\/p>\n

Octombrie, 23- Comitetul Central Bol\u015fevic aprob\u0103 revolta militar\u0103;<\/p>\n

Octombrie, 24-26- Are loc Congresul Sovietelor Regiunii de Nord;<\/p>\n

Noiembrie, 2- Prima \u00eent\u00eelnine a Comitetului Revolu\u0163ionar Militar la Retrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Noiembrie, 7- Se lanseaz\u0103 Revolu\u0163ia din Octombrie (25 Octombrie dup\u0103 vechiul calendar) prin ordinul Comitetului Revolu\u0163ionar Militar dat muncitorilor \u00eenarma\u0163i \u015fi solda\u0163ilor de a ocupa principalele cl\u0103diri din Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Noiembrie, 7- Palatul de Iarn\u0103 este atacat la 21:40;<\/p>\n

Noiembrie, 7- Kerensky fuge din Petrograd (Sankt Petersburg);<\/p>\n

Noiembrie, 8- Al doilea Congres al Sovietelor;<\/p>\n

Noiembrie, 8- Deputa\u0163ii men\u015fevici \u015fi social-democra\u0163i de dreapta p\u0103r\u0103sesc Congresul protest\u00eend \u00eempotriva evenimentelor din ziua precedent\u0103;<\/p>\n

Noiembrie, 8- Decretul despre pace \u015fi Reforma agricol\u0103;<\/p>\n

Noiembrie, 8- Se formeaz\u0103 Consiliul Poporului, Guvern dominat de bol\u015fevici, av\u00eendu-l pe Lenin ca pre\u015fedinte.<\/p>\n

Iat\u0103 deci, c\u0103 acest al doilea transport a fost depozitat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 total debusolat\u0103 de criza istoric\u0103, foarte greu de guvernat, cu viitor greu previzibil, dominat\u0103 \u00eens\u0103 de spiritul proletar. Ca s\u0103 tragem toate concluziile din acest trecut al nostru, pe care unii \u00eenc\u0103 ezit\u0103 s\u0103-l numeasc\u0103 istorie, se cuvine s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: nu era oare mai bine ca \u201eavutul\u201d<\/em> \u0163\u0103rii s\u0103 fie \u201estr\u0103mutat aiurea\u201d<\/em> (cum ap\u0103rea men\u0163ionat\u0103 rug\u0103mintea lui N. Titulescu \u015fi I. Angelescu \u00een scrisoarea nr. 11.960 din 22 iulie), dec\u00eet \u00eentr-o capital\u0103 r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de m\u00eer\u015f\u0103via moral\u0103 ce anun\u0163a revolu\u0163ia \u015fi tic\u0103lo\u015fit\u0103 de agresiunea r\u0103zboiului generalizat? Guvernul Ion I.C.Br\u0103tianu nu mai poate replica, a\u015fa c\u0103, numai timpul, cuprins \u00eentre date \u015fi evenimente istorice de actualitate \u015fi interes, \u00ee\u015fi va face datoria r\u0103spunz\u00eendu-ne \u00eentr-o zi.<\/p>\n

Al\u0103turi de cele trei vagoane \u00eenc\u0103rcate cu valorile B\u0103ncii Na\u0163ionale con\u0163inute \u00een \u201e188 casete, a c\u0103ror valoare declarat\u0103 era de 1.594.836.721,09 lei aur\u201d<\/a>35<\/em> au mai fost \u00eenc\u0103rcate \u015fi \u201e…o parte din arhivele statului \u015fi ale ministerelor, actele or\u0103\u015fene\u015fti ale Bra\u015fovului, aduse la Bucure\u015fti ca s\u0103 fie salvate, picturile lui Grigorescu \u015fi alte tablouri rare din pinacoteca Statului \u015fi din muzeul Kalinderu…variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele m\u0103n\u0103stire\u015fti din Moldova \u015fi Muntenia, pre\u0163ioasele colec\u0163ii ale Academiei Rom\u00e2ne, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu pece\u0163i domne\u015fti, 25 de volume-manuscripte rom\u00e2ne \u015fi slavone, c\u00e2teva tablouri \u00een uleiu, de mare valoare – printre ele \u015fi potrerul lui Avram Iancu, f\u0103cut dup\u0103 natur\u0103 de pictorul Rosenthal – unele rarit\u0103\u0163i \u00eentre care \u015fi vestitele \u201eR\u0103spunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catehismul calvinesc\u201d – unicul exemplar cunoscut – colec\u0163iunile de medalii \u015fi monezi vechi moldovene\u015fti \u015fi muntene\u015fti, str\u00e2nse cu os\u00e2rdie de Dimitrie Sturdza, precum \u015fi piesele rare ale muzeului nostru de Antichit\u0103\u0163i, cuprinz\u00e2nd vestita \u201eClo\u015fc\u0103 cu puii de aur\u201d, singura urm\u0103 de trecere a Go\u0163ilor pe la noi. Valori incalculabile… Tot ce era mai de pre\u0163, tot ce alc\u0103tuia o bog\u0103\u0163ie nobil\u0103 \u015fi sfin\u0163it\u0103 de veacuri \u00een durerile neamului nostru, toat\u0103 aur\u0103ria \u015fi argint\u0103ria lucrat\u0103 cu ciocanul \u015fi b\u0103tut\u0103 \u00een nestemate – faima m\u0103n\u0103stirilor \u015fi singuratecelor schituri -… acele panaghiare ale lui \u015etefan cel Mare de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163ului \u015fi evangheliile slavone\u015fti ferecate \u00een aur \u015fi-n argint din veacul XV \u015fi XVI; … odoarele Br\u00e2ncovene\u015fti ale Horezului \u015fi cele Cantacuzine\u015fti de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un lemn;… urmele piet\u0103\u0163ii b\u0103tr\u00e2nilor voievozi \u015fi a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri – care-\u015fi \u00eensemnau \u015fi \u00een acest chip trecerea lor prin via\u0163\u0103 \u2014 \u015fi care s-au p\u0103strat sute de ani prin sfintele l\u0103ca\u015furi, ca ni\u015fte moa\u015fte scumpe din trecutul sbuciumat al poporului rom\u00e2nesc…<\/em><\/p>\n

Durerea noastr\u0103 este \u00eens\u0103 cu deosebire mare, c\u00e2nd ne vin \u00een minte odoarele lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa era citat, ca o podoab\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een toate manualele str\u0103ine de art\u0103 veche, descris \u00een am\u0103nun\u0163ime \u015fi r\u00e2vnit de cele mai vestite muzee. Iar inscrip\u0163ia gotic\u0103 de pe verig\u0103, scris\u0103 cu caractere runice, a fost cetit\u0103 cu emo\u0163ie \u015fi t\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een felurite chipuri de marii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ai lumii… O bun\u0103 parte din tezaur fiind alc\u0103tuit din obiecte f\u0103r\u0103 pre\u0163, iar unele din odoarele m\u0103n\u0103stire\u015fti, cum sunt acele minunate evanghelii de la Neam\u0163, chivotele \u015fi epitrachilul de la Bistri\u0163a \u015fi toate darurile lui Vasile Lupu \u015fi ale so\u0163iei sale, Tudosca, de la biserica Trei Ierarhi din Ia\u015fi, \u00eentre care \u015fi acea minune de evanghelie scris\u0103 de Isidor din B\u0103d\u0103u\u0163i, apoi monezile \u015fi medaliile vechi rom\u00e2ne\u015fti ale Academiei \u015fi comorile de la Pietroasa\u201d<\/em>, obiecte, \u00een genere, unice \u201ece nu se pot pl\u0103ti cu tot aurul lumii\u201d<\/a>36<\/em> deoarece se \u00eenscriu \u00eentr-o dubla ipostaz\u0103: de valoare material\u0103 propriu-zis\u0103, singura constant\u0103 ca apreciere \u015fi \u00een continu\u0103 ascensiune \u015fi valoare cultural\u0103, practic inestimabil\u0103, dar far\u0103 de care destinul istoric al unui popor nu se poate imagina.<\/p>\n

C\u00e2nd panica s-a instalat, \u015fi \u201eau \u00eenceput s\u0103 se str\u00e2ng\u0103, cu \u00eenfrigurare, toate bog\u0103\u0163iile \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit s\u0103 cedeze valorile ce le avea sub privirea sa: stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii Secul, din jude\u0163ul Neam\u0163ului A\u015fa au fost sc\u0103pate de la pieire odoarele acestei frumoase m\u0103n\u0103stiri, \u00eentre cari \u015fi acel vestit aer al lui Nes tor Ureche, mare vornic al \u0163\u0103rii de jos \u015fi al so\u0163iei sale Mitrofana, din 1608 \u00cen zilele blagoslovitului Voievod Simion Movil\u0103\u201d\u201d. Numele stare\u0163ului, care a v\u0103zut limpede \u015fi nu a avut \u00eencredere \u00een Rusia \u0163arist\u0103, opun\u00e2ndu-se cu hot\u0103r\u00e2re… ca s\u0103 predea odoarele m\u0103n\u0103stirii, este protosinghelul Ilarion B\u0103l\u0103i\u0163\u0103.\u201d<\/a>37<\/em><\/p>\n

\u00cen timpurile acelea, c\u00e2nd Ia\u015fii erau sub r\u0103zboi \u015fi totul era \u015fov\u0103ielnic \u015fi lipsit de stabilitate, gestul monahului ghidat de un instinct superior s-a singularizat \u00eens\u0103. Pe fondul general de haos sinistru, publicul intelectual, cu cele mai \u00eenalte cote intelectuale<\/a>38, nu a f\u0103cut nici cea mai banal\u0103 observa\u0163ie fa\u0163\u0103 de acest \u201eexport temporar\u201d<\/em> de obiecte de pre\u0163 din aur \u015fi argint, broderii \u015fi \u0163es\u0103turi scumpe ce se \u00eentrebuin\u0163au cu prilejul marilor s\u0103rb\u0103tori cre\u015ftine al\u0103turi de ve\u015fmintele liturgice, picturi \u015fi grafic\u0103 de valoare material\u0103 enorm\u0103, nici pe departe \u00eens\u0103 comparabil\u0103 cu valoarea lor artistic\u0103 \u015fi sentimental\u0103.<\/p>\n

Alergia la tradi\u0163ie, dublat\u0103 de o exacerbare involuntar\u0103 a meritelor culturii occidentale, au compus la \u00eenceputul secolului XX, o realitate aparte: lumea f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00eei \u015fi far\u0103 Dumnezeu. Aceasta \u00eempreun\u0103 cu incultura bestial\u0103 \u00een domeniu \u015fi politica de ocultare a trecutului prin pu\u0163ina preocupare pentru p\u0103strarea patrimoniului cultural intact \u015fi s\u0103n\u0103tos, ca \u015fi lipsa unei legisla\u0163ii de specialitate (prima lege din istoria culturii noastre care va defini conceptul de bun cultural este elaborat\u0103 abia \u00een 1935, prin osteneala lui Nicolae Iorga), au f\u0103cut ca \u00eenc\u0103rcarea \u015fi depozitarea valorilor trecutului nostru s\u0103 nu aib\u0103 nici o ordine ra\u0163ional\u0103, nici un fel de distribu\u0163ie metodic\u0103 sau\/\u015fi organizare logic\u0103. Cu alte cuvinte, dezavuarea ira\u0163ional\u0103 a bunurilor noastre culturale considerate de interes \u015fi valoare na\u0163ional\u0103, au permis ca tot ceea ce \u0163ine de spa\u0163iul cultural autohton, s\u0103 plece far\u0103 a fi pus sub decisiva protec\u0163ie a eviden\u0163ei \u015ftiin\u0163ifice. O simpl\u0103 privire ne arat\u0103, c\u0103 \u00een momentul celui de al doilea transport, Rom\u00e2nia nici m\u0103car nu avea habar, c\u0103 un inventar asigur\u0103 cunoa\u015fterea, dimensionarea \u015fi evaluarea bunurilor culturale, din moment ce, abia \u00een 1928 Alexandru Lapedatu a luat \u201em\u0103suri de \u00eendreptare\u201d<\/em> a activit\u0103\u0163ii Pinacotecii Na\u0163ionale, \u015fi a muzeelor Aman \u015fi Kalinderu dispun\u00eend \u00eentocmirea primului lor inventar. Mult prea t\u00eerziu! Trecuser\u0103 deja unsprezece ani de c\u00eend cele mai valoroase piese ale acestor colec\u0163ii au luat drumul Moscovei, alc\u0103tuind o parte a marelui tezaur \u00eencredin\u0163at spre p\u0103strare Rusiei.<\/p>\n

Despre imposibilitatea responsabililor de acest al doilea transport de a inventaria \u015ftiin\u0163ific \u015fi de a crea condi\u0163ii de igien\u0103 bunurilor culturale vorbe\u015fte, \u00eentr-o tonalitate acuzatoare, \u201eJurnalul\u201dintim al lui Alexandru Lapedatu (1876-1950), istoricul cu voca\u0163ie pentru studiul riguros organizat, \u00eens\u0103rcinat de cabinetul Br\u0103tianu cu evacuarea, supravegherea \u015fi r\u0103spunderea fa\u0163\u0103 de documentele \u015fi manuscrisele Academiei Rom\u00e2ne, documentele Arhivelor Statului, de obiectele de mare valoare patrimonial\u0103 din muzee, pinacoteci \u015fi chiar din colec\u0163ii particulare.<\/p>\n

Din \u201eJurnalul de la Moscova\u201d(re)public\u0103m numai fragmentele referitoare la \u201eexportul temporar\u201d al tezaurului neclasat \u015fi necatalogat, care continu\u0103 s\u0103 constituie o apreciabil\u0103 problem\u0103 de discu\u0163ie \u00eentre p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\u201eVineri, 21 iulie – Am fost chemat la Minister de secretarul general care, de fa\u0163\u0103 cu Valaori \u015fi Dobrescu, mi-au comunicat c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t transportarea obiectelor noastre istorico-artistice \u00een Rusia \u015fi c\u0103, deci, s\u0103 fac preparativele necesare \u00een vederea \u00eembarc\u0103rii lor.<\/em><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 iulie – M-am prezentat, cu Dobrescu, la dl, Duca, care mi-a spus c\u0103 avem, \u00een trenul a\u015fa-zis al B\u0103ncilor, patru vagoane la dispozi\u0163ia Ministerului de Culte, s\u0103 cerem camioane-automobile de la Cartierul general \u015fi s\u0103 fim gata ca la formarea trenului s\u0103 \u00eembarc\u0103m. (..)<\/em><\/p>\n

Duminic\u0103, 23 iulie \u2014 La ora 9 dl. Duca, unde se g\u0103seau chema\u0163i \u00een vederea evacu\u0103rii, \u015fi func\u0163ionarii superiori ai Ministerului. Primit fiind cu G\u00eerboviceanu -ministrul era \u00eenc\u0103 \u00een pat \u2014 am raportat cele ce ispr\u0103visem, apoi am ar\u0103tat p\u0103rerea dlui. lor ga ca capul lui Mihai Viteazul s\u0103 fie \u00eengropat \u00een altarul Mitropoliei sau \u00een vreun cavou de la Eternitatea, s\u0103 nu fie dus \u00een Rusia \u00eentruc\u00e2t, \u00een starea de lucruri de acolo, ar putea fi profanat. Ministrul e \u00eens\u0103 de p\u0103rere, c\u0103, dimpotriv\u0103, pre\u0163ioasa relicv\u0103 s\u0103 fie dus\u0103, \u00een caz de evacuare general\u0103, \u00een Rusia, ca uA simbol al r\u0103zboiului pentru Unitatea na\u0163ional\u0103.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Ie\u015find, am fost rechemat, prezentat dlui. G. Enescu, sosit c\u00e2teva minute mai \u00eenainte, \u015fi rugat s\u0103 iau \u00een sam\u0103 \u015fi lada sa cu mss. Ne-am dat \u00eent\u00e2lnire la ora 3, la Mitropolie, ca s\u0103 aduc\u0103 lada acolo. La aceea\u015fi or\u0103 am luat \u00een\u0163elegere \u015fi cu dl. Mor\u0163un \u00een privin\u0163a l\u0103zilor sale cu tablouri, care vor merge \u00eempreun\u0103 au ale Statului. (…)<\/em><\/p>\n

Luni, 24 iulie \u2014(…) La ramp\u0103 am constatat c\u0103 avem trei vagoane la dispozi\u0163ie \u015fi c\u0103, \u00een caz de nevoie, am putea avea \u015fi un al patrulea. (…)<\/em><\/p>\n

Mar\u0163i, 25 iulie – La amiaz am aflat \u00eens\u0103 c\u0103 ni s-a mai luat un vagon, al treilea, de Creditul rural – se zicea chiar, de dl. Vintil\u0103 Br\u0103tianu personal.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Cu aceast\u0103 ocazie trebuie s\u0103 ar\u0103t c\u0103 \u00een unele din vagoane, ale institu\u0163iilor financiare, am constatat c\u0103 se puse l\u0103zi cu vesel\u0103, \u00een timp ce, pentru mss. \u015fi doc. Academiei \u015fi Arhivelor nu se g\u0103seau vagoane. (…)<\/em><\/p>\n

Miercuri, 26 iulie – S-a \u00eenc\u0103rcat \u015fi vagonul al treilea, s-a f\u0103cut lista l\u0103zilor cu specificarea lor pentru Protocolul general al Statului, s-au luat permisele de c\u0103l\u0103torie de la Siguran\u0163\u0103, s-au f\u0103cut, \u00een sf\u00e2r\u015fit, toate formalit\u0103\u0163ile pentru c\u0103l\u0103torie, at\u00e2t pentru vagoane, c\u00e2t \u015fi pentru personal. Seara \u00eens\u0103, la 8, c\u00e2nd m-am dus la gar\u0103 cu bagajele de m\u00e2n\u0103, ni s-a spus c\u0103 numai diminea\u0163a, \u00eentre 8-10, va pleca trenul. Abia am fost \u00eeng\u0103dui\u0163i s\u0103 depunem bagajele \u00een tren, \u00eentr-un vagon de ci. III, c\u0103ci vagoanele de cl. I \u015fi II au fost rezervate – cu paz\u0103 puternic\u0103 – pentru rude \u015fi prieteni ai celor puternici, persoane, metrese chiar, ce n-aveau nimic comun cu institu\u0163iile ce-\u015fi transportau averile \u015fi tezaurele \u00een Rusia.<\/em><\/p>\n

Joi, 27 iulie – Venind la gar\u0103 pentru plecare, am aflat c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem p\u00e2n\u0103 d doua zi, deoarece ru\u015fii, care n-au fost chema\u0163i s\u0103 asiste, la \u00eembarcare, nu vor s\u0103 ia \u00een primire vagoanele, far\u0103 s\u0103 fie revizuite de fa\u0163\u0103 cu ei. A trebuit dar l\u0103zile s\u0103 fie desc\u0103rcate \u015fi re\u00eenc\u0103rcate \u00een fa\u0163a lor, numerotate \u015fi inventariate fiind vagon cu vagon.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 destule piedici, s-a f\u0103cut luarea \u00een primire a vagoanelor, care au fost l\u0103c\u0103tuite, sigilate \u015fi date \u00een paza cazacilor ata\u015fa\u0163i la trenul nostru. (…)<\/em><\/p>\n

Vineri, 28 iulie – N-am putut pleca p\u00e2n\u0103 la ora 2, \u00eentre altele pentru c\u0103 protipendada a venit t\u00e2rziu la gar\u0103 \u015fi s-a certat \u0163ig\u0103ne\u015fte pe locurile de cl. I \u015fi II – La ora 5 am trecut Prutul. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Luni, 31 iulie – Pe sear\u0103, pe la 7, trecem Niprul \u00eentre Cercaz \u015fi Buhu\u015fcova.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Joi, 3 august – (…) Seara, la 10 ajungem la Moscova, \u00een sta\u0163ia Briansk, unde ne p\u0103r\u0103sesc cei c\u00e2\u0163iva care au camere angajate la hotel, cu pre\u0163uri fabuloase (50 ruble). Restul, cei mai mul\u0163i, mergem la gara Alexandrovici, unde am r\u0103mas peste noapte, \u00een tren, p\u0103zi\u0163i de cazaci \u015fi de solda\u0163i. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 5 august -(…) Am sc\u0103pat de-o mare grij\u0103, deocamdat\u0103 cel pu\u0163in. Azi noapte s-au mai desc\u0103rcat \u00eenc\u0103 c\u00e2teva vagoane la Casa de Depuneri, iar noi am dus o mare parte din l\u0103zi la Kremlin. (…)<\/em><\/p>\n

La ora 3 am ajuns la Kremlin, unde am depus l\u0103zile \u00eentr-o sal\u0103 mic\u0103 \u015fi umed\u0103 de sub scara corpului de gard\u0103 al fostului palat imperial, sal\u0103 care a fost acceptat\u0103, negre\u015fit, far\u0103 a fi fost v\u0103zut\u0103. Cum aici s-au pus depozitele a patru ministere – Culte, Domenii Externe \u015fi Interne – adec\u0103 opt vagoane, l\u0103zile s-au a\u015fezat far\u0103 nici o regul\u0103 \u015fi r\u0103nduial\u0103. (…)<\/em><\/p>\n

Duminic\u0103, 6 august – Am ar\u0103tat celor de drept c\u0103 sala de la Kremlin e improprie \u015fi am cerut mutarea l\u0103zilor de acolo. Am uitat s\u0103 notez la ziua precedent\u0103 c\u0103, cu ocazia desc\u0103rc\u0103rii de la Kremlin, s-au desf\u0103cut dou\u0103 l\u0103zi ale Externelor – una cu efecte de \u00eembr\u0103c\u0103minte, cealalt\u0103 cu ni\u015fte unt, care, topindu-se, s-a scurs pe pavaj, spre batjocura noastr\u0103 de c\u0103tre solda\u0163ii ru\u015fi, care credeau c\u0103-n l\u0103zi e numai aur \u015fi lucruri scumpe. (…)<\/em><\/p>\n

Luni, 7 august – (…) \u00eent\u00e2lnind pe consul i-am spus de afacerea de la Kremlin. Mi-a r\u0103spuns c\u0103 a intervenit la Petrograd pentru acordarea unui nou local propriu. (…)<\/em><\/p>\n

Mar\u0163i, 8 august – Ziua a trecut cu aranjarea l\u0103zilor la Casa de Depuneri. Aranjamentul se face cu r\u0103nduial\u0103 destul de bun\u0103. Constat\u0103m c\u0103 \u00een subsolul ce ni s-a acordat ar fi loc \u015fi pentru l\u0103zile de la Kremlin.<\/em><\/p>\n

Miercuri, 9 august – Ocupa\u0163i tot cu aranjamentul de la Casa de Depuneri pe care l-am terminat. \u00een subsolul acestei Case avem 48 de l\u0103zi, deasupra 26, iar la Kremlin 99.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Vineri, 11 august – Am fost la Casa de Depuneri pentru aranjatul l\u0103zilor de sus. Nu s-a putut face \u00eens\u0103 nimic, din cauza solda\u0163ilor, care au cerut, pentru 3-4 ore de lucru, cate 10 R. Directorul Levitzki i-a dat pur \u015fi simplu afar\u0103.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Mar\u0163i, 22 august – Azi noapte am \u00eenceput mutarea l\u0103zilor de la Kremlin la Casa de Lombard \u015fi or\u00e2nduirea lor acolo. Am dus, \u00een 11 camioane, cam jum\u0103tate din ele, cele mai multe ale Ministerului de Externe \u015fi Interne, pu\u0163ine ale noastre \u015fi ale Domeniilor, \u00eentr-o lad\u0103 care s-a spart (cum au nimerit-o ru\u015fii!) erau sticle de \u015fampanie, iar \u00een alta s\u0103pun de rufe. (…)<\/em><\/p>\n

Miercuri, 23 august – Azi noapte, pe o ploaie toren\u0163ial\u0103, am continuat cu mutarea l\u0103zilor de la Kremlin. Ne-a plouat stra\u015fnic. Asemenea \u015fi l\u0103zile \u00eentruc\u00e2t automobilele erau deschise. Nu cred \u00eens\u0103 s\u0103 fi p\u0103truns apa la obiecte, c\u0103ci l\u0103zile sunt bine \u00eenchise. Am decis ca-n caz de ploaie s\u0103 am\u00e2n\u0103m evacuarea restului p\u00e2n\u0103 se \u00eendreapt\u0103 vremea. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Vineri, 25 august – (…) La noapte ducem \u015fi restul l\u0103zilor de la Kremlin. Azi am
dus, din sala de jos (subsol) \u00een cea de sus (parter) 29 de l\u0103zi cu tablouri Mor\u0163un, ca s\u0103 se p\u0103streze mai bine.<\/em><\/p>\n

…<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 26 august – Azi noapte am transportat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u015fi restul l\u0103zilor de la Kremlin, dar tot pe ploaie. De diminea\u0163\u0103 am fost la Casa de Lombard de am inventariat l\u0103zile depuse acolo. Noi avem, \u00een subsol, 142 de buc\u0103\u0163i, iar la parter 38, a\u015fa c\u0103 mai trebuie s\u0103 fie, la etaj, \u00eenc\u0103 3. am desf\u0103cut una din l\u0103zile cu tablouri plouate \u015fi am constatat c\u0103 apa, nici m\u0103car umezeala, n-ap\u0103truns \u00eenl\u0103untru la tablouri. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Joi, 14 septembrie – Pe o splendid\u0103 vreme de var\u0103 mergem din nou, mai mul\u0163i compatrio\u0163i, la p\u0103r. Nicodim (Marina, viitor patriarh). \u015ei de r\u00e2ndul acesta s-a bucurat mult de vizita noastr\u0103 \u015fi ne-a mai spus c\u00e2te ceva de la Sobor. Interesant felul cum d\u00e2nsul a \u015ftiut s\u0103 se impun\u0103 a fi primit, oficial, lucru la care ru\u015fii nici nu se g\u00e2ndeau. La salutare i-a r\u0103spuns Mitropolitul Novgorodului, un b\u0103rbat cult, fost profesor la Chi\u015fin\u0103u, care cunoa\u015fte pe rom\u00e2ni \u015fi Rom\u00e2nia, unde a c\u0103l\u0103torit. A amintit tot ceea ce biserica ruseasc\u0103 datore\u015fte celei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eencep\u00e2nd cu Petru Movil\u0103. Bine de re\u0163inut aceste, a\u015fa de rare, recunoa\u015fteri ruse\u015fti.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Vineri, 6 octombrie – Aflu c\u0103 ieri guvernatorul militar al Moscovei ar fi spus dlui. Capitanovici c\u0103 nu garanteaz\u0103 pentru paza tezaurului nostru aici \u015fi c\u0103 sfatul s\u0103u este s\u0103 ducem acest tezaur \u00een alt\u0103 parte, \u00een afar\u0103 de Rusia chiar. Prin directorul Casei de Depuneri care a plecat asear\u0103 la Ia\u015fi lucrul acesta va fi adus la cuno\u015ftin\u0163a guvernului nostru care va trebui s\u0103 ia o hot\u0103r\u00e2re. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/p>\n

Vineri, 3 noiembrie – S-a ispr\u0103vit. Bol\u015fevicii sunt victorio\u015fi pretutindeni. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Luni, 20 noiembrie – Se vorbe\u015fte foarte serios de transportarea tezaurului nostru \u00een America, pentru care s-au \u015fi urmat tratative \u00eentre guvernul rom\u00e2n \u015fi al Statelor Unite. Ce bine ar fi s\u0103 fie a\u015fa, s\u0103 scap de Rusia \u015fi s\u0103 merg \u00een America unde, l\u00e2ng\u0103 siguran\u0163a \u015fi lini\u015ftechce am g\u0103si, a\u015f putea face \u015fi eu ceva de folos, nu numai pentru mine, ci \u015fi pentru al\u0163ii. A\u015f \u00eenv\u0103\u0163a engleze\u015fte \u015fi a\u015f studia organizarea bibliotecilor publice acolo. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Joi, 23 noiembrie – Azi e anul de c\u00e2nd a fost ocupat Bucure\u015ftiul \u015fi azi, crud\u0103 \u015fi dureroas\u0103 ironie a sor\u0163ii, a \u00eenceput armisti\u0163iul \u00eencheiat \u00eentre ru\u015fi \u015fi Puterile Centrale, armisti\u0163iu la care, for\u0163at, a trebuit s\u0103 adere \u015fi armata rom\u00e2n\u0103. A\u015fa cel pu\u0163in scriu gazetele ruse\u015fti; \u201eRusskoe Slovo \u201e, de obicei bine informat\u0103. De altfel, dat fiind situa\u0163ia noastr\u0103, o alt\u0103 atitudine ar fi imposibil\u0103. Misiunea, francez\u0103, dup\u0103 acelea\u015fi ziare, a \u015fi plecat din Ia\u015fi la Odessa, iar Br\u0103tianu ar fi grav bolnav. A\u015fadar, lichidarea a \u00eenceput \u015fi la noi. Ce va urma, bunul Dumnezeu, care ne-a pedepsit a\u015fa de crud \u015ftie. Mintea omeneasc\u0103 nu! \u00eemi \u00eenchipui c\u0103 de acum nu mai poate fi vorba de plecarea \u00een America, ci mai degrab\u0103 de \u00eentoarcerea la Ia\u015fi. (…)<\/em><\/p>\n

Joi, 30 noiembrie – (…) De la Ia\u015fi am fost \u00een\u015ftiin\u0163at, \u00eentr-o telegram\u0103 c\u0103tre Consul c\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri a decis c\u0103 l\u0103zile Academiei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Moscova, ceea ce ar putea fi o indica\u0163ie pentru proiectata transportare a depozitelor \u00een America.<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Joi, 14 decembrie – De dou\u0103, trei zile sunt \u00een parte ocupat cu preparativele de plecare. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 decembrie -(…) Pentru rosturile mele de aici am rugat pe dl. Ionescu, t\u00e2n\u0103rul de la Casa de Depuneri, s\u0103 m\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103, aviz\u00e2nd de aceasta \u015fi pe Consul. (…)<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

Mar\u0163i, 19 decembrie – Azi noaptea am plecat din Moscova, la 3 (\u00een loc de 10,30).\u201d<\/a>39<\/em><\/p>\n

Dincolo de pagubele materiale pe care un asemenea mod de a g\u00e2ndi \u015fi de a ac\u0163iona le antreneaz\u0103, flagrant este, \u00een cazul acestui al doilea transport, atentatul la memoria colectiv\u0103, prin risipirea nejustificat\u0103 a unor pre\u0163ioase repere istorice \u015fi culturale. \u00een mod corect, punerea la ad\u0103post a patrimoniului nostru cultural, sub diferitele lui forme, se cuvenea s\u0103 se fac\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een baza respectului datorat operelor majore ale \u00eenainta\u015filor. \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru protec\u0163ia corespunz\u0103toare a tezaurului patrimonial, se impunea ca s\u0103n\u0103tatea operelor de art\u0103 \u015fi eviden\u0163a lor \u015ftiin\u0163ific\u0103 s\u0103 fie garantate. S-ar fi evitat poate, ca unica informa\u0163ie despre ceea ce s-a trimis \u00een 27 iulie 1917, s\u0103 ne parvin\u0103 abia la 12 iunie 1956, \u00een urma vizitei f\u0103cut\u0103 de Generalul Vedenin, comandantul Kremlinului, la una din bisericile zidite \u00een interiorul Kremlinului, unde \u201ea dat<\/em> [\u00eent\u00eempl\u0103tor] peste ni\u015fte icoane care nu i s-au p\u0103rut ruse\u015fti \u015fi, \u00eentreb\u00eend, a aflat de la cel care era \u00eens\u0103rcinat cu p\u0103strarea lor, c\u0103 ele fac parte din tezaurul depus de rom\u00e2ni \u00een 1916. Cercet\u00eend mai departe \u00een subsolul Kremlinului, generalul a dat \u015fi peste restul lucr\u0103rilor depuse, a informat guvernul…<\/em>\u201d<\/a>40 \u015f.a.m.d…. Mai mult \u00eenc\u0103. Singurele studii referitoare la \u201etransferul\u201d<\/em> f\u0103cut de U.R.S.S. \u00een iunie 1956 \u201ea unui bogat tezaur istoric\u201d<\/a>41<\/em> rom\u00e2nesc, ne-ar fi permis ast\u0103zi, s\u0103 stabilim cu precizie, ce anume s-a \u00eentors acas\u0103 \u015fi c\u00e2t de multe valori au r\u0103mas la Moscova.<\/p>\n

Pe c\u00eend a\u015fa, putem spune numai, c\u0103 la \u00eentocmirea compendiului \u201eStudii asupra tezarului restituit de U.R.S.S.\u201d<\/a>42<\/em>, oarecum eclectic \u00een con\u0163inut, au participat, prin scrierile lor, c\u00e2\u0163iva autori valoro\u015fi (Theodor Voinescu, Corina Nicolescu, George Oprescu, Ion Frunzetti). Textele lor \u00eens\u0103, convoac\u0103 metode de expunere \u015fi de expresie \u00een cli\u015fee. De exemplu, lucrarea acdemicianului George Oprescu, deoarece nu se sprijin\u0103 pe for\u0163a de comunicare a documentului, abund\u0103 \u00een sintagme laudative, aproxim\u0103ri periculoase \u015fi argumente oarecum artificiale, evit\u00e2nd cu discre\u0163ie, informa\u0163ia asupra existen\u0163ei vreunui inventar. Referindu-ne doar la elementul cantitativ, nu putem s\u0103 nu ne minun\u0103m de cifra propus\u0103\/impus\u0103 de Oprescu: treizeci \u015fi trei de kilograme aur restituit. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, autorul omite raportarea la realitatea imediat\u0103. Treizeci \u015fi trei (33) de kilograme aur restituit fa\u0163\u0103 de nou\u0103 (9) tone aur depozitat la Moscova. \u201eSunt \u00een total 33 kg aur, 690 de argint, 22,12 carate de briliante, 30,03 carate de rubine, 184,55 carate de smaralde. (…) Colec\u0163ia cuprinde 39.320 piese, dintre care aproximativ 35.000 monede \u015fi medalii, 1.350 de tablouri \u015fi desene, iar restul, cam 2.500, obiecte de orfevr\u0103rie medieval\u0103 \u015fi broderii liturgice, icoane \u015fi stofe dat\u00e2nd din secolul al XIV-lea , c\u00e2nd se fundeaz\u0103 primele state bine organizate rom\u00e2ne\u015fti, p\u00e2n\u0103 la finele sec. al XVIII-lea.\u201d<\/a>43<\/em><\/p>\n

Altfel spus, plute\u015fte \u00een paginile studiului intitulat \u201ePictura modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103\u201d<\/em>, un aer de text ezitant, greu de urm\u0103rit, far\u0103 con\u0163inut informa\u0163ional corect: \u201eArta modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103, adic\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 picturile \u015fi operele grafice, sunt cea de-a treia grup\u0103 a tezaurului ce ne-a fost \u00eenapoiat de la Moscova. Innum\u0103r\u0103 aproximativ 1.350 de tablouri, desene \u015fi acuarele, a\u015fa cum s-a anun\u0163at \u00een comunicatul Guvernului Sovietic. Ele f\u0103ceau parte, \u00een 1916, c\u00e2nd au fost trimise \u00een Rusia, din colec\u0163iile publice, adic\u0103 apar\u0163ineau Pinacotecii statului, Muzeului Kalinderu, poate Ministerului de R\u0103zboi \u015fi chiar Muntelui de Pietate, se zice, \u015fi din colec\u0163iile c\u00e2torva particulari, dintre cei care puteau face uz de aceast\u0103 ocazie salutar\u0103 \u015fi excep\u0163ional\u0103 de a-\u015fipune \u00een siguran\u0163\u0103 avutul, cum erau mini\u015ftrii Mor\u0163un \u015fi d-rul Angelescu\u201d<\/a>44<\/em><\/p>\n

Adun\u00eend oarecum dezordonat fel de fel de detalii superficiale, far\u0103 preten\u0163ii de obiectivitate, textul ofer\u0103 \u00eens\u0103, confirmarea faptului c\u0103 nu a existat instrumentul care putea contura cadrul precis al cunoa\u015fterii patrimoniului cultural \u015fi artistic exportat: eviden\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 despre \u201ecolec\u0163iile c\u00eetorva particulari\u201d<\/em> nu se putea vorbi mai deloc, deoarece \u201ecolec\u0163iile particulare nu erau \u00eenc\u0103 deschise ca \u00een alte Capitale\u201d<\/a>45<\/em>, amintirea Muzeului Kalinderu a fost p\u0103strat\u0103 foarte mult\u0103 vreme, \u00een mod special, de memoria afectiv\u0103 a colec\u0163ionarilor. De aceea nu poate s\u0103 nu ne mire faptul, c\u0103 un colec\u0163ionar de anvergura lui George Oprescu nici m\u0103car nu aminte\u015fte c\u0103 din cele 120 de lucr\u0103ri cedate de ru\u015fi \u00een 1956 \u015fi isc\u0103lite de excelentul artist Grigorescu, cincizeci \u015fi cinci (55) de picturi \u015fi dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 (22) de desene apar\u0163ineau Muzeului Kalinderu, care a de\u0163inut o at\u00eet de interesant\u0103, complet\u0103 \u015fi complex\u0103 colec\u0163ie de Grigore\u015fti, \u00eenc\u00eet \u201eChiar colec\u0163ia Pinacotecii Statului era \u00eentrecut\u0103 cu mult…<\/a>46\u201d<\/em> F\u0103r\u0103 a face nici cel mai mic efort de a aduna \u015fi sistematiza informa\u0163iile, nici Oprescu \u015fi nici Frunzetti (autorul capitolului intiutlat \u201eGrafica Modern\u0103 \u015fi Contemporan\u0103\u201d) nu se simt datori, s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia m\u0103car asupra faptului, c\u0103 \u201ebogata colec\u0163ie, \u00eenc\u0103 netriat\u0103\u201d<\/em> (\u00een 1938)<\/a>47 avea \u00een compozi\u0163ie, pe l\u00eeng\u0103 lucr\u0103rile admirabil de umane ale arti\u015ftilor rom\u00e2ni \u015fi opere semnate de personalit\u0103\u0163ile lumii artei universale: picturi \u00een ulei din \u015fcoala lui Bronzino (sec.XVI) sau a lui Poussin (sec.XVII) \u015fi altele atribuite lui Palma il Giovane (1544-1628) sau lui Giambattista Tiepolo (1696-1770); uleiuri st\u0103p\u00eenite cu m\u0103iestrie de Droochsloot (1586-1666), G. Andrea Sirani (1610-1670) Jaques Courtois le Bourguignon (1621-1676), J.von Kessel (1578-1636), dar \u015fi tablouri de mari dimensiuni, de secol XIX, de Monchablon, Gose, Emile Levy; desene de Angelica Kaufmann, Rafael Mengs, H. Makart, Millet, Decamps \u015fi Raffet, dar \u015fi 27 de volume mari cu calcografiile lui Piranesi, d\u0103ruite de Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei, drept mul\u0163umire pentru ajutorul dat de Rom\u00eenia sinistra\u0163ilor cutremurului de la Messina din 1908.<\/p>\n

\u015etim deja, c\u0103 \u00eentrebarea esen\u0163ial\u0103 va r\u0103m\u00eene f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. \u015ei totu\u015fi: unde au ajuns toate aceste opere de art\u0103, care al\u0103turi de multe altele semnate de J.Exter, H.Pellar, Laz\u0103r Binenbaum, H.Kaulbach, A.von Wierusz-Kowalski, G.Washington, E.Liebermann, A.von Keller, baronul I.F.Layrand, Fritz von Uhde, Paul Vogler, E.Hagemann, Hans Makart, Franz Ronband, I.Kupetzki, Thomas Couture, Constant Troyon, Riccardo Diague, puteau s\u0103 ne ofere un permanent spectacol al vis\u0103rii \u015fi al iluzion\u0103rii? \u015ei mai \u015ftim, c\u0103 oamenilor de ast\u0103zi li s-a confiscat dreptul de a privi \u00een t\u0103cere, imaginile unei lumi inexistente pl\u0103smuite \u201ede Ingres, Delacroix, Corot, Rodin, Falguieres \u015fi at\u00ee\u0163ia al\u0163ii, cu care s\u2019ar f\u0103li [\u015fi ast\u0103zi] Muzeul nostru at\u00eet de s\u0103rac \u00een opere str\u0103ine\u201d<\/a>48<\/em><\/p>\n

Faptul c\u0103 obiectele restituite au fost \u201eam\u0103nun\u0163it descrise, m\u0103surate, c\u00e2nt\u0103rite, cele care se puteau c\u00e2nt\u0103ri, au fost \u00eenscrise \u00een inventare, dintre care o serie au fost trimise Statului rom\u00e2n, \u00een acela\u015fi timp cu tezaurul, iar alt\u0103 serie a r\u0103mas la Moscova\u201d<\/em><\/a>49, nu justific\u0103 nici t\u0103cerea condescendent\u0103 l\u0103sat\u0103 peste situa\u0163ia operelor de art\u0103 universal\u0103 trimise la Moscova, nici interesul analitic orientat numai c\u0103tre arta rom\u00e2neasc\u0103 at\u00eeta c\u00eet s-a \u00eentors de la Moscova \u015fi, nici constatarea autorului (din pagina 245) c\u0103: \u201e\u00eenc\u0103 de atunci, falsificatorii se \u00eendeletniceau cu falsuri Andreescu – printre cei din tezaur \u00eent\u00e2mpin\u0103m vreo patru – ceea ce constituie totu\u015fi o form\u0103 de omagiu, c\u0103ci nu se falsific\u0103 dec\u00e2t ceea ce are c\u0103utare\u201d<\/em>, ci poate subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, lipsa referin\u0163elor de ordin tehnic \u015fi \u015ftiin\u0163ific. Avem a face, \u00een definitiv, cu o informa\u0163ie trunchiat\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu afl\u0103m de nic\u0103ieri dac\u0103 acele falsuri erau contrafaceri \u00eenc\u0103 de la plecarea din \u0163ar\u0103 sau dac\u0103, nu cumva, \u00een atelierele de restaurare ruse\u015fti s-au produs \u015fi lucruri reprobabile. Specul\u00e2nd asupra faptului c\u0103 cel pu\u0163in 340 de picturi au fost cur\u0103\u0163ate \u015fi\/sau restaurate \u00een atelierele ruse\u015fti, Oprescu omite inten\u0163ionat s\u0103 aminteasc\u0103 nu numai titlul celor patru (4) falsuri din dou\u0103zeci \u015fi cinci (25) semnate Andreescu, dar \u015fi care era starea lor de conservare \u00een momentul exportului.<\/p>\n

Dezinteresul fa\u0163\u0103 de obiectul cultural, ca rezultat al absen\u0163ei discu\u0163iilor \u00een multe case, pe strad\u0103, \u00een Parlament pe o tem\u0103 care la prima vedere \u0163ine de bunul sim\u0163, a fost o realitate \u00een acest al doilea transport. \u00een timp ce \u00een Rusia Guvernului Provizoriu se publica un apel prin care li se cerea \u201ecet\u0103\u0163enilor\u201d<\/em> s\u0103 p\u0103streze \u201epicturile, statuile, casele (…)\u201d<\/em>, s\u0103 nu distrug\u0103 \u201eo piatr\u0103\u201d<\/em> din r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele trecutului: \u201ep\u0103stra\u0163i monumentele, cl\u0103dirile, antichit\u0103\u0163ile, tip\u0103riturile<\/em> [deoarece] ele sunt p\u0103m\u00e2ntul \u00een care noua art\u0103 va cre\u015fte\u201d<\/em>, Rom\u00e2nia afirma prin exportul patrimoniului s\u0103u documentar \u015fi cultural \u00eentr-o \u0163ar\u0103 nesigur\u0103, programul de distrugere imaginat de Filippo Tommaso Marinetti \u00een faimosul manifest futurist din 1909. \u201eNoi vrem s\u0103 distrugem muzeele, bibliotecile, academiile de orice soi…\u201d<\/em> [deoarece nu vrem] \u201es\u0103 cheltui\u0163i \u00een \u00eentregime cele mai bune puteri ale voastre, \u00een aceast\u0103 etern\u0103 \u015fi inutil\u0103 admira\u0163ie a trecutului…\u201d<\/em> Deci, \u201eHaide\u0163i! Da\u0163i foc dulapurilor cu rafturi din biblioteci! …Devia\u0163i cursul canalelor pentru a inunda muzeele! …Oh, ce pl\u0103cere s\u0103 vezi plutind \u00een voia soartei, sf\u00ee\u015fiate \u015fi decolorate pe acele ape, vechilep\u00eenze glorioase!…\u201d<\/a>50<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia n-a dat nici foc \u201edulapurilor cu rafturi din biblioteci\u201d<\/em> \u015fi nici n-a deviat \u201ecursul canalelor pentru a inunda muzeele\u201d<\/em>. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u00eens\u0103, de semnalele \u015fi\/sau nelini\u015ftile istoriei, ea a manifestat ipocrizia politicului \u015fi indiferen\u0163a necunoa\u015fterii fa\u0163\u0103 de reperele marilor noastre epoci de cultur\u0103, depozit\u00eendu-\u015fi tezaurul talme\u015f-balme\u015f, at\u00e2t \u00een localul Casei de \u00eemprumuturi \u015fi Depozit al Rusiei (Sudnaia Kassna), c\u00e2t \u015fi la Kremlin, \u00een acela\u015fi compartiment unde fuseser\u0103 depuse \u015fi casetele din primul transport. Iar efectul a fost acela\u015fi cu cel n\u0103scocit de Marinetti: distrugerea trecutului printr-o exagerare conjunctural\u0103 anticultural\u0103.<\/p>\n

Cum nu putem livra \u015fi alte concluzii sintetice, ne mul\u0163umim \u015fi cu o simpl\u0103 not\u0103.<\/p>\n

V. O SIMPL\u0102 NOT\u0102<\/h3>\n

La sf\u00eer\u015fitul lui septembrie \u015fi \u00eenceputul lui octombrie a anului 1899, dezastrul financiar al Rom\u00e2niei era bine conturat. Numai un \u00eemprumut o mai putea salva. Pentru negocierea complicat\u0103 \u015fi important\u0103 a \u00eendator\u0103rii, regele Carol I \u00eel trimite la Berlin pe Ion Kalinderu (1840-1913 – profesor universitar, om politic, membru \u015fi pre\u015fedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice). In fa\u0163a reprezentan\u0163ilor tuturor b\u0103ncilor europene, \u00eentemeietorul celei mai vaste colec\u0163ii artistice a genera\u0163iei antebelice uzeaz\u0103 nu numai de autoritatea pe care i-o d\u0103dea calitatea de mandatar al Hohezollern-ului de pe tronul Rom\u00e2niei, dar \u015fi de toat\u0103 influen\u0163a leg\u0103turilor sale construite cu ajutorul capodoperelor din colec\u0163ia sa. La 7 noiembrie, creditul salvator \u00een valoare de o sut\u0103 \u015faptezeci \u015fi cinci (175) milioane lei (aur) capital nominal este ob\u0163inut.<\/p>\n

\u00cen \u0163ar\u0103, toat\u0103 lumea vorbea c\u0103 u\u015fa \u00eemprumutului a fost deschis\u0103 cu ajutorul a dou\u0103 picturi de mare valoare din Colec\u0163ia Kalinderu. Poate nu erau dec\u00eet simple zvonuri. Cine \u015ftie? Se \u015ftie \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een urma acestei reu\u015fite, \u00een fiecare zi, la ora 12 fix, Kalinderu a urcat, p\u00een\u0103 la moartea sa, treptele palatului pentru a lua masa cu regele. Cine s\u0103 fi \u015ftiut mai bine dec\u00eet un cap \u00eencoronat, c\u0103 obiectul cultural transmite \u015fi alte mesaje dec\u00eet imaginea propriu-zis\u0103, induc\u00eend anumite comportamente \u015fi anumite atitudini fa\u0163\u0103 de gestul celui care \u00eel ofer\u0103?<\/p>\n

– Anul financiar 1901 a fost poate \u015fi mai dramatic dec\u00eet cel din 1899. Vinova\u0163i de dezastru au fost g\u0103si\u0163i inginerii, acuza\u0163i c\u0103 au ruinat \u0163ara prin luxul noilor construc\u0163ii, ce dep\u0103\u015feau cu mult posibilitatea statului de a le finan\u0163a. Dimitrie A.Sturdza (-1833-1914-\u00een acea vreme ministru de finan\u0163e) de c\u00eete ori trece prirt fa\u0163a Palatului Po\u015ftelor (ast\u0103zi Muzeul Na\u0163ional de Istorie), \u00eentorcea capul s\u0103 nu vad\u0103 \u201erisipa\u201d care se f\u0103cuse la m\u0103rea\u0163a construc\u0163ie. Costase 6.071.227 lei aur!<\/p>\n

Tocmai pe acest fond de lucid\u0103 nelini\u015fte fa\u0163\u0103 de impruden\u0163ele bugetare ale politicienilor, acela\u015fi Ion Kalinderu \u00ee\u015fi manifest\u0103 dorin\u0163a de a construi pe locul s\u0103u din strada Rena\u015fterii nr.4 (ast\u0103zi Dr.Sion) \u201eun modest muzeu de belle-arte<\/em> [… pe care-l destina] \u0163\u0103rei\u201d<\/a>51<\/em> A construi o \u201einstitu\u0163iune\u201d<\/em> ca cea a lui Kalinderu \u201emenit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 roade ora\u015fului pe t\u0103r\u00eemul artistic\u201d<\/a>52<\/em> \u00eensemna ceva nu numai pentru capitala Rom\u00e2niei, ci pentru \u00eentreaga \u0163ar\u0103, care \u00een acel moment, dorea mai presus de orice, \u00eemplinirea aspira\u0163iei poporului s\u0103u: realizarea unit\u0103\u0163ii statului na\u0163ional. Iar muzeul, prin etalarea domeniului na\u0163ional \u015fi universal al artei, a sus\u0163inut \u015fi sus\u0163ine \u00een plan spiritual acest ideal, pun\u00eend sub ocrotire \u015fi\/sau \u00een circuit, diverse dovezi privind existen\u0163a continu\u0103 \u015fi unitar\u0103 a unui popor \u00eentr-un spa\u0163iu geografic bine determinat. Iat\u0103 de ce intimul regelui, c\u0103ruia \u00eei \u015fi administra mo\u015fiile Domeniilor (12 la num\u0103r, \u00een suprafa\u0163\u0103 de 118,286 ha.), ob\u0163ine scutirea de taxe pentru muzeul s\u0103u, tot a\u015fa cum erau absolvite de pl\u0103\u0163i \u015fi cl\u0103dirile ce apar\u0163ineau statului.<\/p>\n

– C\u00eend dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u201eputeau fi recuperate, \u00een virtutea articolelor 196 cu Austria \u015fi 177 cu Ungaria, bunurile artistice rom\u00e2ne\u015fti din Austria, \u00e0 titre de r\u00e9ciprocit\u00e9, Alexandru Tzigara-Samurca\u015f \u00eei r\u0103spunde lui Vasile P\u00e2rvan, care nu voia s\u0103 cedeze, printre altele, un Cranah \u00een schimbul tezaurelor rom\u00e2ne\u015fti din Viena:<\/a>53 Din parte-mi regret c\u0103 nu avem mai multe opere streine de oferit \u00een schimbul comorilor ce ne s\u00eent altfel scumpe\u2026\u201d<\/a>54<\/em><\/p>\n

\u201eCu acelea\u015fi \u00eenalte sim\u0163\u0103minte \u015fi nu din interese personale, a ap\u0103rat zestrea artistic\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een timpul ocupa\u0163iei germane din prima conflagra\u0163ie mondial\u0103, asum\u00eendu-\u015fi gravul risc de a fi acuzat de colabora\u0163ionism, \u00eenvinuire de care nu au sc\u0103pat nici alte personalit\u0103\u0163i ale culturii noastre…\u201d<\/a>55<\/em><\/p>\n

Realitatea masiv\u0103 \u015fi clar\u0103 ne spune, c\u0103 oamenii de ast\u0103zi nu-\u015fi fac timp s\u0103 reflecteze asupra semnifica\u0163iei acestor gesturi. S\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 le pre\u0163uiasc\u0103 n-ar fi \u00eens\u0103, dec\u00eet o datorie a lor. \u015ei, poate mai t\u00eerziu \u015fi o m\u00eendrie.<\/p>\n

\u00cen toate epocile, prin v\u00eerfurile ei spirituale, omenirea a dorit s\u0103-\u015fi apere valorile majore ale \u00eenainta\u015filor. Dac\u0103 n-a reu\u015fit \u00eentotdeauna, de-a lungul mileniilor fiind sacrificate nenum\u0103rate \u015fi inestimabile opere, pe care nimeni \u015fi nimic nu le mai poate \u00eenlocui, e pentru c\u0103 al\u0103turi de r\u0103zboaie, distrugeri \u015fi pr\u0103d\u0103ciuni, se cer a fi socotite \u015fi consecin\u0163ele negative ale dispre\u0163ului fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie \u00een\u0163eleas\u0103 ca depozit al trecutului cultural.<\/p>\n

VI…\u00ceNC\u0102 CEVA DESPRE AL DOILEA TRANSPORT…<\/h3>\n

\u00cen fine, dup\u0103 mutarea la Ia\u015fi, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei s-a g\u0103sit \u00een scurt timp \u00een imposibilitate de a-\u015fi \u00eendeplini una din func\u0163iile sale esen\u0163iale: tip\u0103rirea biletelor necesare circula\u0163iei. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie 1917, cu acordul autorit\u0103\u0163ilor ruse, a fost ob\u0163inut\u0103 imprimarea unei cantit\u0103\u0163i impresionante de bilete. Aceast\u0103 activitate a continuat la Moscova, unde \u00een iulie 1917, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a cump\u0103rat o tipografie care a lucrat permanent p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui decembrie 1917.<\/p>\n

\u00cen contextul izbucnirii revolu\u0163iei bol\u015fevice \u00een Rusia, \u00een octombrie 1917, rela\u0163iile dintre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia s-au deteriorat. La 5 noiembrie 1917, consulul general rom\u00e2n Pierre Guerin a trimis o telegram\u0103 guvernului de la Ia\u015fi, sfatuindu-l s\u0103 ia m\u0103suri grabnice pentru mutarea tezaurului \u00een America \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 ob\u0163in\u0103 din partea Alia\u0163ilor o interven\u0163ie colectiv\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163ile revolu\u0163ionare pentru a le face r\u0103spunz\u0103toare de integritatea tezaurului.<\/p>\n

Demersurile efectuate la Paris \u015fi la Londra nu au dat rezultatele scontate, Alia\u0163ii refuz\u00e2nd s\u0103 garanteze siguran\u0163a transportului, iar tratativele cu americanii s-au prelungit p\u00e2n\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul anului, far\u0103 a se ajunge la un rezultat satisf\u0103c\u0103tor. F\u0103r\u0103 garan\u0163ii ferme, guvernatorul B.N.R. a refuzat s\u0103 consimt\u0103 transportul. La 22 ianuarie 1918Victor Antonescu, ministrul rom\u00e2n la Paris, scria lui Nicolae Titulescu c\u0103 Alia\u0163ii consimt s\u0103 garanteze doar 310 milioane aur din cel aflat la Moscova, deoarece depozitele B\u0103ncii Na\u0163ionale, ale Casei de Depuneri \u015fi Consemna\u0163iuni \u015fi ale b\u0103ncilor particulare, sunt efecte publice, rente de stat \u015fi ac\u0163iuni ale diferitelor societ\u0103\u0163i ale c\u0103ror numere se cunosc put\u00e2nd fi anulate.<\/p>\n

C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103 a urmat ruperea rela\u0163iilor diplomatice dintre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia, iar tezaurul a fost sechestrat de bol\u015fevici<\/em>. La 13\/26 ianuarie 1918, Sovietul Comisarilor Poporului hot\u0103ra:<\/p>\n

1. Toate rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia \u00eenceteaz\u0103. Lega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 si, \u00een general to\u0163i reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne se expulzeaz\u0103 pe cea mai scurt\u0103 cale dincolo de frontier\u0103.<\/p>\n

2. Tezaurul Rom\u00e2niei, aflat \u00een p\u0103strare la Moscova, se declar\u0103 intangibil pentru oligarhia rom\u00e2n\u0103. Puterea sovietic\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 r\u0103spunderea de a p\u0103stra acest tezaur pe care \u00eel va preda \u00een m\u00e2inile poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rea nu este bine\u00een\u0163eles, simplul produs al unui moment istoric \u015fi\/sau politic, at\u00e2ta vreme c\u00e2t la 5 octombrie 1918, Comitetul Comisarilor Poporului decreta asupra inventarierii \u015fi protec\u0163iei operelor de art\u0103 \u015fi istorice, pun\u00e2nd bazele sistemului inventarului de stat \u015fi totodat\u0103 ale Comisiei de \u00eenregistrare \u015fi protec\u0163ie a monumentelor, \u00eens\u0103, aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re unilateral\u0103 a guvernului bol\u015fevic de a rupe rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia va marca momentul \u00een care problema tezaurului rom\u00e2nesc de la Moscova, a fost transferat\u0103 \u00een sfera politicului \u015fi folosit\u0103 de guvernul sovietic ca element de presiune.<\/p>\n

\u00een urma acestui eveniment, Fran\u0163a, care la 1747 prin Lafont de Saint-Jenne define\u015fte conceptul patrimoniu artistic na\u0163ional \u015fi care \u00eenc\u0103 din 1793, prin cei cincizeci \u015fi ;doi (52) de membri ai Comisiei Temporare a Artelor inventariaz\u0103 materialul artistic prev\u0103zut pentru Luvru (deschis la 18 noiembrie \u00een acela\u015fi an), \u00eel \u00eens\u0103rcineaz\u0103 pe Joseph Noulens, ambasador la Petrograd (Sankt Petersburg), cu protec\u0163ia temporar\u0103 a intereselor rom\u00e2ne\u015fti \u00een Rusia, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-i \u015fi misiunea de a se ocupa special de conservarea tezaurului rom\u00e2nesc depus la Moscova. La 1 februarie 1918 Noulens comunic\u0103 faptul c\u0103 tezaurul rom\u00e2nesc depus la Kremlin a fost \u00eencredin\u0163at Puterilor Aliate pentru garantarea restituirii \u00eemprumuturilor pe care acestea le f\u0103cuser\u0103 Rom\u00e2niei \u00een timpul r\u0103zboiului. O zi mai t\u00e2rziu, Labonne, consulul general francez la Moscova, a luat \u00een primire de la Guerin arhiva Consulatului General Rom\u00e2n din Moscova \u015fi odat\u0103 cu aceasta protocoalele de depunere la Kremlin a tezaurului B.N.R., cheile de la \u00eenc\u0103perea \u00een care au fost depozitate valorile B.N.R., protocoalele de depunere a valorilor Casei de Depuneri \u015fi actul de cump\u0103rare a tipografiei B.N.R. Proasp\u0103tul consul a inten\u0163ionat s\u0103 procedeze \u015fi la inventarierea \u015fi verificarea valorilor, sigilarea\/ acestora \u015fi asigurarea unei g\u0103rzi permanente. A renun\u0163at \u00eens\u0103, dup\u0103 consultarea cu colegii englezi \u015fi americani, consider\u00e2nd suficient s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor bol\u015fevice faptul c\u0103 tezaurul rom\u00e2nesc reprezenta \u00een acel moment garan\u0163ia Alia\u0163ilor pentru \u00eemprumuturile acordate de ace\u015ftia Rom\u00e2niei. Iat\u0103 \u00een ce mod, Europa civilizat\u0103 a anulat ceea ce realizeaz\u0103 eviden\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een plus fa\u0163\u0103 de obiectul artistic izolat: crearea conceptului patrimoniu artistic.<\/p>\n

\u201eEviden\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d, pe care o tot invoc\u0103m, nu e un simplu slogan. Ea ilustreaz\u0103 o viziune, comunic\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de obiect \u015fi fa\u0163\u0103 de patrimoniu \u00een genere. Inexisten\u0163a ei, cum a fost cazul celui de-al doilea transport, a anulat practic, posibilitatea obiectului cultural de mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 \u015fi intelectual\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 tuturor genera\u0163iilor despre universul fascinant al trecutului nostru.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een august 1918 c\u00e2nd a fost arestat \u015fi expulzat din Rusia, cheile de la \u00eenc\u0103perea \u00een care fusese depozitat tezaurul B.N.R. \u015fi aceea de la Sudnaia Kassna au r\u0103mas \u00een p\u0103strarea consulului francez, apoi au fost \u00eencredin\u0163ate consulului Danemarcei, care la r\u00e2ndul s\u0103u le-a \u00eencredin\u0163at vice-consulului danez, care obligat fiind s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ara sa, le-a luat cu sine la Copenhaga, urm\u00e2nd s\u0103 le trimit\u0103 de acolo Ministerului de Externe al Fran\u0163ei. Chiar dac\u0103 dezinteresul fa\u0163\u0103 de depozitul rom\u00e2nesc la Moscova a fost\/este evident, M. Gr. Roma\u015fcanu afirma c\u0103 \u201e\u00een iulie 1918 valorile erau intacte\u201d<\/em>.<\/p>\n

VII \u201eSubiectul unei pove\u015fti fantastice\u201d: TEZAURUL ROM\u00c2NESC DE LA MOSCOVA, PARTE A NEGOCIERILOR \u00ceNTRE ROM\u00c2NIA \u015eI RUSIA<\/h4>\n

\u00cenc\u0103 din aprilie \u015fi iunie 1919, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 la Conferin\u0163a de pace de la Paris a depus dou\u0103 memorii \u00een chestiunea restituirii tezaurului, r\u0103mase far\u0103 consecin\u0163e, din cauza lipsei de sprijin din partea Alia\u0163ilor, \u00eendeosebi a Angliei \u015fi Fran\u0163ei.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile de recuperare a tezaurului au r\u0103mas de fiecare dat\u0103 far\u0103 rezultat, datorit\u0103 faptului c\u0103 partea sovietic\u0103 a subsumat aceast\u0103 chestiune dificilelor probleme politico-teritoriale, care au marcat rela\u0163iile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Rusia Sovietic\u0103. \u00een pofida abestui fapt, Rom\u00e2nia a promovat, cu un firesc care ne tulbur\u0103, o politic\u0103 de ap\u0103rare a p\u0103cii postbelice \u015fi a stabilit\u0103\u0163ii \u00een regiune, ac\u0163ion\u00e2nd pentru stabilirea de rela\u0163ii de bun\u0103 vecin\u0103tate cu toate statele din zon\u0103.<\/p>\n

Negocieri cu privire la problema tezaurului nostru de excep\u0163ie, s-au purtat \u00een 1920la Copenhaga\u015fi Londra, iar \u00een 1921 la Var\u015fovia, unde reprezentantul Rusiei a promis returnarea lui, numai dup\u0103 reluarea rela\u0163iilor diplomatice.<\/p>\n

\u00cen plin\u0103 epoc\u0103 a \u00eencerc\u0103rilor de restituire a valorilor sechestrate de bol\u015fevici, s-a vehiculat chiar ipoteza c\u0103 tezaurul se poate afla \u00een Statele Unite, astfel cum rezult\u0103 din schimbul de note dintre Departamentul de Stat din Washington \u015fi Lega\u0163ia Statelor Unite ale Americii din Bucure\u015fti, din august 1921. Con\u0163inutul documentelor (publicate de altfel \u00een \u201eMagazin istoric\u201d<\/a>56<\/em>), indic\u0103 faptul c\u0103 autorit\u0103\u0163ile de la Washington au \u00eenregistrat, \u00een prima parte a anului 1921, intrarea \u00een \u0163ar\u0103 sau\/\u015fi pe pia\u0163a aurului a unor cantit\u0103\u0163i apreciabile de metal pre\u0163ios, a c\u0103rui provenien\u0163\u0103 necunoscut\u0103 f\u0103cea obiectul unor investiga\u0163ii de identificare.<\/p>\n

Prin nota din 14 august 1921se \u00een\u0163elege c\u0103, \u201es-ar putea ca o parte din cei 500.000.000 lei \u00een monede de aur, depozitat la Moscova de guvernul rom\u00e2n \u00een 1917 \u015fi garanta\u0163i (…) de guvernele britanic, francez \u015fi rus, s\u0103 fi luat drumul Statelor Unite.\u201d<\/em><\/p>\n

Ajun\u015fi aici, nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 aceste note\/telegrame au fost doar efectul discu\u0163iilor repetate \u015fi al zvonurilor care au circulat \u00een diversele medii europene \u00een cursul anilor 1920-1921 sau dac\u0103 ele nu relev\u0103 cumva existen\u0163a unor coinciden\u0163e fericite sau nefericite. Analizele rapide, simplificatoare nu pot \u00eens\u0103, \u0163ine locul r\u0103spunsului ra\u0163ional argumentat.<\/p>\n

\u00cen schimb, o nou\u0103 \u00eencercare a guvernului rom\u00e2n de a reintra \u00een posesia tezaurului de la Moscova a avut loc \u00een 1922, cu prilejul Conferin\u0163ei interna\u0163ionale economice de la Genova. Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 condus\u0103 de Ion I. C. Br\u0103tianu a prezentat un amplu memoriu privind istoricul problemei, \u00eenso\u0163it de documente care demonstrau f\u0103r\u0103 nici un dubiu dreptul de proprietate al Rom\u00e2niei asupra tuturor bunurilor evacuate la Moscova \u00een 1916-1917 \u015fi sechestrate de bol\u015fevici. Conferin\u0163a a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 \u201eguvernul sovietic rus va restitui guvernului rom\u00e2n valorile depozitate la Moscova\u201d<\/em>. La 2 mai 1922, Ministerul de Externe al Fran\u0163ei a comunicat Rusiei Sovietice aceast\u0103 decizie, desigur ignorat\u0103.<\/p>\n

\u00cen cadrul Conferin\u0163ei de la Lausanne (decembrie 1922-ianuarie 1923)delegatul rus a prezentat o formul\u0103 de rezolvare global\u0103 a raporturilor rom\u00e2no-ruse, la punctul \u00eent\u00e2i figur\u00e2nd \u201erecunoa\u015fterea sub o form\u0103 oarecare de c\u0103tre Soviete a alipirii Basarabiei la Rom\u00e2nia contra tezaurului \u015fi bijuteriilor Coroanei.\u201d<\/em><\/p>\n

De\u015fi \u00een cadrul convorbirilor rom\u00e2no-sovietice de la Vienadin 1924, liniile de for\u0163\u0103 ale politicii rom\u00e2n\u015fti s-au \u00eendreptat \u00een sensul desp\u0103r\u0163irii chestiunii Basarabiei de cea a tezaurului, neimplic\u00e2nd acceptarea vreunui compromis, negocierile s-au soldat din nou cu un e\u015fec. De men\u0163ionat, c\u0103 \u00een acela\u015fi an, printr-o ordonan\u0163\u0103 militar\u0103, \u00een Rom\u00e2nia a fost interzis\u0103 activitatea partidului comunist, efectu\u00e2ndu-se numeroase arest\u0103ri. Pe acest fond, \u00een schimbul eliber\u0103rii unui spion trimis \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze organiza\u0163ii comuniste, \u00een anul 1926autorit\u0103\u0163ile sovietice au propus predarea arhivei Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne aflat\u0103 la Moscova \u015fi \u201erepatrierea tuturor prizonierilor rom\u00e2ni care mai existau pe teritoriul statului sovietic\u201d.<\/p>\n

\u00cens\u0103 abia \u00een iunie 1935, dup\u0103 ce cu un an \u00eenainte fuseser\u0103 reluate rela\u0163iile diplomatice dintre Rom\u00e2nia \u015fi U.R.S.S., guvernul de la Moscova a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 restituie Rom\u00e2niei o parte din valorile rom\u00e2ne\u015fti pe care le \u0163inea sub sechestru. Presa vremii a relatat, c\u0103 ar fi fost vorba de 1445 de l\u0103zi \u00een greutate de 135 mii kg, care cuprindeau doar piese de arhiv\u0103 \u015fi documente de stat. Acest episod a r\u0103mas timp de dou\u0103 decenii far\u0103 vreo urmare.<\/p>\n

Tot \u00een iunie, numai c\u0103 \u00een 1956un comunicat de pres\u0103 anun\u0163a c\u0103 guvernul sovietic a hot\u0103r\u00e2t \u201es\u0103 transfere\u201d<\/em> Guvernului Republicii Populare Rom\u00e2ne o parte din comorile noastre de art\u0103, \u00eencredin\u0163ate spre p\u0103strare Rusiei. Obiectele tezaurului restituit, \u201econstituit \u00een trei grupe mari: monedele \u015fi tezaurul de la Pietroasa, arta medieval\u0103, arta modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103\u201d<\/a>57 au fost prezentate publicului \u00een cadrul unei expozi\u0163ii g\u0103zduite de Muzeul de Art\u0103 al Republicii, care s-a deschis \u00een ajunul lui 23 august 1956.<\/p>\n

La 3-11 septembrie 1965, \u00eentr-un timp at\u00e2t de oportun, adic\u0103, \u00een contextul reconsider\u0103rii raporturilor dintre Partidul Comunist Rom\u00e2n \u015fi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dup\u0103 Declara\u0163ia din aprilie 1964, \u015fi \u00eentr-un loc at\u00e2t de nea\u015fteptat de potrivit, adic\u0103 Moscova, problema tezaurului a fost pus\u0103 din nou \u00een discu\u0163ie. Leonid Ilici Brejnev (1906-1984) a r\u0103spuns delega\u0163iei rom\u00e2ne constituit\u0103 din Nicolae Ceau\u015fescu (1918-1989), Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru B\u00e2rl\u0103deanu, Paul Niculescu Mizil, Manea M\u0103nescu, Corneliu M\u0103nescu, Nicolae Guin\u0103 \u015fi Andrei P\u0103curaru<\/a>58, c\u0103 problema tezaurului \u201eare o vechime de 50 de ani \u015fi ea se refer\u0103 la socotelile dintre Rusia \u0163arist\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia regal\u0103. (…)<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 50 de ani, deodat\u0103, dou\u0103 state socialiste \u00eencep s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de rela\u0163iile dintre guvernul \u0163arist \u015fi guvernul regal. Pe noi ne-a uimit \u00eens\u0103\u015fi punerea acestei probleme. Desigur, nici unul dintre noi, participan\u0163i la tratative, nu eram la turent cu aceast\u0103 chestiune \u015fi am ridicat totul \u00een picioare.<\/em><\/p>\n

Cum arat\u0103 chestiunea la noi? Din materialele care exist\u0103, reiese \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 \u00een decembrie 1916 un reprezentant necunoscut, o figur\u0103 nu prea reprezentativ\u0103 – aceast\u0103 ac\u0163iune a avut loc \u00een condi\u0163iile c\u00e2nd nem\u0163ii ocupau \u0163ara dvs. \u015fi prezentau o mare primejdie – el, chipurile, \u00een numele cur\u0163ii regale, a transmis Comandamentului frontului de sud-vest – comandant era Miloradovici – aceste casete cu tezaur. Este interesant\u0103 istoria acestora. Se \u00eent\u00e2mpla \u00een timpul r\u0103zboiului, ele au fost transmise pe \u00eencredere. In general cantitatea total\u0103 corespunde cu cea ar\u0103tat\u0103 de tov. B\u00e2rl\u0103deanu. Ins\u0103, c\u00e2nd mai t\u00e2rziu, o parte din casete au fost deschise de c\u0103tre guvernul nostru, s-a g\u0103sit \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte a familiei regale. Exist\u0103 o list\u0103 care indic\u0103 ce era \u00een aceste casete: coliere, pantofi, \u00eembr\u0103c\u0103minte\u201d<\/em>. Iar dac\u0103 \u201evorbim de documente, exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi alte documente\u201d<\/em>, a continuat liderul sovietic. \u201eExist\u0103 un document din care reiese c\u0103 Rom\u00e2nia regal\u0103 are datorii fa\u0163\u0103 de Rusia \u0163arist\u0103 pentru livr\u0103ri de armament \u015fi alte lucruri \u00een sum\u0103 de 300 milioane dolari, ceea ce corespunde cu 274 tone aur.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen plus, cu \u00eent\u00eeietatea anticip\u0103rii, L. I. Brejnev a pus \u00een mi\u015fcare o argumenta\u0163ie vast\u0103 \u00een slujba sus\u0163inerii ideii, c\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au stabilit rela\u0163ii de prietenie, \u00een cazul revendic\u0103rii nu mai este vorba de \u201e900 kg aur sau 300 milioane dolari\u201d<\/em> ci de o problem\u0103 politic\u0103. \u201eDac\u0103 \u015fi noi vom \u00eencepe s\u0103 r\u0103scolim aceast\u0103 problem\u0103 veche, ceea ce ar fi \u00eempotriva dorin\u0163ei noastre \u015fi a dvs., aceasta ar putea duce \u00een mod inevitabil la apari\u0163ia unor fenomene nedorite \u015fi la a\u0163\u00e2\u0163area patimilor.\u201d<\/em> Cu alte cuvinte, comunismul impus ne impunea.<\/p>\n

Toate acestea fiind spuse cu gentile\u0163ea studiat\u0103 a celui care se \u015ftie atotputernic, discu\u0163ia care a avut ne\u00eendoielnic \u015fi dramul s\u0103u de teatralitate, ce a facut-o \u00eenc\u0103 \u015fi mai memorabil\u0103, s-a \u00eencheiat far\u0103 vreun rezultat.<\/p>\n

VIII. TEZAURUL DE LA MOSCOVA: SUBIECT DIFICIL \u015eI ACTUAL<\/h3>\n

\u00cen urma evenimentelor r\u0103sun\u0103toare care s-au petrecut \u00een decembrie `89, noua clas\u0103 politic\u0103, (ne)preg\u0103tit\u0103 s\u0103-\u015fi asume vinov\u0103\u0163iile istoriei, a contactat Consiliul Europei<\/em>, care \u015fi-a dat acordul de a \u00eencerca o mediere \u00eentre p\u0103r\u0163i. \u00een 1995, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 la Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei, prin Adrian Severin, a ini\u0163iat un proiect de rezSlu\u0163ie privitoare la dureroasa problem\u0103 a tezaurului rom\u00e2nesc aflat la Moscova, discu\u0163iile purtate cu acel prilej fiind consemnate \u00een Documentul (motion<\/em>) nr. 7356 din 12 iulie 1995. Angaj\u00e2nd \u00eens\u0103 doar pe semnatari<\/a>59, documentul acesta nu a mai fost discutat \u00een cadrul Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei.<\/p>\n

\u00cen luna octombrie a aceluia\u015f an (1995), autorit\u0103\u0163ile ruse au declinat posibilitatea \u00eent\u00e2lnirii celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i la nivel de exper\u0163i, motiv\u00e2nd c\u0103 Parlamentul rus tocmai punea \u00een discu\u0163ie proiectul unei legi privind restituirea de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 a tuturor valorilor materiale, documentare \u015fi artistice apar\u0163in\u0103toare altor state \u015fi care se aflau \u00een posesia sa din timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Cum nimic nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 far\u0103 voie \u201ede sus\u201d,<\/em> legea respectiv\u0103 nu a fost votat\u0103. \u00eens\u0103, cu ocazia ader\u0103rii la Consiliul Europei (1996), Federa\u0163ia Rus\u0103 s-a angajat<\/a>60, \u00een baza punctului XII din Avizul nr. 193\/25.I.1996, s\u0103 \u00eenceap\u0103 negocierile cu toate \u0163\u0103rile care reclamau, sub imboldul sentimentului decent al voin\u0163ei, restituirea bunurilor lor excep\u0163ionale, aflate din timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial pe teritoriul actual al Federa\u0163iei Ruse.<\/p>\n

St\u0103p\u00een\u0103 pe situa\u0163ie \u015fi extrem de diplomat\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a pus la dispozi\u0163ie raportortorului special al Consiliului Europei, \u00een vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1999, un dosar cu documente originale privind condi\u0163iile \u00een care tezaurul a fost depus spre p\u0103strare la Moscova \u00een 1916-1917, ce anume s-a restituit \u00een timp \u015fi ce a r\u0103mas \u00een posesia Rusiei.<\/p>\n

Ulterior, Comitetul pentru Cultur\u0103, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Educa\u0163ie al Consiliului Europei a \u00eentocmit, prin Raportorul General pentru Mo\u015ftenire Cultural\u0103, doamna Vlasta Stepova din Republica Ceh\u0103 (grupul socialist), un Raport<\/a>61 asupra tezaurului stabilind, printre alte concluzii \u015fi recomand\u0103ri c\u0103 \u201eeste evident faptul c\u0103 o cantitate considerabil\u0103 de valori culturale a fost depozitat\u0103 la Moscova \u00eentre 1916 \u015fi 1917. Acestea apar\u0163ineau statului rom\u00e2n, institu\u0163iilor (inclusiv m\u0103n\u0103stiri) \u015fi persoanelor private\u201d<\/a>62<\/em>.<\/p>\n

Cu mai mult\u0103 discre\u0163ie din considerente care au avut \u015fi un evident caracter politic, a fost f\u0103cut\u0103 \u015fi interven\u0163ia\/presiunea unei \u00eentregi serii de personalit\u0103\u0163i politice de anvergur\u0103. Debutul a fost eviden\u0163iat de Adrian N\u0103stase, pe atunci ministru de externe, care al\u0103turi de omologul s\u0103u sovietic Alexandr Besmertnih parafeaz\u0103 la 22 martie 1991Tratatul de colaborare, bun\u0103 vecin\u0103tate \u015fi prietenie dintre URSS \u015fi Rom\u00e2nia<\/em>. Documentul \u00eencearc\u0103 s\u0103 adapteze retorica \u015fi instrumentele de tip Helsinki, concepute \u00een plin r\u0103zboi rece, la o Europ\u0103 marcat\u0103 de probleme diferite: revendic\u0103ri teritoriale \u015fi lupte etnice, lucidit\u0103\u0163i economice, nesiguran\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi s\u0103r\u0103cie, libert\u0103\u0163i tolerante \u015fi grozavele judec\u0103\u0163i morale etc.<\/p>\n

Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu (4 aprilie 1991) pre\u015fedintele Ion Iliescu, cu prilejul vizitei oficiale pe care o face la Moscova, va semna acest Tratat, al\u0103turi de Mihail Gorbaciov. La limita de sus a discu\u0163iei, a fost abordat\u0103 \u015fi problema tezaurului, expediat\u0103 rapid, desigur. \u00centreb\u00e2nd despre soarta tezaurului, Ion Iliescu a primit un r\u0103spuns deja celebru: \u201enu cunosc problema dar m\u0103 voi informa\u201d<\/em>. Prin aceast\u0103 ripost\u0103, sintagma lui Nietzsche \u201evoin\u0163\u0103 de putere\u201d<\/em> era \u00eenc\u0103 o dat\u0103 probat\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 e\u015fuarea puciului de la Moscova din august 1991, URSS disp\u0103rea de pe harta lumii, locul acesteia, ca subiect interna\u0163ional, fiind preluat de Federa\u0163ia Rus\u0103. Rom\u00e2nia semnase deci, o \u00een\u0163elegere cu o entitate care nu mai exista. Oricum, Tratatul de baz\u0103 dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri nu a fost validat vreodat\u0103 de Parlament, din cauza ne\u00een\u0163elegerii pe problema restituirii tezaurului Rom\u00e2niei \u015fi a denun\u0163\u0103rii Pactului Ribbentrop-Molotov.<\/p>\n

\u00cen perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1991 \u015fi 1995 atitudinea rece \u015fi critic\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Rusiei a fost temperat\u0103 de definirea pozi\u0163iilor ambelor p\u0103r\u0163i, precum \u015fi de stabilirea cadrului juridic al Tratatului. \u00cen acest sens, pe linie parlamentar\u0103 s-au \u00eentreprins mai multe vizite: cea a pre\u015fedintelui Consiliului Federa\u0163iei (Camera superioar\u0103 a Parlamentului din Federa\u0163ia Rus\u0103) din iunie 1995; cea a ministrului rus de externe, \u00een aprilie 1996; \u015fi cea a pre\u015fedintelui Dumei de Stat (Camera inferioar\u0103 a Parlamentului din Federa\u0163ia Rus\u0103) din ianuarie 1997. Aceste \u00eentrevederi \u00eens\u0103, nu au pus punct la problemele dintre p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\u00centre anii 1996 \u015fi 2000 Tratatul de baz\u0103 cu Rusia a trecut \u00een planul secund, iar discu\u0163iile pe marginea acestuia au fost, pe moment, date uit\u0103rii. Acest lucru a fost cu putin\u0163\u0103, deoarece \u00een acest interval de timp s-a pus mai mult accentul pe negocierea tratatelor de baza cu \u0163\u0103rile vecine Rom\u00e2niei, politic\u0103 condi\u0163ionat\u0103 de criteriile de preaderare la structurile euro-atlantice. \u00cen aceste condi\u0163ii, mult mai importante au devenit rela\u0163iile bilaterale cu vecinii, fapt ce a determinat \u00eencheierea Tratatelor de baz\u0103 cu Ungaria (1996) \u015fi Ucraina (1997) \u015fi definitivarea Tratatului cu Republica Moldova.<\/p>\n

Noul context interna\u0163ional creat de acel \u201enine-eleven\u201d <\/em>(11 septembrie 2001), a \u201eapropiat\u201d Rusia de America \u00een lupta comun\u0103 \u00eempotriva terorismului interna\u0163ional, anul\u00eend atitudinea lor conven\u0163ional-rigid\u0103. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, au ap\u0103rut \u015fi \u201eced\u0103rile\u201d<\/em> Rusiei \u00een problema ader\u0103rii Rom\u00e2niei la NATO \u015fi la Uniunea European\u0103.<\/p>\n

A\u015fa deci, \u00eentr-un moment \u00een care lumea \u00eentreag\u0103 aluneca spre confuzie, clasa noastr\u0103 politic\u0103 s-a g\u0103sit, ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een fa\u0163a unui examen dificil, a c\u0103rui \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 nu era doar simbolic\u0103, patriotic\u0103 sau patriotard\u0103. Rela\u0163iile cu b\u0103tr\u00eena \u015fi obosita Rusie au fost, cel pu\u0163in \u00een secolul XX, piatra de \u00eencercare a fiec\u0103rui regim. De modul \u00een care acestea au ac\u0163ionat mecanismul politic, \u00een sens corector \u015fi\/sau modelator, a depins, de cele mai multe ori, direc\u0163ia \u015fi sensul de dezvoltare a \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n

\u00cen cazul de fa\u0163\u0103, lucrurile au fost relativ limpezi. \u00een luna octombrie a anului 2001, Partiul Social Democrat (mai degrab\u0103 am zice \u201estatul rom\u00e2n\u201d,<\/em> pentru a nu se interpreta politic) a demarat, oarecum, brusc, discu\u0163iile pe marginea Tratatului de baz\u0103 cu Rusia, deoarece chestiunea autorit\u0103\u0163ii generale (politice \u015fi\/sau culturale) nu era \u00eenc\u0103 deschis\u0103 interog\u0103rii. De aceea, r\u0103spunsul cu care s-a \u00eentors pre\u015fedintele Camerei Deputa\u0163ilor, Vaier Dorneanu, de la Moscova a surprins at\u00e2t numele sonore ale politicii rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi mul\u0163imea educat\u0103 sub\/de dictatur\u0103.<\/p>\n

Pentru nivelul perioadei anterioare anului 2003, interesele Rom\u00e2niei impuneau necesitatea unui acord bilateral, acord care nu fusese niciodat\u0103 \u00eencheiat \u00eentre noile regimuri rezultate dup\u0103 ultimul deceniu al secolului trecut. \u00eencheierea acestui acord era \u00eens\u0103 condi\u0163ionat\u0103 de rezolvarea disputelor legate de trei cople\u015fitoare probleme: restituirea tezaurului, denun\u0163area pactului Ribbentrop-Molotov (cerin\u0163ele p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne) \u015fi neaderarea la un pact ostil Rusiei (cerin\u0163a p\u0103r\u0163ii ruse care viza, \u00eens\u0103, \u00een mod direct, rela\u0163ia Rom\u00e2niei cu NATO). Aceast\u0103 ultium\u0103 problem\u0103 p\u0103rea dep\u0103\u015fit\u0103 \u00een 2003, cel pu\u0163in \u00een stadiul ei declarativ<\/a>63.<\/p>\n

\u00cens\u0103, solu\u0163iile ce decurgeau din aceste tipuri de abordare, principial diferite, asupra remedierii diferendelor, au fost de dou\u0103 feluri: primul avea \u00een vedere o rezolvare utilitarist\u0103 care, \u00een mod evident, viza maximizarea beneficiilor. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, inten\u0163iile celor care purtau responsabilitatea acestui tip de tranzac\u0163ie p\u0103reau perfect \u00eendrept\u0103\u0163ite. Renun\u0163area la cerin\u0163ele referitoare la pact \u015fi la tezaur ar fi generat, pe calede consecin\u0163\u0103, relansarea rela\u0163iilor politice, sociale, culturale \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, economice cu Federa\u0163ia Rus\u0103. Lucru extrem de important, cu avantaje majore. Deoarece, din punct de vedere economic, s-ar fi redeschis poarta exporturilor spre Rusia \u015fi s-ar fi reglementat problemele generate de importurile energetice. Din punct de vedere politic, se putea intui c\u0103 legiferarea rela\u0163iilor cu Rusia ar fi determinat \u015fi o clarificare a rela\u0163iilor cu Republica Moldova. Problema serioas\u0103\/decisiv\u0103 \u00eens\u0103, deriva din semnifica\u0163ia simbolic\u0103 a acestei abord\u0103ri. Pentru buna credin\u0163\u0103 a celor neaviza\u0163i \u00eens\u0103, solu\u0163ia utilitarist\u0103 poate p\u0103rea, raportat la haloul de informa\u0163ii mai cur\u00e2nd nespecifice, nu un compromis, ci o lips\u0103 acut\u0103 a sim\u0163ului istoric. O \u00eentrebare se impune: ar fi putut guvernul epocii s\u0103 evite pericolul decep\u0163iei?<\/p>\n

Viz\u00e2nd libert\u0103\u0163ile tolerante ale democra\u0163iei, cel de al doilea fel de remediere a diferendelor, trebuia s\u0103 \u0163inteasc\u0103 cu orice pre\u0163 respectarea unor principii \u015fi a unor valori fundamentale. Asumarea acestora se putea face numai \u00een urma deciziilor politice, legitimate desigur, de \u00eentreaga na\u0163iune. Solu\u0163ia sugera sus\u0163inerea restituirii tezaurului \u015fi imperativul denun\u0163\u0103rii Pactului Ribbentrop-Molotov.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 6 mai 2003, zi \u00een care mini\u015ftrii de externe ai Rom\u00e2niei \u015fi Rusiei, Mircea Geoan\u0103 \u015fi Igor Ivanov au parafat, la Bucure\u015fti, Tratatul politic rom\u00e2no-rus<\/a>64, acest punct de vedere nu mai poate fi luat \u00een discu\u0163ie. At\u00e2t Geoan\u0103, c\u00e2t \u015fi Ivanov au precizat c\u0103 problema tezaurului \u015fi denun\u0163area Pactului Ribbentrop-Molotov au fost plasate unei comisii rom\u00e2no-ruse<\/a>65, alc\u0103tuit\u0103 din profesioni\u015fti ai momentului (istorici \u015fi economi\u015fti) care urmeaz\u0103 s\u0103 evalueze \u201e\u00eentr-o perioad\u0103 rezonabil\u0103\u201d<\/em> aceste subiecte, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii \u201eunanim acceptabile\u201d<\/em> \u015fi s\u0103 propun\u0103, prin urmare, recomand\u0103ri p\u0103r\u0163ilor implicate. Toate aceste lucruri nu sunt \u00eenscrise \u00eens\u0103 \u00een Tratatul de baz\u0103, ele f\u0103c\u00e2nd obiectul unei Declara\u0163ii politice comune, care a fost isc\u0103lit\u0103 de cei doi mini\u015ftri de externe cu ocazia semn\u0103rii Tratatului, de c\u0103tre pre\u015fedin\u0163ii Iliescu \u015fi Putin. \u00cen acest context, \u201eiritarea\u201d<\/em> \u015fefului diploma\u0163iei de la Moscova provocat\u0103 de insisten\u0163a ziari\u015ftilor fa\u0163\u0103 de complicata tem\u0103 a tezaurului, nu mai mir\u0103 pe nimeni. \u201eEmo\u0163iile sunt bune la teatru, nu \u00een diploma\u0163ie. De 10 ani am \u00eencercat s\u0103 rezolv\u0103m problemele existente pe baza emo\u0163iilor \u015fi nu am reu\u015fit\u201d<\/em> a declarat Igor Ivanov, referindu-se la dezam\u0103girea demobilizatoare pe care o st\u00e2rne\u015fte \u00een r\u00e2ndul publicului intelectual subiectul tezaurului depozitat \u00eentre anii 1916 \u015fi 1917 la Moscova. In aceia\u015f Declara\u0163ie, acela\u015f Igor Ivanov,<\/a>66 confirm\u0103 \u00eens\u0103 faptul, c\u0103 de la bun-\u00eenceput era cunoscut\u0103 \u015fi acceptat\u0103 ca atare problema constituirii unei comisii comune care s\u0103 se ocupe, printre altele, \u015fi de tema tezaurului. Precizearea este necesar\u0103 \u00eentruc\u00e2t desf\u0103\u015furarea ulterioar\u0103 a \u00eent\u00e2lnirilor comisiei, precum \u015fi diversele declara\u0163ii f\u0103cute de la etajul superior al diploma\u0163iei noastre<\/a>67, ar putea sugera c\u0103 obiectul de activitate al comisiei nu prive\u015fte \u015fi tema tezaurului.<\/p>\n

Comisia mixt\u0103 rom\u00e2no-rus\u0103, a fost constituit\u0103 ini\u0163ial, cu inten\u0163ia de a l\u0103sa problemele sensibile inter partes pentru o rezolvare ulterioar\u0103. Decizia aceasta a fost cumva impus\u0103 de interesele Rom\u00e2niei legate de aderarea \u015fi integrarea sa \u00een structurile economice, politice \u015fi militare occidentale: Consiliul Europei, Uniunea European\u0103 \u015fi NATO. F\u0103r\u0103 nici o inten\u0163ie \u00eens\u0103, de a zg\u00eend\u0103ri orgolii pe care le< \u015ftia \u015fi\/sau b\u0103nuia, Rom\u00e2nia a pendulat tot timpul \u00eentre dorin\u0163a de normalizare a rela\u0163iilor ei cu vecinii, prin \u00eencheierea unor tratate de bun\u0103 vecin\u0103tate \u015fi nevoia \u015fi\/sau datoria de a nu abandona momentele cheie fixate \u00een istoria ei imediat\u0103, printre care \u015fi cea a tezaurului r\u0103mas la Moscova.<\/p>\n

O problem\u0103 similar\u0103 s-a pus \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte rela\u0163ia cu Ucraina \u015fi situa\u0163ia Insulei \u015eerpilor relativ recent tran\u015fat\u0103, – favorabil Rom\u00e2niei, am spune noi -, printr-un arbitraj<\/em> interna\u0163ional (mediat de c\u0103tre Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie de la Haga).<\/p>\n

\u00cen acest context \u00eentrebarea este: aceast\u0103 spe\u0163\u0103 s-ar putea constitui \u00eentr-un exemplu \u00eencurajator, aplicabil \u015fi \u00een cazul tezaurului? Probabil c\u0103 ar fi gre\u015fit s\u0103 r\u0103spundem cu da<\/em> sau nu<\/em>. Dup\u0103 cum am ar\u0103tat, reprezentan\u0163ii Rom\u00e2niei \u00een diferitele structuri europene au \u00eencercat s\u0103 se implice direct pentru a realiza o presiune interna\u0163ional\u0103 asupra Rusiei. Solu\u0163ie logic\u0103 \u00een contextul \u00een care este greu de presupus c\u0103 Rom\u00e2nia singur\u0103 ar fi putut convinge puterea cople\u015fitoare a Rusiei. Apoi, trebuie s\u0103 remarc\u0103m, nu f\u0103r\u0103 grija de a exprima o banalitate inconfortabil\u0103, c\u0103 Ucraina nu e Rusia \u015fi nici Insula \u015eerpilor nu e Tezaurul de la Moscova. In timp ce Insula \u015eerpilor exista \u015fi exist\u0103, tezaurul a ridicat \u015fi ridic\u0103 \u00eenc\u0103 multe semne de \u00eentrebare. Iat\u0103 de ce, pentru rezolvarea situa\u0163iei \u00eentii-un viitor greu previzibil, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 men\u0163in\u0103 problema nu numai \u00een aten\u0163ia celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i<\/a>68 dar s\u0103 o \u015fi (re)aminteasc\u0103 institu\u0163iilor interguvernamentale din care face parte.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, ar p\u0103rea defectuoas\u0103 solu\u0163ia plas\u0103rii problematicii tezaurului \u00een sarcina discursurilor teoretizante despre ce… \u015fi cum… ale unei Comisii imixte rom\u00e2no-rus\u0103, cu activitate relativ\u0103, far\u0103 efecte notabile, \u00eenfiin\u0163ate \u00eens\u0103, printr-o Declara\u0163ie comun\u0103 a mini\u015ftrilor de externe \u00een momentul \u00eencheierii Tratatului (4 iulie 2003).<\/p>\n

Perioada ulterioar\u0103 a demonstrat, pentru oricine s-a ar\u0103tat interesat de Tezaurului… devenit simbol al unui trecut care \u00een prezent cere socoteal\u0103, c\u0103 mini\u015ftrii de externe ai Rom\u00e2niei au pus \u00een mi\u015fcare \u00eentreaga lor diploma\u0163ie, (re)aduc\u00e2nd subiectul \u00een aten\u0163ia \u00eent\u00e2lnirilor bilaterale, la nivel \u00eenalt<\/a>69.<\/p>\n

\u00cens\u0103, nici balcanica t\u00e2rguiala politic\u0103 \u015fi nici manifest\u0103rile lehamitei generalizate nu vor ajuta la (re)aducerea \u00een \u0163ar\u0103 a stocului de aur al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, a celei mai mari p\u0103r\u0163i a bijuteriilor M. S. Regina M\u0103ria \u015fi a valorilor noastre culturale. Pentru recuperarea tezaurului na\u0163ional trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ne rec\u0103p\u0103t\u0103m speran\u0163a c\u0103 putem face acest lucru. Or, acest tip de sim\u0163ire nu poate face obiectul unei negocieri sau unui document care se poate anexa la Tratatul bilateral.<\/p>\n

Tocmai \u00een timpurile acestea c\u00e2nd cheltuiala de energie politic\u0103 devine aproape inutil\u0103, a ne al\u0103tura celor care ap\u0103r\u0103 patrimoniul cultural printr-un studiu problematizat asupra tezaurului rom\u00e2nesc de la Moscova, echivaleaz\u0103 cu un act de con\u015ftientizare a responsabilit\u0103\u0163ii ce revine fiec\u0103rei genera\u0163ii fa\u0163\u0103 de mo\u015ftenirea trecutului.<\/p>\n

ARIADNA ZECK, cu consultarea pentru aspecte de drept interna\u0163ional \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale, a doamneiANA SAVU<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/h3>\n

I. Lucr\u0103ri de specialitate<\/h4>\n

1. Bibicescu G.I. – Opt ani \u00een Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, 1921;<\/p>\n

2. Lapedatu Alexandru – Scrieri alese: articole, cuv\u00e2nt\u0103ri, amintiri, Editura Dacia, Cluj, 1985;<\/p>\n

3. Magazin Istoric nr.4\/1992, Bucure\u015fti;<\/p>\n

4. Mihail Alexandru F. – Noi complet\u0103ri despre tezaurul de la Moscova. D. D. P\u0103tr\u0103\u015fcanu ne d\u0103 interesante am\u0103nunte, Diminea\u0163a din 27 iulie 1933;<\/p>\n

5. Moisiuc Viorica – Romania\u2019s Treasure evacuated in Moscow in 1916 and confiscated by the soviets – A Present International Problem, Ed. Augusta, Timi\u015foara, 2001;<\/p>\n

6. P\u0103tr\u0103\u015fcanu D.D. – \u00een fa\u0163a na\u0163iunii, Editura H. Steinberg & Fiul, Bucure\u015fti, 1925;<\/p>\n

7. Roma\u015fcanu Mihai Gr. – Tezaurul rom\u00e2nesc de la Moscova, editura Funda\u0163iei, Bucure\u015fti, 1934;<\/p>\n

8. Rosetti Radu R. – M\u0103rturisiri (1914 – 1916), Editura Modelism, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

9. Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., Editura Academiei Republicii Populare Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1958;<\/p>\n

10. Tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova, Editura Funda\u0163iei Culturale Magazin Istoric, Bucure\u015fti, 1999;<\/p>\n

II. Lucr\u0103ri cu caracter general sau\/si de sintez\u0103 – dic\u0163ionare, enciclopedii, istorii –<\/h4>\n

1. Breban Vasile – Dic\u0163ionar General al Limbii Rom\u00e2ne, Edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, vol.II, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1992;<\/p>\n

2. Creta Zorela, Mare\u015f Lucre\u0163ia, \u015eteffanescu-Goang\u0103 Zizi, \u015euteu Flora, \u015euteu Valeriu – Mic Dic\u0163ionar al Limbii Rom\u00e2ne, Editura Demiurg, Bucure\u015fti, 1992;<\/p>\n

3. Georgescu Vlad – Istoria Rom\u00e2nilor. De la origini p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1992;<\/p>\n

4. Ionescu Grigore, Bucure\u015fti, Ghid istoric \u015fi artistic, Funda\u0163ia Regele Carol al II-lea, Bucure\u015fti, 1938;<\/p>\n

5. Iorga Nicolae, Istoria Bucure\u015ftilor – Bucure\u015fti, 1939;<\/p>\n

6. Kiri\u0163escu C. – Istoria R\u0103zboiului pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei, 1916-1919, vol.II;<\/p>\n

7. Micheli Mario De – Avangarda artistic\u0103 a secolului XX, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1968;<\/p>\n

8. Opri\u015f Ioan – Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1986;<\/p>\n

9. Warnes David – Cronica \u0162arilor Ru\u015fi, Editura M.A.S.T., 2001.<\/p>\n

III. Studii, articole \u015fi documente<\/h4>\n

1. Arhivele Statului, Bucure\u015fti, Fond prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, dosar 162\/1906;<\/p>\n

2. Coliu Emil, Muzeul Ioan Kalinderu, \u00een Revista \u201eBoabe de Gr\u00eeu\u201d, nr.8, Bucure\u015fti, 1934;<\/p>\n

3. Tzigara-Samurca\u015f Alexandru, Colec\u0163ia Kalinderu, \u00een \u201eMinerva\u201d din 30 decembrie 1913, republicat\u0103 \u00een Muzeografie Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1936;<\/p>\n

4. Tzigara-Samurca\u015f Alexandru, Revendic\u0103ri artistice din Austria, \u00een \u201eConvorbiri Literare\u201d, LVI, aprilie 1924, p.304;<\/p>\n

5. Zeletin C.D., Studiu introductive la Alexandru Tzigara-Samurca\u015f, Scrieri despre arta rom\u00e2neasc\u0103, Editura meridiane, Bucure\u015fti, 1987, p.22-23.<\/p>\n

<\/a>1 Roma\u015fcanu Mihail Gr. – Tezaurul rom\u00e2n de la Moscova, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1934.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>2 Lapedatu Alexandru – Scrieri alese – articole, cuv\u00e2nt\u0103ri, amintiri – Editura Dacia, Cluj, 1985, p.230.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>3 Lapedatu Alexandru, op. cit., p. 230.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>4 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., Editura Academiei Republicii Populare Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1958.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>5 Comisia alc\u0103tuit\u0103 din speciali\u015fti apar\u0163in\u00e2nd at\u00e2t organismelor cu diverse responsabilit\u0103\u0163i \u00een materie de protejare a patrimoniului muzeal, c\u00e2t \u015fi din alte institu\u0163ii cu tangen\u0163\u0103 la domeniu, condus\u0103 de academicianul Mihail Ralea<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>6 Studii asupra tezaurului, op.cit., p. 10<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>7 Acest prim decret intitulat \u201eDespre \u00eenregistrarea, luarea \u00een primire \u015fi p\u0103strarea monumentelor artistice \u015fi arheologice afl\u0103toare \u00een Rusia\u201d este continuat \u015fi completat de altele \u00een 1921, 1923, 1924 (documenta\u0163ie \u00een Vladimir Ivanov \u201eMonuments and Society\u201d, Simposium on Monuments and Society ICOMOS, Leningrad 2-8 septembrie 1969, publicat la Paris, 1971, P.13)<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>8 cu sediul la Paris<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>9 Circulara Secretariatului General al B.N.R. publicat\u0103 \u00een \u201eTezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova\u201d, Editura Funda\u0163iei Culturale Magazin Istoric, Bucure\u015fti, 1999, p.88.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>10 Adic\u0103 restul din tezaurul polonez, care \u00een septembrie 1939 a fost scos prin Rom\u00e2nia \u015fi trimis \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a nu fi capturat de trupele germane<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>11 Tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova, Editura Funda\u0163iei Culturale Magazin Istoric, Bucure\u015fti, 1999, p.89.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>12 Scrisoarea Comisiei Monumentelor Istorice publicat\u0103 \u00een Tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova, op.cit. p.89.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>13 Raportul \u00eentocmit de Serviciul Arhitectur\u0103 de pe \u015fantierul Tismana publicat \u00een Tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova, op.cit. p.92.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>14 Vasile Breban, Dic\u0163ionar General al Limbii Rom\u00e2ne, edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, vol.II, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1992<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>15 Zorela Creta, Lucre\u0163ia Mare\u015f, Zizi \u015etef\u00e2nescu-Goang\u0103, Flora \u015euteu, Valeriu \u015euteu, Mic Dic\u0163ionar al Limbii Rom\u00e2ne, Editura Demiurg, Bucure\u015fti, 1992 16. Legea pentru \u00eenfiin\u0163area unui nou sistem monetar \u015fi pentru fabricarea monedelor na\u0163ionale.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>16 Legea pentru \u00eenfiin\u0163area unui nou sistem monetar \u015fi pentru fabricarea monedelor na\u0163ionale.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>17 Georgescu Vlad – Istoria rom\u00e2nilor. De la origini p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1992, p.177.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>18 Georgescu Vlad, op.cit. p. 178.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>19 Georgescu Vlad, op.cit. p. 178.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>20 Georgescu Vlad, op.cit., p. 182.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>21 Rosetti Radu R.-M\u0103rturisiri (1914-1916), Editura Modelism, Bucure\u015fti, 1997, p.172.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>22 Kiri\u0163escu C. – Istoria r\u0103zboiului pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei, 1916-1919, voi.2.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>23 Rosetti Radu R., op.cit., p. 172.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>24 Rosetti Radu R., op.cit., p. 172.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>25 Rosetti Radu R., op.cit., p. 16.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>26 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op.cit., p. 7.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>27 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op.cit., p. 16-17<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>28 Bibicescu I.G. – Opt ani la Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, 1921, p.24-25<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>29 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op.cit., p.21.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>30 Documentul nr.14 publicat \u00een Tezaurul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei la Moscova, op.cit. p.l56-157.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>31 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op. cit., p. 27.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>32 Georgescu Vlad, op.cit, p. 183.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>33 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op. Cit., p. 43.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>34 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op.cit., p.43.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>35 Roma\u015fcanu Mihail Gr., op. cit., p. 34.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>36 P\u0103tr\u0103\u015fcanu D. D. – \u00een fa\u0163a na\u0163iunii, Editura H. Steinberg & Fiul, Bucure\u015fti, 1925, p.9-10.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>37 Mihail Alex. F. – Noi complet\u0103ri despre tezaurul de la Moscova, D.D. P\u0103tr\u0103\u015fcanu ne d\u0103 interesante am\u0103nunte, Diminea\u0163a din 27 iulie 1933, p. 12.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>38 ne referim aici, \u00een primul r\u00e2nd, la genera\u0163ia care a stat sub semnul marilor deschideri culturale, marcate de studiile istoricilor acad. prof. univ. Alexandru Xenopol (1847-1920), Nicolae Iorga (1871-1940) \u015fi Dimitrie Onciul (1856-1923), cu to\u0163i buni cunosc\u0103tori \u015fi ocrotitori ai patrimoniului cultural construit:
– arheologul acad.prof.univ. Ioan Andrie\u015fecu (1888-1944);
– istoricul acad.prof.univ. Nicolae B\u0103nescu (1878-1971);
– filologul prof.univ. \u015etefan Bezdechi (1888-1958);
– filosoful-lingvist acad.prof.univ. Vasile Bogrea (1881-1926);
– istoricul acad.prof.univ. Ion Bogdan (1864-1919);
– filosoful-diplomat prof.univ. Dimitrie Dr\u0103ghicescu (1875-1945),
– istoricul acad. Constantin Giurescu (1875-1918);
– medicul-chimist acad.prof.univ. Constantin Istrati (1850-1918);
– scriitorul acad.prof.univ. GeorgeMurnu (1868-1957);
– istoricul acad. om politic \u015fi ministru \u00een mai multe r\u00e2nduri Ion Nistor(1876-1962);!
– istoricul acad.prof.univ. Vasile P\u00e2rvan (1882-1927);
– scriitorul \u015fi istoricul Radu Rosetti (1877-1949), apoi la toate c\u0103l\u0103uzele intelectuale nenumite din epoc\u0103.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>39 Lapedatu Alexandru, op.cit., p.232-318.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>40 Studii asupra tezaurului…, op.cit, p. 11<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>41 La 12 iunie 1956, presa rom\u00e2neasc\u0103 prelua comunicatul Agen\u0163iei Tass.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>42 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., op.cit.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>43 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., op. cit., p. 11.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>44 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., op. cit, p. 233.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>45 Nicolae Iorga, Istoria Bucure\u015ftilor, Bucure\u015fti, 1939, p.328.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>46 Emil Coliu, Muzeul Ioan Kalinderu, \u00een Revista \u201eBoabe de gr\u00e2u\u201d, nr.8, Bucure\u015fti, 1934, p.480<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>47 Grigore Ionescu, Bucure\u015fti – Ghid istoric \u015fi artistic Funda\u0163ia Regal\u0103 Carol al II-lea, Bucure\u015fti, 1938, p.130<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>48 Alexandru Tzigara-Samurca\u015f, Colec\u0163ia Kalinderu, \u00een Revista Minerva din 30 decembrie 1913, republicat \u00een Muzeografie Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1936, p. 187<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>49 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., op.cit, p. 11.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>50 Manifestul futurist apare \u00een limba francez\u0103, \u00een jurnalul Figaro din Paris, \u00een 20 februarie 1909 \u015fi apoi \u00een revista milanez\u0103 Poesia, nr.1-2. cele trei manifeste futursite \u00een M\u0103rio de Micheli, Avangarda artistic\u0103 a secolului XX, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1968, p.327<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>51 Arhivele Statului, Bucure\u015fti, Fond Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, Dosar 162\/1906<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>52 Arhivele Statului, …, dosar cit.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>53 CD. Zeletin, Studiu introductiv la Alexandru Tzigara-Samurca\u015f, Scrieri despre arta rom\u00e2neasc\u0103, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1987, p.22-23<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>54 Alexandru Tzigara-Samurca\u015f, Revendic\u0103ri artistice din Austria, \u00een \u201eConvorbiri Literare\u201d, LVI, aprilie 1924, p.304<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>55 CD. Zeletin, op.cit., p.23<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>56 Magazin Istoric, nr.4\/1992, p.25-29.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>57 Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., op.cit., p. 11<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>58 Discu\u0163iile au \u00eenceput \u00een ziua de 4 septembrie \u015fi au fost reluate \u00een 9-10 septembrie; partea sovietic\u0103, fiind luat\u0103 prin Surprindere a solicitat timp de g\u00e2ndire. Textul integral al stenogramei se afl\u0103 \u00een fondurile Arhivelor Na\u0163ionale, arhiva CC. al P.C.R., fond Cancelarie, dosar 124\/1965<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>59 Severin, Romania, SOC; Nemeth, Hungary, UDR.; Gricius, Lithuania, LDR; Severinsen, Denmark, LDR; Kelam, Estonia, EDG; iaani, Estonia, EPP; Newall, United Kingdom, EDG; Ragnarsd6ttir, Iceland, EDG; Columberg, Switzerland, EPP; Ruffy, Switzerland, SOC; Err, Luxembourg, SOC; Rodeghiero, Italy, LDR.; Explica\u0163ii: SOC : Grupul Socialist, EPP : Grupul Partidului Popular European, EDG : Grupul Democratic European, LDR: Grupul Liberal, Democratic \u015fi Reformist, UEL: Grupul St\u00e2ngii Europene Unite<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>60 \u201e10. The Parliamentary Assembly notes that the Russian Federation shares fully its understanding and interpretation of commitments entered into as spelt out in paragraph 7, and intends:
XII. to negotiate claims for the return of cultural property to other European countries on an ad hoc basis tjhat differentiates between types of property (archives, works of art, buildings, etc.) and of ownership (public, private or institutional);\u201d.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>61 http:\/\/assembly.coe.int\/Documents\/WorkingDocs\/Doc02\/EDOC9459.htm<\/a><\/p>\n<\/div>\n
<\/a>62 \u201eIt is evident that a considerable quantity of objects of cultural value was deposited in Moscow in 1916-17. This belonged to the Romanian state, to institutions (including monasteries) and private individuals\u201d<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>63 Igor Ivanov, ministru de externe al Federa\u0163iei Ruse \u00eentr-un conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 comun\u0103 cu ministrul rom\u00e2n de externe de la acea dat\u0103, Mircea Geoan\u0103, care a avut loc \u00een sala Gafencu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, 5 mai 2003: \u201cDup\u0103 cum am subliniat de mai multe ori, este dreptul suveran al Rom\u00e2niei de a se integra \u00een UE, \u00een NATO, sau nu. Noi colaboram cu Rom\u00e2nia \u00een calitatea actuala pe care o de\u0163ine \u015fi dac\u0103 se va integra \u00een UE vom colabora cu ea \u015fi \u00een aceasta calitate. \u00een ceea ce prive\u015fte discu\u0163ia global\u0103 privind criza din Irak \u015fi a reglementarii post-r\u0103zboi, acest aspect este departe de rela\u0163iile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103.\u201d<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>64 Introdus \u00een legisla\u0163ia intern\u0103 prin Legea nr. 24\/2004 pentru ratificarea Tratatului privind rela\u0163iile prietene\u015fti \u015fi de cooperare dintre Rom\u00e2nia \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103, semnat la Moscova la 4 iulie 2003, publicat\u0103 \u00een Monitorul oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 194 din 4 martie 2004.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>65 Ale c\u0103rei existen\u0163\u0103 \u015fi obiect de activitate au fost luate foarte \u00een serios de partea rom\u00e2n\u0103 care a emis chiar Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 880\/2004 privind finan\u0163area si func\u0163ionarea componentei rom\u00e2ne a Comisiei rom\u00e2no-ruse pentru studierea problemelor izvor\u00e2te din istoria rela\u0163iilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Rom\u00e2niei, depus la Moscova \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, publicat\u0103 \u00een Monitorul oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 556 din 23 iunie 2004.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/a> <\/p>\n

<\/a> <\/a><\/a>66 Conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 comun\u0103 cu ministrul rom\u00e2n de externe de Ia acea dat\u0103, Mircea Geoan\u0103, care a avut loc \u00een sala Gafencu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, 5 mai 2003: \u201eDup\u0103 cum am mai spus deja, \u00een acest scop s-a luat decizia de a crea o comisie bilaterala cu participarea exper\u0163ilor, a savan\u0163ilor, care se vor ocupa de studierea acestei probleme \u015fi cred c\u0103 este cazul s\u0103 a\u015ftept\u0103m rezultatele activit\u0103\u0163ii acestei comisii care va putea da un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare\u201d.<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>67 \u201eDin nefericire, domnul Diaconescu denatureaz\u0103 faptele. La discu\u0163iile rom\u00e2no-ruse din 27 februarie 2009 de la Moscova, la nivel de mini\u015ftri de externe, nu a fost vorba de reluarea negocierilor privind tezaurul romanesc, ci de reluarea lucr\u0103rilor Comisiei Publice Comune de studiere a problemelor legate de istoria rela\u0163iilor bilaterale\u201d, arat\u0103 un comunicat semnat de Andrei Nesterenko, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al MAE al Federa\u0163iei Ruse.
La acest tip de abordare, ministrul rom\u00e2n de externe, domnul Cristian Diaconescu a avut urm\u0103torul r\u0103spuns \u201eS-a f\u0103cut purt\u0103torul de cuv\u00e2nt c\u0103 nu \u00een\u0163elege \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 nu era vorba de Comisia pe Tezaur \u015fi, dac\u0103 \u0163ine\u0163i minte, povestea de o comisie care s\u0103 se ocupe inclusiv de desp\u0103gubirile pe care le-am datora noi dup\u0103 r\u0103zboi. Aia este o alt\u0103 comisie.\u201d.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n
<\/a>68 Cel pu\u0163in cu ocazia bilan\u0163ului pentru anii 2005 – 2007, problematica Tezaurului Rom\u00e2niei depus la Moscova \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial figura printre obiectivele principale \u00een rela\u0163ia cu Federa\u0163ia Rus\u0103. –
Mihai R\u0103zvan Ungureanu, ministru de externe al Rom\u00e2niei:
\u201eRela\u0163ia cu Federa\u0163ia Rus\u0103 s-a deschis spectaculos dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea domniei sale cu Pre\u015fedintele Pu\u0163in \u00een februarie anul trecut \u015fi apoi a evoluat \u00eentr-un ritm destul de greu de calificat ast\u0103zi ca fiind un ritm care s\u0103 fi avut precedente pe paliere inferioare de greutate politic\u0103; \u00eentre mini\u015ftrii de externe, de exemplu. Am fost eu la Moscova, a venit Serghei Lavrov la Bucure\u015fti: temele au devenit din ce \u00een ce mai limpezi, mai clare, tratarea lor – fie c\u0103 era vorba de tezaur, fie c\u0103 este vorba ile cooperarea politic\u0103 \u00een bazinul pontic sau de problema transnistrean\u0103 – a devenit mult mai relaxat\u0103, am deschis canale neconven\u0163ionale de dialog \u015fi de ac\u0163iune politic\u0103 pe teme delicate, \u015fi spun cuv\u00e2ntul a\u015fa, ie\u015find cumva din norma mea de confiden\u0163ialitate.\u201d<\/p>\n<\/div>\n
<\/a>69 Cristian Diaconescu, ministru de externe al Rom\u00e2niei: \u201eDeci, discu\u0163ia la Moscova (din 27 februarie 2009, n.n.) a fost \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Comisia pe Tezaur. Practic, sunt dou\u0103 comisii care func\u0163ioneaz\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 state: una, Comisie de Istorie \u015fi care disput\u0103 aspecte generale de istorie bilateral\u0103 \u015fi Comisia pe Tezaur, \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin Tratatul din 2003. Aceast\u0103 comisie are statut legal. Deci, este asumat\u0103 \u015fi de Parlamentul Rom\u00e2niei \u015fi de Duma de Stat. Comisie, tot cu o component\u0103 de academicieni, istorici \u015fi una guvernamental\u0103. Era r\u00e2ndul p\u0103r\u0163ii ruse s\u0103 convoace aceast\u0103 comisie. Am discutat cu Serghei Lavrov acest lucru \u015fi d\u00e2nsul \u015fi-a dat acordul.\u201d<\/p>\n

Articolul original<\/a><\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  I. PUNCT DE PLECARE \u00cen ziua de 15 decembrie 1916, \u00eenc\u0103rcat \u00een \u015faptesprezece (17) vagoane de marf\u0103 (la care s-au ata\u015fat \u00eenc\u0103 \u015fapte (7)…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[126,519,38,518],"class_list":["post-1218","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-istorie","tag-jaj","tag-rusia","tag-tezaur"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1218"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1218\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}