<\/p>\n
27 Martie 1918 \u2013 27 Martie 2012<\/strong><\/p>\n Totul despre Transnistria \u2013 ultima parte<\/strong><\/p>\n \u201c\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia, acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. \u00cen puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama ei Rom\u00e2nia\u201d.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Sf\u00e2\u015fierea Transnistriei<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Kievul \u00eens\u0103 prin pre\u015fedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei s\u0103-i revin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia \u015fi a Ismailului, Bolgradului \u015fi a opt din raioanele RASSM (Cod\u00e2ma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Ho\u0163ului, Ocna Ro\u015fie, Cerneansc, Kotovsk).69 De\u015fi \u00een urma analiz\u0103rii propunerilor Ucrainei \u015fi RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G.Malenkov secretar al CC al PCUS s\u0103 se adopte varianta RASSM70, \u00een 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea form\u0103rii RSSM \u00een varianta propus\u0103 de Ucraina.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cet\u0103\u0163enilor din urm\u0103toarele localit\u0103\u0163i transnistriene de a trece din componen\u0163a Ucrainei \u00een componen\u0163a Moldovei: Timcov (raionul Cod\u00e2ma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi \u015fi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) \u015fi dau curs doar cererilor satelor Doro\u0163caia Nou\u0103 \u015fi Sadovo (raionul Ocna Rosie).<\/p>\n <\/p>\n Iat\u0103 c\u00e2teva din numele localit\u0103\u0163ilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, H\u00e2rtop, Visterniceni, Bor\u015f, Dabija, Carle\u015fti, \u015eerpa, Culmea Veche \u015fi Nou\u0103 (raionul B\u00e2rzu); Valea Ho\u0163ului, Tocila, Grecu, Peri\u015fori, Handrabura, \u015ealpani (raionul Nani); P\u0103sat, Holmu, P\u00e2rlita, P\u0103s\u0103\u0163el, Mironi, B\u0103nzari, Bursuci, Mo\u015fneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Bud\u0103i, Buza, Str\u00e2mba, Bro\u015fteni, Slobozia, Buchet, Timc\u0103u, Plo\u0163i, \u015eerbi (raionul Crut\u00e2i); Ocna Ro\u015fie, Cl\u0103veni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co\u015fari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dub\u0103u, \u0162\u00e2buleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M\u0103l\u0103ie\u015fti, Ilie, Br\u00e2nza, Untilovca, G\u0103v\u0103nosu (raionul Ocna Ro\u015fie). Multe din numele rom\u00e2nesti vor fi schimbate: B\u00e2rzu \u00een Kotovsk, M\u0103rculeni \u00een Dimovka, Volo\u015fca \u00een Pisariovka, \u00centunecata \u00een Svetloe, Nani \u00een Ananiev, Vrabie \u00een Vradievka, Valea Ho\u0163ului \u00een Dolinskoie, M\u0103lai \u00een Karataevka, Ur\u00e2ta \u00een Elenovka etc.<\/p>\n <\/p>\n Numele moldovenilor au fost ucrainizate, \u015fi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevar\u0103 au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.<\/p>\n <\/p>\n Transnistria-a XI-a porunc\u0103 a decalogului rom\u00e2nesc<\/p>\n <\/p>\n Sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n <\/p>\n \u00centre 19 august 1941 \u015fi 29 ianuarie 1944, Rom\u00e2nia a avut sub administra\u0163ie temporar\u0103 ,,Transnistria\u201d ce se \u00eentindea \u00eentre Nistru \u015fi Bugul de p\u00e2n\u0103 la limanul Niprului, iar \u00een nord p\u00e2n\u0103 la apa Niomj\u00e2i \u015fi a Rovului. Teritoriul \u00een suprafa\u0163\u0103 de 44.000 km2 \u015fi o popula\u0163ie de 1,2 millioane locuitori a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 13 jude\u0163e: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub\u0103sari, Golta, Jugastru, Movil\u0103u, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, R\u00e2bni\u0163a, Tiraspol, Tulcin. \u00cen vederea deschiderii \u015fcolilor la 1941, primarii urmau s\u0103 consulte imediat ob\u015ftile locale spre a stabili limba de predare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (rus\u0103 sau moldoveneasc\u0103) dup\u0103 alegerea ob\u015ftei.<\/p>\n <\/p>\n P\u0103str\u00e2nd vechea \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een 64 de raioane, din cei 1.623 func\u0163ionari, doar 398 proveneau din Rom\u00e2nia. Din cele peste 1.000 de biserici desfiin\u0163ate de comuni\u015fti, \u00een 1943 nu erau \u00eenc\u0103 reparate doar 76. Al\u0103turi de 219 preo\u0163i localnici mai slujeau 250 preo\u0163i din \u0163ar\u0103. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, rom\u00e2ne\u015fti din Transnistria, apar publica\u0163ii ca: ,,Transnistria\u201d, ,,Glasul Nistrului\u201d, ,,Bugul\u201d, ,,Gazeta Odessei\u201d, ,,\u0162ara Bugului\u201d\u201d, ,,Molva\u201d. La Tiraspol s-a \u00eenfiin\u0163at Liceul rom\u00e2nesc ,,Duca Vod\u0103\u201d, iar cinematografe \u00een Tiraspol, Ananiev \u015fi Odessa. Reprezenta\u0163ii cinematografice au avut loc \u00een toate satele Transnistriei.76 \u00cen satul H\u00e2rj\u0103u au fost repatria\u0163i rom\u00e2ni din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate \u00eentre Prut \u015fi Bug la \u00eenceputul ac\u0163iunii).77 Din relat\u0103rile buliba\u015fei Coca din Sinte\u015fti \u2013 Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lag\u0103r unde au fost aduna\u0163i 2.600 \u0163igani.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen 1944 odat\u0103 cu \u00eenaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost \u00eencorporat\u0103 \u00een RSS Ucrainean\u0103, iar raioanele Camenca, R\u00e2bni\u0163a, Dub\u0103sari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia \u00een componen\u0163a RSS Moldovene\u015fti, situatie existent\u0103 \u015fi \u00een prezent.<\/p>\n <\/p>\n O Rom\u00e2nie extrem-oriental\u0103<\/p>\n <\/p>\n \u00cen 1966 R.Udler precizeaz\u0103 c\u0103 240 localit\u0103\u0163i cercetate \u00een cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau \u00een Ucraina (Transcarpatia, Cern\u0103u\u0163i, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Done\u0163k, Lugansk), \u00een RSSA Abhazia, \u00een Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate \u015fi pentru Omsk \u015fi Primorsk. V.Buescu aduce date noi privind diaspora rom\u00e2neasc\u0103 de peste Ural. \u00cen regiunea Orenburg \u015fi Turgai exist\u0103 sate pur moldovene\u015fti. \u00cen satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai \u00eent\u00e2i fuseser\u0103 coloniza\u0163i \u00een Simferopol. \u00cen satul Abiarski a \u00eent\u00e2lnit familii cu numele \u015eeptechi\u0163\u0103. \u00cen regiunea Samarkand exist\u0103 un sat exclusiv moldovenesc iar \u00een satul Orheievka din Semipalatinsk tr\u0103iau coloni din Orhei. Sate rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00een jurul Omskului \u015fi Akmolinskului \u015fi \u00een regiunea Tansk. \u00cen jurul ora\u015fului Irkutsk exist\u0103 rom\u00e2ni, unul din sate fiind Ceremskov. L\u00e2ng\u0103 Vladivostok pe fluviul Usuri exist\u0103 sate ca:Teiul, Z\u00e2mbreni, Bogat\u00e2rca, Ki\u015finovka, B\u0103lcine\u015fti, Dunai, Basarabia Nou\u0103, Log\u0103ne\u015fti cuprinz\u00e2nd la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, l\u00e2ng\u0103 Habarovsk, exist\u0103 sate ca: Inul, Aur, Dun\u0103rea. \u00cen Manciuria erau \u00eenainte de r\u0103zboi 20.000 de rom\u00e2ni. S-au semnalat pescari rom\u00e2ni din Primorsk care au cerut azil \u00een Japonia.<\/p>\n <\/p>\n \u00centre multele valuri de deport\u0103ri, emigr\u0103ri, coloniz\u0103ri ale rom\u00e2nilor spre est, un rol important l-a avut \u015fi str\u0103mutarea \u00een Siberia \u015fi Kazastan \u00eentre 1906-1914 a 60.000 basarabeni \u015fi crearea unei adev\u0103rate Rom\u00e2nii extrem-orientale.<\/p>\n <\/p>\n C\u00e2\u0163i a\u0163i muri pentru tricolor? Ea a f\u0103cut-o!<\/p>\n <\/p>\n \u00cen Ucraina, la recens\u0103m\u00e2ntul din 1989, existau la est de Nistru rom\u00e2ni \u00een regiunea Odessa care cuprinde \u00eens\u0103 \u015fi sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) \u015fi alte regiuni (73.128).81 Exista \u00een 1992 la Odessa o Societate Cultural\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 ,,Luceaf\u0103rul\u201d care edita \u015fi un s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cu acela\u015fi nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest s\u0103pt\u0103m\u00e2nal c\u0103 este un ,,alin pentru durerea ce m\u0103 \u00eencearc\u0103\u201d \u015fi c\u0103 ,,ne dor schimb\u0103rile c\u0103rora au fost supuse c\u00e2ndva denumirile satelor noastre\u201d \u015fi vorbe\u015fte de ,,existen\u0163a de veacuri a noastr\u0103 pe aceste locuri\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Interesele ruse\u015fti \u00een zon\u0103 a c\u0103ror expresie este conflictul \u00eenceput \u00een 1992 \u015fi tendin\u0163ele centrifuge continuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00eempiedic\u0103 accesul la via\u0163a na\u0163ional\u0103 m\u0103car pentru rom\u00e2nii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dac\u0103 la \u00eenceput 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latin\u0103, \u00een urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar \u015fcolile nr. 20 din Tiraspol (despre care T.Tabun\u015fcic vicepre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii ,,Transnistria\u201d83 anun\u0163\u0103 c\u0103 a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) \u015fi nr. 12 din R\u00e2bni\u0163a84. \u00cen \u00eentreaga Transnistrie moldovenii de\u0163in 40% din popula\u0163ie (ru\u015fii \u015fi ucrainenii de\u0163in doar 22, respectiv 28%); \u00een Tiraspol unde \u00een 1940 aveau 65% mai de\u0163ineau \u00een 1989 abia 12%.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul \u015fi regizorul Iovi\u0163\u0103 Vlad \u015fi academicianul I.Capiton Lupol) \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Maria Gherasim Isaicul \u00een timpul conflictului pleca \u015fi se \u00eentorcea de la \u015fcoal\u0103 purt\u00e2nd cu ea, tricolorul. \u00centr-o noapte au ucis-o \u015fi au aruncat-o \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103.85 Ferice de copiii ce au avut-o \u00een frunte. Vai nou\u0103 ce le permitem unor anali\u015fti rom\u00e2ni (nu doar lui Smirnov \u015fi armatei a XIV-a) s\u0103 afirme categoric c\u0103 nu avem interese \u00een Transnistria \u015fi c\u0103 aceasta nu apar\u0163inuse nicic\u00e2nd Rom\u00e2niei.<\/p>\n <\/p>\n Cu g\u00e2ndul la ace\u015fti bravi rom\u00e2ni transnistrieni va fi zis probabil C.Coposu c\u0103 ,,integritatea noastr\u0103 teritorial\u0103 p\u00e2n\u0103 la frontierele estice ale neamului este o obliga\u0163ie sf\u00e2nt\u0103, ca a XI-a porunc\u0103 a decalogului rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Autorit\u0103\u0163ile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controleaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 raioanele de la est de Nistru \u015fi ora\u015ful Tighina care este \u00een Basarabia. \u00cen 1992, dup\u0103 ce armata Moldovei a intrat \u00een Tiraspol, a primit ordin de la Snegur s\u0103 se retrag\u0103. Osta\u015fii au pl\u00e2ns de necaz. Chi\u015fin\u0103ul este \u00eendrept\u0103\u0163it conform dreptului interna\u0163ional s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea constitu\u0163ional\u0103 \u00een zon\u0103 \u00eens\u0103 a avut \u015fi are ni\u015fte ezit\u0103ri cel pu\u0163in suspecte.<\/p>\n \u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..<\/p>\n \u00cen prima jum\u0103tate a lui 2005 se pare c\u0103 mult\u0103 lume e \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de planul ucrainean de reglementare a conflictului. Acest plan prevede democratizarea regiunii prin alegeri monitorizate \u015fi apoi tratative cu organe legitime. Rom\u00e2nia propune retragerea armatei ruse, control al frontierei de c\u0103tre Chi\u015fin\u0103u, apoi alegeri \u015fi tratative privind statutul regiunii care s\u0103 respecte constitu\u0163ia Moldovei. Acest plan convine Moldovei care \u00een parlament a adoptat planul ucrainean cu multe amendamente \u00eenc\u00e2t este mai aproape de varianta rom\u00e2neasc\u0103. Se mai vrea intrarea \u00een negocieri a SUA, UE \u015fi a Rom\u00e2niei. Rusia se opune \u015fi mai ales \u00een ce prive\u015fte Rom\u00e2nia. Cel mai periculos este planul Kievului care dup\u0103 alegeri la Tiraspol poate conduce la recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a separati\u015ftilor. Ace\u015ftia ar putea apoi cere autodeterminarea \u015fi unirea cu Ucraina. Astfel o regiune \u00een care popula\u0163ia cea mai numeroas\u0103 o constituie moldovenii poate s\u0103 ajung\u0103 \u00een grani\u0163e ucrainene prin unirea popula\u0163iei ucrainene cu cea rus\u0103, \u00een aceast\u0103 formul\u0103 dep\u0103\u015find-o numeric pe cea rom\u00e2n\u0103. S-ar pune atunci problema autodetermin\u0103rii spre exemplu \u015fi a unor raioane majoritar rom\u00e2ne\u015fti din Ucraina sau cecene din Rusia etc etc. Diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a avut un puseu dat de B\u0103sescu apoi a t\u0103cut iar accept\u00e2nd aproape s\u0103 fie scoas\u0103 a doua oar\u0103 de la masa tratativelor. Se \u015ftie c\u0103 \u00een prezent p\u0103r\u0163i \u00een rezolvarea conflictului sunt doar Moscova. Kievul, Chi\u015fin\u0103ul, Tiraspolul \u015fi inactivul OSCE. Rom\u00e2nia are interese acolo fiindc\u0103 cei mai mul\u0163i locuitori sunt de un neam cu noi \u015fi s-a v\u0103zut cu ocazia \u00eencerc\u0103rilor de \u00eenchidere a unor \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti c\u0103 ace\u015fti fra\u0163i ai no\u015ftri simt rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n <\/p>\n Sper, stimate cititorule, c\u0103 te-ai convins c\u0103 avem oarece interese \u015fi dincolo de Nistru, cu toate c\u0103 probabil e\u015fti tipul de rom\u00e2n ce se revolt\u0103 c\u0103 americanii nu \u015ftiu de spa\u0163iul nostru mioritic, dar care permite cu senin\u0103tate s\u0103 fie \u0163inut \u00een bezn\u0103 de o \u015fcoal\u0103 ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fra\u0163ii s\u0103i din Transnistria, Transcarpatia, Pocu\u0163ia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Her\u0163a, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul s\u00e2rbesc \u015fi bulg\u0103resc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fra\u0163ii s\u0103i arom\u00e2ni, meglenorom\u00e2ni \u015fi istrorom\u00e2ni. Americanii sunt ni\u015fte nesuferi\u0163i superficiali. Ca bun rom\u00e2n, continu\u0103 s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii de a mai face rom\u00e2ni verzi din \u00eenc\u0103 c\u00e2\u0163iva unguri \u015fi nu \u00ee\u0163i pune problema celor 12 milioane de rom\u00e2ni din afara Rom\u00e2niei ce nu au acces la limba matern\u0103. Nu \u00ee\u0163i f\u0103 inim\u0103 rea ci treci mai bine la pagina sportiv\u0103.<\/p>\n <\/p>\n