{"id":1242,"date":"2012-03-25T09:09:00","date_gmt":"2012-03-25T09:09:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1242"},"modified":"2018-11-13T08:51:21","modified_gmt":"2018-11-13T08:51:21","slug":"unirea-basarabiei-cu-tara-mama-27-martie-1918","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1242","title":{"rendered":"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u201c\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia, acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. \u00cen puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama ei Rom\u00e2nia\u201d.<\/strong> <\/p>\n<div>\n<p><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/romanii-din-transnistria-harta-etnica-romania-mare-basarabia-pamant-romanesc1.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-4242 size-full wp-image-1237\" title=\"Romanii din Transnistria Harta Etnica Romania Mare Basarabia Pamant Romanesc1\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_0_romanii.jpg\" alt=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918\" width=\"692\" height=\"500\" \/> <\/a><\/p>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Romanii din Transnistria-harta etnica<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/unire1.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-4230 size-full wp-image-1239\" title=\"unire(1)\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_1_unire1.jpg\" alt=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918\" width=\"0\" height=\"0\" \/> <\/a><\/p>\n<p>FOTO:<\/p>\n<p><a style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" name=\"readabilityLink-1\" href=\"http:\/\/www.agentia.org\/\" rel=\"nofollow\"><\/a>http:\/\/www.agentia.org<a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1622#readabilityFootnoteLink-1\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[1]<\/sup><\/small><\/a><\/p>\n<p>Incepand de astazi, RomaniaMilitary va publica, in fiecare zi, cate un articol dedicat acelei zile superbe, acelei bucati de pamant romanesc, groaznic oropsita. Vom arata cine suntem si de unde venim, noi romanii pe care Bunul Dumnezeu ne-a asezat intre Prut si Nistru si vom mai spune ca rautatile si nenorocirile abatute peste noi nu ne-au omorat inca.<\/p>\n<p><strong>Prin amabilitatea domnului Viorel Dolha<\/strong><\/p>\n<p><strong>Totul despre Transnistria<\/strong><\/p>\n<p><strong>Transnistria- ,,\u0162ara noastr\u0103 de dincolo de Nistru\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u0162ara nim\u0103nui<\/p>\n<p>Transnistria \u00een sens geografic este delimitat\u0103 de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului \u015fi litoralul de 150 km al M\u0103rii Negre.Prin rom\u00e2ni transnistrieni \u00een\u0163elegem \u00eens\u0103 pe to\u0163i cei de dincolo de Nistru, cuprinz\u00e2nd Podolia \u015fi merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Nipru ba chiar Don, \u00een Crimeea, Caucaz \u015fi Siberia.<\/p>\n<p>\u00cenceputurile \u00eentinderii marginii estice a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii la est de Nistru se reg\u0103sesc \u00een simbioza dintre tyrage\u0163i (ge\u0163ii de la Tyras sau Nistru), deci \u00eentre supu\u015fii lui Burebista care la gurile Bugului st\u0103p\u00e2nea Olbia \u015fi romanii ale c\u0103ror urme se g\u0103sesc la tot pasul.<\/p>\n<p>Din vremuri foarte vechi a \u00eenceput \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi ruteni sau ucrainieni un v\u0103dit proces de interpenetra\u0163ie etnografic\u0103 \u015fi demografic\u0103 continuat \u00een decursul veacurilor prin coloniz\u0103ri \u015fi emigr\u0103ri ale acestor dou\u0103 rase. St\u0103p\u00e2nirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul r\u00e2ului Sluci \u015fi pe Bugul superior care sunt \u015fi cei care \u00eei vor preceda pe cazaci. Istoricul ucrainian V.B.Antonovici scria \u00een 1885 c\u0103 nici dreapta nici st\u00e2nga Nistrului ,,nu a apar\u0163inut nici principilor halicieni nici altor principi ru\u015fi\u201d. Lupta corp la corp cu triburile slave \u015fi turaniene nu va \u00eempiedica realizarea statului moldovean \u00een sec.XIV, principatul de la Baia al\u0103tur\u00eendu-se altor a\u015fez\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti mai vechi, unele r\u0103sp\u00e2ndite p\u00e2n\u0103 \u00een Polonia \u015fi Volhinia. \u00centre voievozii bolohovenilor mai cunoscu\u0163i sunt Alexandru din Bel\u0163i \u015fi Gleb al lui Ieremia. \u00cenc\u0103 la debutul mileniului al II-lea, aceast\u0103 romanitate era destul de puternic\u0103, surse scandinave din veacul XI semnal\u00e2nd prezen\u0163a ,,blakumenilor\u201d dincolo de Nistru, iar o cronic\u0103 veche ruseasc\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 pe aceia\u015fi ,,volohove\u201d \u00een zon\u0103.6 \u00cen Crimeea ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 la 1287 un Cr\u0103ciun, la 1280 o ,,unguroaic\u0103 M\u0103rioara\u201d de la Caffa, iar \u00een sec.XV ,,ungurii\u201d Radu, Stanciu, Stoica \u00een aceea\u015fi colonie7, elementul rom\u00e2nesc cunosc\u00e2nd iat\u0103 din excesul s\u0103u de vitalitate \u015fi fenomenul de diaspor\u0103.<\/p>\n<p>La 25 mai 1455 or\u0103\u015fenii din Cetatea Alb\u0103 nemul\u0163umi\u0163i de ac\u0163iunile piratere\u015fti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun st\u0103p\u00e2nire pe aceast\u0103 fortifica\u0163ie \u015fi \u00eei trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conduc\u0103torii cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Podolia epocii lui \u015etefan cel Mare este socotit\u0103 de N. Iorga ca apar\u0163in\u00e2nd ,,de fapt nim\u0103nui\u201d de\u015fi succesiv \u0163inuse nominal de cnejii t\u0103tari, Marele Cnezat al Lituaniei \u015fi Polonia. Pe nesim\u0163ite s-a n\u0103scut o Moldov\u0103 ,,nou\u0103\u201d dincolo de Nistru cu sate din ce \u00een ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupat\u0103 de Moldova \u00eentre 1455-1475.<\/p>\n<p>Cazacii rom\u00e2ni<\/p>\n<p>\u015etefan Bathory \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre \u00eenalta Poart\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00eentinderile dintre Bug \u015fi Nipru erau populate cu o adun\u0103tur\u0103 de oameni compus\u0103 din poloni litvani, moscali \u015fi rom\u00e2ni. Cazacii sunt str\u00e2n\u015fi dintre moscali \u015fi rom\u00e2ni.8 Prin denumirea de cazac, t\u0103tarii \u00een\u0163elegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vi\u015fnovie\u0163chi se cobora dintr-o sor\u0103 a lui P.Rare\u015f. A pretins \u015fi scaunul Moldovei.9 Dup\u0103 Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, cazacii vor n\u0103v\u0103li \u00een Moldova de mai multe ori aduc\u00e2nd cu ei ,,Domni\u015fori\u201d -fii adev\u0103ra\u0163i sau \u00eenchipui\u0163i de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioar\u0103 ai Moldovei.<\/p>\n<p>Ioan Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 a fost primul hatman ales de \u00eentreaga Sece Zaporojean\u0103. El va reu\u015fi s\u0103 ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei \u015fi acela\u015fi noroc si-l vor \u00eencerca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din fruntea cazacilor: Alexandru \u015fi Constantin Potcoav\u010310, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor \u00eel vor mai de\u0163ine dintre rom\u00e2nii transnistrieni Ion Grigore Lobod\u0103, Tihon Baibuza, Samoil\u0103 Chi\u015fc\u0103, Ion S\u00e2rcu, Opar\u0103, Trofim Volo\u015fanin (Rom\u00e2nul), Ion \u015e\u0103rpil\u0103, Timotei Sgur\u0103, Dumitru Hunu \u015fi eroul legendar al cazacilor \u00een lupta pentru independenta Ucrainei, D\u0103nil\u0103 Apostol. Pe tot parcursul sec XVI \u2013 XVIII, \u00eenalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lob\u0103d\u0103, (\u00een Pereiaslav), Martin Pu\u015fcariu (\u00een Poltava), Burl\u0103 (\u00een Gdansk), Pavel Apostol (\u00een Mirgorod), Eremie G\u00e2nju \u015fi Dimitrie B\u0103ncescu (\u00een Uman), Dumitra\u015fcu Raicea (\u00een Pereiaslav) comandantul Varlam Buh\u0103\u0163el, Grigore G\u0103m\u0103lie (\u00een Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (\u00een Ra\u015fcov), Petru Apostol (\u00een Lubensc). Al\u0163i mari comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i c\u0103z\u0103ce\u015fti dintre ,,dacii transnistrieni\u201d sunt: \u0162opa, Scap\u0103, \u0162\u0103ranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Des\u0103lag\u0103, Dr\u0103gan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turcule\u0163, Chigheci, Grigora\u015f, Bogdan, Radul, Foc\u015fa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mul\u0163i din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 165411, iar al\u0163ii precum generalul Ciorb\u0103 \u015fi coloneii M\u00e2ndra, Ghinea \u015fi Br\u00e2nca vor intra \u00een servicul Rusiei.<\/p>\n<p>Domnii Moldovei au st\u0103p\u00e2nit Transnistria<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce \u00een 1574, Ion Vod\u0103 Armeanul pomenea de ,,\u0163ara noastr\u0103 a Moldovei de dincolo de Nistru\u201d, dup\u0103 ce \u00een 1602 boierii 13 vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 ,,Despot al Moldovei \u015fi Ucrainei\u201d14 \u00eemplinind pe l\u00e2ng\u0103 rolul de domnitor al Moldovei \u015fi rostul de hatman15 \u015fi administrator al Ucrainei, unde \u00een vremea aceasta se vor scrie \u015fi acte redactate \u00een rom\u00e2ne\u015fte.16 Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum doar hotarul etnic dep\u0103\u015fise Nistrul, Duca va duce \u015fi hotarul politic \u00een zona transnistrean\u0103 av\u00e2nd \u00een st\u0103p\u00e2nire toate teritoriile dintre Carpa\u0163i \u015fi Nipru. Dup\u0103 el au mai de\u0163inut conducerea Ucrainei, \u015etefan Movil\u0103, Dimitrie Cantacuzino \u015fi Ene Dr\u0103ghici iar cu mari func\u0163ii au fost \u015fi Simeon Pali\u015f \u015fi Sandu Col\u0163ea.<\/p>\n<p>Consecin\u0163\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii lui Duca Vod\u0103 (care a ridicat cur\u0163i domne\u015fti la \u0162icanova pe Nistru \u015fi Nimirov pe Bug) Moldova continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1765 s\u0103 administreze \u015fi malul st\u00e2ng al Nistrului.<\/p>\n<p>Importantele centre ale Transnistriei erau Movil\u0103ul, Dub\u0103sari, Silibria, Iampol, Jaruga, Ra\u015fcov, Vasilc\u0103u. \u00cen noua oblastie format\u0103 de ru\u015fi la Oceakov (la a c\u0103rei construc\u0163ie Petru \u015echiopu participase cu 15.000 salahori \u015fi 3.000 care) au primit \u00een sec. XVIII p\u0103m\u00e2nturi boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sab\u0103u, Canan\u0103u, Cr\u0103ciun, Pascal, Hagil\u0103, S\u0103car\u0103, Nicori\u0163\u0103, Ghenadie, Dodon, Zurucil\u0103 etc. Cetatea a fost cerut\u0103 de Mihai Viteazul la 1600 \u015fi ap\u0103rea \u00eenc\u0103 de pe atunci, ca fiind unul din ora\u015fele Moldovei). \u00centr-un recens\u0103m\u00e2nt din 1793, \u00eentre Nistru \u015fi Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv rom\u0103ne\u015fti.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/bugonistria.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-4243 size-full wp-image-1241\" title=\"Bugonistria\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_2_bugonistria.jpg\" alt=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918\" width=\"0\" height=\"0\" \/> <\/a><\/p>\n<p><strong>Bugonistria<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Biserica transnistrean\u0103 subordonat\u0103 din vechime bisericii rom\u00e2ne<\/p>\n<p>\u0162inutul gravita \u015fi biserice\u015fte spre Moldova, astfel la 1657 mitropolitul Sucevei hirotonise\u015fte pe Laz\u0103r Branovici ca episcop la Cernigov.20 \u00centr-un act dat la Thighina \u00een 1769 se face urm\u0103toarea precizare privind subordonarea bisericeasc\u0103: ,,mitropolitul Proilavei (Br\u0103ilei), al Tamarovei (Reniului), al Hotinului, al tuturor marginilor Dun\u0103rii \u015fi al Nistrului \u015fi al \u00eentregii Ucraine a hanului\u201d.21 \u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri \u0163inutul dintre Nistru \u015fi Bug a intrat sub jurisdic\u0163ia episcopiei Hu\u015filor. Dup\u0103 1792 (dat\u0103 la care ru\u015fii ating Nistrul) Transnistria va apar\u0163ine biserice\u015fte de Ecaterinoslav \u00een fruntea c\u0103reia \u00eens\u0103 era rom\u00e2nul Gavril B\u0103nulescu-Bodoni care dup\u0103 anexarea Basarabiei va reuni sub aceea\u015fi mitropolie Chi\u015fin\u0103ul, Hotinul \u015fi Oceacovul ,,fiindc\u0103 \u00een \u0163inutul Oceacovului precum \u015fi \u00een Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari \u015fi coloni\u015fti de diferite neamuri, iar ru\u015fi sunt foarte pu\u0163ini\u201d. Din 1837 se va \u00eenfiin\u0163a eparhia Chersonului \u015fi Tauridei cu re\u015fedin\u0163a la Odessa.22 Pe malul st\u00e2ng al Nistrului \u015fi pe alocuri \u015fi \u00een stepa Chersonului p\u00e2n\u0103 la Bug, erau a\u015fez\u0103ri \u00een care fiin\u0163au cam 100 de biserici moldovene\u015fti, iar tot sudul Rusiei p\u00e2n\u0103 aproape de Kiev era \u00een stadiul de colonizare abia cu dou\u0103 decenii \u00eenainte de r\u0103pirea Basarabiei.<\/p>\n<p>\u00cen 1717 domnul Moldovei, Mihai Racovi\u0163\u0103, atest\u0103 printr-un act o d\u0103ruire de mo\u015fie f\u0103cut\u0103 peste Nistru lui Apostol Leca.<\/p>\n<p>Capitala unei \u0163\u0103ri poart\u0103 numele unui rom\u00e2n transnistrean<\/p>\n<p>Ru\u015fii vor ajunge \u00een 1772 la Bug, \u00een 1792 la Nistru \u015fi \u00een 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea \u015fansa s\u0103 ob\u0163in\u0103 clauze privind dreptul supu\u015filor cre\u015ftini r\u0103ma\u015fi sub suzeranitate turceasc\u0103 s\u0103 se mute \u00eentre grani\u0163ele ei pentru a-i coloniza. \u0162arii doreau ca sudul Ucrainei s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nepopulat. Astfel la 1739 Constantin \u015fi Dumitra\u015fcu Cantemir (urma\u015fi ai celui ce la 1711 a trecut cu sine Nistrul 4.000 moldoveni) conduceau voluntarii moldoveni \u00een luptele cu turcii \u015fi \u00eencheiau la 5 septembrie o conven\u0163ie cu Rusia ob\u0163in\u00e2nd recunoa\u015fterea independen\u0163ei \u0163\u0103rii.25 La retragerea ru\u015filor ace\u015ftia au luat cu ei pentru coloniz\u0103ri peste 100.000 de suflete.<\/p>\n<p>Ecaterinei a II-a ne-ar fi mutat pe to\u0163i la est de Nistru<\/p>\n<p>La 1769-1774 la curtea Ecaterinei a II-a se f\u0103ceau proiecte de ,,transplantare a popula\u0163iei am\u00e2nduror Principatelor\u201d, iar la 1792 se raporta c\u0103 au fost a\u015feza\u0163i \u00eentre Nistru \u015fi Bug ,,dou\u0103 treimi din locuitorii Moldovei\u201d fiind vorba c\u0103 acestei ,,Moldove Noi\u201d s\u0103 i se dea autonomie \u015fi domn pe A.I.Mavrocordat.26 Acord\u00e2nd scutiri de serviciu militar \u015fi d\u0103ri, acoperind cheltuielile de c\u0103l\u0103torie, asigur\u00e2nd autonomie, biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, magistra\u0163i rom\u00e2ni, \u015fcoal\u0103 de limb\u0103 popular\u0103, tip\u0103rire de c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atr\u0103g\u00e2nd deja rom\u00e2ni din principate \u015fi Transilvania reu\u015fe\u015fte la 1783 s\u0103 a\u015feze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici rom\u00e2ne\u015fti.27 Se f\u0103ceau coloniz\u0103ri chiar \u015fi \u00een jurul Kievului dar \u015fi \u00een sudul Rusiei, aduc\u00e2ndu-se c\u00e2te 25-40 de familii pentru o a\u015fezare. Ciobanii din Ardeal s-au a\u015fezat \u00een Crimeea, la Marea de Azov p\u00e2n\u0103 \u00een Caucaz sau \u00een Dombas. Salaria\u0163i din direc\u0163ia oficiului de studii sub conducerea lui A.Golopen\u0163ia \u00een cercet\u0103rile etnografice \u015fi folclorice efectuate dincolo de Bug \u00eentre 1942-1944 g\u0103sesc \u00een ora\u015ful Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de Bucure\u015fti. B\u0103tr\u00e2nii spuneau c\u0103 fiecare familie primise 50 ha, dou\u0103 perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, \u015fi c\u0103 sosiser\u0103 din sudul Basarabiei.<\/p>\n<p>Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fort\u0103re\u0163e pe malul st\u00e2ng al Nistrului: Tiraspol \u00een fa\u0163a Tighinei \u015fi Ovidiopol \u00een fa\u0163a Cet\u0103\u0163ii Albe.29 Marea majoritate a transnistrienilor fiind rom\u00e2ni, aceea\u015fi Erhani, Soltani, Bu\u015fil\u0103, Codreanu, Munteanu, Bra\u015foveanu, Ardeleanu, E\u015fanu vor fi m\u00e2na de lucru la ridicarea Odessei, dar \u015fi printre frunta\u015fii locali. B\u0103nulescu e cel care sfin\u0163e\u015fte temelia ora\u015fului Odessa \u015fi contribuie la planul de organizare al ora\u015fului, iar Manole e men\u0163ionat ca arhitect pe l\u00e2ng\u0103 guvernator. Pe firmele Odessei ap\u0103reau ciobotarul \u015etirbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia ,,Moldovanca\u201d populat\u0103 cu rom\u00e2ni va deveni un ora\u015f \u00eentreg cu peste 40.000 de locuitori.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nii pun bazele culturii ruse<\/p>\n<p>\u00cen 1796 la Dub\u0103sari ori Movil\u0103u s-a tip\u0103rit primul volum de versuri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (versuri originale \u015fi traduceri de I.Cantacuzino).31 \u00cen 1799 rusul Pavel Sumarcov noteaz\u0103 c\u0103 \u00een Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dub\u0103sari, M\u0103l\u0103ie\u015fti majoritatea locuitorilor sunt moldoveni.<\/p>\n<p>Cultura rom\u00e2neasc\u0103 a influen\u0163at \u015fi cultura ucrainienilor \u015fi ru\u015filor prin rom\u00e2nii ce \u015fi-au g\u0103sit rosturi \u00een Rusia. Petru Movil\u0103 a devenit mitropolit al Kievului \u015fi \u00eentemeietorul Academiei ruse\u015fti. C\u0103lug\u0103rul rom\u00e2n Paul Ber\u00e2nd\u0103 este \u00eentemeietorul lexicografiei ruse\u015fti. Milescu Sp\u0103taru pe l\u00e2ng\u0103 activitatea diplomatic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lui Petru cel Mare. Dimitrie Cantemir a depus o rodnic\u0103 activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 fiind \u015fi consilier intim al \u00eemp\u0103ratului. Her\u0103scu (Hir\u0103stov) a fost literat \u015fi \u00eent\u00e2i curator al universit\u0103\u0163ii din Moscova.33 Dosoftei va ajunge episcop al Azovului, Antonie ( trecut peste Nistru \u00eempreun\u0103 cu cei peste 100.000 moldoveni la 1739) a devenit mitropolit de Cernigov \u015fi Bielgorod. Mihail Strilbi\u0163chi din Moldova \u00ee\u015fi va muta tipografia la Dub\u0103sari apoi la Movil\u0103u. Ioan Silviu Nistor \u00een ,,Istoria rom\u00e2nilor din Transnistria\u201d mai aminte\u015fte de un rom\u00e2n Turcu ca autor al codului penal rusesc, de Mihail Volo\u015faninov ca organizator al Ministerului de externe rus \u015fi Grigore Volo\u015feninov (Rom\u00e2nul) de asemenea diplomat al Rusiei.34 Literatura rus\u0103 recunoa\u015fte c\u0103 poezia ruseasc\u0103 modern\u0103 \u00eencepe cu Antioh Cantemir. Prin D.Cantemir, prin Sp\u0103taru Milescu (care \u00een China la popasuri d\u0103 comand\u0103 cazacilor s\u0103 \u00eei c\u00e2nte ,,Dun\u0103re,Dun\u0103re\u201d), prin Leon Donici \u015fi al\u0163ii cap\u0103t\u0103 ni\u015fte mari oameni de cultur\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen 1737 se n\u0103\u015ftea \u00een Rusia, Nic Bant\u00e2n\u015f Camenschi urma\u015f de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse \u015fi universit\u0103\u0163ii.36 Mihai Frunz\u0103 geniu militar al Armatei Ro\u015fii, mort \u00een 1925 la 40 de ani, este cel al c\u0103rui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiz\u0103 (Frunze) \u015fi Academia militar\u0103 a URSS. Acesta se n\u0103scuse \u00een Turkestan, urmare a unor coloniz\u0103ri ale basarabenilor \u015fi transnistrienilor \u00een 1878 \u00een regiune.37 \u00cen 1854 se stingea la Odessa Al.Sturza, filozof al religiilor. N.Donici a \u00eentemeiat \u00een 1908 la Dub\u0103sarii Vechi, Observatorul de astronomie fizic\u0103.38 Guvernul rus refuz\u0103 oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a finan\u0163a deschiderea unei catedre de limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Odessa.<\/p>\n<p>Academicianul sovietic L.S.Berg, afirma: ,,Moldovenii ce locuiesc \u00een Moldova, Basarabia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een guberniile \u00eenvecinate, Podolia, Herson, iar \u00eentr-un num\u0103r mai mic \u00een gubernia Ecaterinoslav sunt rom\u00e2ni\u201d, iar Take Ionescu privitor la Rusia ,,este du\u015fmanul nostru natural\u201d.<\/p>\n<p>-va urma-<\/p>\n<p><strong>Viorel Dolha<\/strong><\/p>\n<\/p><\/div>\n<div>\n<h3>References<\/h3>\n<ol>\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1622#readabilityLink-1\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a name=\"readabilityFootnoteLink-1\" href=\"http:\/\/www.agentia.org\/\" rel=\"nofollow\"><\/a>http:\/\/www.agentia.org<small> (www.agentia.org)<\/small><\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n<p>Authors: George GMT<\/p>\n<p><strong><a class=\"rssreadon\" title=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918\" href=\"http:\/\/bit.ly\/H2h6lr\" rel=\"external\">Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201c\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria,&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1236,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[433,126,380,64,130],"class_list":["post-1242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-basarabia","tag-istorie","tag-moldova","tag-romania","tag-unire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1242"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7156,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1242\/revisions\/7156"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1236"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}