A.U.G.:<\/strong> Pentru a dep??i periferia intern? sau pe cea extern??<\/p>\n
Ambele.<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Problema e destul de complex? ?i nu este exclus s? contrariez cu aceast? apreciere. Dup? p?rerea mea, pe plan extern, Rom\u00e2nia a p??it \u00een noua er? de dup? revolu?ia din 1989 lipsit? de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut s?-l acorde Rom\u00e2niei pentru politica sa de autonomie dus? \u00een perioada r?zboiului rece. ?tiu ca se mai vehiculeaz? \u00een anumite cercuri teza conform c?reia opozi?ia Rom\u00e2niei, desigur \u00een limitele posibilului, \u00eempotriva hegemoniei sovietice \u00een Comecon ?i \u00een Pactul de la Var?ovia nu ar fi fost real?. Aceste teze de care m-am lovit curent \u00een cadrul cercet?rilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise ?i invalidate de documentele ?i studiile publicate dup? 1989. \u00cen plus, Rom\u00e2nia a pornit ca cea mai s?rac? rud? din fostul bloc comunist. Era s?rac?, chiar dac? nu avea datorii la fel ca celelalte ??ri comuniste care \u00een 1989 erau \u00een pragul falimentului de stat.<\/p>\n Faptul c? a ie?it din comunism f?r? datorii nu i-a fost de mare folos Rom\u00e2niei.<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Ar fi putut s? fie altfel. \u00centr-o analiz? f?cut? \u00een februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se ar?ta c? acest lucru era \u00een avantajul Rom\u00e2niei, cre\u00e2nd precondi?iile pentru ca aceast? ?ar? \u201ea c?rei popula?ie s-a eliberat de valorile socialiste ?i care tradi?ional a fost educat? \u00een spiritul destinului comun cu lumea latin? s? se orienteze definitiv spre Vest\u201d. \u00cen aceste condi?ii, sus?ine mai departe Bogomolov, sprijinul material ?i financiar al Occidentului ar putea fi \u00eentr-adev?r eficient \u00eentr-o ?ar? care, spune el, posed? resurse economice ?i naturale \u00eendestul?toare. Din p?c?te, sprijinul material ?i financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci c?tre Polonia, Ungaria ?i mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, ?i \u00een privin?a sus?inerii economice de c?tre Occident\u00a0 exist? interpret?ri diferite.<\/p>\n La ce v? referi?i?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Se spune curent c? Rom\u00e2nia ar fi vrut cu tot dinadinsul s?-?i repl?teasc? datoriile pe la \u00eenceputul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut \u00eencotro.<\/p>\n Vre?i s? spune?i c? FMI a putut s? oblige regimul Ceau?escu s?-?i achite datoriile \u00eenainte ca ele s? fi devenit scadente?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Nu este vorba de scaden?a datoriilor. Dup? criza polon? din 1980, statul est-european cu imense datorii la b?ncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, \u00eentreb\u00e2ndu-se dac? statele comuniste din estul Europei vor fi capabile s?-?i achite datoriile contractate \u00een decursul anilor 1970. \u00cen 1981, Rom\u00e2nia avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceea?i datorie o avea ?i Ungaria, numai c?, din cauz? c? aceast? ?ar? avea doar jum?tate din popula?ia Rom\u00e2niei, datoria per capita a Ungariei era dubl? fa?? de cea a Rom\u00e2niei. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvat? de b?ncile str?ine occidentale, \u00een vreme ce Rom\u00e2nia a fost nevoit? s?-?i achite datoriile p\u00e2n? la ultimul ban.<\/p>\n De ce?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Este ?tiut c? ?i deciziile de natur? economic? sunt \u00een esen?? politice. \u00cen locul unei aprecieri proprii, v? prezint r?spunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brand\u00adst\u00e4tter, \u00een filmul ei \u201e?ah Mat. Strategia unei revolu?ii\u201d: \u201eAm vrut s? for??m Rom\u00e2nia s? fac? reforme, care \u00een cele din urm? ar fi scos popula?ia \u00een strad?, sau s? pl?teasc? datoriile, fapt care, \u00een cele din urm?, tot ar fi scos popula?ia \u00een strad?\u201d.<\/p>\n Vre?i s? spune?i c? FMI, prin faptul c? a obligat Rom\u00e2nia s?-?i pl?teasc? datoriile, a for?at de fapt izbucnirea revolu?iei?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.: <\/strong>Ne\u00eendoielnic, politica de austeritate la care a fost supus? popula?ia Rom\u00e2niei \u00een anii 1980 a fost printre\u00a0 factorii decisivi care au dus oamenii la disperare ?i, \u00een final, la revolt?.<\/p>\n Crede?i c?, for?\u00e2nd nota \u00een Rom\u00e2nia, regimul Ceau?escu ar fi putut c?dea \u00eenainte de c?derea Zidului Berlinului?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> ?ti?i c? \u201erepeti?ia general?\u201d pentru revolu?ia rom\u00e2n? a avut loc \u00een noiembrie 1987. Dar problema pe care o discutam \u00een 1982-1983 era de ce Rom\u00e2nia a refuzat acordul stand-by cu FMI, de \u00eencheierea c?ruia depindea ree?alonarea datoriilor ??rii cu b?ncile occidentale particulare. Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universit??ii Central Europene de la Budapesta, reiese clar c? planul propus de c?tre FMI pentru plata datoriilor Rom\u00e2niei prevedea m?suri de austeritate at\u00e2t de drastice \u00eenc\u00e2t a fost refuzat de conducerea de atunci a Rom\u00e2niei, fiind \u00eenlocuit cu un program propriu care, de?i mai pu?in sever dec\u00e2t cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru s?r?cia ?i lipsurile pe care le-au \u00eendurat oamenii p\u00e2n? \u00een 1989.<\/p>\n Dar cum ajunsese Rom\u00e2nia s? aib? acele datorii?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Datoriile la\u00a0firme Deci Rom\u00e2nia a primit bani din Occident pentru investi?ii, i-a folosit \u00een acest scop, dar \u201eafacerea\u201d \u00een care a investit a c?zut ?i nu a mai putut s? dea banii \u00eenapoi.<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.: <\/strong>Da. \u00cen principiu, fiind singura ?ar? din bloc care devenise membr? a FMI \u00eenc? \u00een 1972, \u00eenfrunt\u00e2nd URSS,\u00a0 Rom\u00e2nia ar fi trebuit s? fie tratat? preferen?ial de aceast? organiza?ie ?i de c?tre b?ncile occidentale.<\/p>\n ?i a luat vreodat? bani de la FMI \u00eenainte de 1989?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> A luat dou? tran?e ?i pe a treia nu a mai luat-o.<\/p>\n Ce-a f?cut cu banii? Ce sum? a luat?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.: <\/strong>Sume relativ mici. Banii\u00a0mul?i Nu a fost prea t\u00e2rziu?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Nu ?tiu dac? a c?zut prea devreme sau prea t\u00e2rziu, dar a c?zut prost: a plecat un regim anti-sovietic pentru ca s? vin? la putere un regim pro-sovietic. Dac? ar fi c?zut ?i\u00a0 regimul ?i sistemul ar fi fost altceva, dar a?a au ajuns \u00een fruntea ??rii ni?te persoane care pl?nuiau s? men?in? Rom\u00e2nia \u00eentr-o zon? gri, de influen?? a Uniunii Sovietice.<\/p>\n P\u00e2n? c\u00e2nd a durat de facto regimul pro-sovietic \u00een Rom\u00e2nia?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Faza grea a durat p\u00e2n? la scoaterea generalilor comploti?ti, \u00een frunte cu ministrul Ap?r?rii Nicolae Militaru numit imediat \u00een decembrie 1989, de la posturile lor, \u00een februarie 1990. A doua faz? s-a terminat o dat? cu c?derea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a ?inut p\u00e2n? la alegerile din 1996, c\u00e2nd, la alegerile parlamentare ?i preziden?iale din acel an, au fost \u00eenl?tura?i din CSAT ?i ultimii generali pro-sovietici.<\/p>\n Mai exist? ?i o a patra faz? a regimului pro-sovietic?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.:<\/strong> Nu, chiar ?i Ion Iliescu ?i-a dat seama dup? aceea c? ?ara trebuie s? mearg? \u00eentr-o direc?ie pro-occidental?. Din p?cate, noul pre?edinte Emil Constantinescu nu ?i-a putut onora promisiunea c? va duce Rom\u00e2nia cur\u00e2nd pe drumul integr?rii euro\/atlantice, Rom\u00e2nia nefiind \u00een 1997 printre acele ??ri foste comuniste alese pentru primul e?alon pentru integrarea \u00een NATO ?i \u00een UE. Abia \u00een urma r?zboiului din Kosovo, c\u00e2nd Rom\u00e2nia, dup? spusele pre?edintelui Constantinescu, \u201es-a comportat ca o ?ar? NATO\u201d, ?ara ?i-a \u00eenceput negocierile de aderare la UE, iar \u00een 2002 a primit und? verde pentru NATO. Deci, \u00een primul deceniu dup? revolu?ie, Rom\u00e2nia, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar ?i expertiz? din partea UE, a fost l?sat? \u00een deriv?, aici fortific\u00e2ndu-se cartelurile economice indigene.<\/p>\n Consolidarea acestor carteluri e o consecin?? a persisten?ei vechiului sistem?<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.: <\/strong>A fost at\u00e2t o consecin?? a felului \u00een care s-a f?cut schimbarea \u00een 1989, c\u00e2t ?i a faptului c? Rom\u00e2niei i-a lipsit o perspectiv? clar? a integr?rii \u00een sfera occidental?.<\/p>\n Spunea?i c? imediat dup? 1980 doar elita pro-sovietic? din Rom\u00e2nia s-a implicat \u00een politica ??rii.<\/em><\/strong><\/p>\n A.U.G.<\/strong>: Aceast? elit? a fost adus? la putere printr-o lovitur? de stat deghizat? \u00een r?scoal? popular?. Oamenii ie?iser? \u00een strad? cer\u00e2nd \u201eJos comunismul\u201d ?i s-au trezit cu \u201eJos Ceau?escu\u201d. A fost o mare gre?eal? fiindc? problema nu era doar Ceau?escu, ci comunismul ca sistem.<\/p>\n Totu?i, chiar ?i acum, la 21 de ani de la c?derea lui Ceau?escu, mai\u00a0mult A.U.G.:<\/strong> Aceast? nostalgie persist? \u00een toate ??rile foste comuniste, \u00eens? mai ales printre dezavan\u00adtaja?ii ?i perdan?ii schimb?rilor economice petrecute de atunci.\u00a0 Este cel pu?in straniu ca un om cult precum Mircea C?rt?rescu s?-?i m?rturiseasc? nostalgia dup? un tip de stabilitate\u00a0 cu Securitatea la poart? ?i \u00eenchisoarea la col?.<\/p>\n CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani<\/strong><\/p>\n Urmeaz? cursuri de Filologie si Stiinte politice la universitatile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand ?i la University of Southern California.<\/p>\n Ob?ine titlul de doctor \u00een filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. \u00cen 1963 p?r?se?te Romania, stabilindu-se la Munchen.<\/p>\n Intre 1969 si 1987 este analist principal, apoi director al sec?iei romane de cercetare la Radio Europa Libera, Munchen.<\/p>\n Intre 1988 si 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin.<\/p>\n Este autoarea volumelor \u201ePartei und Literatur in Rumanien seit 1945.<\/p>\n Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudosteuropas\u201d (1975), \u201eDie unvollendete Revolution. Rumanien zwischen Diktatur und Demokratie\u201d (1990) si \u201eSystemwandel in Rumanien.<\/p>\n Von der Revolution zur Transformation\u201d (1998), aparut si in limba rom\u00e2n? in anul 1999 sub titlul \u201eRevolu?ia neterminat?\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Annely Ute Gabanyi argumenteaz?, baz\u00e2ndu-se pe cercet?rile ?i analizele pe care le-a f?cut, c? regimul Ceau?escu nu ar fi vrut s?-?i pl?teasc? datoriile la b?ncile…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[108,64],"class_list":["post-126","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-economie","tag-fmi","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=126"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8295,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions\/8295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"http:\/\/www.previewshots.com\/images\/v1.3\/t.gif\")
<\/a> occidentale au fost contractate \u00eencep\u00e2nd din anii 1960, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a \u00eenceput s? pun? \u00een practic? propria strategie de dezvoltare economic?, care printre altele urm?rea ?i reducerea dependen?ei de livr?rile de energie ?i materii prime din Uniunea Sovietic?. Aceast? strategie avea trei componente: ob?inerea de petrol din ??ri aflate \u00een lumea a treia cu rezerve de petrol, \u00een schimbul efectu?rii de prospec?iuni, a livr?rii\u00a0 de instala?ii de foraj ?i a form?rii de speciali?ti \u00een institu?iile de \u00eenv???m\u00e2nt din Rom\u00e2nia; achizi?ionarea de tehnologie avansat? din Occident pentru construc?ia de rafin?rii \u00een Rom\u00e2nia ?i, \u00een cele din urm?, exportul produselor rafinate cu un\u00a0profit<\/a> substan?ial pentru Rom\u00e2nia. Dar au ap?rut r?zboiul dintre Iran ?i Irak, apoi criza petrolului ?i, \u00een acest context, Rom\u00e2nia nu a mai fost \u00een stare s?-?i achite datoriile la timp.<\/p>\n<\/a> au fost lua?i de la b?ncile private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, \u00eens?, documentelor interna?ionale pe care le-am cercetat, Rom\u00e2nia nu a vrut cu tot dinadinsul s? pl?teasc? aceste datorii dintr-o dat?, dup? cum sus?in anali?ti ?i istorici rom\u00e2ni. Numai c? Rom\u00e2nia a fost pus? la col?, iar poporul rom\u00e2n a tras lozul cel mai negru. \u00centr-un fel, acest lucru a avut partea lui bun?, de vreme ce a dus la c?derea regimului.<\/p>\n<\/a> de jum?tate din rom\u00e2ni spun c? \u00een comunism era mai bine ?i c? \u00een sine co<\/em><\/strong>\u00ad<\/em><\/strong>munismul era o idee bun?, prost aplicat?. Mai\u00a0mult<\/a> chiar, scriitorul Mircea C?rt?rescu este de p?rere c? \u201esistemul era groaznic, \u00eens? aveam stabilitate ?i fiecare ?tia ce-l a?teapt? \u00een ziua urm?toare\u201d. De ce crede?i c? aceast? nostalgie persist? \u00eentr-un fel chiar ?i la nivelul elitelor?<\/em><\/strong><\/p>\n