![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_0_sfatul_tarii_1918.jpg\" "\\"Sfatul_Tarii_1918\\"")
<\/p>\n
Sfatul Tarii<\/strong><\/p>\n Deoarece sarbatoarea celor 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara se apropie cu pasi repezi, este important sa ne re-amintim sacrificiul facut de generatii de romani patrioti, atat inainte de 1918 cat si dupa nelegiuirea din 1940 si sa intelegem dramele prin care au trecut acesti romani basarabeni precum si cei de dincolo de Nistru, care nu au reusit sa revina la Patria Mama, din cauza intereselor marilor puteri dar si din lipsa de interes a celor care au reprezentat Romania la Conferinta de Pace de la Paris la sfarsitul Primului Razboi Mondial.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n As dori sa mentionez cateva elemente de natura istorica, elemente pe care majoritatea romanilor nu le cunosc (multe dintre ele apartin domnului Viorel Dolha sau sunt si din alte surse). Acest articol este o varianta actualizata a celui publicat in 2010 pe blogul ASR Principelui Radu si intitulat \u201cSpre aducere aminte\u201d<\/strong>.<\/p>\n <\/p>\n Ceea ce ar trebui retinut, este ca deportarile din Basarabia si Transnistria (deoarece romanii erau numerosi si dincolo de Nistru) au inceput cu aproape doua secole inainte de 1940, numindu-se atunci colonizari, sub pretextul civilizarii unor teritorii asiatice ale Rusiei, a Crimeei si a spatiului Nistru-Nipru. Rusia a ajuns, pe etape in 1772 la Bug, in 1792 la Nistru si in 1812 la Prut<\/strong>, aceasta din urma datorandu-se tradarii lui Dimitrie Moruzzi (pedepsit de turci in acelasi an, prin decapitare \u2013 ma intreb daca ar fi primit pedeapsa cuvenita in cazul in care ar fi fost judecat de romani).<\/p>\n Fragmentarea populatiei romanesti<\/strong><\/p>\n Populatie romaneasca in Bugo-Nistria \u2013 sfarsitul sec XIX<\/strong><\/p>\n Referitor la impartirea provinciilor romanesti si trecerea lor sub control rusesc, apare in 1810 proiectul \u201eProzorovski\u201d, impartind teritoriile locuite de romani in 4 regiuni (Moldova, Basarabia, Muntenia, Oltenia)<\/strong> care puteau fi mai usor \u201eeliberate\u201d de sub turci si transformate in gubernii. Scopul declarat era transformarea lor prin rusificare, in state slave de legatura cu teritoriile otomane locuite de slavii balcanici.<\/p>\n Tot pe ratiunea slavizarii Balcanilor a fost impiedicat in ultimul moment de catre Rusia demersul unirii Bulgariei cu Romania, in 1887<\/strong>, prin recunoasterea lui Carol I ca rege al Bulgariei<\/strong>, asa cum arata istoricul militar Alex Mihai Stoenescu, in cartea sa \u201eIstoriaLoviturilorDeStatDinRomania\u201d vol.2. Sa ne imaginam ce ar fi insemnat pentru regiune refacerea imperiului vlaho-bulgar al Asanestilor!<\/p>\n Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor<\/strong><\/p>\n Planul \u201cProzorovski\u201d a fost continuat in toata perioada 1848-1918. Chiar si dupa realizarea unirii Moldovei (ce a mai ramas din ea dupa ce Bucovina a fost ocupata de austro-ungari, iar estul ei de catre rusi) cu Tara Romaneasca la 1859, Imperiul Tarist a incercat necontenit sa desfaca aceasta unire, creand diversiuni si amplificand nemultumirile populatiei si tensiunile in anumite zone ale Romaniei proaspat formate. Rusia a sprijinit cateva incercari de lovitura de stat, bazandu-se pe nemultumirea moldovenilor pentru mutarea capitalei la Bucuresti in locul Iasiului. <\/strong>Rascoala de la 1888 a fost un exemplu de ceea ce pot face serviciile de informatii tariste iar totul a culminat cu cea de la 1907. <\/strong>Chiar si analiza celor 4 atentate impotriva lui Ion C. Bratianu arata implicarea Rusiei, frustrata de politica abila a acestuia si de faptul ca in cateva randuri planurile Imperiului Tarist au fost demascate de catre Bratianu in fata celorlalte puteri ale vremii, Rusia trebuind sa dea explicatii<\/strong>.<\/p>\n Moldova lui Stefan cel Mare 1483 (fara Pocutia)<\/strong><\/p>\n Anterior acestei situatii, Nistrul ca frontiera \u00eentre Moldova si Rusia a fost recunoscut \u00eenca de Petru cel Mare prin Tratatul \u00eencheiat cu Dimitrie Cantemir la 1711, insa apoi intregul teritoriu a trecut sub suzeranitate otomana.<\/p>\n Moldova intreaga<\/strong><\/p>\n Desi primele mentiuni de depopulari ale Moldovei pentru colonizari in Rusia apar la 1739 (aproximativ 100.000 de persoane), scenariul respectat de Rusia si apoi de Uniunea Sovietica a fost conceput in timpul Tarinei Ecaterina a II-a. El presupunea o \u201ctransplantare a popula\u0163iei am\u00e2nduror Principatelor\u201d (la 1792 se raporta c\u0103 au fost a\u015feza\u0163i \u00eentre Nistru \u015fi Bug \u201cdou\u0103 treimi din locuitorii Moldovei), iar teritoriul autonom sa se numeasca \u201cMoldova Noua\u201d, propunerea de domnitor fiind A.I.Mavrocordat. In jurul anului 1783 au fost asezate si cateva mii de familii de romani ardeleni dincolo de Bug. Tot la 1792, surse rusesti mentioneaza ca 80% din populatia din Transnistria erau romani de origine.<\/p>\n <\/p>\n Chiar si temeliile orasului Odessa au fost puse de romani, renumita fiind suburbia Moldovanca, un sat romanesc dinaintea infiintarii orasului.<\/p>\n <\/p>\n La acest capitol, se poate usor constata ca \u201cucrainenii\u201d din regiunile enumerate mai sus (la care se adauga Nordul Maramuresului, Sudul Galitiei si Pocutia) au un procent insemnat de \u201csange\u201d romanesc (evident, au fost colonizate si alte populatii, totul urmat de etnocid si apoi de genocidul bolsevic, care au schimbat semnificativ raportul etnic).<\/p>\n Ar trebui mentionate si cateva momente cheie din perioada pregatirii Unirii Basarabiei cu Romania, 1917-1918 (citatele sunt pentru materialele ce nu-mi apartin):<\/p>\n <\/p>\n \u2022 \u201eLa 17 decembrie 1917 s-a organizat un congres al rom\u00e2nilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adun\u0103ri preg\u0103titoare la Tiraspol \u00een 16 noiembrie \u015fi Grigoriopol \u00een 21 noiembrie<\/strong> hot\u0103r\u00e2ndu-se ca fiecare sat s\u0103 trimit\u0103 doi delega\u0163i. \u0162inut sub semnul tricolorului, congresul a votat pentru crearea de \u015fcoli na\u0163ionale cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi alfabet latin; introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici, justi\u0163ia \u00een limba b\u0103\u015ftina\u015filor, medici rom\u00e2ni la sate, moldovenii s\u0103 fac\u0103 armat\u0103 \u00een oastea na\u0163ional\u0103 \u015fi alegerea a opt reprezentan\u0163i \u00een Rada ucrainean\u0103. S-a mai hot\u0103r\u00e2t tip\u0103rirea de gazete, \u00eemp\u0103r\u0163irea mo\u015fiilor la \u0163\u0103rani \u015fi s\u0103 se fac\u0103 tot posibilul ca Transnistria s\u0103 fie alipit\u0103 Basarabiei. \u015ei cum nu \u015ftiau dac\u0103 Basarabia va lupta pentru aceast\u0103 alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat aten\u0163iona ,,dac\u0103 vom l\u0103sa Ucraina s\u0103 taie o ramur\u0103 azi, alta m\u00e2ine, din copacul nostru va r\u0103m\u00e2ne buturuga\u201d<\/strong>. Trimisul Radei ucrainene a urat \u00een \u00eencheiere ,,Slav\u0103 Moldovei slobode\u201d.\u201d<\/p>\n <\/p>\n \u2022 \u201eCongresul ost\u0103\u015fesc moldovenesc de la \u00eenceputul lui noiembrie 1917 din Chi\u015fin\u0103u a avut pe ordinea de zi la punctul 8 ,,Moldovenii de peste Nistru\u201d \u015fi a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een Sfatul \u0162\u0103rii, rom\u00e2nii de peste Nistru s\u0103 de\u0163in\u0103 10 mandate<\/strong>. S-a mai cerut Ucrainei s\u0103 recunoasc\u0103 rom\u00e2nilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia acelea\u015fi drepturi pe care Basarabia le recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ilor etnice. Chi\u015fin\u0103ul mai cerea administra\u0163iilor transnistriene s\u0103 notifice num\u0103rul copiilor rom\u00e2ni de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103.50 La acest congres \u0163\u0103ranul transnistrean Toma Jalb\u0103 a \u00eentrebat ,,\u015fi cu noi care tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului, cum r\u0103m\u00e2ne fra\u0163ilor, pe noi cui ne l\u0103sa\u0163i?\u201d.\u201d<\/p>\n <\/p>\n \u2022 \u201e\u00cen 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din st\u00e2nga Nistrului \u00een calitate de deputat \u00een Rada ucrainean\u0103 ia cuv\u00e2ntul \u015fi cere drepturi egale pentru compatrio\u0163ii lui. Se preconiza un congres general al rom\u00e2nilor din Ucraina \u00een iunie 1918 dar abia \u00een decembrie 1919 la o Adunare na\u0163ional\u0103 au cerut organizarea lor \u00eentr-un stat na\u0163ional. La 21 martie 1919, \u00een urm\u0103rirea bandelor bol\u015fevice, rom\u00e2nii trec Nistrul \u015fi ocup\u0103 pentru scurt timp Tiraspolul \u015fi Razdelnaia<\/strong>.\u201d<\/p>\n <\/p>\n Romanii de dincolo de Nistru la inceputul sec XX<\/strong><\/p>\n Aceste elemente ar trebui sa figureze, dupa o cercetare atenta, in cartile noastre de istorie, pentru ca majoritatea romanilor si a celorlalte natiuni inca le ignora \u2026<\/p>\n <\/p>\n Ca mentiune, in 1920, la negocierile de la Paris, Romania a neglijat Transnistria, desi romanii de acolo cerusera unirea cu Tara. Totusi, intr-o discurs tinut la Var\u015fovia \u00een noiembrie 1920, Take Ionescu a tinut sa precizeze ca \u201c600.000 de rom\u00e2ni tr\u0103iesc dincolo de frontiera estic\u0103\u201d. Din aprilie 1920 \u00eencep revolte \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. R\u0103scula\u0163ii condu\u015fi de Tutunic\u0103 ocup\u0103 Balta, r\u0103scoala \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een raioanele Cod\u00e2ma \u015fi Ananev (raion despre care Marea enciclopedie rus\u0103 spunea c\u0103 \u201cmoldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului\u201d). \u00cen 1922, sub conducerea lui Chirsula, revolta a reizbucnit. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea \u00een s\u00e2nge a acestora s-au f\u0103cut deport\u0103ri \u00een mas\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Insusi Karl Marx declarase ca in Basarabia traiau majoritar romani. El afirmase in manuscrisele sale si urmatoarele randuri despre romani:<\/p>\n \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 e un fel de italian\u0103 oriental\u0103. B\u0103\u015ftina\u015fii din Moldo \u2013 Valahia se numesc ei \u00een\u015fi\u015fi rom\u00e2ni; vecinii lor \u00eei numesc vlahi sau valahi\u201d.<\/p>\n \u201eA fi suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din func\u0163iuni publice. Servilitatea fa\u0163\u0103 de interesele Rusiei era un titlul de promovare\u2026\u201d.<\/p>\n Principatele Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u201es-au ve\u015ftejit la umbra protec\u0163iei ruse\u201d.<\/p>\n \u201e\u0162\u0103ranul rom\u00e2n nutre\u015fte pentru \u2018muscal\u2019 (moscovit) numai ur\u0103\u201d. (Karl Marx)<\/p>\n <\/p>\n \u201cSunt doar c\u00e2teva dintre cele mai tari afirma\u0163ii scrise de c\u0103tre Karl Marx, p\u0103rintele comunismului, \u00een manuscrisele sale, publicate cu mare dificultate \u00een Rom\u00e2nia la 1964 \u015fi, mai apoi, ignorate, din motive politice, p\u00e2n\u0103 \u00een \u201989. Motivul era c\u0103 nu d\u0103dea bine ca autorul Manifestului comunist s\u0103 aib\u0103 p\u0103reri critice despre Rusia, indiferent \u00een ce form\u0103 se prezenta ea, \u015fi nu trebuia s\u0103 se accepte public ideea c\u0103 \u00eensu\u015fi Karl Marx considera pe cei care tr\u0103iau \u00een Basarabia \u0163arist\u0103 drept\u2026 rom\u00e2ni \u015fi vorbitori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. \u201c<\/p>\n \u2026<\/p>\n Trebuie remarcat si faptul ca la 12 octombrie 1924 se creaz\u0103 Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103, la est de Nistru, \u00een cadrul Ucrainei, capital\u0103 fiind Balta, cu \u201eo suprafa\u0163\u0103, la 1934, de 8.434 km2 \u015fi o popula\u0163ie de 615.500 locuitori din care 80% rom\u00e2ni<\/strong>, noua republic\u0103 cuprindea raioanele: Balta, B\u00e2rzula, Camenca, Crut, Dub\u0103sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro\u015fie, R\u00e2bni\u0163a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat\u0103 pentru a a\u0163\u00e2\u0163a pe nemul\u0163umi\u0163ii din Basarabia\u201d (Viorel Dolha). Limba oficiala a fost romana si mai apoi tranformata in \u201emoldoveneasca\u201d.<\/p>\n Harta etnica RASSM 1926<\/strong><\/p>\n Romania si Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103 in 1924<\/strong><\/p>\n In perioada interbelica, in Transnistria, crimele si deportarile au fost o prevestire a ceea ce urma sa se intample si la vest de Nistru, incepand cu 1940. Cazul Winnytsa<\/strong>, in Ucraina de azi, la care a lucrat si un roman, Florin Matrescu, este cutremurator: intre 1921-1938 au fost ucisi ucraineni nationalisti, romani, polonezi, rusi: \u201c\u00cen 1921-1922, au fost uci\u015fi peste 10.000 ofi\u0163eri, solda\u0163i \u015fi politicieni ucraineni, participan\u0163i la mi\u015fcarea de eliberare a \u0163\u0103rii lor; ulterior, circa 8000 de membri ai mi\u015fc\u0103rii \u201cUniunea pentru eliberarea Ucrainei\u201d; apoi, \u00eentre 1930-1933, circa 20.000 de \u0163\u0103rani care s-au opus colectiviz\u0103rii; \u00een 1935, o dat\u0103 cu asasinarea lui Kirov la Moscova, au fost \u00eengropate aici circa 20.000 de persoane; \u00een anii 1937-1938, poli\u0163ia secret\u0103 a aruncat \u00een acest cimitir circa 15.000 de ucraineni; iar \u00een ultima etap\u0103, cea din timpul foametei provocate, la Winnitza au fost \u00eenhumate circa 150.000 de persoane [29]. Aceea\u015fi lucrare ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u0103 din aceast\u0103 cifr\u0103 de 205.000 persoane, 60% erau \u0163\u0103rani, restul fiind muncitori \u015fi intelectuali; moartea s-a provocat prin \u00eempu\u015fcarea \u00een ceaf\u0103 cu dou\u0103 sau trei gloan\u0163e, metoda preferat\u0103 a poli\u0163iei politice sovietice, iar v\u00e2rsta victimelor era \u00een majoritate de 20-40 ani<\/strong>\u201d.<\/p>\n Transnistria sub administratie romaneasca 1941-1944<\/strong><\/p>\n Din acest punct de vedere, Ucraina ar trebui sa aleaga de care parte se situeaza: fie este mostenitoarea unei parti a imperiul sovietic si ca urmare trebuie sa raspunda solidar pentru anexarile de teritorii si masacrele savarsite de bolsevici, fie se dezice de gigantul rosu si adopta o atitudine de victima, alaturi de romani, polonezi, baltici, tatari si alte natii, participand insa la o negociere deschisa a statutului teritoriilor anexate, de reparatie istorica vis-a-vis de celelalte tari victime.<\/p>\n <\/p>\n Dupa caderea Uniunii Sovietice, o semnificatie aparte o are Declaratia Senatului american din 28 iunie 1991<\/strong>:<\/p>\n <\/p>\n \u201cOn June 28, 1991, the US Senate voted a resolution sponsored by Senators Jesse Helmes (R-NC) and Larry Pressler (R-SD), members of the US Senate Committee on Foreign Relations, which recommended the US Government to:<\/strong><\/p>\n 1. support the right to self-determination of the people of Moldova and Northern Bukovina, occupied by the Soviets, and to draft a decision to this end;<\/strong><\/p>\n <\/strong><\/p>\n 2. support the future efforts of the Government of Moldova to negotiate, if it desires so, a peaceful reunification of Moldova and northern Bukovina with Romania, as established in the Treaty of Paris (1920), respecting the existing norms of international low and principle 1 of the Helsinki Act\u201d.<\/strong><\/p>\n <\/strong><\/p>\n In the clauses of this Senate resolution it has been stated among other things that \u201c(\u2026) The armed forces of the Soviet Union invaded the Kingdom of Romania and occupied Eastern Moldova, Norther Bukovina and Hertsa Region. (\u2026) The annexation was prepared beforehand in a Secret Agreement to a Non-Aggression Treaty signed by the Governments of the Soviet Union and the German Reich on August 23, 1939. (\u2026) Between 1940 and 1953 hundreds of thousand of Romanian from Moldova and Northern Bukovina were deported by the USSR to Central Asia and Siberia (\u2026)\u201d<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/a>http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Soviet_occupation_of_Bessarabia_and_Northern_Bukovina[1]<\/sup><\/small><\/a><\/p>\n <\/p>\n Ma intreb de ce nimeni n-a facut mai nimic pentru a profita de aceasta \u201eusa deschisa\u201d?<\/strong><\/p>\n Impartirea Moldovei: Evul Mediu pana in prezent<\/strong><\/p>\n Harta Buceag 1930<\/strong><\/p>\n In ceea ce priveste deportarile si masacrele dintre 1940-1960, cel mai reprezentativ caz este cel de la Fantana Alba<\/strong> si cred, cu parere de rau pentru Ucraina, ca acolo ar trebui construit monumentul patimilor romanesti, potrivit initiativei expuse mai jos, care rezuma si pierderile umane din Basarabia si N. Bucovinei \u2013 estimare premergatoare comisiei infiintate de domnul presedinte Ghimpu:<\/p>\n <\/a>http:\/\/memorialromanesc.org\/[2]<\/sup><\/small><\/a><\/p>\n <\/p>\n PATIMILE BASARABENILOR<\/strong><\/p>\n A. PIERDERI UMANE ALE BASARABIEI SUB OCUPATIA SOVIETICA<\/strong><\/p>\n <\/p>\n I. PRIMA OCUPATIE SOVIETICA 28 Iunie 1940 \u2013 22 Iunie 1941<\/strong><\/p>\n In mai putin de un an, peste 300.000 de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentand 12.23% din populatia Basarabiei interbelice<\/span>.<\/p>\n 1. Arestari: \u2013 48.000 persoane:<\/p>\n \u00b7 Oameni politici care militasera pentru Unire, invinuiti de tradare, dintre care:<\/p>\n \u00b7 5 fosti deputati din Sfatul Tarii (Ion Codreanu, Leanca, Secara, Catelli)<\/p>\n \u00b7 1 fost senator<\/p>\n \u00b7 Functionari civili si militari \u2013 transferati la Tiraspol pentru siguranta<\/p>\n \u00b7 40 elevi ai Institutului Pedagogic Orhei \u2013<\/p>\n 2. Deportari \u2013 aproape 300.000 (in Nordul inghetat)<\/p>\n \u00b7 135.000 persoane pana in Septembrie 1940<\/p>\n \u00b7 19.200 persoane intre Octombrie-Noiembrie 1940<\/p>\n \u00b7 27.000 persoane in Decembrie 1940<\/p>\n \u00b7 100.000 persoane incepand cu 13-14 Iunie 1941<\/p>\n 3. Ucisi \u2013 30.000 prin impuscare sau tortura<\/p>\n \u00b7 Orchestra Simfonica a Basarabiei este ridicata pe 3 Iulie 1940 din gara Chisinau la intoarcerea din turneu, dusa langa Orhei si impuscata in Valea Morii.<\/p>\n \u00b7 1.000 persoane (copii, femei, adulti) \u2013 langa Odesa impuscate prin peretii de lemn ai unui tren de marfa cu 22 vagoane care-I transporta in Siberia.<\/p>\n \u00b7 450 persoane \u2013 gasite (multe mutilate) in gropile de la Consulatul Italian, Palatul Metropolitan, Facultatea de Teologie din Chisinau. Printre ei studenti, elevi, preoti, ceferisti.<\/p>\n \u00b7 87 persoane \u2013Sediul NKVD, Chisinau (15 cu mainile legate in groapa comuna)<\/p>\n \u00b7 19 persoane \u2013 gasite la Sediul NKVD-Cetatea Alba<\/p>\n \u00b7 6 persoane \u2013 Sediul NKVD, Ismail (5 barbati si o femeie cu mainile legate)<\/p>\n 4. TOTAL pierderi umane in prima ocupatie sovietica<\/strong><\/p>\n \u00b7 Deportari: 300.000<\/span><\/p>\n \u00b7 Ucisi: 30.000<\/span><\/p>\n \u00b7 TOTAL: 330.000<\/p>\n Deportati<\/strong><\/p>\n <\/p>\n II. A DOUA OCUPATIE SOVIETICA \u2013 23 August 1944<\/strong><\/p>\n 1. Deportari<\/p>\n \u00b7 250.000 persoane intre 1944-1948<\/p>\n \u00b7 11.324 familii 6 Iulie 1949<\/p>\n \u00b7 300.000 persoane intre 1954 \u2013 1964 (in Rusia si Kazahstan)<\/p>\n 2. Morti prin infometare provocata de Stalin<\/p>\n \u00b7 300.000 persoane<\/p>\n 3. TOTAL pierderi umane in a doua ocupatie sovietica<\/strong><\/p>\n \u00b7 Deportati: 875.000<\/span><\/p>\n \u00b7 Morti: 300.000<\/span><\/p>\n \u00b7 TOTAL: 1.175.000<\/span><\/strong><\/p>\n Cadavrul unei victime deshumata de autoritatile romane, in vara lui 1942, in ograda fostului sediu al NKVD-ului local<\/strong><\/p>\n <\/strong><\/p>\n III. TOTAL PIERDERI UMANE IN CELE DOUA OCUPATII SOVIETICE<\/strong><\/p>\n \u00b7 330.00 \u2013 Prima ocupatie sovietica<\/strong><\/p>\n \u00b7 1.175.000 \u2013 A doua ocupatie sovietica<\/strong><\/p>\n \u00b7 1.505.000 \u2013 TOTAL PIERDERI ROMANESTI<\/strong><\/p>\n B. PIERDERILE TERITORIALE ALE PROVINCIEI BASARABIA<\/p>\n Judetele Hotin (Nord), Ismail si Cetatea Alba (Sud) sunt incorporate Ucrainei la 2 August 1940.<\/p>\n Copii in gulagul sovietic<\/strong><\/p>\n <\/p>\n C. PIERDERILE ARMATEI REGALE ROMANE IN BASARABIA DUPA CAPITULARE<\/strong><\/p>\n 1. Deportari<\/span><\/p>\n \u00b7 180.000 soldati si ofiteri (doar cateva mii s-au intors)<\/span><\/p>\n 2. Executati prin impuscare in lagar (Katin romanesc)<\/span><\/p>\n \u00b7 50.000 soldati si ofiteri (schelete descoperite in mlastinile de la Balti).<\/span><\/p>\n <\/p>\n Dezarmarea Armatei Romane, iunie 1940<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n PATIMILE BUCOVINENILOR<\/strong><\/p>\n In 1940, Romania a fost fortata sa cedeze catre Uniunea Sovietica un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, in urma ultimatumului primit in luna iunie a aceluiasi an.<\/p>\n Imediat ce administratia si armata romana au fost evacuate, trupele din Armata Rosie si NKVD au ocupat teritoriul.<\/p>\n Listele Deportarilor<\/p>\n NKVD-ul a intocmit primele liste ale \u201etradatorilor de tara\u201d, cei cu rude in Romania sau banuiti ca vor sa fuga in Romania, care au fost deportati la munca fortata:<\/p>\n \u00b7 7 Decembrie 1940 \u2013 1.294 persoane<\/p>\n \u00b7 1 Ianuarie 1941 \u2013 1.085 persoane<\/p>\n Reprimarea Incercarilor de Refugiere<\/p>\n 19 Noiembrie 1940<\/p>\n 105 persoane (40 familii) au incercat sa treaca in Romania \u2013 din Suceveni<\/p>\n \u00b7 Ucisi: 3<\/p>\n \u00b7 Raniti: 2 raniti (capturati)<\/p>\n \u00b7 Refugiati in Romania: 100 (5 raniti)<\/p>\n \u00b7 Deportari: toate rudele celor 105 persoane<\/p>\n 6 Februarie 1941<\/p>\n 500 persoane au incercat sa treaca in Romania \u2013 din Mahala, Cotul-Ostritei, Buda, Sirauti, Horecea-Urbana, Ostrita<\/p>\n \u00b7 Ucisi: cca. 400 ( N. Merticar, N. Nica, N. Isac \u2013 organizatori)<\/p>\n \u00b7 Arestati: 44<\/p>\n \u00b7 Condamnati la moarte: 12<\/p>\n \u00b7 Condamnati la 10 ani munca silnica: 32<\/p>\n \u00b7 Refugiati in Romania: 57<\/p>\n \u00b7 Deportari in Siberia: toate rudele celor 500 persoane<\/p>\n Masacrul de la Fantana Alba \u2013 1 Aprilie 1941<\/strong><\/p>\n \u00b7 2.000- 3.000 persoane din Patrautii de Sus, Patrautii de Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni in coloana pasnica purtand in fata un steag alb si insemne religioase s-au indreptat spre granita cu Romania.<\/p>\n \u00b7 In poiana Varnita, la 3 km de granita, au fost mitraliati de sovieticii ascunsi in padure.<\/p>\n \u00b7 Supravietuitorii au fost urmariti de cavalerie si spintecati cu sabiile.<\/p>\n \u00b7 Ranitii au fost legati de cozile cailor si tarati in in 5 gropi comune sapate dinainte unde au fost ingropati de vii: batrani, femei, copii, sugari.<\/p>\n \u00b7 Altii au fost arestati de NKVD-ul din Hliboca (Adancata), torturati si aruncati de vii intr-o groapa comuna din cimitirul evreesc peste care s-a turnat var nestins.<\/p>\n <\/p>\n 12-13 Iunie 1941<\/p>\n <\/p>\n Peste 13.000 de romani au fost deportati in Siberia si Kazahstan<\/p>\n <\/p>\n Conform cercet\u0103rilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii:<\/strong><\/p>\n \u2022 \u00centre iunie 1940 \u015fi iunie 1941, 300.000 de basarabeni \u015fi bucovineni au fost deporta\u0163i, din care 57.000 au murit;<\/span><\/p>\n \u2022 \u00centre martie 1944 \u015fi mai 1945, 390.000 de de basarabeni \u015fi bucovineni au fost deporta\u0163i, din care 51.000 au murit;<\/span><\/p>\n \u2022 \u00centre mai 1945 \u015fi decembrie 1953, 1.654.000 de de basarabeni \u015fi bucovineni au fost deporta\u0163i, din care 215.000 au murit (majoritatea \u00een Gulag \u015fi pe drum).<\/span><\/p>\n <\/p>\n \u00cen total, dup\u0103 Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, \u00een mare parte rom\u00e2ni, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS \u00een 1940 \u00een dauna Rom\u00e2niei, din care 703.000 au fost ucise. <\/strong>Aceasta reprezint\u0103 o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lun\u0103, ceeace \u00eenseamna aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.<\/p>\n <\/p>\n Potrivit cercet\u0103rilor istoricului american Charles King, diferen\u0163a dintre popula\u0163ia teritoriului anexat la recens\u0103mintele din 1938 (rom\u00e2nesc) \u015fi 1959 (sovietic), \u0163in\u00e2nd cont de cei 280.000 de evrei deporta\u0163i \u015fi uci\u015fi \u00een perioada iulie 1941-martie 1944 \u015fi de intensa colonizare sovietic\u0103 dup\u0103 august 1944, arat\u0103 c\u0103 deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, c\u0103 popula\u0163ia b\u0103\u015fina\u015f\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\/moldoveneasc\u0103 s-a men\u0163inut la fa\u0163a locului \u00een propor\u0163ie de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar f\u0103r\u0103 Transnistria) fa\u0163\u0103 de propor\u0163ia de 74% \u00eenainte de r\u0103zboi<\/span>. Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezint\u0103 aproximativ 450.000 de persoane. Mul\u0163i locuitori rom\u00e2ni, ru\u015fi albi sau refugia\u0163i anticomuni\u015fti din Basarabia care nu au reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2nd URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturate de c\u0103tre for\u0163ele NKVD sovietice; un procent ridicat din ace\u015ftia au fost \u00eempu\u015fca\u0163i sau deporta\u0163i.<\/p>\n Harta etnica a Basarabiei in 1930<\/strong><\/p>\n Harta etnica a R.Moldova-2004<\/strong><\/p>\n Autorit\u0103\u0163ile sovietice au vizat mai multe grupuri socio-economice, datorit\u0103 situa\u0163iei lor economice, politice, sau datorit\u0103 leg\u0103turilor cu fostul regim rom\u00e2nesc. Ei au fost deporta\u0163i \u00een Siberia \u015fi \u00een nordul RSS Kazah\u0103; unii dintre ace\u015ftia au fost \u00eenchi\u015fi sau executa\u0163i. \u00cen conformitate cu Raportul Tism\u0103neanu, \u00een 1940-1941 pe timp de pace, 86.604 persoane au fost arestater \u015fi deportate, \u00een timp ce istoricii ru\u015fi au prezentat un num\u0103r estimativ de 90.000 pentru aceea\u015fi perioad\u0103. NKVD s-a concentrat asupra grup\u0103rilor socotite anti-sovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active \u00eentre 1944 \u015fi 1952.<\/p>\n <\/p>\n O campanie de eradicare a a\u015fa-zi\u015filor chiaburi a fost orientat\u0103 contre familiilor \u0163\u0103ranilor proprietari din Moldova, care au fost deporta\u0163i \u00een Siberia \u015fi Kazahstan. De exemplu, \u00een dou\u0103 zile, 6 iulie \u015fi 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate prin ordin al ministrului de stat \u015fi de securitate I. L. Mordove\u0163 \u00een conformitate cu un plan numit \u201eOperatiunea Sud\u201d.<\/span><\/p>\n <\/p>\n Alte campanii de deportare au fost \u00eendreptate c\u0103tre: etnicii germani (al c\u0103ror num\u0103r a sc\u0103zut de la peste 140.000 \u00een 1938 la 4.000 \u00een 1959, datorit\u0103 migra\u0163iei voluntare din timpul r\u0103zboiului \u015fi prin reloc\u0103ri for\u0163ate \u00een calitate de colaboratori dup\u0103 r\u0103zboi) \u015fi c\u0103tre minorit\u0103\u0163ilor religioase (700 de familii, mai ales Martorii lui Iehova au fost deporta\u0163i \u00een Siberia, \u00een aprilie 1951 \u00een cadrul planului numit \u201eOpera\u0163iunea Nord\u201d.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n In concluzie, cumuland cifrele deportarilor, executiilor si colonizarilor, au avut de suferit in jur de 3 milioane de persoane sau chiar mai mult, iar din punctul meu de vedere, toate aceste etape ar trebui sa se gaseasca intr-un raport complet al etnocidului si genocidului indreptat impotriva romanilor din est\u2026<\/span><\/p>\n <\/p>\n Ma intreb cine isi va asuma aceasta recunoastere istorica a ceea ce s-a intamplat in ultimii 300 de ani, in afara de istoricii de profesie. Gestul domnului presedinte Ghimpu este un bun inceput, dar este si un mare risc, mai ales daca Romania nu va sustine acest demers. Minimul a ceea ce ar putea sa faca Romania, ar fi sa re-instituie zi de doliu national, ziua pierderii Basarabiei si nordului Bucovinei \u2013 28 iunie<\/strong>, pentru a fi solidara cu gestul Republicii Moldova\u2026 tot asa cum ziua Uniri Basarabiei cu Tara, 27 martie (9 aprilie pe stil nou), sa fie proclamata sarbatoare nationala<\/strong>.<\/p>\n <\/p>\n Sper ca odata cineva acolo sus sa se intoarca cu fata spre noi si sa ni se faca \u201cun minim de dreptate\u201d fara a-i obliga pe altii sa treaca prin ce au trecut inaintasii nostri!<\/p>\n <\/p>\n Actul Unirii Basarabiei cu Romania<\/strong><\/p>\n Romania dodoloata<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Marius Zgureanu<\/strong><\/p>\n <\/p>\n<\/p><\/div>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_1_98-cruce_s.jpg\" "\\"98-cruce_s\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_2_rdjr-002.jpg\" "\\"rdjr-002\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_3_bugonistria.jpg\" "\\"Bugonistria\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_4_436px-campaigns_of_ivan_assen_ii.jpg\" "\\"436px-Campaigns_of_Ivan_Assen_II\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_5_moldova1483_png.jpg\" "\\"Moldova1483_PNG\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_6_bessarabia_region.jpg\" "\\"Bessarabia_region\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_7_harta_etnica_rassm.jpg\" "\\"Harta_etnica_rassm\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_8_romania_massr_1920.jpg\" "\\"Romania_MASSR_1920\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_9_judeele.jpg\" "\\"Jude\u0163ele")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_10_partitions_of_moldavia.jpg\" "\\"Partitions_of_Moldavia\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_11_bb_harta_bugeac_basarabia_de_sud_1930.png\" "\\"BB_HARTA_BUGEAC_BASARABIA_DE_SUD_1930\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_12_zi-de-doliu-national-rapirea-basarabiei-de-hitl.jpg\" "\\"Zi-de-Doliu-National-Rapirea-Basarabiei-de-Hitler-Stalin-28-iunie-1940-Bucuresti\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_13_deportati_s.jpg\" "\\"Deportati_s\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_14_cadavru.jpg\" "\\"Cadavru")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_15_gulagcopii2_s.jpg\" "\\"gulagCopii2_s\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_16_dezarmarea_armatei_romane_pata_pe_blazon_iunie1.jpg\" "\\"Dezarmarea_armatei_romane_pata_pe_blazon_iunie1940\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_17_harta_etnica_basarabia_1930.jpg\" "\\"harta_etnica_basarabia_1930\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_18_harta_etnica_a_republicii_moldova_2004.png\" "\\"Harta_etnica_a_Republicii_Moldova_2004\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_19_actul_unirii.jpg\" "\\"Actul_Unirii\\"")
<\/p>\n![\"Suferintele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/3_20_ro_mare.jpg\" "\\"RO_MARE\\"")
<\/p>\nReferences<\/h3>\n