{"id":1310,"date":"2012-04-03T00:45:00","date_gmt":"2012-04-03T00:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1310"},"modified":"2018-11-13T08:51:40","modified_gmt":"2018-11-13T08:51:40","slug":"luptele-interne-si-calea-spre-dezastru-mazinkert","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1310","title":{"rendered":"Luptele interne \u0219i calea spre dezastru (Mazinkert)"},"content":{"rendered":"

\"Luptele<\/p>\n

<\/span><\/p>\n

La ora actual\u0103, pe arena interna\u021bional\u0103 se petrec lucruri extrem de grave care vor afecta direct \u0219i Rm\u00e2nia. Am expus unele dintre ele \u00een articolul <\/a>Noul cutremur geopolitic[1]<\/sup><\/small><\/a>, dar parc\u0103 noi, rom\u00e2nii, ne comport\u0103m ca ni\u0219te zombi seda\u021bi care ignor\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul lor, fiind profund interesa\u021bi doar de luptele politice interne f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it. Pentru noi, pentru massmedia noastr\u0103 este mai important cine pleac\u0103 dintr-un partid \u0219i cum se schimb\u0103 echilibrul \u00een parlament, cine \u0219i ce mai zice despre b\u0103t\u0103lia politic\u0103 intern\u0103 cu unicul scop electoral. \u00centre timp, pe plan interna\u021bional se petrec evenimente majore, se cutremur\u0103 din temelii vechea ordine \u0219i se impun reguli noi despre care nici nu avem habar, dar aceste fapte se \u00eent\u00e2mpl\u0103, fie c\u0103 ne place sau nu. Dar, ca de obicei, noi st\u0103m deoparte \u0219i habar nu avem, st\u0103m pe margine \u0219i aplaud\u0103m sau huiduim evolu\u021biile pe scena politic\u0103 intern\u0103, num\u0103r\u00e2nd cu \u00eenfrigurare locurile din parlament \u0219i viitoarea configura\u021bie politic\u0103. <\/span><\/p>\n

\u00centre timp, \u0219tie cineva c\u0103 Rogozin a fost numit responsabil pentru Transnistria din partea Rusiei? \u0218tie cineva ce \u00eenseamn\u0103 asta sau cine este acest Rogozin? \u0218tie cineva ce a declarat acesta? \u0218i ce implic\u0103 asta? \u0218tie cineva despre articolele publicate pe Regnum despre poporul rom\u00e2n \u0219i despre Basarabia, tocmai acum, culmea coinciden\u0163ei, \u015fi care insist\u0103 pe caracterul rusesc al acestei provincii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een ciuda tuturor eviden\u021belor, inclusiv al declara\u021biilor responsabililor ru\u0219i care confirm\u0103 caracterul rom\u00e2nesc al Basarabiei (vezi <\/a>Rom\u00e2nitatea Basarabiei dup\u0103 autorii ru\u015fi[2]<\/sup><\/small><\/a>)). Dar nu, massmedia noastr\u0103 este prea ocupat\u0103 cu b\u0103l\u0103c\u0103reala noastr\u0103 intern\u0103 \u00een timp ce Hannibal ante portas!<\/em><\/strong>
<\/span><\/span>
<\/span><\/p>\n

Da, a\u0219a este, ne merit\u0103m soarta, suntem \u00een coada Europei, culmea, noi, care ne-am b\u0103tut cu cele mai mari imperii, i-am f\u0103cut s\u0103 mu\u0219te \u021b\u0103r\u00e2na pe turci, pe ru\u0219i, pe austro-ungari, pe germani, \u0219i pe cine mai vre\u021bi voi, \u0219i am r\u0103mas aici ca o insul\u0103 latin\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de du\u0219mani care ne doreau dispari\u021bia, o enigm\u0103 \u0219i un miracol, dup\u0103 cum spunea Gheorghe Br\u0103tianu, ucis de comuni\u0219ti \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet. Dar \u015fi acum, tot noi, urma\u015fii celor care i-au \u00eengenuncheat pe cei susnumi\u0163i, suntem departe de a merita jertfa \u00eenainta\u015filor no\u015ftri. Uita\u0163i-v\u0103 la noi!<\/span><\/p>\n

Cu at\u00e2t mai mult pot spune c\u0103 ne merit\u0103m soarta, este suficient s\u0103 ne uit\u0103m pe forumuri, oriunde este vorba de politica intern\u0103 vom g\u0103si sute de comentarii, pro \u0219i contra, \u00eenjur\u0103turi, demonstra\u021bii, explica\u021bii, despic\u0103ri ale firului \u00een zeci de buc\u0103\u021bi, pasiunea politic\u0103 intern\u0103 se manifest\u0103 din plin. <\/span><\/p>\n

Dar c\u00e2nd vine vorba de o problem\u0103 extern\u0103, pauz\u0103. To\u021bi ace\u0219ti postaci care lupt\u0103 cu aplomb pentru o cauz\u0103 electoral\u0103 devin mu\u021bi ca pe\u0219tii. De parc\u0103 nu ar fi important, de\u0219i tocmai asta este cel mai important. Am \u00eencercat s\u0103 explic aceste lucruri \u00een articolul <\/a>Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului[3]<\/sup><\/small><\/a>), dac\u0103 cineva s-ar obosi s\u0103-l citeasc\u0103. Este suficient s\u0103 compar\u0103m num\u0103rul de comentarii de pe forumuri unde se dicut\u0103 politica intern\u0103 \u0219i cele referitoare la problemele externe. Ve\u021bi fi sidera\u021bi de interesul publicului pentru intern, chiar dac\u0103 la extern se petrec lucruri majore care vor implica \u0219i internul. De parc\u0103 am tr\u0103i \u00eentr-o lume absurd\u0103, mi se pare c\u0103 politicienii no\u0219tri ar fi ca \u0219i cum s-ar lupta pentru conducerea Titanicului \u00een timp ce acesta se scufund\u0103 lovit de aisbergul extern.<\/span><\/p>\n

Lupta politic\u0103 intern\u0103 care duce la c\u0103derea statului nu este ceva nou. Doresc doar s\u0103 exemplific cu un caz din istorie \u0219i cred c\u0103 am ales unul reprezentativ<\/span>.<\/span><\/p>\n

Mazinkert (1071) sau cum s\u0103 pierzi un imperiu<\/strong> <\/span>
            <\/span><\/p>\n

Nu degeaba se spune c\u0103 \u00eenainte de a fi dobor\u00e2te de dinafar\u0103, marile imperii sunt m\u0103cinate din interior. Bizan\u0163ul nu a f\u0103cut excep\u0163ie, de\u015fi s-a men\u0163inut ca o for\u0163\u0103 puternic\u0103 timp de \u00eenc\u0103 o mie de ani de la c\u0103derea Imperiului Roman. Dar, \u00een mare m\u0103sur\u0103, s-a men\u0163inut nu numai prin for\u0163a armelor, ci \u015fi printr-un amestec de diploma\u0163ie \u015fi intrig\u0103, asmu\u0163ind du\u015fmanii unii \u00eempotriva altora, recurg\u00e2nd la astfel de mijloace din ce \u00een ce mai des. Dar aceast\u0103 predilec\u0163ie spre intrig\u0103 a amor\u0163it spiritul r\u0103zboinic, \u00eentre\u0163inerea unei armate puternice, diminu\u00e2nd astfel capacitatea militar\u0103 a imperiului, care s-a v\u0103zut astfel lipsit de baza puterii, deoarece de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd nu merge altfel, calea armelor r\u0103m\u00e2ne singura op\u0163iune. Iar imperiul se vedea pus \u00een situa\u0163ia de a nu avea aceast\u0103 ultim\u0103 op\u0163iune. Mai mult, predilec\u0163ia spre intrig\u0103 \u015fi lupte interne \u00eentre familiile puternice a devenit regula de baz\u0103, tot mai multe resurse consum\u00e2ndu-se \u00een lupta politic\u0103 pentru putere, \u00een timp ce administrarea imperiului r\u0103m\u00e2nea o problem\u0103 secundar\u0103. Poate dac\u0103 am fi tr\u0103it pe vremea aceea \u00een Bizan\u0163, mare diferen\u0163\u0103 nu am fi sesizat \u00eentre luptele politice de atunci \u015fi cele de acum de la noi. Dar pe ei acestea i-au costat un imperiu. Pe noi? C\u00e2t ne cost\u0103, sau c\u00e2t ne va costa?<\/span><\/p>\n

Imperiul bizantin, \u00een cei o mie de ani de existen\u0163\u0103 de dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman de Apus (476 AD) a trecut prin mai multe faze, at\u00e2t de expansiune (sub Iustinian), c\u00e2t \u015fi declin. Valurile necru\u0163\u0103toare ale Islamului, iscate de Mohamed \u00een Peninsula Arabic\u0103, dup\u0103 ce au \u00eenecat Arabia, nordul Africii, Spania, fiind oprite de Carol Martel (bunicul lui Carol cel Mare la Poitires, 732), iar \u00een est supun\u00e2nd teritorii p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103, s-au izbit \u015fi de zidurile Constantinopolelui \u00een anii 717-718. Focul grecesc i-a salvat atunci pe bizantini, dar arabii mu\u015fc\u0103 \u015fi \u00eenghit tot mai multe felii din vechiul imperiu. La \u00eenceput, ajung\u00e2nd cu cuceririle \u00een Asia Central\u0103 \u015fi impun\u00e2nd religia islamic\u0103, arabii au folosit popoarele turcice ca \u015fi sclavi \u00een propriile lor armate.  Dar \u00een timp, dup\u0103 ce au adoptat islamul ca \u015fi religie, aceste popoare au \u00eenceput s\u0103-\u015fi duc\u0103 politica proprie de expansiune, de asemenea \u00een numele Profetului. \u00cen secolele X \u015fi XI, conduc\u0103tori turcici ca \u015fi Mahmud al Gazni au dus expansiunea \u00een India, iar alte popoare s-au extins spre vest, c\u0103tre Anatolia. Ace\u015ftia din urm\u0103 au fost turcii seleucizi sau selgiucizi.<\/span><\/p>\n

Ca un val nimicitor au cobor\u00e2t \u00eentre anii 1028-1038 de la nord de Marea Aral, ocup\u00e2nd cu repeziciune \u015fi instituind un imperiu care a ajuns (\u00een perioada de maxim\u0103 extindere) din Anatolia p\u00e2n\u0103 \u00een India, provincia Punjab. \u00cen 1055 cuceresc Bagdadul \u015fi se extind tot mai mult spre vest, c\u0103lc\u00e2nd hotarele \u015fi duc\u00e2nd raiduri \u00een interiorul Imperiului Bizantin.<\/span><\/p>\n

La conducerea Imperiului Selgiucid ajunge \u00een 1062 Arp Aslan, mo\u0219tenind tronul de la unchiul s\u0103u Toghril Beg. Cronicile sunt oarecum neclare asupra personalit\u0103\u021bii sale, unele insist\u00e2nd asupra cruzimii sale, altele asupra eficien\u021bei sale ca lider \u0219i asupra faptului c\u0103 era un drept judec\u0103tor. Un lucru este sigur, a fost un mare lider militar, combin\u00e2nd cu u\u0219urin\u021b\u0103 pruden\u021ba, \u0219mecheria \u0219i voin\u021ba de neclintit. Datorit\u0103 acestor calit\u0103\u021bi reu\u0219e\u0219te s\u0103 cucereasc\u0103 Georgia, Armenia \u0219i Anatolia.<\/span><\/p>\n

De partea cealalt\u0103, \u00een anul 1068, moare Constantin al X-lea Ducas, iar v\u0103duva sa, Eudochia, \u0219i-a ales ca so\u021b \u0219i viitor \u00eemp\u0103rat un t\u00e2n\u0103r general pe nume Romanus Diogenes. Acesta era un general capabil, curajos, capabil s\u0103 \u00eensufle\u021beasc\u0103 propriile trupe \u0219i s\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nte du\u0219manii. <\/span><\/p>\n

Timp de secole, armata bizantin\u0103 a stat \u0219i ap\u0103rat frontierele imperiului, \u00een ultima vreme mai ales \u00eempotriva puterii tot mai agresive a Islamului. Dar imperiile \u0219i obosesc, e suficient ca la tron s\u0103 se succead\u0103 c\u00e2\u021biva despo\u021bi care s\u0103 risipeasc\u0103 finan\u021bele v\u0103duvind armata de resurse, pentru ca lucrurile s\u0103 intre \u00eentr-o spiral\u0103 greu de controlat. Mai mult, lenevia, luxul care corupea pe oricine \u00een capitala imperial\u0103 de la Constantinopole, intrigile \u0219i disputele interne pentru putere, puteau face pe oricine s\u0103 se complac\u0103 \u00een atmosfera tr\u00e2ndav\u0103 \u0219i corupt\u0103, plin\u0103 de petreceri din palatele imperiale. Iar c\u00e2nd banii au devenit mai pu\u021bini, prima care a avut de suferit a fost armata \u0219i flota care pe vremuri era st\u0103p\u00e2na estului Mediteranei.<\/span><\/p>\n

Paradoxal, Romanus Diogenus era un adev\u0103rat general \u0219i lupt\u0103tor, decis readuc\u0103 imperiului statutul \u0219i gloria de odinioar\u0103. A \u00eenceput reorganizarea armatei, cheltuind pentru asta sume importante din visteria destul de s\u0103rac\u0103 a imperiului. Cum era \u0219i normal la curtea bizantin\u0103, \u00eemp\u0103ratul avea \u0219i du\u0219mani. \u00cen primul r\u00e2nd era du\u0219m\u0103nit chiar de familia Ducas, a fostului \u00eemp\u0103rat decedat, care \u00eel privea ca \u0219i pe un uzurpator \u0219i \u00eencerca s\u0103-l detroneze. Poate altul i-ar fi ucis pur \u0219i simplu, dar Romanus era un \u00eemp\u0103rat cu suflet nobil \u0219i care nu dorea s\u0103-\u0219i \u00eenceap\u0103 domnia cu o crim\u0103. S-a mul\u021bumit doar s\u0103-l exileze pe adversarul cel mai \u00eenver\u0219unat, fratele fostului \u00eemp\u0103rat, Ioan Ducas. Concomitent, a \u00eencercat sau a fost nevoit s\u0103-i apropie pe ceilal\u021bi membri ai familiei, \u00een special pe Andronicus Ducas, fiul exilatului Ioan Ducas. A gre\u0219it.<\/span><\/p>\n

A gre\u0219it \u00eenc\u0103 o dat\u0103 atunci c\u00e2nd a refuzat o solu\u021bie diplomatic\u0103, la aflarea ve\u0219tii distrugerii Armeniei, aliata sa, \u0219i a capitalei sale Ani de c\u0103tre selgiucizii lui Arp Aslan. Miz\u00e2nd pe cartea r\u0103zboiului, se pare c\u0103 s-a pripit, armata nu era \u00eenc\u0103 suficient de organizat\u0103, doar superioritatea numeric\u0103 ar fi putut aduce decizia de partea bizantin\u0103. Dar \u0219i num\u0103rul ridicat al solda\u021bilor bizantini era \u00een\u0219el\u0103tor. Ideea de a servi \u00een armat\u0103 c\u0103zuse \u00een desuetitudine pentru tinerii bizantini, a\u0219a c\u0103 imperiul a angajat o sumedenie de mercenari, pe a c\u0103ror loialitate, de\u0219i pl\u0103tit\u0103 cu bani grei, nu se putea conta \u00een momentul \u00een care lucrurile \u00eencepeau s\u0103 mearg\u0103 prost. Mai mult, existen\u021ba mul\u021bimii de mercenari care nu cuno\u0219teau limba \u0219i stilul de lupt\u0103 al bizantinilor creea majore dificult\u0103\u021bi de comunicare \u0219i de \u00een\u021belegere a ordinelor \u0219i manevrelor imenselor \u0219i multiplelor corpuri de oaste. Mai mult, comandan\u021bii bizantini nu puteau conta pe loialitatea unora dintre mercenari, tem\u00e2ndu-se ca ace\u0219tia s\u0103 nu dezerteze sau s\u0103 se al\u0103ture inamicului.<\/span><\/p>\n

Totu\u0219i, Romanus decide r\u0103zboiul. La \u00eenceputul lunii martie 1071, el p\u0103r\u0103se\u0219te Constantinopole pentru a se \u00eendrepta spre Sebastea, unde \u00eel a\u0219tepta grosul o\u0219tirii, peste 100 000 de combatan\u021bi. Romanus era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 recucereasc\u0103 cu for\u021ba armelor ora\u0219ele strategice ale Armeniei, chiar dac\u0103 golise visteria pentru asta. Ne-au r\u0103mas cronicile arabe ce descriau imensele ma\u0219ini de asediu trase de mai multe atelaje de boi, cavaleria imperial\u0103 Tagmata, regimentele de cataphrac\u021bi (cavaleri \u00eenz\u0103ua\u021bi) purt\u00e2nd \u00eensemnele func\u021biei lor, pumnul blindat al armatei bizantine. \u00cen urma lor, defil\u00e2nd pe str\u0103zile Constantinopolelului, mercenarii europeni, normanzi, unii dintre ei veterani ai b\u0103t\u0103liei de la Hastings de acum cinci ani, c\u00e2nd Wilhelm, ducele Normadiei, cucere\u0219te Anglia, ru\u0219i cu b\u0103rbi ro\u0219ii, iar la loc de cinste, garda de corp vareg\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, format\u0103 din vikingi, care de ani buni, datorit\u0103 calit\u0103\u021bilor lor de lupt\u0103tori, erau angaja\u021bi ca \u0219i corp de elit\u0103. La Sebastea Romanus s-a reunit cu restul armatei, care cuprindea un num\u0103r enorm de mercenari asiatici, cumani, khazari, alani, georgieni \u0219i armeni, practic o oglindire a lipsei de unitate a armatei imperiului. Mul\u021bi dintre mercenari erau recru\u021bi prea pu\u021bin instrui\u021bi \u0219i nedisciplina\u021bi, pe coeziunea lor neput\u00e2ndu-se pune vreo baz\u0103.<\/span><\/p>\n

Dar \u00eemp\u0103ratul nu se putea lipsi de confortul imperial, semn c\u0103 moravurile generalului devenit \u00eemp\u0103rat au \u00eenceput s\u0103 se schimbe. Au fost adu\u0219i sute de asini \u00eenc\u0103rca\u021bi cu vase de argint, candelabre, biblioteca \u0219i garderoba personal\u0103 impresionant\u0103, b\u0103i turce\u0219ti \u0219i chiar \u0219i o capel\u0103 privat\u0103 cu toate icoanele. Nu este de mirare c\u0103 Romanus nici nu \u0219i-a dat seama c\u0103 \u0219i-a supraextins liniile de comunica\u021bii.<\/span><\/p>\n

De partea cealalt\u0103, Arp Aslan nu pl\u0103nuia vreun r\u0103zboi cu bizantinii, ba chiar se spune c\u0103 era un admirator al imperiului. Dimpotriv\u0103, el se afla la Alep, preg\u0103tind o campanie \u00eempotriva fatimizilor egipteni, c\u00e2nd a aflat de campania lui Romanus spre Armenia. \u00cempreun\u0103 cu garda sa de vreo 4 000 de lupt\u0103tori se \u00eendreapt\u0103 spre lacul Van, str\u00e2ng\u00e2ndu-\u0219i armata de pe drum, astfel c\u0103 ajuns la Khoi (est de lacul Van), armata sa num\u0103ra cam 40 000 de c\u0103l\u0103re\u021bi, majoritatea lupt\u0103tori \u00eencerca\u021bi \u00een campaniile anterioare sau \u00een raidurile caracteristice selgiucizilor.<\/span><\/p>\n

Ajuns la Erzurum, Romanus \u0219i-a \u00eemp\u0103r\u021bit armata, trimi\u021b\u00e2ndu-i pe normanzi lui Roussel de Bailleul \u0219i infanteria lui Iosif Tarchaniotes s\u0103 pustiasc\u0103 teritoriul de la vest de lacul Van, cu restul trupelor asediind \u0219i ocup\u00e2nd Manzikert. \u00ce\u0219i trimite mii de oameni \u00een c\u0103utare de hran\u0103 prin zonele aride din regiune, diminu\u00e2ndu-\u0219i serios for\u021bele, judec\u00e2nd astfel gre\u0219it capacitatea de r\u0103spuns a turcilor.<\/span><\/p>\n

De la Khoi, Arp Aslan \u00eel trimite \u00een recunoa\u0219tere pe emirul Sundak cu puternice trupe de cavalerie, care se \u00eent\u00e2lnesc cu corpul bizantin al lui Roussel \u0219i Tarchanoites, pe care \u00eel bate \u0219i-l arunc\u0103 spre vest. Greu explicabil\u0103 aceast\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere, nu este exclus\u0103 nici posibilitatea unei tr\u0103d\u0103ri. Dup\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103, emirul Sundak \u00eencepe s\u0103 h\u0103r\u021buiasc\u0103 corpul principal, cel al \u00eemp\u0103ratului. Romanus \u00eel trite pe Nicephorus Bryennius s\u0103-i alunge, dar acesta intr\u0103 \u00eentr-o ambuscad\u0103 \u0219i aproape este anihilat. Cererile sale de ajutor \u00eel surprind pe Romanus, care \u00eencepe s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 \u0219i-a subapreciat du\u0219manul. Pe de alt\u0103 parte, se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu cumva Bryennius exagereaz\u0103. Totu\u0219i, trimite ca \u00eent\u0103riri o forma\u021biune puternic\u0103 sub ordinele comandantului armean Basiliakos, care nimere\u0219te direct \u00eentr-o ambuscad\u0103, for\u021bele sale sunt anihilate iar el \u00eensu\u0219i capturat. Totu\u0219i, Nicephorus Bryennus, r\u0103nit, reu\u0219e\u0219te s\u0103 s\u0103 dezangajeze din lupt\u0103, \u0219i cu ce o\u0219teni \u00eei mai r\u0103m\u0103seser\u0103, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een tab\u0103r\u0103. Moralul bizantinilor \u00eencepuse s\u0103 se erodeze deja, iar unii dintre mercenari, precum cei uzi, \u00eenrudi\u021bi cu selgiucizii, dezerteaz\u0103 \u00een mas\u0103.<\/span><\/p>\n

Sim\u021bind momentul, turcii h\u0103r\u021buiesc \u00eentreaga noapte tab\u0103ra bizantin\u0103, atac\u00e2nd \u0219i retr\u0103g\u00e2ndu-se, lans\u00e2nd o ploaie de s\u0103ge\u021bi, mai mult pentru a-\u0219i \u00eempiedica inamicul s\u0103 se odihneasc\u0103. Diminea\u021ba, Arp Aslan era con\u0219tient c\u0103 a c\u00e2\u0219tigat prima rund\u0103, dar era departe s\u0103 fi c\u00e2\u0219tigat b\u0103t\u0103lia, cu at\u00e2t mai pu\u021bin r\u0103zboiul. Armata bizantin\u0103 \u00eenc\u0103 era deosebit de numeroas\u0103, iar Romanus era un general capabil. De aceea a trimis solii de pace, refuzate de Romanus, care nu se putea \u00eentoarce f\u0103r\u0103 o victorie, m\u0103car una de compromis, dup\u0103 ce golise visteria, dac\u0103 mai dorea s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 tronul. Oferta fiindu-i refuzat\u0103, Arp Aslan adun\u0103 emirii \u0219i \u00eei pune s\u0103-i jure credin\u021b\u0103 fiului s\u0103u Malik Shah dac\u0103 va c\u0103dea \u00een lupt\u0103, apoi \u00eembrac\u0103 vestm\u00e2ntul alb (dac\u0103 va muri \u00eei va servi ca \u0219i giulgiu) \u0219i se \u00eenarmeaz\u0103 cu buzduganul (arm\u0103 pentru lupta corp la corp) semn c\u0103 va lupta p\u00e2n\u0103 la ultima suflare.<\/span><\/p>\n

Vineri, 26 august 1071, \u00een \u00eemprejurimile Manzikertului, o zi neagr\u0103 pentru  Imperiul Bizantin. Dup\u0103 aceast\u0103 zi, imperiul nu va mai fi niciodat\u0103 ce a fost.<\/span><\/p>\n

Armata bizantin\u0103 s-a or\u00e2nduit pe dou\u0103 linii lungi, fiecare cu o ad\u00e2ncime de c\u00e2teva r\u00e2nduri. Centrul cuprindea trupele de gard\u0103, conduse de \u00eensu\u0219i Romanus, \u00een st\u00e2nga erau trupele europene conduse de Nicephorus Bryennus, iar dreapta era format\u0103 din mercenarii \u0219i recru\u021bii din Anatolia, comanda\u021bi de Alyattes. Rezerva era condus\u0103 de Andronicus Ducas, du\u0219manul \u00eenver\u0219unat al lui Romanus. B\u0103t\u0103lia \u00eencepe cu atacul centrului, condus de Romanus, spre liniile turce. Acesta \u00eencerca s\u0103 foloseasc\u0103 cavaleria grea, cataphrac\u021bii, pentru a zdrobi centrul liniilor turce\u0219ti. Centrul turcesc porne\u0219te cu strig\u0103te de Allah spre cavaleria grea bizantin\u0103, dar \u00een ultimul moment, dup\u0103 ce au lansat o ploaie de s\u0103ge\u021bi asupra lor, se \u00eentorc simul\u00e2nd retragerea, atr\u0103g\u00e2ndu-i pe bizantini tot mai departe. Foloseau tactica lor favorit\u0103, de h\u0103r\u021buial\u0103, apropiindu-se, angaj\u00e2nd lupta \u0219i retr\u0103g\u00e2ndu-se rapid, sau lans\u00e2nd salve de s\u0103ge\u021bi de la distan\u021be sigure, provoc\u00e2nd pierderi. Toate atacurile bizantine lovesc \u00een gol, turcii neprimind lupta, doar h\u0103r\u021buind corpurile de oaste bizantin\u0103. Flancurile imperiale s-au deplasat \u0219i ele, pentru a men\u021bine leg\u0103tura cu centrul, expun\u00e2ndu-se \u0219i ele atacurilor de h\u0103r\u021buial\u0103 ale cavaleriei u\u0219oare turce. Aceea\u0219i tactic\u0103 de h\u0103r\u021buial\u0103, aplicat\u0103 de c\u0103l\u0103re\u021bii stepelor, \u00eencep\u00e2nd cu hunii \u0219i urm\u00e2nd cu mongolii, care punea \u00een dificultate armatele europene, bazate mai mult pe infanterie \u0219i cavalerie grea.<\/span><\/p>\n

Romanus \u00eei urm\u0103rea pe turci prin c\u00e2mpia larg\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i sileasc\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 lupta, dar ace\u0219tia evitau orice angajament mai serios, atr\u0103g\u00e2ndu-i pe bizantini tot mai departe, spre dealurile \u00eenconjur\u0103toare. Atacurile lor de h\u0103r\u021buial\u0103 provocau pierderi \u0219i sc\u0103deau tot mai mult moralul trupelor, mai ales c\u0103 nu le puteau r\u0103spunde dec\u00e2t cu \u0219arjele mercenarilor cumani \u0219i pecenegi, dar ace\u0219tia nu erau capabili de o lovitur\u0103 puternic\u0103. Iar barajele de s\u0103ge\u021bi continuau s\u0103 secere r\u00e2ndurile bizantinilor. Romanus a ajuns la tab\u0103ra turc\u0103, acum pustie. <\/span><\/p>\n

Dar soarele se gr\u0103bea spre apus, \u0219i Romanus a \u00eenceput s\u0103 se team\u0103 de o ambuscad\u0103, fiind deja la mare distan\u021b\u0103 de tab\u0103ra proprie \u0219i zidurile protectoare ale Manzikertului. \u00cencepea s\u0103 se team\u0103 c\u0103 turcii ar putea s\u0103-i jefuiasc\u0103 tab\u0103ra. De aceea a decis retragerea \u00een ordine c\u0103tre tab\u0103r\u0103. O opera\u021biune dificil\u0103, \u021bin\u00e2nd cont de distan\u021ba pe care se \u00eentindea armata bizantin\u0103 \u0219i dificult\u0103\u021bile de comunicare, mai ales cu mercenarii \u0219i recru\u021bii care nu prea \u00een\u021belegeau manevrele bizantine. Cert este c\u0103 Romanus ordon\u0103 oprirea \u0219i retragerea \u00een ordine, semnaliz\u00e2nd cu \u00eentoarcerea stindardelor imperiale. Frontul bizantin se \u00eendindea pe o distan\u021b\u0103 de 8 \u2013 10 km pe ambele laturi, iar \u00een flancuri trupele erau angajate \u00een lupt\u0103 cu deta\u0219amentele de h\u0103r\u021buial\u0103 turce\u0219ti. \u00centoarcerea stindardelor a fost interpretat\u0103 de c\u0103tre mercenari \u0219i recru\u021bi ca \u0219i o \u00eenfr\u00e2ngere a centrului \u00eemp\u0103ratului, a\u0219a c\u0103 panica s-a extins, mai ales la flancul drept bizantin, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o fug\u0103 generalizat\u0103, f\u0103r\u0103 nicio ordine.<\/span><\/p>\n

Arp Aslan nu-\u0219i putea crede ochilor la ce cadou primea din partea bizantinilor. F\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 vremea, ordon\u0103 un atac general care izbe\u0219te prin golurile l\u0103sate de mercenarii panica\u021bi. Flancul drept bizantin se pr\u0103bu\u0219e\u0219te, mercenarii fugind \u0219i arunc\u00e2ndu-\u0219i armele doar pentru a fi m\u0103cel\u0103ri\u021bi de cavaleria turc\u0103. Centrul \u0219i flancul st\u00e2ng \u00eencearc\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 \u00een ordine, dar sunt izbi\u021bi puternic din flanc \u0219i spate, t\u0103indu-li-se retragerea. Centrul a fost \u00eenconjurat \u0219i presat puternic, dar \u00eenc\u0103 totul nu era pierdut. Romanus ordon\u0103 rezervei conduse de Andronicus Ducas s\u0103 avanseze \u0219i s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutor. Dar acesta g\u00e2ndi c\u0103 sosise clipa r\u0103zbun\u0103rii, a\u0219a c\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie zvonul c\u0103 \u00eemp\u0103ratul ar fi fost \u00eenvins, chiar ucis, \u0219i retrage rezerva \u0219i trupele din spate \u00een tab\u0103r\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atacat de turci, l\u0103s\u00e2nd centrul \u0219i pe \u00eemp\u0103rat s\u0103 fie anihila\u021bi.<\/span><\/p>\n

Romanus a luptat eroic, \u00eenconjurat de garda vareg\u0103, prin ploaia de s\u0103ge\u021bi. \u021aintele predilecte ale turcilor erau caii, care odat\u0103 dobor\u00e2\u021bi f\u0103ceau cavalerii greoi \u00een armuri \u021binte u\u0219oare, care nu se puteau ap\u0103ra. Varegii au luptat cu s\u0103lb\u0103ticie, ap\u0103r\u00e2ndu-se cu scuturile mari \u0219i m\u00e2nuind topoarele de lupt\u0103, dar \u00een zadar. Calul \u00eemp\u0103ratului a fost dobor\u00e2t, prinz\u00e2ndu-l sub el. Un lupt\u0103tor mameluc l-a scos de acolo, captur\u00e2nd pentru prima oar\u0103 un \u00eemp\u0103rat bizantin \u00een via\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Andronicus Ducas se r\u0103zbunase, dar cu ce pre\u021b! C\u0103\u0219tigase o satisfac\u021bie personal\u0103, dar bizantinii \u00ee\u0219i pierd imperiul. Dar politica ambi\u021biilor marilor familii nu se opre\u0219te aici. Dup\u0103 capturarea lui Romanus Diogenes, pe tronul Bizan\u021bului ajunge fiul mai mare  al Eudochiei \u0219i al \u00eemp\u0103ratului decedat Constantin al X-lea Ducas, sub numele de Mihail al VII-lea Ducas. \u00cen anul urm\u0103tor, Arp Aslan, generos \u0219i din calcul politic, \u00eel elibereaz\u0103 pe Romanus Diogenes. Pe drumul de \u00eentoarcere spre Constantinopole este capturat de Andronicus Ducas \u0219i \u00eei sunt sco\u0219i ochii la 27 iulie 1072, murind la scurt\u0103 vreme \u00een urma unei infec\u021bii.<\/span><\/p>\n

Conducerea imperiului sub Mihail al VII-lea se dovede\u0219te dezastruoas\u0103. \u00cemp\u0103ratul se \u00eencojoar\u0103 de lux, sl\u0103bind \u0219i mai mult armata \u0219i flota, incapabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 du\u0219manilor externi. \u00cen 1073, o nou\u0103 expedi\u021bie \u00eempotriva selgiucizilor, condus\u0103 de viitorul \u00eemp\u0103rat Alexios I Comenul se \u00eencheie cu un nou dezastru, \u00eensu\u0219i comandantul fiind capturat. \u00cen acela\u0219i an, Nestor, guvernatorul unor ora\u0219e de la Dun\u0103re se revolt\u0103 \u0219i el, dar nu are for\u021ba de a asedia Constantinopole. Dup\u0103 noul e\u0219ec \u00eempotriva selgiucizilor, condu\u0219i de fiul lui Arp Aslan, acesta fiind ucis la un an dup\u0103 victoria de la Manzikert \u00een Persia, Malik Shah I, mercenarii din vestul \u021b\u0103rii se revolt\u0103, condu\u0219i de Roussel de Ballieul, \u00eenving\u00e2ndu-l \u0219i captur\u00e2ndu-l pe Ioan Ducas, comandantul expedi\u021biei \u00eempotriva lor. Fiul lui Ioan Ducas, Andronicus, este grav r\u0103nit \u0219i capturat \u0219i el. Andronicus este eliberat pentru a se putea trata la Constantinopole, dar moare bolnav \u00een 1077. Ace\u0219ti mercenari \u00eel sus\u021bin pe capturatul Ioan Ducas ca \u0219i contracandidat la tronul Constantinopolelului.<\/span><\/p>\n

Mihail al VII-lea este nevoit s\u0103 recunoasc\u0103 pierderea Anatoliei c\u0103tre turcii selgiucizi, ba mai mult s\u0103 \u0219i-i fac\u0103 alia\u021bi \u00eempotriva r\u0103scula\u021bilor. O armat\u0103 bizantin\u0103 condus\u0103 de Alexios \u00eempreun\u0103 cu una selgiucid\u0103 condus\u0103 de Malik Shah \u00eenfr\u00e2ng r\u0103scula\u021bii \u0219i-l captureaz\u0103 pe Ioan Ducas.<\/span><\/p>\n

Dar imperiul era la p\u0103m\u00e2nt. Pierduse cam un sfert din teritoriu, finan\u021bele erau la p\u0103m\u00e2nt, infla\u021bia atinsese cote astronomice, iar luptele interne \u0219i r\u0103zboaiele civile nu mai conteneau. \u00cen 1078, doi generali, Nicephorus Bryennes \u0219i Nicephorus Botaneiates, r\u0103scoal\u0103 provinciile din Balcani \u0219i ce mai r\u0103m\u0103sese din Anatolia \u0219i c\u00e2\u0219tigaser\u0103 \u0219i sprijinul selgiucizilor, deveni\u021bi arbitri \u00een disputele din cadrul imperiului. R\u0103scula\u021bii ajung la Constantinopole \u0219i for\u021beaz\u0103 abdicarea lui Mihail al VII-lea care se retrage la o m\u0103n\u0103stire. Succesorul s\u0103u a fost Nicephorus al III-lea Botaneiates, care moare \u00een 1081, fiind urmat la tron de Alexios I Comenul.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 dezastrul de la Manzikert, Imperiul Bizantin nu \u0219i-a mai revenit niciodat\u0103. Haosul a continuat, teritorii vaste au fost pierdute, inclusiv Ierusalimul \u0219i ora\u0219ele sfinte sunt ocupate de selgiucizi, fapt care va avea ca \u0219i consecin\u021b\u0103 direct\u0103 apari\u021bia cruciadelor. Cruciada I va cuceri Ierusalimul \u00een 1089, ap\u0103r\u00e2nd un nou concurent \u00een regiune, Imperiul Latin al crucia\u021bilor. Cruciada a patra va cuceri Constantinopolele pentru aproape \u0219aptezeci de ani, \u00een anul 1204. Constantinopolele va mai supravie\u021bui cu greutate, pierz\u00e2nd tot mai multe teritorii, p\u00e2n\u0103 va fi cucerit de turcii otomani condu\u0219i de Mahomed al II-lea la 1453.<\/span><\/p>\n

Malik Shah, fiul lui Arp Aslan, va domni peste Imperiul Selgiucid p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1092. Dar \u00eenc\u0103 din timpul domniei sale se vedeau tendin\u021bele centrifuge, de f\u0103r\u00e2mi\u021bare. Din fericire pentru Imperiul Bizantin, la moartea sa, imperiul selgiucid se fragmenteaz\u0103 \u00eentre fratele \u0219i fii s\u0103i, nemaifiind o amenin\u021bare militar\u0103 real\u0103. Dar ascensiunea altui popor turcic, otomanii, va aduce din nou amenin\u021barea islamic\u0103 la por\u021bile Constantinopolelui \u0219i ale Europei, amenin\u021bare care se va dovedi fatal\u0103.<\/span><\/p>\n


<\/span>
Ca \u0219i concluzii, nu vreau s\u0103 intru prea mult \u00een compara\u021bii, dar mie mi se par cei ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 destabilizeze Rom\u00e2nia \u00een situa\u021bia politic\u0103 extern\u0103 actual\u0103 la fel de iresponsabili, sau orbi\u021bi de temele electorale, ca \u0219i Andronicus Ducas. Iar rezultatul \u00een mod sigur, va fi identic. Dumnezeu s\u0103 aib\u0103 \u00een paz\u0103 Rom\u00e2nia!  <\/span><\/p>\n

                    <\/span><\/p>\n

References<\/h3>\n
    \n
  1. ^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Noul cutremur geopolitic (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  2. ^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Rom\u00e2nitatea Basarabiei dup\u0103 autorii ru\u015fi (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  3. ^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<\/ol>\n

    Authors: Cristian Negrea<\/p>\n

    Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    La ora actual\u0103, pe arena interna\u021bional\u0103 se petrec lucruri extrem de grave care vor afecta direct \u0219i Rm\u00e2nia. Am expus unele dintre ele \u00een articolul…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1309,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[576,574,74,575,126,64],"class_list":["post-1310","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-cotropitori","tag-dezbinare","tag-imperiu","tag-insula","tag-istorie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1310","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1310"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1310\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7186,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1310\/revisions\/7186"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1309"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}