{"id":1335,"date":"2012-04-07T21:47:00","date_gmt":"2012-04-07T21:47:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1335"},"modified":"2018-11-13T08:51:43","modified_gmt":"2018-11-13T08:51:43","slug":"finlanda-si-romania-in-razboi-asemanari-si-deosebiri-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1335","title":{"rendered":"Finlanda \u015fi Rom\u00e2nia \u00een r\u0103zboi, asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\t\t\"Finlanda <\/span><\/div>\n
\n

\t\t\tCel pu\u0163in \u00eentr-o privin\u0163\u0103, pre\u015fedintele a avut dreptate: ni s-a umplut \u0163ara de exper\u0163i. Fel de fel de exper\u0163i care vin pe la televiziuni s\u0103-\u015fi dea cu p\u0103rerea, care mai de care, despre evenimente \u015fi fapte, cu o morg\u0103 dat\u0103 de greutatea argumentelor \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor lor. Mai ales \u00een preajma unor date cruciale, a \u00eemplinirii unor ani de la anumite evenimente importante pentru istoria noastr\u0103, ecranele televiziunilor sunt invadate de ace\u015fti exper\u0163i istorici, strategi sau militari. <\/span><\/p>\n

\t\t \t<\/div>\n

\t\t\"Finlanda <\/span><\/div>\n

\t\tCel pu\u0163in \u00eentr-o privin\u0163\u0103, pre\u015fedintele a avut dreptate: ni s-a umplut \u0163ara de exper\u0163i. Fel de fel de exper\u0163i care vin pe la televiziuni s\u0103-\u015fi dea cu p\u0103rerea, care mai de care, despre evenimente \u015fi fapte, cu o morg\u0103 dat\u0103 de greutatea argumentelor \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor lor. Mai ales \u00een preajma unor date cruciale, a \u00eemplinirii unor ani de la anumite evenimente importante pentru istoria noastr\u0103, ecranele televiziunilor sunt invadate de ace\u015fti exper\u0163i istorici, strategi sau militari. Nu \u015ftiu pe ce baz\u0103 se face selec\u0163ia acestora, dar am constatat c\u0103 majoritatea cunosc evenimentele tangen\u0163ial, dar \u00ee\u015fi dau cu p\u0103rerea \u015fi afirm\u0103 unele lucruri pe care le consider\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea lor, axiome indiscutabile, dar acestea nu rezist\u0103 la o analiz\u0103 mai serioas\u0103. Din p\u0103cate, moderatorii nu sunt preg\u0103ti\u0163i pentru o asemenea analiz\u0103, iar asta \u00eei face pe respectivii exper\u0163i s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai p\u0103trun\u015fi de importan\u0163a afirma\u0163iilor lor. De exemplu, la fiecare 22 iunie o mare mas\u0103 de exper\u0163i strig\u0103 \u00een gura mare c\u0103 trebuia s\u0103 ne oprim pe linia Nistrului \u015fi o spun ca \u015fi o axiom\u0103 de net\u0103g\u0103duit, pe moment nu are cine s\u0103-i combat\u0103. Prin acest fapt, ei devin tot mai siguri de cele afirmate, ei merg\u00e2nd mai departe f\u0103c\u00e2nd o compara\u0163ie \u00eentre noi \u015fi Finlanda acelor ani. Am scris \u00eentr-un articol precedent (Ne puteam opri pe Nistru?<\/a>[1]<\/sup><\/small><\/a>) argumentele pro \u015fi contra, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 expun acele decizii prin prisma cauzelor opera\u0163ionale, militare, tactice \u015fi strategice. Ast\u0103zi m\u0103 voi opri asupra compara\u0163iilor dintre Rom\u00e2nia \u015fi Finlanda \u00een acea perioad\u0103, pentru a \u00eencerca s\u0103 detaliez cazul finlandez, prea pu\u0163in cunoscut publicului nostru, pentru a-l l\u0103sa pe el, publicul, s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 exist\u0103 mai multe similitudini sau diferen\u0163e \u00eentre noi \u015fi Finlanda \u00een al doilea r\u0103zboi mondial. Dar pentru asta va trebui s\u0103 \u00eencep cu \u00eenceputul.<\/span><\/p>\n

\t\tUn alt aspect referitor la opiniile acestor exper\u0163i, constat c\u0103 ace\u015ftia nici nu cunosc cazul finlandez atunci c\u00e2nd fac referire la acesta, vorbesc din p\u0103reri proprii sau din auzite. De aceea, voi spune de la bun \u00eenceput c\u0103 \u00een expunerea care urmeaz\u0103, principala mea surs\u0103 o reprezint\u0103 cea mai adecvat\u0103 opinie, cea a celui care a condus ostilit\u0103\u0163ile de partea finlandez\u0103 atunci, precum \u015fi \u00een 1918, cea mai mare personalitate militar\u0103 a Finlandei, omul care a condus armata finlandez\u0103 \u00een trei r\u0103zboaie, \u00een r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103, cel de iarn\u0103 \u015fi cel de continuare, dup\u0103 cum este numit \u00een istoriografia militar\u0103 finlandez\u0103. Este vorba de mare\u015falul Carl Gustav Emil Mannerheim, iar sursa o reprezint\u0103 chiar memoriile sale.<\/span><\/p>\n

\t\tUn destin militar de excep\u0163ie<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tBaronul Carl Gustav Emil Mannerheim, singurul mare\u015fal finlandez, s-a n\u0103scut la 4 iunie 1867 \u015fi de la 15 ani este \u00eenscris \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 militar\u0103, exmatriculat pe motive disciplinare, face liceul, este admis la facultate \u015fi pleac\u0103 la \u015ecoala de cavalerie Nicolae, la Sankt Petersburg, de unde promoveaz\u0103 \u00een 1889. Pe atunci Finlanda era mare ducat \u00een uniune cu Rusia, a\u015fa c\u0103 el \u015fi-a urmat cariera militar\u0103 \u00een cadrul armatei imperiale ruse, ini\u0163ial la un regiment de dragoni \u00een Polonia, apoi din 1891 \u00een garda de cavaleri a Majest\u0103\u0163ii sale Maria Feodorovna \u00een Sankt Petersburg, apoi lupt\u0103 \u00een r\u0103zboiul ruso-japonez (1904-1905) fiind avansat colonel pentru bravur\u0103 \u00een lupta de la Mukden. Conduce dou\u0103 expedi\u0163ii de cercetare \u00een China, apoi revine \u00een Polonia ca \u015fi comandant al G\u0103rzii de cavalerie, cu gradul de general-maior, ulterior ajunge \u00een anturajul imperial. \u00cen 1914, \u00een primul r\u0103zboi mondial, conduce brigada de cavalerie \u00een sudul Poloniei, mai t\u00e2rziu ajung\u00e2nd s\u0103 comande o unitate ruso-rom\u00e2n\u0103 pe frontul din Carpa\u0163i \u00een 1916.<\/span><\/p>\n

\t\t\"Finlanda <\/span><\/div>\n

\t\tSunt extrem de interesante opiniile lui despre aceast\u0103 parte a biografiei sale, mai ales pentru noi, rom\u00e2nii. Desigur, \u00een faza ini\u0163ial\u0103, Mannerheim sus\u0163ine teza ofi\u0163erilor superiori ru\u015fi, conform c\u0103reia armata rom\u00e2n\u0103 slab\u0103 mai mult \u00eei \u00eencurca prin faptul c\u0103 erau nevoi\u0163i s\u0103 trimit\u0103 trupe de sprijin \u00een Rom\u00e2nia, pe c\u00e2nd interesul lor era s\u0103 sus\u0163in\u0103 propriul front, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai aib\u0103 nevoie de prelungirea lui excesiv\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, care putea fi luat\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u0163i, \u015fi de c\u0103tre armatele germano-bulgare conduse de mare\u015falul von Mackensen. El ajunge s\u0103 conduc\u0103, e drept, pentru scurt\u0103 vreme, dou\u0103 brig\u0103zi de cavalerie ruso-rom\u00e2ne, dou\u0103 divizii rom\u00e2ne de infanterie \u015fi o brigad\u0103 rom\u00e2n\u0103 de infanterie (condus\u0103 de colonelul Sturza, cel ce va tr\u0103da trec\u00e2nd la inamic) sub numele de \u201egrupul Vrancea\u201d. De o sinceritate extrem\u0103 ne apare atunci acest citat din memoriile sale: \u201eA ap\u0103rut o situa\u0163ie st\u00e2njenitoare c\u00e2nd o divizie de cazaci din segmentul adiacent, \u00een noaptea de 3 februarie 1917 \u015fi-a p\u0103r\u0103sit pozi\u0163iile pe nea\u015fteptate, pur \u015fi simplu pentru c\u0103 comandantul ei \u015fi-a pierdut \u00eencrederea \u00een armata rom\u00e2n\u0103, dup\u0103 cum a declarat ulterior, \u015fi \u00een felul acesta a permis inamicului s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi s\u0103 ocupe o creast\u0103 predominant\u0103, de unde ora\u015ful Foc\u015fani \u015fi c\u00e2mpia \u00eenconjur\u0103toare puteau fi \u0163inute sub foc.\u201d \u00centr-adev\u0103r, comandantul cazac \u015fi-o fi pierdut \u00eencrederea \u00een armata rom\u00e2n\u0103, dar de ce nu a f\u0103cut-o mai devreme, ci numai atunci c\u00e2nd luptele sc\u0103zuser\u0103 \u00een intensitate datorit\u0103 iernii grele, rezum\u00e2ndu-se la patrul\u0103ri \u015fi atacuri demonstrative. Iar pentru aceast\u0103 cot\u0103, \u00een vara lui 1917, rom\u00e2nii vor v\u0103rsa mult s\u00e2nge, \u00een alte p\u0103r\u0163i chiar \u00eenlocuindu-i pe ru\u015fii care fugeau de pe front, dar nu pentru c\u0103 \u015fi-ar fi pierdut \u00eencrederea \u00een armata rom\u00e2n\u0103, ci pentru c\u0103 ei fac revolu\u0163ie, nu r\u0103zboi.<\/span><\/p>\n

\t\tDar aceste aspecte nu avea de unde s\u0103 le \u015ftie Mannerhaim deoarece, decorat cu Ordinul Mihai Viteazu clasa a III-a, este mutat \u00een alt sector de front, mai la nord, asta dup\u0103 ce asist\u0103 \u00eentr-o permisie la Sankt Petersburg la declan\u015farea revolu\u0163iei din martie 1917. Este martor la luptele de acolo, apoi pe front, \u00een Bucovina, remarc\u0103 sl\u0103birea disciplinei din armata rus\u0103, asta \u00eencep\u00e2nd cu aprilie 1917. Lupt\u0103 \u00eempotriva ofensivei austro-ungare din Gali\u0163ia, de la Tarnopol, \u015fi Bucovina d\u00e2nd \u00eenapoi, ced\u00e2nd Tarnopolul \u015fi Cern\u0103u\u0163ii, chiar \u00een preziua cumplitelor lupte de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, c\u00e2nd trupele rom\u00e2ne au fost nevoite s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei cumplite ofensive al\u0103turi de ru\u015fii care fugeau de pe front. \u00ce\u015fi rupe piciorul din \u00eent\u00e2mplare \u015fi pleac\u0103 \u00een concediu de refacere la Odessa, ideea c\u0103 locul s\u0103u nu mai era \u00een cadrul armatei ruse, dup\u0103 o carier\u0103 de treizeci de ani, devenind tot mai pregnant\u0103. Se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 plece acas\u0103, unde ajunge dup\u0103 nenum\u0103rate peripe\u0163ii.<\/span><\/p>\n

\t\tR\u0103zboiul finlandez pentru independen\u0163\u0103 (1918)<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tAjuns la Helsinki, Mannerheim devine con\u015ftient c\u0103 nu se punea problema dac\u0103 Finlanda va fi antrenat\u0103 \u00een revolu\u0163ie, ci mai degrab\u0103 c\u00e2nd va fi antrenat\u0103. Deoarece situa\u0163ia \u00een Finlanda era deosebit de grav\u0103. Din cauza apropierii de Petrograd, nenum\u0103ratele garnizoane ruse\u015fti se molipsiser\u0103 de morbul revolu\u0163iei, mai ales dup\u0103 ce bol\u015fevicii preluaser\u0103 puterea \u00een Rusia. Partidul social-democrat cedase \u00een fa\u0163a elementelor radicale, se constituiser\u0103 g\u0103rzile ro\u015fii, \u015fi la 13 noiembrie s-a declan\u015fat o grev\u0103 general\u0103 \u00een cursul c\u0103reia g\u0103rzile ro\u015fii s-au f\u0103cut vinovate de jafuri \u015fi omoruri. Dezordinea a continuat, chiar dac\u0103 la 16 decembrie Finlanda \u00ee\u015fi proclam\u0103 independen\u0163a \u015fi Lenin o recunoa\u015fte la 4 ianuarie 1918. Dar Lenin ignor\u0103 cererea Senatului de rechemare a trupelor ruse\u015fti sta\u0163ionate \u00een \u0163ar\u0103, r\u0103m\u00e2nerea lor era de fapt o garan\u0163ie c\u0103 Finlanda se va uni benevol cu Rusia sovietizat\u0103 cu sprijinul acestor garnizoane atunci c\u00e2nd bol\u015fevicii finlandezi vor cuceri puterea, iar garnizoanele ruse\u015fti le vor acorda tot sprijinul necesar, inclusiv militar. Aceea\u015fi situa\u0163ie ca \u015fi \u00een Basarabia, Lenin a recunoscut autonomia, doar pentru ca Basarabia s\u0103 se declare parte a noului imperiu bol\u015fevic de bun\u0103 voie, aceasta era re\u0163eta. Iar dac\u0103 refuza, erau garnizoanele ruse\u015fti bol\u015fevizate s\u0103 o ajute, dar \u00een cazul Basarabiei a intervenit un alt factor decisiv numit armata rom\u00e2n\u0103 (vezi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>[2]<\/sup><\/small><\/a>).<\/span><\/div>\n
\t\t\u00a0<\/div>\n
\t\t\"Finlanda <\/span><\/div>\n
\n

\t\t\tLinia frontului \u00een februarie 1918<\/span><\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\t\t\u00cen cazul Finlandei, au ap\u0103rut al\u0163i factori pe care Lenin nu i-a luat \u00een calcul. Unul dintre ace\u015ftia avea \u015fi un nume, Mannerheim. La Helsinki, acesta este cooptat la conducerea Comitetului Militar \u00een vederea apropierii unor evenimente grave: g\u0103rzile ro\u015fii, sprijinite de garnizoanele ruse\u015fti ce num\u0103rat circa 40000 de solda\u0163i bol\u015feviza\u0163i, vor \u00eencerca s\u0103 preia puterea prin for\u0163\u0103, dup\u0103 modelul reu\u015fit \u00een Rusia. Mannerheim le propune conduc\u0103torilor finlandezi s\u0103 plece de urgen\u0163\u0103 \u00een nord, pentru a nu fi captura\u0163i de iminenta lovitur\u0103 bol\u015fevic\u0103. El o face \u015fi c\u0103l\u0103tore\u015fte incognito, dup\u0103 aventuri ajunge la Vaasa de unde \u00eencepe str\u00e2ngerea voluntarilor pentru lupta de independen\u0163\u0103 a Finlandei. \u00centr-adev\u0103r, o parte din guvern este arestat\u0103 de bol\u015fevici, al\u0163ii reu\u015fesc s\u0103 scape \u015fi s\u0103 i se al\u0103ture lui Mannerheim. <\/span><\/p>\n

\t\tS-a str\u00e2ns o armat\u0103 de voluntari a c\u0103ror instruc\u0163ie se f\u0103cea din mers, cu arme cump\u0103rate din Germania, de la ru\u015fii care le vindeau pe b\u0103utur\u0103 sau confiscate de la ei. Ofi\u0163eri au devenit militarii din batalionul 27 v\u00e2n\u0103tori, circa 1800 de oameni, singura unitate preg\u0103tit\u0103, aflat\u0103 la instruire \u00een Germania. Pentru \u00eenceput au dezarmat \u015fi capturat \u00eencep\u00e2nd cu noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1918 toate garnizoanele ruse\u015fti din nordul \u0163\u0103rii. \u00cen aceea\u015fi zi g\u0103rzile ro\u015fii arestau guvernul. \u00cen patru zile tot sudul Botniei Orientale era eliberat, 5000 de ru\u015fi lua\u0163i prizonieri, 8000 de pu\u015fti, 34 mitraliere \u015fi 37 tunuri capturate. Au continuat ac\u0163iunile de gheril\u0103 ale trupelor lui Mannerheim, dup\u0103 care s-a trecut la r\u0103zboi clasic, deschis, de la \u00eenceputul lui februarie vorbind un front de lupt\u0103 care \u00eemp\u0103r\u0163ea Finlanda \u00een dou\u0103, sudul bol\u015fevic \u015fi nordul lui Mannerheim. R\u0103zboiul s-a \u00eencheiat \u00een luna mai cu victoria trupelor conduse de Manerheim care au cur\u0103\u0163at \u00eentreaga Finland\u0103, unele opera\u0163iuni desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u015fi pe teritoriul rusesc. Finlandezii au fost ajuta\u0163i \u015fi de o brigad\u0103 de voluntari suedezi \u015fi de un corp german venit \u00een ajutor.<\/span><\/p>\n

\t\tDe aici deja putem identifica c\u00e2teva diferen\u0163e majore \u00eentre felul \u00een care \u015fi-a cucerit Finlanda independen\u0163a \u015fi situa\u0163ia Basarabiei, sau care ar fi fost soarta Basarabiei dac\u0103 nu interveneau trupele rom\u00e2ne. <\/span><\/p>\n

\t\t\u00cen primul r\u00e2nd, cur\u0103\u0163irea Basarabiei s-a f\u0103cut cu pierderi mult mai reduse, lupte mai grele s-au dus la Tighina, V\u00e2lcov \u015fi \u00een zonele Bugeacului, precum \u015fi aproape de linia Nistrului. \u00cen fa\u0163a unei trupe experimentate \u015fi disciplinate ca \u015fi armata rom\u00e2n\u0103, bol\u015fevicii au preferat de cele mai multe ori s\u0103 dea dosul, fugind peste Nistru. De exemplu, nici nu s-au b\u0103tut pentru Chi\u015fin\u0103u, au fugit atunci c\u00e2nd au aflat c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 trecuse Prutul. \u00cen schimb, doar \u00een b\u0103t\u0103lia pentru ora\u015ful Tampere din aprilie 1918 bol\u015fevicii au pierdut 2000 de combatan\u0163i mor\u0163i \u015fi 11000 de prizonieri. <\/span><\/p>\n

\t\tO alt\u0103 diferen\u0163\u0103, de partea bol\u015fevicilor au luptat foarte mul\u0163i finlandezi, pe c\u00e2nd \u00een cazul Basarabiei, moldovenii de partea revolu\u0163iei bol\u015fevice erau \u00eentr-un num\u0103r relativ redus.<\/span><\/p>\n

\t\tDar concluzia se impune de la sine, f\u0103r\u0103 rezisten\u0163a \u015fi lupta condus\u0103 de Manerheim, Finlanda ar fi fost doar o republic\u0103 unional\u0103 comunist\u0103 \u00een cadrul Uniunii Sovietice, f\u0103r\u0103 existen\u0163\u0103 politic\u0103, libertate civic\u0103 sau orice form\u0103 de libertate. Printr-un r\u0103zboi s\u00e2ngeros, finlandezii \u015fi-au salvat \u0163ara de la dezastru. Aceea\u015fi soart\u0103 \u00eei era h\u0103r\u0103zit\u0103 \u015fi Basarabiei, dar ea a fost salvat\u0103 de armata rom\u00e2n\u0103 tot \u00een ianuarie 1918, atunci c\u00e2nd bol\u015fevicii vor inten\u0163iona s\u0103 aresteze Sfatul \u0162\u0103rii.<\/span><\/p>\n

\t\t\"Finlanda <\/span><\/div>\n

\t\tMerg\u00e2nd mai departe, unii au sus\u0163inut c\u0103 Stalin a fost mai sup\u0103rat pe rom\u00e2ni dec\u00e2t pe finlandezi, deoarece rom\u00e2nii au desfiin\u0163at republica bol\u015fevic\u0103 ungar\u0103. Ei bine, finlandezii, dup\u0103 ob\u0163inerea independen\u0163ei \u015fi alungarea bol\u015fevicilor, au trimis trupe \u00een Estonia pentru a-i ajuta pe estonieni s\u0103 se debaraseze \u015fi ei de comuni\u015fti care ocupaser\u0103 jum\u0103tate din \u0163ar\u0103 \u015fi amenin\u0163au capitala. Cele dou\u0103 regimente de voluntari au contribuit la contraofensiv\u0103, particip\u00e2nd la cucerirea Narvei \u015fi eliberarea \u0163\u0103rii (24 februarie 1919). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi Finlanda a fost o pav\u0103z\u0103 a Occidentului \u00eempotriva pericolului bol\u015fevic, al\u0103turi de Polonia \u015fi Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\t\tPreliminariile r\u0103zboiului de iarn\u0103 (1939 \u2013 1940)<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tUna din tezele des vehiculate la noi este real\u0103, cea a slabei dot\u0103ri \u015fi \u00eenzestr\u0103ri a for\u0163elor armate \u00een perioada interbelic\u0103. Astfel, ni se creeaz\u0103 \u00een subcon\u015ftient imaginea conform c\u0103reia finlandezii s-ar fi \u00eenarmat \u015fi preg\u0103tit mult mai bine dec\u00e2t noi. Dar iat\u0103 c\u0103 Mannerheim combate aceast\u0103 idee. \u015ei el se pl\u00e2nge de faptul c\u0103 guvernele \u015fi parlamentul se opuneau acord\u0103rii creditelor necesare pentru \u00eenzestrarea armatei, de\u015fi \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 30 se puteau \u00eentrevede semnele furtunii ce se preg\u0103tea s\u0103 vin\u0103. De\u015fi se f\u0103cuser\u0103 unele progrese \u00een preg\u0103tire \u015fi instruc\u0163ie, se formase o nou\u0103 genera\u0163ie de ofi\u0163eri, despre dot\u0103ri \u015fi armament iat\u0103 ce zice Mannerheim: \u201eArmamentul \u015fi echipamentul l\u0103sau de dorit. \u00cen mare parte, armata nu avea alt armament dec\u00e2t cel ce provenea din r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103, care era uzat \u015fi demodat. Lipsea orice material modern. Subven\u0163iile alocate de stat abia fuseser\u0103 de ajuns pentru \u00eentre\u0163inerea for\u0163elor armate, neglij\u00e2ndu-se \u00een \u00eentregime armamentul \u015fi echipamentul.\u201d<\/i> <\/span><\/p>\n

\t\tAsta \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00eenc\u0103 de la primul plan cincinal din anii 20 Uniunea Sovietic\u0103 trecuse la \u00eenarmare pe scar\u0103 larg\u0103, Germania va face la fel abia dup\u0103 1933, \u00een timp ce statele occidentale vor neglija cu totul acest capitol, convinse c\u0103 ordinea de la Versailles va dura mult \u015fi bine. Abia Fran\u0163a \u00ee\u015fi va fortifica frontiera construind linia Maginot care se va dovedi total inutil\u0103 \u00een mai 1940. Mannerheim descrie \u00een memoriile sale \u015fi o \u00eentrevedere cu guvernatorul b\u0103ncii na\u0163ionale finlandeze, Risto Ryti, tot \u00een scopul de a-i cere credite pentru armat\u0103. Dup\u0103 ce l-a ascultat cu respectul cuvenit unui erou na\u0163ional, Ryti, \u00een timp ce-l conducea spre u\u015f\u0103, a \u00eentrebat: \u201eLa ce bun s\u0103 acord\u0103m aceste mari credite armatei, pentru c\u0103 nu va fi nici un r\u0103zboi?\u201d<\/span><\/p>\n

\t\tMannerheim a fost o scurt\u0103 perioad\u0103 regent, p\u00e2n\u0103 la alegerea unui rege, apoi s-a retras din via\u0163a public\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1931 c\u00e2nd este numit \u015fef al Consiliului Militar al Finlandei. Din aceast\u0103 postur\u0103 se va lupta cu guvernul, parlamentarii \u015fi politicienii pentru mai mul\u0163i bani pentru armat\u0103, eforturi deosebit de dificile deoarece nimeni nu vedea \u00een acei ani posibilitatea unui r\u0103zboi. Seam\u0103n\u0103 cu situa\u0163ia politic\u0103 de la noi \u00een acea perioad\u0103, nu-i a\u015fa? Dar Mannerheim a ob\u0163inut ceva, ni\u015fte sume ceva mai mari dec\u00e2t ar fi vrut s\u0103 dea politicienii, dar mult mai mici dec\u00e2t cele solicitate. \u00cen acest punct ne putem \u00eentreba care ar fi fost situa\u0163ia militar\u0103 a Rom\u00e2niei dac\u0103 un astfel de Mannerheim am fi avut noi din 1931 \u00eentr-o pozi\u0163ie de o importan\u0163\u0103 similar\u0103? \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 dac\u0103 Ion Antonescu, de exemplu, ar fi fost \u00eentr-un post echivalent din 1931? Dar s\u0103 ne aducem aminte, memoriul lui Antonescu trimis regelui Carol al II-lea \u00een 1938 referitor la proasta \u00eenzestrarea a armatei a avut drept rezultat internarea acestuia sub paz\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\tPresiunile sovietice asupra Finlandei s-au intensificat \u00eencep\u00e2nd cu 1938, imediat dup\u0103 anexarea Austriei de c\u0103tre Germania, Anshlussul. La 14 aprilie, secretarul doi al lega\u0163iei sovietice la Helsinki, Iar\u0163ev, a cerut o \u00eentrevedere la ministrul finlandez de externe, Holsti. Acesta \u00eei expune faptul c\u0103 i s-au acordat puteri pentru a discuta confiden\u0163ial \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, propun\u00e2nd ca \u00een cazul unei debarc\u0103ri germane \u00een Finlanda cu scopul de a ataca pe aici teritoriul sovietic, Finlanda s\u0103 accepte ajutorul militar sovietic \u015fi s\u0103 ofere garan\u0163ii pentru cazul \u00een care va avea loc la Helsinki o lovitur\u0103 de stat pronazist\u0103. A ad\u0103ugat c\u0103 guvernul sovietic dorea s\u0103 respecte independen\u0163a Finlandei \u015fi integritatea sa teritorial\u0103. C\u00e2t\u0103 ipocrizie con\u0163ineau vorbele acestea se va vedea mai t\u00e2rziu. Partea finlandez\u0103 \u015fi-a declarat neutralitatea \u015fi hot\u0103r\u00e2rea de a-\u015fi ap\u0103ra teritoriul \u015fi independen\u0163a, iar la \u00eentrebarea \u00een ce constau aceste garan\u0163ii cerute de sovietici, Iar\u0163ev nu a dat un r\u0103spuns precis, totu\u015fi, convorbirile s-au prelungit toat\u0103 prim\u0103vara \u015fi vara. Negocierile au continuat \u00een cursul toamnei, dar cererile sovietice deveneau tot mai clare \u015fi mai imperative. Ei cereau s\u0103 participe la \u00eenarmarea arhipeleagului Aland, teritoriu disputat \u00eentre Finlanda \u015fi Suedia, apoi au cerut ca ei s\u0103 construiasc\u0103 o baz\u0103 aerian\u0103 \u015fi naval\u0103 \u00een insula finlandez\u0103 Suursaari, garant\u00e2nd integritatea teritorial\u0103 a Finlandei, uit\u00e2nd c\u0103 prin aceasta chiar integritatea teritorial\u0103 a Finlandei avea de suferit. \u00cen septembrie 1938 Germania ob\u0163inea regiunea sudet\u0103 de la Cehoslovacia, iar presiunile sovietice se vor intensifica. <\/span><\/p>\n

\t\tLa 5 martie 1939 Litvinov cere cesiunea prin arend\u0103 a patru insule din golful Finic pentru 30 de ani, dar r\u0103spunsul finlandez a fost c\u0103 aceste insule fac parte din teritoriul finlandez a c\u0103rui integritate a fost recunoscut\u0103 de c\u0103tre URSS prin tratatul de la Tartru c\u00e2nd aceste insule au fost demilitarizate. Litvinov revine propun\u00e2nd ca \u015fi compensa\u0163ie un teritoriu rusesc de la nord de lacul Ladoga, propunere respins\u0103 de partea finlandez\u0103. Totu\u015fi, Mannerheim a sus\u0163inut ideea conform c\u0103reia trebuia g\u0103sit\u0103 o solu\u0163ie pentru a da satisfac\u0163ie URSS, inclusiv prin unele ced\u0103ri, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i rela\u0163iile Finlandei cu marele s\u0103u vecin. A sus\u0163inut asta \u015fi \u00een convorbiri cu primul ministru \u015fi pre\u015fedintele, insist\u00e2nd c\u0103 aceste insule nu aveau o utilitate pentru Finlanda \u015fi nici nu exista posibilitatea s\u0103 fie ap\u0103rate, oricum ele fiind demilitarizate, iar pentru ru\u015fi aveau o valoare real\u0103 deoarece \u00eenchideau accesul spre golful Ladoga, dar interlocutorii s\u0103i nu au acceptat. De aici vedem c\u0103 mitul creat \u00een jurul lui Mannerheim, conform c\u0103ruia acesta a fost un ap\u0103r\u0103tor intransigent al integrit\u0103\u0163ii Finlandei, nu are suficient\u0103 acoperire \u00een realitate. A fost un om pragmatic care a c\u0103utat o cale de mijloc, chiar cu pre\u0163ul unor ced\u0103ri teritoriale minimale, pentru a evita r\u0103zboiul.<\/span><\/p>\n

\t\tLa \u00eenceputul anului 1939 Mannerheim reia discu\u0163iile cu Suedia pentru o alian\u0163\u0103 militar\u0103, un proiect al s\u0103u pe care a tot insistat de dou\u0103zeci de ani, f\u0103r\u0103 succes. Planul ini\u0163ial al lui Mannerheim era o alian\u0163\u0103 a Nordului, de\u015fi Suedia profitase de greut\u0103\u0163ile Finlandei din R\u0103zboiul de independen\u0163\u0103 \u015fi ocupase arhipeleagul Aland, teritoriu r\u0103mas \u00een disput\u0103. Primul pas spre o alian\u0163\u0103 a Nordului, care ar fi dat un semnal de unitate care i-ar fi f\u0103cut poate pe sovietici \u015fi pe germani s\u0103 fie mai circumspec\u0163i. Tocmai de aceea partea finlandez\u0103 propusese Suediei ca prim pas militarizarea \u00een comun a arhipeleagului Aland. Dar tocmai Suedia, spre care se \u00eendreptau speran\u0163ele lui Mannerheim, care ar fi avut toate motivele ca Finlanda s\u0103 reziste URSS, deoarece \u00een caz contrar ea ar fi fost urm\u0103toarea \u0163int\u0103 a agresiunii sovietice. Arhipeleagul Aland, cheia Balticii, dezarmat atr\u0103gea pe toat\u0103 lumea, inclusiv sovieticii se ar\u0103taser\u0103 interesa\u0163i de el. Dar Suedia \u00ee\u015fi va retrage sprijinul de \u00eendat\u0103 ce presiunile sovietice asupra Finlandei s-au intensificat. Sovieticii se vor l\u0103muri cu acest prilej de substan\u0163a colabor\u0103rii nordice \u015fi vor \u00een\u0163elege realitatea: Finlanda era total izolat\u0103 diplomatic.<\/span><\/p>\n

\t\tSe spune c\u0103 istoria se repet\u0103. Amintindu-ne de atitudinea Suediei fa\u0163\u0103 de Finlanda \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, atunci c\u00e2nd a avut nevoie de ea, m\u0103 refer la cea a guvernului suedez, nu a voluntarilor din Suedia, atitudine care se va repeta mai t\u00e2rziu, av\u00e2nd \u00een minte asta nu m\u0103 pot ab\u0163ine s\u0103 nu pun o \u00eentrebare celor care sus\u0163in dotarea for\u0163elor noastre aeriene cu avioane sudeze: la urm\u0103torul conflict \u00een care vom fi implica\u0163i, poate \u00eempotriva unei puteri militare superioare, atunci c\u00e2nd vom avea nevoie de noi avioane pentru a le \u00eenlocui pe cele pierdute, vom avea nevoie de piese de schimb, de mentena\u0163\u0103, deoarece defec\u0163iunile vor fi mai dese datorit\u0103 func\u0163ion\u0103rii suplimentare, deci \u00een aceste cazuri, Suedia, ca produc\u0103tor care nici nu este membru NATO, Suedia \u00een c\u00e2t timp crede\u0163i c\u0103 ne va \u00eentoarce spatele la presiunile acelei puteri mai mari? L\u0103s\u00e2ndu-ne f\u0103r\u0103 piese de schimb \u015fi avioane? Dac\u0103 i-a f\u0103cut asta Finlandei, crede\u0163i c\u0103 nu o va face \u015fi altora?<\/span><\/p>\n

\t\tDar URSS devine tot mai ner\u0103bd\u0103toare. La 5 martie 1939 cere Finlandei s\u0103-i arendeze pentru 30 de ani patru insule din golful Finic. R\u0103spunsul finlandez a fost c\u0103 nu poate discuta cesiunea unor insule unei puteri str\u0103ine, deoarece f\u0103ceau parte din teritoriul a c\u0103rui integritate a fost recunoscut\u0103 de URSS prin tratatul de la Tartru, c\u00e2nd insulele au fost demilitarizate. O nou\u0103 propunere rus\u0103 oferea ca \u015fi compensa\u0163ie un teritoriu la nord de lacul Ladoga, propunere din nou respins\u0103 de Finlanda. Da, URSS recunoscuse teritoriul finlandez prin tratatul de la Tartru din 1922, \u015fi totu\u015fi nu a \u00eempiedicat-o s\u0103 o atace, tot pentru teritoriu. Asta este pentru cei care sus\u0163in c\u0103 dac\u0103 URSS ar fi recunoscut Basarabia ca parte a Rom\u00e2niei nu ar fi cerut-o \u00een 1940. Complet fals, Stalin a spus c\u0103 tratatele nu valoreaz\u0103 nici c\u00e2t h\u00e2rtia pe care sunt scrise, ceea ce s-a v\u0103zut at\u00e2t \u00een cazul Finlandei, c\u00e2t \u015fi \u00een alte cazuri.<\/span><\/p>\n

\t\tMannerheim era favorabil discut\u0103rii \u015fi ajungerii la o \u00een\u0163elegere cu sovieticii pe baza propunerii cu arendarea celor patru insule, men\u0163ion\u00e2nd faptul c\u0103 pentru Finlanda aceste insule nu prea aveau importan\u0163\u0103 strategic\u0103, fiind demilitarizate, dar dac\u0103 ru\u015fii se sim\u0163eau mai \u00een siguran\u0163\u0103 cu posesia lor, deoarece \u00eenchideau intrarea \u00een golful Ladoga, puteau s\u0103 le dea satisfac\u0163ie, dar pre\u015fedintele \u015fi primul ministru au refuzat spun\u00e2nd c\u0103 orice guvern care va accepta a\u015fa ceva va fi r\u0103sturnat a doua zi.<\/span><\/p>\n

\t\tMolotov l-a \u00eenlocuit pe Litvinov la 4 mai, dar p\u00e2n\u0103 atunci Germania a \u00eenghi\u0163it \u015fi ce a mai r\u0103mas din Cehoslovacia dup\u0103 conferin\u0163a de la Munchen. Germania a propus \u00een aprilie Finlandei, Suediei \u015fi Norvegiei \u00eencheierea unor pacte de neagresiune, dar a fost refuzat\u0103, \u0163\u0103rile men\u0163ionate dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutre. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd ministrul Paasikivi i-a repetat lui Stalin dorin\u0163a de neutralitate, acesta i-a replicat c\u0103 este imposibil, marile puteri nu o vor permite.<\/span><\/p>\n

\t\t\u00cen mai 1939, guvernele francez \u015fi englez au ini\u0163iat discu\u0163ii cu Moscova \u00een vederea form\u0103rii unei coali\u0163ii defensive contra Germaniei. Nu au fost deloc promi\u0163\u0103toare, au avut \u015fi p\u0103r\u0163i mai pu\u0163in cunoscute, dar au ajuns \u00een impas atunci c\u00e2nd URSS a cerut dreptul de a invada na\u0163iunile limitrofe \u00een cazul \u00een care acestea ar fi fost supuse unei presiuni germane sau agresiuni, indiferent dac\u0103 acestea cereau sprijin sovietic sau nu. Guvernul sovietic \u00ee\u015fi exprimase dorin\u0163a de a \u00eent\u00e2mpina armatele germane \u00eenainte ca trupele poloneze \u015fi rom\u00e2ne s\u0103 fi fost \u00eenfr\u00e2nte de nem\u0163i. \u00cen acest cadru intra \u015fi Finlanda, \u00een viziunea sovietic\u0103, care trebuia s\u0103 cedeze coali\u0163iei, de fapt a URSS, Hanko, Aland \u015fi insulele din golful Finic. Moscova a mai continuat discu\u0163iile cu franco-britanicii, dar mai t\u00e2rziu s-a v\u0103zut de fapt c\u0103 era vorba de o manevr\u0103 pentru a pune presiune pe Hitler care s\u0103 ofere c\u00e2t mai bune condi\u0163ii pentru viitoarea alian\u0163\u0103 sovieto-german\u0103 parafat\u0103 la 23 august 1939 sub numele de Pactul Ribbentrop \u2013 Molotov, imediat dup\u0103 ce URSS \u00ee\u015fi dezlegase m\u00e2inile \u00een Extremul Orient prin ofensiva din Mongolia, de la Halhin Gol, condus\u0103 de generalul Jukov, un blietzkrieg care a zdrobit armatele japoneze, t\u0103indu-le pofta de a intra \u00een Siberia din China. Acest eveniment a f\u0103cut ca aten\u0163ia japonezilor s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103 spre Oceanul Pacific, sovieticii put\u00e2nd muta trupe din Extremul Orient atunci c\u00e2nd au avut mai mare nevoie de ele, la b\u0103t\u0103lia pentru Moscova, f\u0103r\u0103 ca japonezii s\u0103-i deranjeze cu ceva tot restul r\u0103zboiului.<\/span><\/p>\n

\t\tPactul sovieto-german a fost urmat la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de atacul asupra Poloniei, la 1 septembrie Germania, la 17 septembrie Uniunea Sovietic\u0103. Polonia fiind \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre cele dou\u0103, URSS a trecut mai departe pe lista sa, a\u015fa cum era trecut\u0103 \u00een protocolul secret, chiar dac\u0103 la 17 septembrie, la data la care deschidea ostilit\u0103\u0163ile \u00eempotriva Poloniei deja \u00eenvinse, URSS s-a angajat s\u0103 respecte neutralitatea Finlandei.<\/span><\/p>\n

\t\tAsta doar p\u00e2n\u0103 termina cu \u0162\u0103rile Baltice. Pretextul a venit foarte cur\u00e2nd, la 18 septembrie, c\u00e2nd submarinul polonez Orzel a fugit din portul estonian Tallin unde se refugiase \u00een noapte de 14 pe 15 septembrie. Conform regulilor neutralit\u0103\u0163ii, aceste ar fi trebuit re\u0163inut \u015fi echipajul internat, de aceea sovieticii i-au acuzat pe estonieni de violarea clauzelor neutralit\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103 facilitaser\u0103 fuga submarinului, mai mult, c\u0103 li s-a permis submersibilelor \u015fi navelor inamice s\u0103 utilizeze apele teritoriale estoniene. \u00cen aceste ape au ap\u0103rut navele militare sovietice, escadrilele sovietice au \u00eenceput survolarea teritoriului eston, la frontier\u0103 au fost concentrate dou\u0103 sau trei divizii ruse\u015fti. Ca s\u0103 nu-i irite pe sovietici, guvernul eston a redus m\u0103surile militare la minimum, \u00een speran\u0163a c\u0103 URSS va respecta pactul de neagresiune semnat \u00een 1932. Ministrul de externe eston a fost nevoit la 28 septembrie s\u0103 semneze la Moscova un pact de asisten\u0163\u0103 mutual\u0103 pe zece ani, care d\u0103dea dreptul URSS s\u0103 dispun\u0103 de baze navale la Saarenmaa, Hiidenma, Paldiski \u015fi de unele aerodromuri pe aceste insule, unde sovieticii puteau men\u0163ine un num\u0103r convenit de trupe de avia\u0163ie \u015fi infanterie. Dup\u0103 ratificare, comisia militar\u0103 sovietic\u0103 a venit cu preten\u0163ii noi, care nu se reg\u0103seau \u00een pactul semnat, ca preten\u0163iile de a dispune de aerodromuri de pe continent \u015fi posibilitatea de a amplasa trupe pe teritoriul continental, dreptul de a folosi portul Tallin. \u00cen 18 \u015fi 19 octombrie o divizie de infanterie, o brigad\u0103 de blindate \u015fi una de avia\u0163ie au p\u0103truns \u00een Estonia, ocup\u00e2nd-o militar f\u0103r\u0103 probleme.<\/span><\/p>\n

\t\tEstonia avea un tratat militar cu Letonia, iar estonienii i-au acuzat pe letoni c\u0103 ar fi r\u0103spuns negativ solicit\u0103rilor lor, letonii au spus c\u0103 nu a fost vorba de a\u015fa ceva. S-a spus c\u0103 imediat dup\u0103 agresiunea \u00eempotriva Poloniei, comandantul \u015fef al armatei lituaniene, generalul Rastikis, ar fi propus Letoniei \u015fi Estoniei o alian\u0163\u0103 militar\u0103 baltic\u0103 care ar fi dispus de dou\u0103zeci de divizii. Pentru ca URSS s\u0103 nu vad\u0103 \u00een asta o provocare, a fost refuzat. Cu provocare, f\u0103r\u0103 provocare, URSS tot a ocupat \u0163\u0103rile baltice pentru urm\u0103torii cincizeci de ani, dar a f\u0103cut-o pe r\u00e2nd, a\u015fa divizate cum erau. La 2 octombrie 1939 este r\u00e2ndul Letoniei s\u0103 fie nevoit\u0103 s\u0103 semneze un pact de asisten\u0163\u0103 mutual\u0103, iar la 11 octombrie r\u00e2ndul Lituaniei. Odat\u0103 acceptate trupele sovietice pe teritoriul lor, a fost mult mai u\u015for s\u0103 fie ocupate \u015fi for\u0163ate s\u0103 intre \u00een marea familie a popoarelor socialiste.<\/span><\/p>\n

\t\tAcum Uniunea Sovietic\u0103 avea m\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u00eempotriva Finlandei, la fel cum va avea \u00een anul urm\u0103tor \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Pozi\u0163ia finlandez\u0103 se \u015fubrezise vizibil, de c\u00e2nd cu ocuparea Estoniei, acum \u00eentreg sudul golfului Finic fiind \u00een m\u00e2na sovieticilor. La 5 octombrie, ziua pactului cu Letonia, finlandezilor li s-a cerut s\u0103 trimit\u0103 un plenipoten\u0163iar pentru negocieri, deci ru\u015fii erau gr\u0103bi\u0163i, deoarece la 8 octombrie au spus c\u0103 \u00eent\u00e2rzierea era foarte iritant\u0103 pentru Moscova. A fost trimis Paasikivi, ministrul Finlandei la Stockholm, negocierile \u00eencep\u00e2nd la 12 octombrie.<\/span><\/p>\n

\t\tAtunci Stalin \u015fi Molotov au propus Finlandei un pact de asisten\u0163\u0103 identic cu cel pentru \u0162\u0103rile Baltice, refuzat de Paasikivi, apoi un pact de asisten\u0163\u0103 \u00een completarea celui ruso-eston pentru \u00eenchiderea golfului Finic, dar pentru care Paasikivi nu avea mandat. Atunci Molotov pune pe tapet urm\u0103toarele revendic\u0103ri, pe ulterior va sublinia c\u0103 sunt minimale: Finlanda s\u0103 cedeze URSS prin \u00eenchiriere pe treizeci de ani portul Hanko \u015fi zona limitrof\u0103 pentru a construi o baz\u0103 naval\u0103 cu artilerie de coast\u0103 \u015fi o garnizoan\u0103 de cinci mii de oameni, marinei de r\u0103zboi sovietice s\u0103 i se permit\u0103 ancorarea \u00een Lappohja, Finlanda s\u0103 cedeze URSS insulele din golful Finic \u015fi o f\u00e2\u015fie de p\u0103m\u00e2nt din istmul Kareliei, pentru care va primi compensa\u0163ie 5526 kmp \u00een nord, \u00een Karelia Oriental\u0103. Fortifica\u0163iile urmau s\u0103 fie demolate pe ambele p\u0103r\u0163i ale frontierei, iar cele dou\u0103 state s\u0103 nu adere la nicio alian\u0163\u0103 sau grup de state \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva celeilalte.<\/span><\/p>\n

\t\tPretextul acestor cereri imperative \u00eel reprezenta securitatea Leningradului, dar nu din partea Finlandei, care nu avea nicio inten\u0163ie agresiv\u0103, ci \u00eempotriva altor state care s-ar fi putut folosi de teritoriul finlandez pentru o agresiune contra sovietelor, Stalin men\u0163ion\u00e2nd Fran\u0163a \u015fi Anglia, dar \u015fi Germania, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 acum sunt alia\u0163i, dar \u201etotul se poate schimba \u00een lume\u201d. Nu \u00een\u0163elegea c\u0103 pentru satisfacerea lor Finlanda trebuia s\u0103 modifice constitu\u0163ia, lucru care se putea face doar cu votul a 5\/6 din Camer\u0103, dar Stalin s-a ar\u0103tat convins c\u0103 vor fi 99% din voturi pentru, iar referitor la pactul de asisten\u0163\u0103 mutual\u0103, a venit cu exemplul \u0163\u0103rilor baltice, c\u0103rora prin aceste pacte li s-a \u00eent\u0103rit independen\u0163a (!), c\u00e2nd de fapt au disp\u0103rut de pe hart\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1991. Cam \u0103sta era Stalin \u015fi cu el trebuia negociat. Expertul militar finlandez demonstreaz\u0103 c\u0103 Finlanda era \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 resping\u0103 tentativa oric\u0103rei puteri de a debarca trupe pe coasta sa greu navigabil\u0103 \u015fi c\u0103 securitatea Leningradului depindea doar de de\u0163inerea \u0163\u0103rmului meridional al golfului, lucru exact demonstrat \u015fi \u00een practic\u0103 \u00een 1941, c\u00e2nd germanii au ocupat Estonia, Hanko izolat \u015fi-a pierdut orice valoare militar\u0103 \u015fi a fost nevoie s\u0103 fie evacuat. <\/span><\/p>\n

\t\tDelega\u0163ia revine acas\u0103 pentru consult\u0103ri. \u00centre timp are loc \u00eentrunirea celor patru \u015fefi de stat scandinavi la Stockholm, de unde declara\u0163iile neutre confirm\u0103 \u015fi mai mult izolarea total\u0103 a Finlandei.<\/span><\/p>\n

\t\tMennerheim a f\u0103cut o expunere tactic\u0103 a situa\u0163iei. Dac\u0103 se ceda Hanko, ap\u0103rea o bre\u015f\u0103 \u00een ap\u0103rarea de coast\u0103 finlandez\u0103 \u015fi un cap de pod sovietic \u00eendreptat \u00eempotriva regiunilor vitale \u015fi c\u0103ilor de comunica\u0163ii. Nu-\u015fi f\u0103cea iluzii asupra promisiunii de a limita garnizoana la cinci mii de oameni, deoarece era u\u015for de transferat trupe suplimentare din Estonia sub acoperirea avia\u0163iei sovietice care domina partea sudic\u0103 a golfului. Cedarea de teritorii \u00een istmul Kareliei, frontiera istoric\u0103 fixat\u0103 \u00een 1323 la Pahkinasaari, oferea ru\u015filor un teren pres\u0103rat de lacuri, foarte propice ap\u0103r\u0103rii, dup\u0103 cum se va vedea \u00een cur\u00e2nd, \u015fi va implica \u015fi abandonarea pozi\u0163iilor defensive la care \u00eencepuse lucrul \u00eenc\u0103 din var\u0103, \u00een mare parte pe baz\u0103 de voluntariat. Iar nimeni nu putea garanta c\u0103 URSS va veni cu noi \u015fi noi preten\u0163ii, la fel ca \u015fi \u00een cazul Estoniei \u015fi balticilor, dar atunci nu mai aveau cum s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, din moment ce fuseser\u0103 p\u0103r\u0103site teritoriile propice defensivei. Dar Mannerheim mai sublinia c\u0103 URSS nu va ezita s\u0103 foloseasc\u0103 for\u0163a \u015fi prestigiul s\u0103u nu ar tolera ca Finlanda s\u0103 ias\u0103 din \u00eencurc\u0103tur\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze teritorii. Ru\u015fii masau trupe \u00een istmul Kareliei, iar \u00eencep\u00e2nd cu 9 octombrie avioanele sovietice survolau ismul. \u00cen acest sens, Mannerheim, de teama unor provoc\u0103ri, decide ab\u0163inerea de la orice manevre care ar putea fi considerate agresive, precum \u015fi la retragerea bateriilor de artilerie \u00een interior, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 trage dincolo de frontier\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\tAu mai urmat runde de negocieri, la sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie \u015fi mijlocul lui noiembrie, cu prea pu\u0163ine ced\u0103ri de ambele p\u0103r\u0163i. \u00cen acest timp, men\u0163ioneaz\u0103 Mannerheim, pentru a evita r\u0103zboiul, Finlanda ar fi putut apela la sprijinul Angliei \u015fi Fran\u0163ei care, \u00een cazul \u00een care ar fi f\u0103cut o demonstra\u0163ie naval\u0103 \u00een zon\u0103, ar fi putut am\u00e2na, probabil atacul sovietic, ob\u0163in\u00e2nd un r\u0103gaz de c\u00e2teva luni, astfel cresc\u00e2nd \u015fansele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara conflictului.<\/span><\/p>\n

\t\tGuvernul finlandez a dat semnale c\u0103 ar dori continuarea negocierilor, dar nici un r\u0103spuns. \u00cen schimb, au \u00eenceput atacurile furibunde ale presei \u015fi radioului sovietic, desigur, toate fiind \u00een m\u00e2na statului, la adresa Finlandei, ceea ce nu prevestea nimic bun, toate semnele duc\u00e2nd spre \u00eemplinirea vorbelor lui Molotov din timpul negocierilor: \u201eAcum e r\u00e2ndul militarilor s\u0103 vorbeasc\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

\t\tla 26 noiembrie 1939, ru\u015fii au \u00eenscenat ceea ce s-a numit \u201eincidentul Mainilia\u201d sau \u201ecanonada din Mainila\u201d, la fel cum au procedat camarazii lor germani \u00eenainte de a ataca Polonia, la 1 septembrie. Ace\u015ftia au \u00eenscenat un atac al polonezilor la postul de radio din Gliwice, un ora\u015f german de frontier\u0103 la 31 august 1939, care s\u0103 serveasc\u0103 ca pretext pentru invadarea Poloniei a doua zi. Sovieticii, dup\u0103 aceea\u015fi re\u0163et\u0103, au pus la cale canonada de la Mainilia.<\/span><\/p>\n

\t\tLa 26 noiembrie Molotov \u00eel informeaz\u0103 pe ministrul finlandez la Moscova c\u0103 finlandezi au tras cu tunul \u00een istmul Kareliei, la ora 15.44, ucig\u00e2nd un subofi\u0163er \u015fi trei solda\u0163i, al\u0163i nou\u0103 fiind r\u0103ni\u0163i. Pentru a evita noi incidente, a cerut retragerea trupelor finlandeze la o distan\u0163\u0103 de 25-30 km de frontier\u0103. A doua zi r\u0103spunde guvernul finlandez care contest\u0103 faptul c\u0103 proiectilele au fost trase de pe teritoriul finlandez, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi ordinul lui Mannerheim de retragere a artileriei \u00een spate, dincolo de b\u0103taia tunurilor. G\u0103rzile de frontier\u0103 constataser\u0103 c\u0103 punctul de impact era la opt sute de metri de grani\u0163\u0103, l\u00e2ng\u0103 satul Mainilia, iar prin m\u0103sur\u0103tori topometrice stabiliser\u0103 c\u0103 s-a tras de la un kilometru \u015fi jum\u0103tate, doi kilometri dinspre sud-vest, deci de pe teritoriul rusesc, lucruri consemnate \u015fi \u00een jurnalul de post. Deci, finlandezii resping protestul sovietic, cer\u00e2nd ca \u015fi reciprocitate retragerea trupelor sovietice cu aceea\u015fi distan\u0163\u0103 fixat\u0103 de comun acord, iar exper\u0163ii de ambele p\u0103r\u0163i s\u0103 cerceteze incidentul. Ceea ce este ciudat, spune istoricul rus Mikahail Semiryaga c\u0103 nici p\u00e2n\u0103 acum nu s-au publicat numele victimelor incidentului de la Mainilia, iar \u00een alt\u0103 parte, o carte de istorie a trupelor sovietice de frontier\u0103 apar trei mor\u0163i \u015fi \u015fapte r\u0103ni\u0163i. Nepotrivirile nu se opresc aici, Molotov \u00eentr-un discurs radiodifuzat la 29 noiembrie \u00eenfiereaz\u0103 dorin\u0163a nem\u0103surat\u0103 a finlandezilor de a amenin\u0163a securitatea Leningradului cu trupele lor \u015fi au bombardat trupele noastre de l\u00e2ng\u0103 Leningrad, bombardament care a provocat pierderi grele unit\u0103\u0163ilor Armatei Ro\u015fii. Deci, intr\u0103m \u00een domeniul fic\u0163iunii, Molotov vorbe\u015fte la radio de bombardarea Leningradului, dar trimite o not\u0103 de protest pentru bombardarea de la Mainilia, localitate \u00een istmul Kareliei. Asta a fost provocarea la care Mannerheim se a\u015ftepta \u00eenc\u0103 de la jum\u0103tatea lui octombrie.<\/span><\/p>\n

\t\tEvenimentele s-au derulat rapid, Molotov comunic\u00e2nd c\u0103 guvernul s\u0103u nu se mai simte legat prin pactul de neagresiune, apoi, deform\u00e2nd faptele \u015fi uit\u00e2nd de clauza de reciprocitate a retragerii trupelor de ambele p\u0103r\u0163i, Molotov a pretins guvernul finlandez a pretins retragerea trupelor ruse la 25 de kilometri de frontier\u0103 \u015fi, \u201edup\u0103 cum se \u015ftia\u201d trupele finlandeze \u00ee\u015fi continu\u0103 atacurile nu numai \u00een istmul Kareliei, ci \u015fi \u00een alte sectoare, de aceea guvernul sovietic se vede nevoit s\u0103 rup\u0103 rela\u0163iile diplomatice. Un teatru al absurdului, poporul finlandez de cinci milioane de locuitori, slab \u00eenarmat, s\u0103 atace Uniunea Sovietic\u0103 cu o popula\u0163ie de peste 170 de milioane de locuitori \u015fi un teritoriu imens, plus \u00eenarmat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een din\u0163i.<\/span><\/p>\n

\t\tGuvernul finlandez s-a mai adresat celui sovietic \u00een \u00eencercarea de detensionare, dar URSS a r\u0103spuns deschiz\u00e2nd focul. La Petsamo g\u0103rzile de frontier\u0103 finlandeze au fost atacate \u00eenc\u0103 din 29 noiembrie, \u00een 30 noiembrie diminea\u0163a ru\u015fii au \u00eentreprins opera\u0163ii regulate cu for\u0163e superioare pe uscat, \u00een aer \u015fi pe mare.<\/span><\/p>\n

\t\tR\u0103zboiul de iarn\u0103 sovieto-finlandez, sau Talvisota, dup\u0103 denumirea finlandez\u0103, \u00eencepuse.<\/span><\/p>\n

\n

\t\t\t(va urma)<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

\t\t\tBibliografie:<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\t\tCarl Gustav Emil Mannerheim, Memorii, editura Militar\u0103, 2011<\/span><\/span><\/p>\n

\t\t\tMikhail Semiryaga, The Winter War, Novosti Press, Moscow, 1990\u00a0<\/span> <\/span><\/b><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n

\n

\t\tReferences<\/h3>\n
    \n
  1. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> Ne puteam opri pe Nistru?<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  2. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<\/ol><\/div>\n

    \tAuthors: Cristian Negrea<\/p>\n

    \n

    \tArticolul original<\/a><\/strong><\/p>\n

    \n

    \t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Cel pu\u0163in \u00eentr-o privin\u0163\u0103, pre\u015fedintele a avut dreptate: ni s-a umplut \u0163ara de exper\u0163i. Fel de fel de exper\u0163i care vin pe la televiziuni s\u0103-\u015fi…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1331,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[604,603,52,64],"class_list":["post-1335","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-asemanari","tag-finlanda","tag-razboi","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1335","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1335"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7192,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1335\/revisions\/7192"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}