{"id":1248,"date":"2012-03-26T04:12:18","date_gmt":"2012-03-26T04:12:18","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1248"},"modified":"2012-03-26T04:12:18","modified_gmt":"2012-03-26T04:12:18","slug":"unirea-basarabiei-cu-tara-mama-27-martie-1918-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1248","title":{"rendered":"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918 (II)"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u201c\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia, acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. \u00cen puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama ei Rom\u00e2nia\u201d.<\/strong> <\/p>\n<div>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-4247 alignleft size-full wp-image-1246\" style=\"float: left;\" title=\"romanii-din-transnistria-harta-etnica-romania-mare-basarabia-pamant-romanesc1\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_0_romanii-din-transnistria-harta-etnica-romania-ma.jpg\" alt=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918 (II)\" width=\"692\" height=\"500\" \/><\/p>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Toponimia confirm\u0103 rom\u00e2nitatea Transnistriei<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Iat\u0103 \u00een continuare o serie de nume ale localit\u0103\u0163ilor de dincolo de Nistru: Singuri, Volo\u015fovca, Cioban, Beseni, Volo\u015fschie, Caracin\u0163i-Valahi, Cotiujani, U\u015fi\u0163a, Volo\u015fcov\u0163\u00e2, B\u00e2rliadca (l\u00e2ng\u0103 izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Ad\u0103ba\u015fi, Alexandria, Perepeli\u0163ino, \u015eantuia, Malai (pe l\u00e2ng\u0103 Kirovograd); Buric, Fundescleevca, V\u0103rsa\u0163i, Curecni (\u00eentre Cigirin \u015fi Novomirgorod); B\u0103banca, Burta, Tecucica (l\u00e2ng\u0103 Novoarhanghelsk); R\u0103zmeri\u0163a, \u015eelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (l\u00e2ng\u0103 Olviopol); Arca\u015fi, Cantacuzinca, Moldovca Bra\u015foveanovca, P\u0103dure\u0163, Ur\u00e2ta, \u015eerbani, Arnautovca (l\u00e2ng\u0103 Voznerensk); Baraboi, Gr\u0103dini\u0163a, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (l\u00e2ng\u0103 Odessa); Co\u015furi, Gu\u015fa, \u015eura-Bondureni, Buda, Soroca, Chi\u015fleac, Bursuci, Odaeva, \u015eura (l\u00e2ng\u0103 Gais\u00e2n) etc.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Th. Burada \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 din gubernia Cherson \u00een 1893 urm\u0103toarele sate moldovene\u015fti: Iasca, Gr\u0103dini\u0163a, Sev\u0103rtaica, Belcauca (spre Ovideopol), M\u0103l\u0103ie\u015fti, Floarea, Tei, Co\u015farca, Buturul, Perperi\u0163a, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Ta\u015fl\u00e2c, Doro\u0163caia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca \u015fi Cantacuzinovca. Acela\u015fi arom\u00e2n Burada \u00een 1906 g\u0103se\u015fte \u00een Podolia satele rom\u00e2ne\u015fti: Lescov\u0103\u0163, Ruda, Ivane\u0163, Rogozna, Studeni\u0163a, U\u015fi\u0163a, Lipciani, Serebia, Bu\u015fa, Co\u015fni\u0163a, Gru\u015fca, Ocni\u0163a, Camenca, L\u0103pu\u015fna, S\u0103r\u0103\u0163ei, R\u00e2bni\u0163a, Botu\u015fani, Pietrosul, Slobozia, Domni\u0163a, Balta, Mo\u015fneagul, Senina, Bursucul.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau \u00een Cherson \u015fi Podolia 532.416, \u00een Ecaterinoslav 11.813, iar \u00een Taurida (Crimeea) 4.015 rom\u00e2ni. Aprecierile asupra cifrelor reale merg p\u00e2n\u0103 la 1.200.000. \u00cenc\u0103 de la mijlocul secolului XIV se g\u0103seau \u00een Transnistria peste 400 de sate curat rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Alexis Nour (care a identificat \u00een Transnistria o localitate ,,Nouroaia\u201d) nume\u015fte ca ultime sate ale zonei compact rom\u00e2ne\u015fti spre r\u0103s\u0103rit Glodo\u015fi -cam la aceea\u015fi paralel\u0103 cu Cern\u0103u\u0163iul \u015fi \u015eerbani -la o paralel\u0103 cu Ia\u015ful \u00eens\u0103 la 200-250 km de la Nistru.42 Acesta a g\u0103sit \u00een Kiev un liceu care purta numele celui care \u00eel \u00eentre\u0163inea prin dona\u0163ii uria\u015fe ,,Pavel G\u0103l\u0103gan\u201d. La fel de vesti\u0163i erau cei din familiile Funduclea (numele \u00eel purta \u015fi o strad\u0103 \u00een Kiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bonta\u015f, Gredescu etc.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Ingule\u0163ul, Baraboi, Volosica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocni\u0163a, D\u00e2rla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desag\u0103), Moldovca, Bu\u015fa, T\u0103trani, Humor, Merla, U\u015fi\u0163a etc.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00ceN 1918 TRANSNISTRIA C\u00c2NTA ,,DE\u015eTEAPT\u0102-TE ROM\u00c2NE\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00centre 1909 \u015fi 1913 ieromanahul Inochentie a condus \u00een Transnistria la Balta o ,,mi\u015fcare\u201d pentru reintroducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biseric\u0103. Zeci de mii de moldoveni veneau \u00een pelerinaj la Balta unde li se vorbea \u015fi li se \u00eemp\u0103r\u0163eau gazete \u00een limba lor. Ap\u0103rat de \u0163\u0103rani (60 vor c\u0103dea uci\u015fi), Inochentie este ridicat de cazaci \u015fi \u00eenchis. Autorit\u0103\u0163ile vor permite \u00eens\u0103 folosirea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pe vremea c\u00e2nd ni se oferea Odessa<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen 1914 Austria promitea Rom\u00e2niei ,,toat\u0103 Basarabia cu Odessa \u201c promisiune ce o va re\u00eennoi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Prezen\u0163a voluntarilor ardeleni \u015fi bucovineni \u00een Ucraina a avut un rol benefic \u00een rede\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale la rom\u00e2nii din Imperiul \u0162arist. Ofi\u0163erii rom\u00e2ni vor desf\u0103\u015fura o vie activitate cultural\u0103 atr\u0103g\u00e2nd de partea lor studen\u0163ii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de osta\u015fi \u015fi ofi\u0163eri rom\u00e2ni din armata rus\u0103 care vor avea \u015fi ei o puternic\u0103 \u00eenr\u00e2urire asupra studen\u0163ilor din Odessa \u015fi \u00eempreun\u0103 vor organiza un congres la 23 martie 1917. \u00cen 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a solda\u0163ilor rom\u00e2ni la care au luat parte 12.000 de osta\u015fi \u015fi studen\u0163i basarabeni \u015fi transnistrieni. La 9 aprilie ziarul ,,Cuv\u00e2nt moldovenesc\u201d publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele \u015fi drepturi na\u0163ionale pentru rom\u00e2nii de dincolo de Nistru, iar \u00een 14 aprilie se \u00eenfiin\u0163ase ,,Asocia\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor moldoveni din Basarabia \u015fi de dincolo de Nistru\u201d.47 Congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor rom\u00e2ni din Rusia \u0163inut la Odessa a cerut pentru transnistrieni serviciu divin, \u015fcoli, inspectorat \u015fcolar, episcopie la Dub\u0103sari, seminar la Odessa, toate \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>,,Pe noi cui ne l\u0103sa\u0163i?\u2026\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen \u015fedin\u0163a Radei ucrainene deputatul Ion Dumitra\u015fcu (transnistrean) va protesta \u00eempotriva preten\u0163iilor Ucrainei asupra Basarabiei.48 Acela\u015fi \u00eempreun\u0103 cu Ion Precul \u015fi Valeriu Cicate vor conduce ,,De\u015fteptarea -societate na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Ucraina\u201d \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Kiev la 26 noiembrie 1917\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Congresul ost\u0103\u015fesc moldovenesc de la \u00eenceputul lui noiembrie 1917 din Chi\u015fin\u0103u a avut pe ordinea de zi la punctul 8 ,,Moldovenii de peste Nistru\u201d \u015fi a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een Sfatul \u0162\u0103rii, rom\u00e2nii de peste Nistru s\u0103 de\u0163in\u0103 10 mandate.49 S-a mai cerut Ucrainei s\u0103 recunoasc\u0103 rom\u00e2nilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia acelea\u015fi drepturi pe care Basarabia le recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ilor etnice. Chi\u015fin\u0103ul mai cerea administra\u0163iilor transnistriene s\u0103 notifice num\u0103rul copiilor rom\u00e2ni de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103.50 La acest congres \u0163\u0103ranul transnistrean Toma Jalb\u0103 a \u00eentrebat ,,\u015fi cu noi care tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului, cum r\u0103m\u00e2ne fra\u0163ilor, pe noi cui ne l\u0103sa\u0163i?\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La 17 decembrie s-a organizat un congres al rom\u00e2nilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adun\u0103ri preg\u0103titoare la Tiraspol \u00een 16 noiembrie \u015fi Grigoriopol \u00een 21 noiembrie hot\u0103r\u00e2ndu-se ca fiecare sat s\u0103 trimit\u0103 doi delega\u0163i. \u0162inut sub semnul tricolorului, congresul a votat pentru crearea de \u015fcoli na\u0163ionale cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi alfabet latin; introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici, justi\u0163ia \u00een limba b\u0103\u015ftina\u015filor, medici rom\u00e2ni la sate, moldovenii s\u0103 fac\u0103 armat\u0103 \u00een oastea na\u0163ional\u0103 \u015fi alegerea a opt reprezentan\u0163i \u00een Rada ucrainean\u0103. S-a mai hot\u0103r\u00e2t tip\u0103rirea de gazete, \u00eemp\u0103r\u0163irea mo\u015fiilor la \u0163\u0103rani \u015fi s\u0103 se fac\u0103 tot posibilul ca Transnistria s\u0103 fie alipit\u0103 Basarabiei. \u015fi cum nu \u015ftiau dac\u0103 Basarabia va lupta pentru aceast\u0103 alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat aten\u0163iona ,,dac\u0103 vom l\u0103sa Ucraina s\u0103 taie o ramur\u0103 azi, alta m\u00e2ine, din copacul nostru va r\u0103m\u00e2ne buturuga\u201d.52 Trimisul Radei ucrainene a urat \u00een \u00eencheiere ,,Slav\u0103 Moldovei slobode\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n ales a deschis 52 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti, Rada ucrainean\u0103 a aprobat manualele rom\u00e2ne\u015fti tip\u0103rite la Chi\u015fin\u0103u cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a \u00eenceput s\u0103 introduc\u0103 si \u00een administratie \u015fi \u00een justi\u0163ie cunosc\u0103tori ai limbii rom\u00e2ne. Timotei Ple\u015fca \u015fi Toma Jalb\u0103 au organizat batalionul rom\u00e2nesc, osta\u015fii primind echipament, armament, cazarm\u0103. Cadrele didactice nu au fost silite s\u0103 urmeze cercurile de var\u0103 \u00een limba ucrainean\u0103, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen satul Lunca s-a jucat chiar ,,Piatra din cas\u0103\u201d de V.Alecsandri. P\u00e2n\u0103 ce teroarea bol\u015fevic\u0103 va p\u0103trunde peste tot, pe alocuri, \u00een \u015fcoli \u015fi \u00een 1919 se mai c\u00e2nta ,,De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din st\u00e2nga Nistrului \u00een calitate de deputat \u00een Rada ucrainean\u0103 ia cuv\u00e2ntul \u015fi cere drepturi egale pentru compatrio\u0163ii lui.53 Se preconiza un congres general al rom\u00e2nilor din Ucraina \u00een iunie 1918 dar abia \u00een decembrie 1919 la o Adunare na\u0163ional\u0103 au cerut organizarea lor \u00eentr-un stat na\u0163ional. La 21 martie 1919, \u00een urm\u0103rirea bandelor bol\u015fevice, rom\u00e2nii trec Nistrul \u015fi ocup\u0103 pentru scurt timp Tiraspolul \u015fi Razdelnaia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La Conferin\u0163a de pace de la Paris, Rom\u00e2nia nu a reclamat Transnistria \u015fi r\u0103m\u00e2n de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fra\u0163ilor transnistrieni nu s-a \u00eenf\u0103ptuit atunci, fiind sili\u0163i s\u0103 \u00eenfrunte \u00eenc\u0103 o epoc\u0103 de suferin\u0163e, dup\u0103 spusele lui Dominte Timonu (n\u0103scut \u00een M\u0103hala l\u00e2ng\u0103 Dub\u0103sari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia) perioada a fost ,,mai grea \u015fi mai cumplit\u0103\u201d.54 \u00centr-o cuv\u00e2ntare \u0163inut\u0103 la Var\u015fovia \u00een noiembrie 1920, Take Ionescu spunea c\u0103 ,,600.000 de rom\u00e2ni tr\u0103iesc dincolo de frontiera estic\u0103\u201d.55 \u00cen aprilie 1920 \u00eencep mari revolte \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, r\u0103scula\u0163ii condu\u015fi de Tutunic\u0103 ocup\u0103 Balta, r\u0103scoala \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een raioanele Cod\u00e2ma \u015fi Ananev (raion despre care ,,Marea enciclopedie rus\u0103\u201d spunea c\u0103 ,,moldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului\u201d). \u00cen 1922 sub conducerea lui Chirsula revolta a reizbucnit. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea \u00een s\u00e2nge a acestora s-au f\u0103cut deport\u0103ri \u00een mas\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>RASSM-un stat rom\u00e2nesc \u00eentre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia Mare<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Opozi\u0163ie ucrainean\u0103 la crearea RASSM<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 declara\u0163ia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalit\u0103\u0163ile \u015fi libera folosire a limbii materne \u015fi ca urmare a tendin\u0163elor hot\u0103r\u00e2te de ucrainizare, la 3 septembrie se \u00eentrunesc la Balta delega\u0163ii satelor rom\u00e2ne\u015fti. Ucrainienii au f\u0103cut opozi\u0163ie la organizarea unei republici autonome.57<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u015ei totu\u015fi \u00een 12 octombrie 1924 se creaz\u0103 Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u010358 \u00een cadrul Ucrainei, capital\u0103 fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu grani\u0163a vestic\u0103 fixat\u0103 declarativ pe Prut. La B\u00e2rzula \u00een aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat grani\u0163ele \u015fi Constitu\u0163ia recunoscut\u0103 de ucrainieni la 10 mai.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cu o suprafa\u0163\u0103 , la 1934, de 8.434 km2 \u015fi o popula\u0163ie de 615.500 locuitori din care 80% rom\u00e2ni, noua republic\u0103 cuprindea raioanele: Balta, B\u00e2rzula, Camenca, Crut, Dub\u0103sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro\u015fie, R\u00e2bni\u0163a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat\u0103 pentru a a\u0163\u00e2\u0163a pe nemul\u0163umi\u0163ii din Basarabia. Vintil\u0103 Br\u0103tianu considera cu luciditate c\u0103 ,,crearea unui stat rom\u00e2n \u00eentre Rusia \u015fi noi\u201d va permite dezvoltarea \u00een URSS ,,a unei vie\u0163i na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti\u201d.59<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Tiraspolul \u00een alfabet latin<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de \u0163arism era \u00eenfior\u0103toare: popula\u0163ia agramat\u0103, \u015fcoli de limb\u0103 matern\u0103 lips\u0103, con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 stins\u0103, oamenii \u00een mare parte ne\u015ftiind de unde se trag \u015fi cine sunt, limba la condi\u0163ia de limb\u0103 p\u0103s\u0103reasc\u0103.60 Demn de men\u0163ionat c\u0103 \u00een RASSM i s-a spus limbii pe nume dup\u0103 cum reiese din paginile s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului ,,Plugarul ro\u015fu\u201d din 21 august 1924 (ce ap\u0103rea din 1 iulie): ,,s-a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een \u015fcoale, case \u015fi \u00een a\u015fez\u0103minte de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 se \u00eentrebuin\u0163eze limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d.61<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Au func\u0163ionat 145 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti gimnaziale, 18 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic \u015fi politehnic\u0103, cu o popula\u0163ie \u015fcolar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 total\u0103 de 24.200 din care 800 studen\u0163i. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publica\u0163ii cum ar fi: ,,Plugarul ro\u015fu\u201d, ,,Moldova Socialist\u0103\u201d, ,,Comsomolistul Moldovei\u201d, ,,Moldova literar\u0103\u201d, ,,Octombrie\u201d, ,,Sc\u00e2nteia leninist\u0103\u201d. Mai existau sta\u0163ie radio la Tiraspol, Corul de Stat ,,Doina\u201d, teatrul de stat \u015fi sec\u0163ie rom\u00e2n\u0103 la \u015ecoala teatral\u0103 din Odessa, institut de cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi t\u00e2n\u0103ra republic\u0103 avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern \u015fi chiar un pre\u015fedinte de republic\u0103.62<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Revenirea la ,,limba moldoveneasc\u0103\u201d s-a f\u0103cut cu pu\u015fca<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen 1937 \u00eens\u0103, intelectualitatea din RASSM a fost acuzat\u0103 c\u0103 a f\u0103cut jocul du\u015fmanului de clas\u010363 \u015fi exterminat\u0103 \u00een mod barbar. \u00cencep\u00e2nd cu \u00eentregul guvern al republicii \u015fi termin\u00e2nd cu inimo\u015fii scriitori transnistrieni \u00eentre care: Nicolae Smochin\u0103, Toader M\u0103lai, Nicolae \u0162urcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B\u0103tr\u00e2ncea, Nistor Cabac. Atrocit\u0103\u0163ile staliniste au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u00een satul lui Toma Jalb\u0103 (Butor-raionul Grigoriopol) au fost \u00eempu\u015fca\u0163i 167 b\u0103rba\u0163i din cei 168.64<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Datorit\u0103 colectiviz\u0103rilor for\u0163ate \u015fi \u00eenchiderii bisericilor (\u00eencheiat\u0103 \u00een 1938) a avut loc un adev\u0103rat exod peste Nistru at\u00e2t de intens \u00eenc\u00e2t a fost nevoie de un lag\u0103r pentru refugia\u0163ii transnistrieni, iar num\u0103rul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t la Chi\u015fin\u0103u, Cluj \u015fi Ia\u015fi, apar reviste ale acestora: ,,Tribuna rom\u00e2nilor transnistrieni\u201d65 condus\u0103 de \u015et. Bulat, ,,Transnistria\u201d redactat\u0103 de Ilia Zaftur, respectiv ,,Moldova Nou\u0103\u201d redactat\u0103 de N.Smochin\u0103. Gr\u0103nicerii ru\u015fi tr\u0103geau f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u00een cei pe care \u00eei descopereau trec\u00e2nd Nistrul. Astfel de evenimente erau obi\u015fnuite, \u00eens\u0103 la 23 februarie 1932 a fost un adev\u0103rat masacru fiind uci\u015fi 40 de b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii, fiind un subiect de discu\u0163ie \u00een parlament \u015fi \u00een presa intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103.66<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cenainte de 28 iunie 1940 \u015fi \u00een zilele urm\u0103toare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut \u015fi Nistru cu RASSM.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Agen\u0163ia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat sus\u0163inerii ,,\u00eentrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.\u201d Ecouri ale inten\u0163iei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se reg\u0103sesc \u00een paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi c\u0103 Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au sus\u0163inut rug\u0103mintea organizatorilor Moldovei \u015fi au intrat cu propunere \u00een Sovietul Suprem al URSS de a \u00eentruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM \u015fi organiza Republica Confederativ\u0103 SSM\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Kremlinul comandase culegerea de date \u00een vederea lu\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii privind structura administrativ teritorial\u0103 a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 \u015fi semnat A.Scerbacov care \u0163in\u00e2nd cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe l\u00e2ng\u0103 cedarea dintre jude\u0163ele basarabene doar a Hotinului (care \u00eempreun\u0103 cu Cern\u0103u\u0163iul s\u0103 apar\u0163in\u0103 Ucrainei), iar din RASSM s\u0103 cedeze Ucrainei doar raioanele Balta \u015fi Pesceansc. Viitoarea Moldov\u0103 urma s\u0103 aibe 5 regiuni: B\u0103l\u0163i, Chi\u015fin\u0103u, Bender, Akkerman \u015fi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Ho\u0163ului, Grigoriopol, Dub\u0103sari, Camenca, Cod\u00e2ma, Cotovsc, Ocna Ro\u015fie, R\u00e2bni\u0163a, Slobozia, Tiraspol \u015fi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.<\/p>\n<p>Conducerea fostei RASSM propune \u015fi ea cedarea c\u0103tre Ucraina pe l\u00e2ng\u0103 Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ce\u0163\u0103tii Albe \u015fi Chiliei, iar de la est de Nistru s\u0103 fie cedate doar raioanele Cod\u00e2ma, Balta \u015fi Pesciana.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-4248 size-full wp-image-1247\" title=\"bugonistria\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_1_bugonistria.jpg\" alt=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918 (II)\" width=\"0\" height=\"0\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong> &nbsp; \u2013 va urma &#8211;<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Viorel Dolha<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p>Authors: George GMT<\/p>\n<p><strong><a class=\"rssreadon\" title=\"Unirea Basarabiei cu Tara Mama, 27 Martie 1918 (II\" href=\"http:\/\/bit.ly\/GP6dYi\" rel=\"external\">Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201c\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria,&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1246,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[433,126,380,64,130],"class_list":["post-1248","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-basarabia","tag-istorie","tag-moldova","tag-romania","tag-unire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1248"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1246"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}