{"id":1390,"date":"2012-04-26T20:39:00","date_gmt":"2012-04-26T20:39:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1390"},"modified":"2018-11-13T08:51:57","modified_gmt":"2018-11-13T08:51:57","slug":"finlanda-si-romania-in-razboi-asemanari-si-deosebiri-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1390","title":{"rendered":"Finlanda \u015fi Rom\u00e2nia \u00een r\u0103zboi, asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri (II)"},"content":{"rendered":"

\t\"Finlanda<\/span><\/span>R\u0103zboiul de iarn\u0103<\/span><\/b>
\tOdat\u0103 cu angajarea luptelor la zonele de grani\u021b\u0103, sovieticii bombardeaz\u0103 Helsinki începând cu 30 noiembrie 1939. Era o zi senin\u0103, iar str\u0103zile erau pline de civili, bombele au vizat chiar centrul ora\u0219ului provocând moarte \u0219i distrugere. Rezultatul imediat al agresiunii a fost faptul c\u0103 Mannerheim a fost repus în func\u021bia de comandant suprem, iar bombardamentele \u0219i atacurile împotriva civililor menite s\u0103 submineze dorin\u021ba de lupt\u0103 a finlandezilor au avut exact efectul contrar.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\t <\/p>\n

\tAcest articol reprezint\u0103 continuarea de la Finlanda \u015fi România în r\u0103zboi, asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri (I) <\/a><\/p>\n

\t <\/p>\n

\tR\u0103zboiul de iarn\u0103<\/strong><\/p>\n

\tOdat\u0103 cu angajarea luptelor la zonele de grani\u021b\u0103, sovieticii bombardeaz\u0103 Helsinki începând cu 30 noiembrie 1939. Era o zi senin\u0103, iar str\u0103zile erau pline de civili, bombele au vizat chiar centrul ora\u0219ului provocând moarte \u0219i distrugere. Rezultatul imediat al agresiunii a fost faptul c\u0103 Mannerheim a fost repus în func\u021bia de comandant suprem, iar bombardamentele \u0219i atacurile împotriva civililor menite s\u0103 submineze dorin\u021ba de lupt\u0103 a finlandezilor au avut exact efectul contrar.<\/p>\n

\t <\/p>\n

\tChiar din a doua zi de r\u0103zboi, la 1 decembrie 1939, inten\u021biile sovieticilor devin clare, agen\u021bia TASS comunicând c\u0103 în <\/span>“<\/span>ora\u0219ul” Terijoki, evacuat de finlandezi \u0219i ocupat de sovietici, s-a constituit “guvernul popular al Republicii Democrate a Finlandei”, sub pre\u0219edin\u021bia lui O. W. Kuusinen, unul dintre liderii comuni\u0219ti din r\u0103zboiul de independent de la 1918, care devenise secretar al Kominternului. Totodat\u0103, este data \u0219i o proclama\u021bie c\u0103tre poporul finlandez a acestui a\u0219a zis govern popular. În aceast\u0103 proclama\u021bie tipic\u0103 semnat\u0103 de Kuusinen \u0219i de al\u021bi \u0219ase mini\u0219tri ai guvernului popular al Finlandei se men\u021biona c\u0103 se constituise un nou guvern în “conformitate cu voin\u021ba poporului” pentru stârpirea “st\u0103pânilor plutocratici ai Finlandei” care aruncaser\u0103 \u021bara într-un r\u0103zboi devastator împotriva URSS care <\/span>“<\/span>niciodat\u0103 nu amenin\u021base sau îi crease nepl\u0103ceri Finlandei<\/span>”, <\/span>dar care a g\u0103sit necesar s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t cu ajutorul Armatei Ro\u0219ii pericolului la adresa suveranit\u0103\u021bii sale pe care îl reprezentau st\u0103pânii aventurieri ai Finlandei, etc. În proclama\u021bie se mai men\u021biona c\u0103 se propusese guvernului URSS încheierea unui pact de asisten\u021b\u0103 mutual\u0103 între URSS \u0219i Finlanda precum \u0219i îndeplinirea speran\u021belor de secole ale poporului finlandez, c\u0103 <\/span>“<\/span>poporul karelian trebuia s\u0103 se uneasc\u0103 cu cel finlandez în cel mai scurt timp într-un stat unitar \u0219i independent”. Nimeni nu a luat în seam\u0103 proclama\u021bia inept\u0103, iar manifestele lansate peste capital\u0103 care promiteau pâine pentru poporul finlandez fl\u0103mând au provocat ilaritate. Prin felul acesta de a face propagand\u0103 ne d\u0103m seama ce lipsea de fapt sovieticilor, din moment ce ei au crezut c\u0103 asta \u0219i-ar dori to\u021bi vecinii, pâinea.<\/span><\/p>\n

\tÎn proclama\u021bia sa guvernul sovietic recuno\u0219tea dreptul Kareliei Orientale de a se uni la restul na\u021biunii finlandeze, dar numai sub patronajul sovietic. Astfel apar clare inten\u021biile sovietice de a supune întreaga Finland\u0103, disp\u0103rând astfel orice speran\u021b\u0103 de compromis. Poporul finlandez a în\u021beles c\u0103 singura \u0219ans\u0103 de salvare era prin lupt\u0103 \u0219i a luptat.<\/span><\/p>\n

\tReferitor la compara\u021bii, sovieticii au creat \u0219i pentru Basarabia din 1924 Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103 la est de Prut, la fel cum au f\u0103cut \u0219i cu RASS Karelian\u0103 în 1923, apari\u021bia lor fiind un pretext pentru a cere reunirea cu p\u0103r\u021bi din Moldova, respectiv Finlanda. Tot a\u0219a s-a încercat inventarea poporului karelian, al fel ca \u0219i în cazul celui moldovenesc. O întrebare persist\u0103, dac\u0103 Stalin \u0219i URSS erau atât de grijulii referitor la unirea celor din RASS Karelian\u0103 cu restul karelienilor \u0219i cu finlandezii, la fel cu RASSM \u0219i moldovenii \u0219i românii, de ce nu a acceptat unirea RASS Karelian\u0103 cu Finlanda \u0219i a RASSM cu România în cadrul propriilor state, f\u0103r\u0103 s\u0103 încerce s\u0103 le încorporeze în URSS? \u0218i de aici ne d\u0103m seama de dimensiunea ipocriziei sovietice.<\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul de iarn\u0103 nu poate fi descris pe de-antregul aici, este deosebit de complex, iar cei ce doresc o descriere f\u0103cut\u0103 chiar de comandantul suprem finlandez o pot g\u0103si în memoriile acestuia. Prima faz\u0103 preconizat\u0103 de Mannerheim, cea a luptelor de întârziere, în care trupele de acoperire finlandeze trebuiau s\u0103 întârzie avansul rusesc pân\u0103 ce grosul trupelor finlandeze ar fi ajuns pe pozi\u021bii, începuse în bune auspicii pentru finlandezi, ei reu\u0219ind s\u0103 extind\u0103 fortifica\u021biile, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103  distrugerile \u0219i s\u0103 extind\u0103 câmpurile de mine. Mai mult, iarna b\u0103tea la u\u0219\u0103, cu z\u0103pad\u0103 \u0219i ger, ceea ce conferea finlandezilor un atu în plus, iar scurtimea zilelor de iarn\u0103 urma s\u0103 fie un handicap pentru avia\u021bia inamic\u0103 net superioar\u0103. Sovieticii erau net superiori finlandezilor în toate domeniile, dispropor\u021bia, mai ales în resurse umane, era cople\u0219itoare. Ap\u0103rarea antitanc era practic inexistent\u0103, arma antiaerian\u0103 \u0219i artileria grea nu însemnau decât câteva baterii. Cât despre stocurile de muni\u021bii, combustibili \u0219i lubrifian\u021bi, acestea erau insuficiente. Materialul de avia\u021bie nu dep\u0103\u0219ea jum\u0103tate din necesar \u0219i lipseau aparatele de rezerv\u0103. Echipamentul era a\u0219a deficitar, încât rezervi\u0219tii sosi\u021bi la centrele de concentrare erau înc\u0103 în haine civile.<\/span><\/p>\n

\tComparativ, o divizie finlandez\u0103 num\u0103ra 14200 de oameni fa\u021b\u0103 de 17500 pentru una sovietic\u0103. Cea sovietic\u0103 dispunea de dou\u0103 regimente de artilerie (fa\u021b\u0103 de unul în cea finlandez\u0103), o sec\u021bie anitanc, un batalion blindat (40 – 50 tancuri) \u0219i o companie de ap\u0103rarea antiaerian\u0103, toate inexistente în divizia finlandez\u0103. În privin\u021ba armelor automate \u0219i a lansatoarelor de grenade, o divizie rus\u0103 avea în medie o dotare dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de una finlandez\u0103. Dac\u0103 lu\u0103m în calcul faptul c\u0103 sovieticii dispuneau de un num\u0103r de unit\u0103\u021bi blindate \u0219i de o rezerv\u0103 abundent\u0103 de artilerie \u0219i stocuri de muni\u021bii inepuizabile, precum \u0219i faptul c\u0103 st\u0103pâneau spa\u021biul aerian, suprema\u021bia material\u0103 a agresorului ap\u0103rea \u0219i mai evident\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda <\/span><\/p>\n

\tInvazia trupelor sovietice în Istmul Karelie<\/i><\/span>i <\/span><\/p>\n

\t\u021ainând cont de pierderile imense avute în r\u0103zboiul de iarn\u0103 care ar fi putut submina regimul, conducerea sovietic\u0103 a trebuit s\u0103 geseasc\u0103 o justificare a acestora, \u0219i le-a g\u0103sit prin inventarea unei legende care \u0219i acum este considerat\u0103 un adev\u0103r de necontestat. Aceasta este linia fortificat\u0103 Mannerheim, despre care sovieticii au inventat atâtea c\u0103 ar p\u0103rea mai ceva ca \u0219i linia Maginot, iar str\u0103pungerea ruseasc\u0103 a fost calificat\u0103 de propaganda oficial\u0103 sovietic\u0103 <\/span>“<\/span>vitejie f\u0103r\u0103 seam\u0103n în istoria r\u0103zboaielor<\/span>”<\/span>. Dar s\u0103 vedem ce spune Mannerheim despre asta: <\/span>“<\/span>Totul nu era decât un bluf, situa\u021bia era cu totul alta. Linia defensiv\u0103 nu cuprindea decât un mic num\u0103r de cuiburi de mitralier\u0103 izolate \u0219i, la propunerea mea, ea fusese înt\u0103rit\u0103 prin 20 de forturi noi, legate prin tran\u0219ee, fortifica\u021bii de campanie lipsite de profunzime. Aceast\u0103 pozi\u021bie a fost botezat\u0103 linia Mannerheim<\/i> de c\u0103tre popor. Dac\u0103 ea a rezistat este datorit\u0103 curajului \u0219i dârzeniei lupt\u0103torilor no\u0219tri, dar nu din cauza solidit\u0103\u021bii sale. Este evident c\u0103 propaganda sovietic\u0103 nu a g\u0103sit un alt motiv plauzibil pentru explicarea înfrângerilor r\u0103sun\u0103toare ale Armatei Ro\u0219ii pe frontul de la Ladoga la Oceanul Înghe\u021bat”. În alt\u0103 parte Mannerheim o descrie mai am\u0103nun\u021bit: <\/span>“<\/span>Pe o linie de ap\u0103rare de 140 km, în istmul Kareliei, existau 66 de forturi betonate, din care 44 ridicate pu\u021bin dup\u0103 1920, erau învechite, adesea prost plasate \u0219i prost construite. Cele noi erau moderne, dar \u0219i barajele antitanc aveau pu\u021bin\u0103 valoare. Timpul nu permisese s\u0103 se construiasc\u0103 în profunzime \u0219i prima linie coincidea cu pozi\u021bia principal\u0103 de ap\u0103rare. Singurele fortifica\u021bii de valoare erau bateriile de coast\u0103, care protejau cele dou\u0103 flancuri ale liniei de ap\u0103rare dintre golful Finic \u0219i lacul Ladoga.”<\/span><\/p>\n

\tSpre deosebire, pe frontiera Nistrului, se preconiza s\u0103 se ridice înc\u0103 din anii 20 circa trei mii de cazemate betonate. În vara lui 1940 erau gata abia o sut\u0103. În plus de asta, prin ocuparea estului Poloniei, o nou\u0103 cale de invazie, prin nordul Bucovinei, devenise disponibil\u0103 URSS-ului. Mai mult, prin ocuparea Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord, situa\u021bia strategic\u0103 a României s-a complicat, deoarece ap\u0103rarea de pe Prut \u0219i de pe dealurile ce aveau dezvoltarea de la nord la sud putea fi întoars\u0103 pe v\u0103i de la nord, din Bucovina de Nord. La fel, \u0219i situa\u021bia strategic\u0103 a Finlandei s-a schimbat odat\u0103 cu pierderea istmului Kereliei, un teritoriu îngustat, împ\u0103durit \u0219i plin de lacuri, propice ap\u0103r\u0103rii.  <\/span><\/p>\n

\tFor\u021bele finlandeze nu au dep\u0103\u0219it un total de 9 divizii în decursul întregului r\u0103zboi, dintre care 6 angajate în istmul Kareliei, 2 divizii în Corpul 4 Armat\u0103, la nord de Ladoga, pe un front de 100 km, una în rezerva comandantului-\u0219ef, iar pe por\u021binea de peste o mie de kilometri pân\u0103 la Oceanul Înghe\u021bat se g\u0103seau numai companii \u0219i batalioane deta\u0219ate. Cu atât mai jenant era pentru Armata Ro\u0219ie pentru care dispropor\u021bia dintre for\u021bele enorme angajate \u0219i rezultat era jalnic. La începutul r\u0103zboiului URSS angajase 26-28 de divizii contra Finlandei, dar care ajunseser\u0103 la 45, 25 pe frontul Kareliei \u0219i 20 pe frontul r\u0103s\u0103ritean, cu circa 3000 de tancuri, mare parte de tip mijlociu \u0219i greu. Cifre impresionante, totalul diviziilor din Armata Ro\u0219ie pe timp de pace, ca \u0219i acum, era de 110, iar totalul tancurilor era între 5 \u0219i 6000. Spre compara\u021bie, Germania a atacat URSS în 1941 cu 3500 de tancuri. Ei bine, blindatele au fost marea dezam\u0103gire sovietic\u0103 în r\u0103zboiul de iarn\u0103, ei pierzând circa 1600 de tancuri, mare parte din ele distruse de infanterie cu cocteiluri Molotov, armele antitanc fiind total insuficiente în armata finlandez\u0103. Pierderi imense au reprezentat tocmai echipajele instruite ale acestor tancuri.<\/span><\/p>\n

\tMannerheim face o analiz\u0103 detaliat\u0103 a campaniei, insistând asupra factorilor care au influen\u021bat rezultatul. Despre infanteria rus\u0103 men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 focul armelor automate \u0219i al pu\u0219tilor era lipsit de precizie, infanteria ataca în valuri fiind secerat\u0103 de mitraliere, cel pu\u021bin în prima faz\u0103 a r\u0103zboiului. Nu existau condi\u021bii de încartiruire a trupelor, iar iarna 1939-1940 a fost printre cele mai geroase din ultimii o sut\u0103 de ani, solda\u021bii ru\u0219i degera\u021bi s-au ad\u0103ugat la lista pierderilor. Despre soldatul rus luat ca individ, men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 era rezistent, obi\u0219nuit cu priva\u021biunile, dar cu un curaj pasiv \u0219i fatalism care îl f\u0103cea s\u0103 atace la ordin în picioare contra mitralierelor. M\u0103rturii ulterioare din al doilea r\u0103zboi mondial explicau în parte acest\u0103 fatalitate prin votca consumat\u0103 înainte de atac (nu este ceva nou, \u0219i în primul r\u0103zboi mondial solda\u021bilor li se d\u0103dea rom înaine de atacuri), \u0219i prin gloan\u021bele Naganului politrucului care st\u0103tea în spatele s\u0103u în cazul în care soldatul rus ezita, metod\u0103 brevetat\u0103 de Lev Trotski înc\u0103 din timpul r\u0103zboiului civil rusesc. Mannerheim remarc\u0103 c\u0103 de\u0219i unele divizii sovietice erau din zone împ\u0103durite, nu se descurcau deloc, solda\u021bii neavând busole nu s eputeau orienta \u0219i se temeau de p\u0103duri, aliatul de n\u0103dejde al finlandezilor, acolo unde bântuia moartea alb\u0103, partizanul finlandez în \u021binut\u0103 de iarn\u0103. De asemenea, lipsa de ini\u021biativ\u0103 a comandan\u021bilor de teama r\u0103spunderii în fa\u021ba comisarilor, toate ordinele trebuind s\u0103 fie aprobate de ace\u0219tia, sunt printre cauzele care au dus la slabe performan\u021be militare de partea sovietic\u0103.<\/span><\/p>\n

\tArtileria era o elit\u0103 în vechea armat\u0103 \u021barist\u0103, dar lipsa de instruc\u021bie a ofi\u021berilor \u0219i-a spus cuvântul, tirul ei fiind prea pu\u021bin eficient în debutul r\u0103zboiului, coordonarea cu infanteria fiind cvasiinexistent\u0103. Abia în a doua faz\u0103 s-a mai îmbun\u0103t\u0103\u021bit, cu rezultate mai bune pentru sovietici care reu\u0219esc s\u0103 str\u0103pung\u0103 ap\u0103r\u0103rea finlandez\u0103. Avia\u021bia sovietic\u0103 a avut suprema\u021bia aerian\u0103 aproape total\u0103, de\u0219i au fost aruncate în lupt\u0103 aparate mai vechi, dar în num\u0103r imens. Avia\u021bia sovietic\u0103 a aruncat 7500 de tone de bombe, a ucis 700 de civili în Helsinki \u0219i r\u0103nit un num\u0103r dublu, dar nu a t\u0103iat aprovizionarea Finlandei prin leg\u0103turile sale cu exteriorul. În ciuda superiorit\u0103\u021bii zdrobitoare, cu un total de 2500 de aparate, avia\u021bia nu a avut un rol decisiv. Lipsa de preg\u0103tire a mecanicilor de bord \u0219i folosirea intens\u0103 \u0219i în condi\u021bii extreme a cauzat numeroase defec\u021biuni. Pilo\u021bii ru\u0219i erau insuficient preg\u0103ti\u021bi, manevrau cu rigiditate, Mannerheim d\u0103 un exemplu cu un pilot finlandez care în câteva minute a doborât \u0219ase avioane sovietice dintr-un total de nou\u0103. Am avut \u0219i noi în r\u0103zboiul nostru cazuri asem\u0103n\u0103toare, locotenentul Horia Agarici care la 26 iunie 1941 atac\u0103 o forma\u021bie de cinci bombardiere sovietice deasupra Constan\u021bei din care doboar\u0103 trei, restul sc\u0103pând cu fuga. Avioanele sovietice doborâte au fost în num\u0103r de 684 dup\u0103 Cartierul General, dar ulterior, dup\u0103 consultarea jurnalelor unit\u0103\u021bilor, num\u0103rul lor s-a ridicat la 725, plus 12 aparate doborâte în Laponia de artileria antiaerian\u0103 \u0219i avia\u021bia suedez\u0103. Acestea includ doar cazurile sigure, dar au mai fost \u0219i 103 incerte care s-au pr\u0103bu\u0219it în nor de fum în afara teritoriului finlandez \u0219i locul nu s-a putut stabili cu precizie. Finlandezii au mai avut 5% din aparate pierdute din cauze tehnice, iar Mannerheim presupune c\u0103 procentul ar trebui s\u0103 fie cel pu\u021bin la fel \u0219i în cazul sovieticilor, dac\u0103 nu mai mare. Rezult\u0103 o pierdere între 872 de aparate \u0219i 975, dac\u0103 se includ cele incerte sau m\u0103car o parte a lor, un procent de 38% din cele 2500 aparate folosite contra Finlandei. La începutul r\u0103zboiului, Finlanda avea 96 de aparate, totalul ajungând la 287 din care162 de vân\u0103toare. Pierderile lor au fost de 61 aparate, 21% din total.<\/span><\/p>\n

\tÎn privin\u021ba pierderilor umane r\u0103mâne cea mai mare disput\u0103. Molotov, la sesiunea sovietului din 29 martie 1940, exagera mult pierderile finlandeze \u0219i le diminua pe cele sovietice la 48745 mor\u021bi \u0219i 158863 r\u0103ni\u021bi. Despre finlandezi spunea c\u0103 ar avea 60000 de mor\u021bi \u0219i 250000 de r\u0103ni\u021bi, mai mult de jum\u0103tate din efectivul de 600000 de solda\u021bi finlandezi. Mannerheim îl contrazice sus\u021binând c\u0103 niciodat\u0103 în timpul r\u0103zboiului cifra solda\u021bilor finlandezi nu a ajuns nici pe departe la 600000 de oamni, ci a fost între 175000 \u0219i pu\u021bin peste 200000. El d\u0103 de asemenea cifrele exacte ale pierderilor finlandeze, care pot fi considerate destul de aproape de adev\u0103r, \u021binând cont de grija finlandezilor de a-\u0219i recupera mor\u021bii. El vorbe\u0219te de 24923 mor\u021bi \u0219i 43557 de r\u0103ni\u021bi. Dac\u0103 cifrele lui Molotov ar fi cel pu\u021bin apropiate de adev\u0103r, armata finlandez\u0103 ar fi fost scoas\u0103 din lupt\u0103 în întregime.<\/span><\/p>\n

\tReferitor la pierderile ruse\u0219ti cifrele au variat foarte mult \u0219i nu cred c\u0103 se vor putea stabili cu exactitate \u021binând cont de secretomania sovietic\u0103 \u0219i dispre\u021bul regimului pentru vie\u021bile propriilor solda\u021bi. Cifra cea mai exagerat\u0103 este dat\u0103 de Hru\u0219ciov în memoriile sale, de un milion de mor\u021bi, dar trebuie în\u021beles contextul acestora, de justificare a destaniliz\u0103rii prin care Stalin era coborât de pe piedestal \u0219i f\u0103cut singurul vinovat pentru toate atrocit\u0103\u021bile regimului, doar el \u0219i colaboratorii s\u0103i apropia\u021bi, proces început de Hru\u0219ciov la 25 februarie 1956 cu ocazia celui de-al XX-lea congres al PCUS. Ast\u0103zi se estimeaz\u0103 doar num\u0103rul mor\u021bilor sovietici între 125000 \u0219i 250000. <\/span><\/p>\n

\tMannerheim estimeaz\u0103 destul de realist \u0219i jusificat pierderile umane ale sovieticilor pe baza faptelor incontetabile. Pe frontul dintre Ladoga \u0219i Laponia 5 divizii sovietice au fost în întregime înfrânte, diviziile 44 \u0219i 163 la Suomussalmi, 75 \u0219i 139 la Tolvajarvi-Aglajarvi, divizia 18 \u0219i brigada blindat\u0103 34 aproape de Kitela, au mai avut pierderi mari \u0219i diviziile 88 \u0219i 122. Num\u0103rul celor uci\u0219i sau a celor care au fost r\u0103ni\u021bi \u0219i au murit în pustietate poate fi estimat la 8000 pe divizie, mai este divizia 54 care pierde jum\u0103tate de efectiv la Kuhmo, la Kitela divizia 168 pierde o treime din efectiv, asta d\u0103 un total de 75000 de oameni din cele 20 de divizii care au ac\u021bionat pe acel front. În istmul Kareliei este mai greu de estimat, deoarece cele 25 de divizii sovietice de aici au fost angajate inegal în lupt\u0103, de exemplu unit\u0103\u021bile lansate compact la Taipale sau Viipuri au avut pierderi mai mari decât altele. Dar în total se poate spune de 200000 de mor\u021bi, dup\u0103 p\u0103rerea lui Mannerheim, p\u0103rere sus\u021binut\u0103 \u0219i prin iarna grea \u0219i serviciul medical defectuos din armata sovietic\u0103.<\/span><\/p>\n

\tDar odat\u0103 cu venirea prim\u0103verii, perspectiva unei rezisten\u021be îndelungate din partea finlandezilor sc\u0103dea vizibil. Sovieticii str\u0103punseser\u0103 liniile de ap\u0103rare finlandeze din istmul Kareliei amenin\u021bând s\u0103 p\u0103drund\u0103 dincolo de zonele îngustate de lacuri \u0219i împ\u0103durite propice ap\u0103r\u0103rii spre inima \u021b\u0103rii, amenin\u021bând centrele industriale. Dup\u0103 o pauz\u0103 cât ar durat dezghe\u021bul, sovieticii s-ar fi putut n\u0103pusti cu for\u021be proaspete din rezervele din care posedau din abunden\u021b\u0103, pe când finlandezii nu mai aveau resurse nici materiale, nici umane, armata lor fiind epuizat\u0103 dup\u0103 luptele continue în inferioritate numeric\u0103 \u0219i tehnic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, sovieticii se g\u0103seau într-o situa\u021bie jenant\u0103, imensa lor armat\u0103 în care investiser\u0103 atât de mult b\u0103tea pasul pe loc în fa\u021ba unui adversar considerat mult inferior. De aceea a declan\u0219at o puternic\u0103 ofensiv\u0103 pornit\u0103 în 13 februarie 1940 \u0219i care va dura pân\u0103 în ultima zi de r\u0103zboi, la 13 martie. Totu\u0219i, a acceptat tratative de pace prin intermediul ambasadorului sovietic în Suedia, baroneasa Alexandra Kollontai, astfel pacea se încheie la 12 martie. Finlanda pierde istmul karelian \u0219i o por\u021biune dincolo de acesta, arie care cuprinde \u0219i o parte din teritoriul înc\u0103 de\u021binut de armata finlandez\u0103, apoi ora\u0219ul Viipuri, al doilea ca m\u0103rime al Finlandei, un total de 11% din teritoriu \u0219i 30% din baza industrial\u0103. 12% din popula\u021bie (422000 locuitori) \u0219i-au pierdut casele \u0219i au trebuit s\u0103 fie evacua\u021bi. În nord, o parte din regiunea Salla, peninsula Kalastanjansaarento, patru insule din golful Finic, iar peninsula Hanko cu baza naval\u0103 erau închiriate pe 30 de ani. Regiunea Petsamo cu portul, ocupate de sovietici, au fost returnate Finlandei, dar problema major\u0103 strategic\u0103 a Finlandei era c\u0103 pierdea toate defileele care f\u0103ceau posibil\u0103 blocarea c\u0103ilor de invazie.<\/span><\/p>\n

\tTrebuie men\u021bionat ajutorul în armament \u0219i provizii dat Finlandei în cursul r\u0103zboiului de c\u0103tre Suedia \u0219i Norvegia, precum \u0219i de c\u0103tre occidentali, de\u0219i diplomatic Suedia nu s-a în\u0103l\u021bat la a\u0219tept\u0103rile finlandeze. A existat \u0219i un proiect occidental de a trimite trupe franco-britanice în ajutor finlandezilor, dar cu dublu scop, cel de a intercepta transporturile de minereu din Suedia c\u0103tre Germania, de unde Reichul î\u0219i lua 40% din necesar. Nu trebuie uitat c\u0103 la ora aceea Germania \u0219i URSS erau alia\u021bi. Dar pentru asta era necesar ca Norvegia \u0219i Suedia s\u0103 accepte trecerea trupelor franco-britanice care s\u0103 ajute Finlanda prin teritoriul suedez, cerere întâmpinat\u0103 cu refuz, mai mult, regele suedez Gustav V a f\u0103cut public la 19 februarie faptul c\u0103 a refuzat cererile finlandeze de sprijin militar. Aceast plan de camapanie va fi pus în practic\u0103 ceva mai târziu împotriva Germaniei prin ocuparea porturilor norvegiene, inclusiv a Narvikului, de c\u0103tre un corp expedi\u021bionar franco-britanic. În acest r\u0103zboi au luptat de partea finlandezilor numero\u0219i voluntari din multe \u021b\u0103ri, inclusiv finlandezi din SUA. Cel mai numeros corp de voluntari era cel suedez, cu peste 8000  de voluntari, urmat de danezi \u0219i norvegieni. <\/span><\/p>\n

\tUrm\u0103rile acestui r\u0103zboi au fost foarte importante. În primul rând acest r\u0103zboi a f\u0103cut ca Armata Ro\u0219ie s\u0103 fie subestimat\u0103, chiar dac\u0103 imediat a trecut la reforme care s\u0103 corecteze erorile din r\u0103zboiul de iarn\u0103. Apoi, Finlanda s-a îndreptat spre Germania în ideea de a-\u0219i recupera teritoriile pierdute, pe m\u0103sur\u0103 ce semnele r\u0103cirii dintre cei doi alia\u021bi deveneau tot mai vizibile. Perioada pân\u0103 la izbucnirea r\u0103zboiului dintre Germania \u0219i URSS, cincisprezece luni mai târziu este numit\u0103 în istoriografia finlandez\u0103 pacea intermediar\u0103.<\/span><\/p>\n

\tAici se ridic\u0103 o problem\u0103 major\u0103 referitoare la România. Chiar Mannerheim spune c\u0103 prin r\u0103zboiul de iarn\u0103 i-a câ\u0219tigat României un r\u0103gaz de \u0219ase luni, deoarece nimeni nu-\u0219i f\u0103cea iluzii c\u0103 urm\u0103toarea victim\u0103, dup\u0103 Polonia, \u021a\u0103rile Baltice \u0219i Finlanda, va fi România. Ce a f\u0103cut România cu acest r\u0103gaz de \u0219ase luni? R\u0103spunsul este trist, dar adev\u0103rat: nimic. Dar ceea ce este \u0219i mai trist este faptul c\u0103 acei conduc\u0103tori care au risipit orice \u0219ans\u0103 a României, au pierdut România Mare realizat\u0103 cu sângele \u0219i lacrimile înainta\u0219ilor, continu\u0103 s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi \u0219i ast\u0103zi ca ni\u0219te lideri în\u021belep\u021bi. Ce \u0219anse ar fi avut România dac\u0103 se opunea cu arma la ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940? S\u0103 nu ne facem prea mari iluzii, noi nu aveam atuurile finlandezilor. În primul rând, era var\u0103, nu iarn\u0103, iar teritoriul Basarabiei nu este a\u0219a propice ap\u0103r\u0103rii ca \u0219i istmul Kareliei. Apoi, noi nu aveam deloc spatele sigur, ca \u0219i Finlanda, ne puteam trezi cu u\u0219urin\u021b\u0103 într-un r\u0103zboi pe dou\u0103 fronturi, al doilea contra Ungariei în Transilvania, care nu ar fi îndr\u0103znit s\u0103 atace singur\u0103, dar în cazul în care am fi fost în lupt\u0103 cu Sovietele ar fi f\u0103cut-o sigur. Poate vorbim de trei fronturi, bulgarii ar fi putut ataca în Dobrogea. Alia\u021bii din Mica În\u021belegere \u0219i-au declinat isc\u0103liturile de pe tratatele de alian\u021b\u0103, singurii care au spus c\u0103 î\u0219i vor men\u021bine promisiunile au fost turcii, a\u0219a c\u0103 Bulgaria dac\u0103 ne-ar fi atacat s-ar fi trezit în r\u0103zboi cu Turcia. Dar Iugoslavia nu ar fi atacat Ungaria dac\u0103 ne-ar fi atacat pe noi, au spus-o clar în momentul în care am primit ultimatumul sovietic. Un caz similar se petrecuse cu pu\u021bin timp în urm\u0103, în timp ce trupele germane avansau spre Paris, Italia lui Mussolini ataca Fran\u021ba pe la spate. Eram practic pe cont propriu, alia\u021bii franco-englezi erau practic b\u0103tu\u021bi \u0219i nu mai puteau face nimic. Nimeni nu putea garanta c\u0103 sovieticii s-ar fi oprit la Prut, dup\u0103 unele opinii ar fi mers mai departe ocupând zonele petrolifere din Prahova, punându-\u0219i alia\u021bii germani în fa\u021ba faptului împlinit, la fel cum vor face ace\u0219tia mai târziu în Balcani. <\/span><\/p>\n

\tÎn ciuda rezisten\u021bei acerbe, pân\u0103 la urm\u0103 Finlanda a trebuit s\u0103 cedeze. Cererile sovietice au fost mari, pe motiv c\u0103 au v\u0103rsat mult sânge pentru ele. Dar cine i-a pus? Cine a declarat r\u0103zboi? Este la fel ca \u0219i alte motiva\u021bii ruse\u0219ti absurde pentru a-\u0219i justifica cererile de neconceput. De exemplu, au sus\u021binut c\u0103 au drepturi asupra Basarabiei deorece armatele ruse\u0219ti au trecut de multe ori pe acolo ca s\u0103 lupte împotriva turcilor. A\u0219a \u0219i noi am putea pretinde o bun\u0103 parte din Asia Central\u0103 deoarece am trecut pe acolo ca s\u0103 lupt\u0103m în Afghanistan, nu?<\/span><\/p>\n

\tMai era \u0219i aceast\u0103 lec\u021bie: Finlanda nu a câ\u0219tigat prea multe în r\u0103zboiul de iarn\u0103, în afara stimei, simpatiei \u0219i prestigiului interna\u021bional. Dimpotriv\u0103, a trebuit s\u0103 cedeze teritoriu mult mai mare decât cererile ini\u021biale ruse\u0219ti, inclusiv Viipuri. Este adev\u0103rat, dac\u0103 ar fi cedat în prima faz\u0103 a negocierilor, nu se \u0219tie pân\u0103 unde ar fi crescut ulterior preten\u021biile sovietice. La fel \u0219i în cazul nostru, dup\u0103 cedarea Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord, am mai avut de-a face cu agresiunile ruse\u0219ti care au ocupat prin for\u021b\u0103 câteva ostroave din Delta Dun\u0103rii, apoi cu cererea sovieticilor pentru întreaga delt\u0103, asta pân\u0103 în octombrie când Germania ne-a garantat frontierele, începuse perioada de r\u0103cire a rela\u021biilor dintre cei doi mari alia\u021bi.<\/span><\/p>\n

\tNici Finlnda nu a sc\u0103pat dup\u0103 R\u0103zboiul de iarn\u0103, ci provoc\u0103rile \u0219i escalad\u0103rile cererilor s-au \u021binut lan\u021b. Cu tot cu tratatele de asisten\u021b\u0103 mutual\u0103 \u0219i cu garnizoanele sovietice pe teritoriul lor, \u021b\u0103rile baltice sunt acuzate rând pe rând de activitate antisovietic\u0103, ocupate total \u0219i independen\u021ba lor, atâta cât\u0103 mai era, desfiin\u021bat\u0103 în mai \u0219i iunie 1940. La 2 iunie 1940 Finlandei i se cer materialele evacuate din Hanko, atât cele de stat cât \u0219i cele particulare. Finlanda este nevoit\u0103 s\u0103 returneze 75 de locomotive \u0219i 2000 de vagoane pentru a nu provoca. Dup\u0103 alungarea de c\u0103tre germani a englezilor de pe continent, atât din Norvegia, cât \u0219i din Fran\u021ba, Finlandei i se cere concesionarea minelor de nichel de la Petsamo, concesiune pân\u0103 atunci britanic\u0103, apoi cere demilitarizarea arhipeleagului Aland sau fortificarea lui în comun, la 14 iunie este doborât avionul de linie finlandez Kaleva ce f\u0103cea cursa Tallin – Helsinki de dou\u0103 avioane sovietice, bagajele fiind recuperate de un submarin sovietic. \u0218i-au pierdut via\u021ba to\u021bi pasagerii, inclusiv un curier diplomatic francez, valiza sa diplmatic\u0103 fiind recuperat\u0103 de sovietici. Am\u0103nunte au putut fi cunoscute de la prizonierii sovietici lua\u021bi mai târziu în r\u0103zboiul de continuare, unii participan\u021bi la evenimente. Apoi cere accesul trenurilor sale prin sudul Finlandei pân\u0103 la Hanko, avioanele sovietice înc\u0103lcau zilnic grani\u021ba finlandez\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe. <\/span><\/p>\n

\t     <\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul de continuare (1941-1944)<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\tFinlanda a participat la r\u0103zboiul contra Uniunii Sovietice, dar dup\u0103 declan\u0219area Opera\u021biunii Barbarossa, 22 iunie 1941. Din nou asemenarea cu România, nici noi am fi putut încerca singuri s\u0103 ne recuper\u0103m teritoriile pierdute în fa\u021ba colosului sovietic. Spre a exemplifica este suficient s\u0103 amintim dipozitivul for\u021belor române \u0219i sovietice la 22 iunie 1941. Aveam 15 divizii de infanterie, dar în Basarabia se aflau trei armate sovietice, cu 30 de divizii de infanterie, 8 divizii cavalerie \u0219i 14 brig\u0103zi motorizate. F\u0103r\u0103 cele 7, apoi 9 divizii germane din Armata a 11-a, precum \u0219i f\u0103r\u0103 alian\u021ba cu Germania, atât noi, cât \u0219i finlandezii nu am fi avut \u0219ansa nici m\u0103car de a visa la eliberarea teritoriilor ocupate, cu toate resentimentele asupra comportamentului Germaniei în trecutul apropiat, când s-a în\u021beles cu URSS pe spinarea noastr\u0103 \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 pierdem \u0219i Ardealul de Nord, \u0219i Cadrilaterul. Conform dezv\u0103luirilor mai noi f\u0103cute de Victor Suvorov \u0219i al\u021bi istorici, atacul din 22 iunie 1941 s-ar putea înscrie în categoria atacului preventiv, armata sovietic\u0103 fiind concentrat\u0103 pe grani\u021b\u0103 gata de atac, data probabil\u0103 a atacului sovietic fiind 7 iulie 1941.<\/span><\/p>\n

\tRevenind la Finlanda, ea intr\u0103 în r\u0103zboiul numit de ei R\u0103zboiul de continuare, dup\u0103 cum îi spune numele continuarea R\u0103zboiului de iarn\u0103. Desigur c\u0103 istoriografia sovietic\u0103 \u0219i cea finlandez\u0103 se contrazic pe aceast\u0103 tem\u0103, dar nu e ceva nou, istoriografia sovietic\u0103, apoi cea rus\u0103, se contrazice cu toat\u0103 lumea, ei au un adev\u0103r istoric propriu împ\u0103rt\u0103\u0219it doar de ei.<\/span><\/p>\n

\tCeea ce este interesant este faptul c\u0103 Finlanda, în preziua r\u0103zboiului, înc\u0103 tr\u0103gea n\u0103dejde s\u0103 r\u0103mân\u0103 neutr\u0103, cel pu\u021bin asta sus\u021bine Mannerheim, de\u0219i încheiase un acord de liber\u0103 trecere pentru trupele germane care ar fi putut trece în Laponia în cazul unui conflict, fapt care a f\u0103cut s\u0103 înceteze presiunile sovietice. Totu\u0219i, în iunie 1941, sovieticii concentraser\u0103 17 divizii la grani\u021ba sovieto-finlandez\u0103, iar finlandezii ocupaser\u0103 pozi\u021bii defensive. Hitler, în discursul s\u0103u de la ora 6.00 din diminea\u021ba de 22 iunie i-a men\u021bionat printre alia\u021bi \u0219i pe finlandezi, poate pentru a-l pune pe Mannerheim în fa\u021ba faptului împlinit, dar finlandezii nu au mar\u0219at. Pozi\u021biile lor, chiar dac\u0103 nu erau germani, au fost atacate cu focuri de artilerie \u0219i mitralier\u0103. Trupe germane existau în Laponia, lâng\u0103 Oceanul Înghe\u021bat. La 23 iunie avia\u021bia sovietic\u0103 a atacat ora\u0219ele din centrul \u0219i sudul Finlandei, bombardându-le cu s\u0103lb\u0103ticie. Artileria antiaerian\u0103 a ripostat, doborând 26 bombardiere sovietice. Parlamentul finlandez decide c\u0103 Finlanda trebuie s\u0103 se apere armat, trupelor li setransmite ordinul s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu foc doar dac\u0103 sunt atacate, \u0219i se trece la dispozitiv ofensiv, dup\u0103 care trece la ofensiv\u0103 la nord de ladoga la 10 iulie. Observ\u0103m deosebirea fundamental\u0103, România s-a al\u0103turat din prima clip\u0103 Germaniei în r\u0103zboiul contra Rusiei sovietice, pe când Finlanda a ezitat înc\u0103, de\u0219i a fost atacat\u0103 \u0219i provocat\u0103 continuu, chiar în timpul p\u0103cii intermediare \u0219i cu atât mai mult dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului dintre ru\u0219i \u0219i germani. S-ar p\u0103rea c\u0103 ru\u0219ii doreau neap\u0103rat s\u0103 împing\u0103 Finlanda în r\u0103zboi.<\/span><\/p>\n

\tDesf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiului în am\u0103nun\u021bime poate fi g\u0103sit\u0103 în memoriile lui Mannerheim, aici eu voi spulbera doar ni\u0219te mituri create în jurul acestuia de c\u0103tre necunosc\u0103tori. Trupe germane au participat la r\u0103zboiul din Finlanda în num\u0103r redus, dar au participat. Este vorba de patru divizii în Laponia, cu scopul de a cuceri Murmansk, obiectiv nerealizat, \u0219i divizia 163 german\u0103, care va lupta lâng\u0103 lacul Ladoga. Apoi, faptul c\u0103 englezii s-au ab\u021binut s\u0103 lupte contra finlandezilor. Din nou fals, avia\u021bia britanic\u0103 a bombardat Petsamo în 31 iulie 1941, fapt care a dus la retragerea lega\u021biilor de la Helsinki \u0219i Londra. Deci britanicii au bombardat teritoriul finlandez mult înainte de a bombarda cel românesc, respectiv câmpurile petroliere din Prahova, în 1943. La 20 august 1941 finlandezii elibereaz\u0103 Viipuri pentru a constata c\u0103 a fost distrus de trupele sovietice în retragere, la fel ca \u0219i Chi\u0219in\u0103ul. <\/span><\/p>\n

\tLa 2 septembrie este eliberat vechiul teritoriu al Finlandei, dar finlandezii nu se opresc la grani\u021b\u0103, ci avanseaz\u0103 ocupând o pozi\u021bie mai bun\u0103 pentru ap\u0103rare, mai scurt\u0103 pe o linie mai u\u0219or de fortificat. Deci, \u0219i mitul conform c\u0103ruia finlandezii s-au oprit pe vechea grani\u021b\u0103 nu prea are acoperire. Aici apar unele aspecte des invocate \u0219i discutate, comparativ cu situa\u021bia României. Am încercat s\u0103 l\u0103muresc unele dintre ele în articolul Ne puteam opri pe Nistru?<\/a>
\t[1]<\/sup><\/small><\/a><\/span><\/p>\n

\tMannerheim nu a avansat mai departe, spre Leningrad, de\u0219i germanii i-au cerut-o. El r\u0103spunde în scris lui Keitel \u0219i lui Jodl, \u0219i-\u0219i sus\u021bine punctul de evdere \u0219i în discu\u021bia cu Jodl la 4 septembrie 1941. Nici în memoriile sale nu este prea explicit asupra acestui punct care r\u0103mâne înc\u0103 nel\u0103murit pe deplin. Cu atât mai mult cu cât Mannerheim ia decizii \u0219i avanseaz\u0103 mult \u0219i adânc pe teritroriul sovietic în alte zone, dup\u0103 cum se va vedea în curând.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tRecucerirea Istmului Kareliei (31.07 – 2.09.1941)<\/span><\/i><\/p>\n

\tDespre re\u021binerea sa de a închide blocada Leningradului, el spune a\u0219a: Îmi asumasem comanda cu condi\u021bia expres\u0103 c\u0103 nu vom angaja opera\u021bii contra Leningradului (…). Nu-mi era necunoscut faptul c\u0103 unele voci critice se ridicaser\u0103 împotriva dep\u0103\u0219irii frontierelor istorice ale Finlandei<\/i> (la fel ca \u0219i în cazul nostru împotriva trecerii Nistrului) dar nu puteam concepe un un asemenea punct de vedere formalist îngust. Dup\u0103 ce URSS a înc\u0103lcat pacea \u0219i trupele sale au fost izgonite de pe vechiul nostru teritoriu, punctele de vedere strict militare trebuiau s\u0103 primeze în ceea ce prive\u0219te stabilirea liniei de ap\u0103rare în zonele de frontier\u0103.<\/i> (dup\u0103 cum se vede, cea mai în m\u0103sur\u0103 ap\u0103rare ale ac\u021biunilor lui Antonescu vin chiar din partea lui Mannerheim). Un atac împotriva Leningradului era dimpotriv\u0103, în principal, o chestiune politic\u0103 \u0219i, când m-am opus acestuia, am f\u0103cut-o din ra\u021biuni politice: argumentul constant al ru\u0219ilor în eforturile de a viola teritoriul finlandez era c\u0103 o Finland\u0103 independent\u0103 reprezenta o amenin\u021bare pentru cea de-a doua capital\u0103 a URSS \u0219i, dup\u0103 p\u0103rerea mea, trebuia s\u0103 evit\u0103m s\u0103-i d\u0103m ap\u0103 la moar\u0103 inamicului într-o problem\u0103 litigioas\u0103, care nu se rezolva nici la sfâr\u0219itul r\u0103zboiului. Alta era situa\u021bia în Karelia Oriental\u0103. Acolo nu amenin\u021bam nici Leningradul, nici calea ferat\u0103 spre Murmansk. Scopul ocupa\u021biei era de a împiedica inamicul s\u0103-\u0219i utilizeze complexele de fortifica\u021bii pentru a duce r\u0103zboiul pe teritoriul finlandez.<\/i><\/span><\/p>\n

\t\u0218i cu adev\u0103rat, armata finlandez\u0103 a atacat puternic, a încercuit divizii sovietice pe care le-a b\u0103tut în teritoriul sovietic între lacul Ladoga \u0219i lacul Onega, m\u0103 repet, p\u0103trunzând adânc în teritoriul sovietic, asta pentru cei care îl blameaz\u0103 pe Antonescu pentru trecerea Nistrului sus\u021binând c\u0103 Finlanda nu a intrat în teritoriul sovietic \u0219i de aceea a avut un tratament preferen\u021bial din partea lui Stalin. Fiindc\u0103 nu a avut, cum vom vedea mai departe. <\/span><\/p>\n

\tMi se pare foarte straniu argumentul lui Mannerheim, cel cu argumentul politic \u0219i militar, mai ales din partea lui, care pe lâng\u0103 faptul c\u0103 a fost un militar de excep\u021bie, a fost \u0219i om politic \u0219i chiar \u0219ef al statului finlandez în mai multe rânduri. Trec peste sintagma lui Clausewitz, care spunea c\u0103 r\u0103zboiul este continuarea politicii cu alte mijloace, dar într-un astfel de r\u0103zboi total nimeni nu a avut aceste concepte, nici Stalin, nici Hitler, nici Churcill \u0219i nici Roosevelt. Cu atât mai mult m\u0103 mir\u0103 aceasta cu cât Mannerheim avea experien\u021ba recent\u0103 a politicii sovietice conduse de Stalin \u0219i Molotov, \u0219i aceasta nu se schimbase cu nimic, tot ei erau la conducerea sovietelor \u0219i dup\u0103 r\u0103zboiul de iarn\u0103. Mai mult, Mannerheim avea \u0219i experien\u021ba confrunt\u0103rii cu bol\u0219evicii în faza incipient\u0103 acre\u0219terii puterii lor, fiind un comandant în luptele din anii 1918-1920 contra lor, la fel ca \u0219i Antonescu \u0219i Josef Pilsudski al Poloniei, dar ultimul decedat în 1935. Cu atât mai greu de în\u021beles mi se par deciziile sale în decursul r\u0103zboiului de continuare, cel pu\u021bin în prima faz\u0103, în 1941.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tOpera\u0163iile ofensive din Karelia Oriental\u0103 (4.09 – 7.12.1941)<\/span><\/i><\/p>\n

\tOcup\u0103 istmul Kareliei între golful Finic \u0219i lacul Ladoga \u0219i trece mai departe de vechea grani\u021b\u0103 pe o pozi\u021bie mai îngust\u0103, propice ap\u0103r\u0103rii, dar nu avanseaz\u0103 mai mult pentru a t\u0103ia por\u021biunea de 25-40 de kilometri care ar fi permis încercuirea total\u0103 a Leningradului, interzicând astfel ajutoarele sovietice ce treceau peste lacul Ladoga spre Leningrad, l\u0103sând ora\u0219ul s\u0103 r\u0103mân\u0103 în mâinile sovieticilor \u0219i blocând pentru aproape trei ani for\u021be germane care ar fi putut face diferen\u021ba în alt\u0103 parte, poate aducând victoria. Refuz\u0103 s\u0103 dea concurs celor patru divizii germane din Laponia care încercau s\u0103 intercepteze calea ferat\u0103 dinspre Murmansk, pe unde veneau o mare parte din ajutoarele aliate în armament, muni\u021bii, alimente, subzisten\u021b\u0103 \u0219i multe altele, chiar dac\u0103 englezii bombardaser\u0103 Petsamo, portul finlandez în care se afla doar trup\u0103 finlandez\u0103. Dup\u0103 ce ocup\u0103 întreg teritoriul sovietic dintre lacul Ladoga \u0219i lacul Onega, refuz\u0103 s\u0103 treac\u0103 râul Svir, de\u0219i i s-a cerut, pentru a face jonc\u021biunea cu trupele germane ce avansau dinspre sud \u0219i s\u0103 încercuiasc\u0103 trupe sovietice, de\u0219i în avansul de aici încercuise alte trupe sovietice \u0219i fusese ajutat de divizia 163 german\u0103.<\/span><\/p>\n

\tSunt decizii \u0219i fapte care nu se potrivesc cu strategia militar\u0103, tocmai din partea unui str\u0103lucit militar. În mod sigur Mannerheim a avut o agend\u0103 ascuns\u0103, dar despre asta nu pomene\u0219te absolut nimic în memoriile sale, de\u0219i au fost scrise în jurul anului 1950, dup\u0103 termnarea r\u0103zboiului. Mie, cel pu\u021bin, nu-mi vine s\u0103 cred c\u0103 Mannerheim spera la recuno\u0219tin\u021ba lui Stalin în cazul în care soarta r\u0103zboiului s-ar fi întors, la fel cum s-a \u0219i întâmplat, dar \u0219i cu contribu\u021bia sa, mai ales c\u0103 el cuno\u0219tea caracterul lui Stalin \u0219i al lui Molotov, incapabili de recuno\u0219tin\u021b\u0103 sau s\u0103 respecte orice tratat. Chiar Stalin spunea c\u0103 tratatele nu valoreaz\u0103 nici m\u0103car cât hârtia pe care sunt scrise. Despre recuno\u0219tin\u021ba lui Stalin, ce s\u0103 spunem, generalului Avramescu i s-au adus mul\u021bumiri la radio Moscova pentru comportamentul uman de care a dat dovad\u0103 în timpul ocupa\u021biei din Crimeea, dar tot el a fost ridicat \u0219i ucis de sovietici chiar de la postul s\u0103u de comand\u0103 în martie 1945, când eram alia\u021bi cu sovieticii. Finlanda nu a fost tratat\u0103 mai blând de sovietici, ei doar au avut noroc prin pozi\u021bia lor geografic\u0103, eroismul solda\u021bilor \u0219i conjunctura interna\u021bional\u0103 în 1944, dup\u0103 cum se va vedea mai departe. Cu atât mai mult mi se pare de neîn\u021beles atitidinea lui Mannerheim, care ar fi putut for\u021ba victoria, chiar dac\u0103 nu este sigur\u0103 c\u0103 ar fi putut fi realizat\u0103 doar prin asta. Dar el a dat mai mult\u0103 \u0219ans\u0103 s\u0103 nu fie realizat\u0103 \u0219i nu a ob\u021binut nimic în schimb. Restul specula\u021biilor sunt doar pove\u0219ti, dup\u0103 cum vom vedea în continuare.<\/span><\/p>\n

\tUn aspect comun dintre noi \u0219i Finlanda îl reprezint\u0103 atitudinea Alia\u021bilor occidentali fa\u021b\u0103 de cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Marea Britanie a declarat r\u0103zboi României la 6 decembrie 1941, nu dup\u0103 ce am trecut Prutul, nici dup\u0103 ce am trecut Nistrul, ci abia dup\u0103 ce am trecut Bugul. Dar Mannerheim vine cu l\u0103muriri asupra preliminariilor declara\u021biei de r\u0103zboi a Marii Britanii. Într-o not\u0103 din 22 septembrie 1941, guvernul britanic se declara dispus s\u0103 reia rela\u021biile amicale cu condi\u021bia încet\u0103rii ostilit\u0103\u021bilor \u0219i retragerii în cadrul frontierelor din 1939, deci recuno\u0219tea dreptul Finlandei la aceste frontiere. Dac\u0103 Finlanda continua s\u0103 înainteze în teritoriul sovieric, guvernul britanic se vedea nevoit s\u0103 trateze Finlanda ca \u0219i inamic nu numai pe timpul r\u0103zboiului, dar \u0219i la încheierea p\u0103cii, oricum, dup\u0103 bombardamentul britanic de la Petsamo era clar c\u0103 Finlanda era tratat\u0103 ca inamic. Guvernul a respins nota, ar\u0103tând c\u0103 în r\u0103zboiul de iarn\u0103 URSS era agresorul \u0219i c\u0103 Marea Britanie a sprijinit \u0219i ajutat atunci Finlanda. Urm\u0103toarea not\u0103 ultimativ\u0103 a venit la 28 noiembrie \u0219i nu mai cerea retragerea, ci ca opera\u021biile militare s\u0103 înceteze pân\u0103 la 5 decembrie. Mannerheim a primit în acest sens \u0219i un mesaj personal de la premierul Winston Churcill, prin care acesta se referea c\u0103 trupele finlandeze au înaintat suficient pentru a garanta siguran\u021ba \u021b\u0103rii \u0219i îi cerea s\u0103 opreasc\u0103 opera\u021biunile militare. Mannerheim r\u0103spunde la 2 decembrie, motivând c\u0103 îi este imposibil s\u0103 opreasc\u0103 opera\u021biile militare înainte de a atinge pozi\u021bii susceptibile care s\u0103 garanteze siguran\u021ba Finlandei. Mai adaug\u0103 c\u0103 nu putea s\u0103-i ea am\u0103nunte lui Churcill, deorece b\u0103nuia, lucru confirmat ulterior de Churchill în memoriile sale, c\u0103 era vorba de o presiune sovietic\u0103, ca \u0219i în cazul României, iar orice am\u0103nunt va ajunge la cuno\u0219tin\u021ba lui Stalin, care ar putea muta trupele în consecin\u021b\u0103. Mai departe, Mannerheim sus\u021bine c\u0103 în cazul unui angajament finlandez capabil s\u0103 satisfac\u0103 guvernul sovietic nu avea nicio garan\u021bie c\u0103 sovieticii îl vor respecta, a\u0219a cum nu respectaser\u0103 nimic pân\u0103 atunci, \u0219i în plus, ar fi provocat cu certitudine m\u0103suri din partea nem\u021bilor \u0219i depindeau în întregime de ei în materie economic\u0103. La fel ca \u0219i România. Rezultatul a fost c\u0103 la 6 decembrie 1941, Marea Britanie a declarat r\u0103boi atât României, cât \u0219i Finlandei. Cu atât mai tragic, cu cât nu trecuser\u0103 nici doi ani, din ianuarie 1940, în timpul R\u0103zboiului de ian\u0103, când Winston Churcill \u021binuse un discurs radio difuzat în care l\u0103uda lupta poporului finlandez pentru libertate, pentru a nu c\u0103dea într-o „sclavie mai rea decât moartea”, iar acum declara r\u0103zboi celor care luptau împotriva aceluia\u0219i asupritor.<\/span><\/p>\n

\tTot în cadrul frontului finlandez r\u0103m\u0103sese capul de pod sovietic e la Hanko, pe care ru\u0219ii îl evacueaz\u0103 în 2 \u0219i 3 decembrie 1941, nefiind deranja\u021bi decât de artilerie. La sfâr\u0219itul anului 1941, ac\u021biunile ofensive finlandeze se opresc, trupele trecând la pozi\u021bii defensive. Mannerheim refuz\u0103 toate cererile germane de a participa la blocarea Leningradului sau a c\u0103ii ferate de la Murmansk, permi\u021bând un flux continuu de ajutoare, armament, muni\u021bii, vehicule, subzinsten\u021b\u0103 de la Alia\u021bi pentru sovietici în tot decursul r\u0103zboiului, inclusiv în 1945. În martie 1942 au încercat s\u0103 ocupe insulele Suursaari \u0219i Tytarsaari, au ocupat-o prin lupt\u0103 pe prima \u0219i au renun\u021bat la a doua, a\u0219teptând desf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiului. <\/span><\/p>\n

\tUn gest de umanitate fa\u021b\u0103 de cei 47000 de prizonieri ru\u0219i afla\u021bi în Finlanda, pentru mai buna lor între\u021binere s-a apelat la Crucea Ro\u0219ie interna\u021bional\u0103 care a depus eforturi pentru a le îmbun\u0103t\u0103\u021bi ocndi\u021biile de trai. În schimb, ru\u0219ii nu a întors gestul, dup\u0103 cum remarca Mannerheim, majoritatea finlandezilor lua\u021bi prizonieri murind în condi\u021bii dintre cele mai crude, la fel ca \u0219i prizonierii români, am putea ad\u0103uga. Din 1943 Finlanda a f\u0103cut unele tentative de a ie\u0219i din r\u0103zboi, dar toate au e\u0219uat prin faptul c\u0103 alia\u021bii nu f\u0103ceau altceva decât s\u0103-\u0219i ofere serviciile de intermediari pe lâng\u0103 ru\u0219i, de fapt s\u0103 transmit\u0103 mesajele la care r\u0103spunsul sovietic era acela\u0219i, capitulare necondi\u021bionat\u0103. În 1944, inclusiv regele Suediei îndeamn\u0103 Finlanda s\u0103 ias\u0103 din r\u0103zboi, dar condi\u021biile minime puse de URSS sunt frontierele din 1940. Era la fel ca \u0219i cum României i s-ar impune condi\u021biile minime de începere a negocierilor recunoa\u0219terea ced\u0103rii Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord. Prin intermediul ambasadoarei sovietelor în Suedia, Kollontai, în martie 1944 pleac\u0103 la Moscova o delega\u021bie care se întoarce cu urm\u0103toarele condi\u021bii sovietice: frontierele din 1940, de dup\u0103 r\u0103zboiul de iarn\u0103 (deci recunoa\u0219terea raptului \u0219i implicit, a faptului c\u0103 toate jertfele de atunci au fost zadarnice), capturarea \u0219i internarea trupelor germane din Laponia (lucru considerat imposibil de Mannerheim, dar ulterior î\u0219i va schimba p\u0103rerea, dup\u0103 cum vom vedea) \u0219i desp\u0103gubiri de 600 de milioane de dolari pl\u0103ti\u021bi în m\u0103rfuri în termen de cinci ani, lucru care dep\u0103\u0219ea cu mult posibilit\u0103\u021bile Finlandei. Cum era \u0219i normal, condi\u021biile au fost respinse, dar toate aceste taton\u0103ri au atras aten\u021bia Germaniei care î\u0219i intensific\u0103 presiunile pentru a semna un acord prin care Finlanda s\u0103 nu încheie pace separat\u0103 f\u0103r\u0103 acordul Reichului. Chiar în iunie sunt oprite livr\u0103rile de cereale, fapt care punea Finlanda într-o situa\u021bie dificil\u0103, astfel c\u0103 este semnat acordul de c\u0103tre pre\u0219edintele Ryti, dar f\u0103r\u0103 a fi ratificat de parlament \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 angajeze guvernul, pre\u0219edintele sacrificându-se astfel pentru \u021bar\u0103.<\/span><\/p>\n

\tOfensiva sovietic\u0103 începe în 9 iunie, de\u0219i pân\u0103 atunci au mai fost raiduri aeriene împotriva capitalei \u0219i ora\u0219elor finlandeze pentru a-i sili pe ace\u0219tia s\u0103 accepte condi\u021biile sovietice generoase de pace, dup\u0103 spusele lui Vî\u0219inski la radio Moscova. Atacul principal sovietic s-a dat tot în ismul Kareliei \u0219i nu în Karelia Oriental\u0103, între lacul Ladoga \u0219i Onega, teritoriu sovietic ocupat de finlandezi pe care Mannerheim inten\u021biona s\u0103-l foloseasc\u0103 ca moned\u0103 de schimb. De aici se vede graba sovieticilor de scoate Finlanda din lupt\u0103 cât mai repede, pentru a-\u0219i putea îndrepta toate for\u021bele spre est, împotriva germanilor din \u021b\u0103rile baltice.<\/span><\/p>\n

\tÎn ciuda faptului c\u0103 Finlanda \u0219i-a fortificat pozi\u021biile timp de trei ani, realizând aici trei linii de fortifca\u021bii (linia avansat\u0103, linia VT \u0219i linia VKT) \u0219i în ciuda bravurii cu care s-au b\u0103tut finlandezii, superioritatea numeric\u0103 \u0219i material\u0103 sovietic\u0103 \u0219i-a spus cuvântul, fortifica\u021biile fiind str\u0103punse rând pe rând. Despre a doua zi dup\u0103 începerea ofensivei sovietice, 10 iunie 1944, Mannerheim spune c\u0103 este ziua cea mai neagr\u0103 a istoriei militare finlandeze. Atacul de artilerie lansat de trei divizii de gard\u0103 sovietice împotriva unui singur regiment a zdrobit rezisten\u021ba \u0219i a respins frontul cu 12 km în sectorul de coast\u0103, rezisten\u021bele succesive au fost zdrobite de valurile de blindate. Divizia a 10-a se retrage pierzând artileria, astfel, în trei zile este pierdut\u0103 prima linie defensiv\u0103, cea avansat\u0103. Ofensiva sovietic\u0103 continu\u0103 împotriva liniei VT, care este str\u0103puns\u0103 la 15 iunie, finlandezii trebuind s\u0103 o abandoneze \u0219i s\u0103 lupte în retragere pân\u0103 la linia VKT (Viipuri – Kuparsaari – Taipale), ultima linie mai serioas\u0103 de rezisten\u021b\u0103, fortificat\u0103 timp de trei ani, ca \u0219i precedentele dou\u0103, de altfel. Dar comndi\u021biile erau mult mai dificile decât în timpul R\u0103zboiului de iarn\u0103, când anotimpul era un aliat al finlandezilor, deoarece acum era var\u0103 \u0219i trupele sovietice erau mult mai experimentate, iar superioritatea lor material\u0103 \u0219i numeric\u0103 era zdrobitoare.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tOfensiva rus\u0103 în Istmul Kareliei (9 – 30 iunie 1944)<\/span><\/i><\/p>\n

\tMannerheim este nevoit s\u0103 solicite sprijin aerian german, precum \u0219i trupe germane în ajutor. I se acord\u0103 acest sprijin, avia\u021bie, divizia 129 german\u0103 \u0219i o brigad\u0103 de artilerie de \u0219oc, care î\u0219i vor face cu prisosin\u021b\u0103 datoria pe linia VKT, precum \u0219i ajutoare alimentare, armament \u0219i muni\u021bii, dar cu condi\u021bia semn\u0103rii acordului de care vorbeam mai devreme, cel conform c\u0103ruia Finlanda nu va face pace separat\u0103 f\u0103r\u0103 acordul Germaniei, acord semnat de pre\u0219edintele Ryti la 28 iunie împreun\u0103 cu Ribbentrop. Lui Mannerheim nu i-a ie\u0219it nici planul cu terenul cucerit în Karelia Oriental\u0103, unde avansase 200 de km în teritoriul sovietic, pe care inten\u021biona s\u0103-i întârzie sau s\u0103-l foloseasc\u0103 ca moned\u0103 de schimb, deoarece sovieticii au aplicat lovitura principal\u0103 în istmul Kareliei, iar Mannerheim a fost nevoit s\u0103 mute divizii întregi din Karelia Oriental\u0103 aici înc\u0103 din primele zile ale ofensivei sovietice, ner\u0103mânându-i alt\u0103 solu\u021bie decât s\u0103 se retrag\u0103 pas cu pas din Karelia Oriental\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tOpera\u0163ii ofensive sovietice în Karelia Oriental\u0103 (20.06 – 30.07.1944)<\/span><\/i><\/p>\n

\tO lovitur\u0103 puternic\u0103 dat\u0103 ap\u0103r\u0103rii finlandeze a fost cucerirea de c\u0103tre sovietici a ora\u0219ului Viipuri, atât de greu cucerit de ru\u0219i dup\u0103 lupte înver\u0219unate în timpul R\u0103zboiului de iarn\u0103, de data asta cedat u\u0219or, dup\u0103 o lupt\u0103 scurt\u0103. De\u021binerea acestui important punct le-a deschis sovieticilor multiple posibilit\u0103\u021bi de manevr\u0103 prin acre puteau întoarce linia VKT. Dar norocul a fost dedata asta de partea finlandezilor, ace\u0219tia interceptând un mesaj radio sovietic care dezv\u0103luia direc\u021bia de atac, la nord de Tali spre Ihantala. Toat\u0103 avia\u021bia finlandez\u0103 \u0219i german\u0103, avioanel Stukas, precum \u0219i toat\u0103 artileria \u0219i trupele disponibile au fost concentrate acolo, iar sovieticii au avut pierderi masive, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 rupe ap\u0103rarea, de\u0219i sovieticii concentraser\u0103 o for\u021b\u0103 de atac de 16-17 divizii, în prima decad\u0103 a lui iulie. Ofensiva rus\u0103 î\u0219i pierduse din suflu, de\u0219i a continuat pân\u0103 la 20 iulie, pe alte direc\u021bii, dar mult sl\u0103bit\u0103, totu\u0219i au reu\u0219it s\u0103 mai ocupe câteva insule. <\/span><\/p>\n

\tÎnc\u0103 de la jum\u0103tatea lui iulie, dup\u0103 e\u0219ecul de la Tali – Ihantala, sovieticii începuser\u0103 s\u0103-\u0219i retrag\u0103 diviziile de gard\u0103, precum \u0219i majoritatea tancurilor \u0219i artileriei mutându-le pe frontul baltic, unde începuse opera\u021biunea Bagration. În consecin\u021b\u0103, germanii î\u0219i retrag \u0219i ei divizia 129 \u0219i batalionul de artilerie cu aceea\u0219i destina\u021bie. Finlandezii pot r\u0103sufla, dar trebuiau s\u0103 cear\u0103 pace. Ce se întâmplase, de fapt? Dup\u0103 o ofensiv\u0103 de mai bine de o lun\u0103 pe un front divergent spre nord, în care alocaser\u0103 numeroase resurse, în urma rezisten\u021bei îndârjite finlandeze, Stalin a în\u021beles c\u0103 inten\u021bia de a cuceri Finlanda este prea costisitoare în resurse, dar mai ales în timp. Trecuse deja de mijlocul verii, se apropia toamna, iar alia\u021bii debarcaser\u0103 în Fran\u021ba la 6 iunie 1944. Dac\u0103 întârzia prea mult în Finlanda, alia\u021bii ar fi putut avansa mai mult spre est, ocupând o por\u021biune mai mare din Europa, lucru care nu-i convenea lui Stalin câtu\u0219i de pu\u021bin. De aceea a amânat r\u0103fuiala cu Finlanda pân\u0103 va termina cu Germania \u0219i va ajunge cât mai departe spre vest. Dac\u0103 ar mai fi r\u0103mas în Finlanda, alocând aici trupe dispropor\u021bionat de mari fa\u021b\u0103 de valoarea strategic\u0103 a obiectivului, întâlnirea ru\u0219ilor cu alia\u021bii s-ar fi petrecut pate ceva mai la est de Elba. Dac\u0103 nu ar fi atacat deloc Finlanda, poate ar fi fost ceva mai la vest. De multe ori mersul istoriei se poate împiedica \u0219i de o \u021bar\u0103 mic\u0103, noi suntem con\u0219ten\u021bi de asta, deoarece \u0219i noi am tr\u0103it-o nu o dat\u0103. <\/span><\/p>\n

\tDeci, din violen\u021ba ofensivei sovietice \u0219i apoi din faptul c\u0103 dup\u0103 mai bine de o lun\u0103 s-au temperat \u0219i au mutat trupe pe alt front putem concluziona c\u0103 nu re\u021binerea lui Mannerheim de a contribui la asediul Leningradului la la t\u0103ierea c\u0103ii ferate dinspre Murmansk i-au f\u0103cut pe sovietici s\u0103 renun\u021be la cucerirea finlandei, ci imperativele strategice din centrul Europei, acolo unde se d\u0103dea lupta pentru împ\u0103r\u021birea viitoare a sferelor de influen\u021b\u0103 \u0219i a lumii. Sovieticii nu s-au plecat cople\u0219i\u021bi de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de finlandezi, ci doar în fa\u021ba capacit\u0103\u021bii lor de rezisten\u021b\u0103, la fel ca \u0219i în R\u0103zboiul de iarn\u0103, când ini\u021bial aveau acela\u0219i obiectiv, cucerirea Finlandei. S-a v\u0103zut înc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 sovieticii nu \u021bin seama decât de argumentul for\u021bei.<\/span><\/p>\n

\tSpuneam c\u0103 dup\u0103 transferul blindatelor \u0219i artileriei de pe frontul finlandez, ofensiva rus\u0103 a sc\u0103zut în intensitate, dar s-au mai dat lupte, sovieticii mai f\u0103când câteva încerc\u0103ri, în speran\u021ba c\u0103 ap\u0103rarea greu încercat\u0103 va ceda, totu\u0219i, dar acestea au fost respinse de finlandezi care au provocat pierderi importante atacatorilor. Abia atunci s-au convins sovieticii c\u0103 Finlanda r\u0103mâne o nuc\u0103 prea tare.<\/span><\/p>\n

\tLa 1 august 1944 pre\u0219edintele Ryti demisioneaz\u0103, f\u0103cându-\u0219i datoria pân\u0103 la cap\u0103t. Prin demisia sa, el fiind singurul care semnase acordul cu Ribbentrop, Finlanda avea mâinile dezlegate s\u0103 negocieze pacea f\u0103r\u0103 acordul Germaniei. Noul \u0219ef al statului devine mare\u0219alul Mannerheim, care reini\u021biaz\u0103 negocierile de pace cu URSS. La 25 august este contactat ambasadorul sovietic în Suedia, baroana Kollontai, care transmite cererile sovietice pentru a ini\u021bia tratativele de pace, respectiv ruperea imediat\u0103 a leg\u0103turilor cu Germania \u0219i acordarea unui r\u0103stimp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103mâni trupelor germane pentru a p\u0103r\u0103si Finlanda, maxim pân\u0103 la 15 septembrie, în caz contrar internarea lor în lag\u0103re. Mannerheim accept\u0103 \u0219i rupe rela\u021biile cu Germania, asigurându-se c\u0103 Suedia îi putea furniza Finlandei necesarul de alimente \u0219i alte m\u0103rfuri procurate pân\u0103 atunci din Germania. La fel, cere evacuarea trupelor germane din Laponia, lucru considerat chiar de Mannerheim în memoriile sale drept penibil, dar mai adaug\u0103 c\u0103 nu avea de ales. Armata 20 german\u0103 avea un efectiv de circa 200000 de oameni \u0219i numeroase depozite de materiale, iar drumul pân\u0103 la grani\u021ba norvegian\u0103 era de circa 400 km, drum care va fi în mod sigur îngreunat de ploile de toamn\u0103. Chiar Mannerheim recunoa\u0219te c\u0103 evacuarea în dou\u0103 s\u0103pt\u0103mâni era practic imposibil\u0103, chiar dac\u0103 germanii ar fi depus toate eforturile în acest sens.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tOpera\u0163iile contra trupelor germane în nordul Finlandei <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\tMannerheim începe s\u0103 mute trupe de pe frontul karelian spre nord, fa\u021b\u0103 în fa\u021b\u0103 cu vechii alia\u021bi. Dar germanii nu doreau s\u0103 plece a\u0219a u\u0219or, a\u0219a c\u0103 la 14 septembrie au atacat garnizoana finlandez\u0103 din insula Suursaari, care a respins ultimatumul german de a depune armele. Finlandezii au respins atacul, dar mai târziu au fost lua\u021bi prizonieri de ru\u0219i, ironia soartei. Între timp, pentru a ini\u021bia negocierile de pace, finlandezii \u0219i sovieticii cad de acord s\u0103 înceteze ostilit\u0103\u021bile, chiar cu acordul lui Stalin, începând cu data de 4 septembrie 1944, ora 7.00. Finlandezii înceteaz\u0103 focul, dar ru\u0219ii atac\u0103 în continuare, la solicit\u0103rile c\u0103tre trupele ruse de pe front, li s-a r\u0103spuns c\u0103 ei nu \u0219tiu nimic despre vreo încetare a focului, abia a doua zi, dup\u0103 numeroase tentative respinse de a p\u0103trunde în liniile finlandeze ru\u0219ii înceteaz\u0103 focul. E tipic, v\u0103 aduce\u021bi aminte de 23 august 1944, când ru\u0219ii atacau de\u0219i ai no\u0219tri le transmiteau c\u0103 era armisti\u021biu? A\u0219a au fost lua\u021bi prizonieri \u0219i du\u0219i în Siberia peste 120000 de solda\u021bi români. Mannerheim relateaz\u0103 în memoriile sale c\u0103 motivul pentru care ru\u0219ii au amânat armisti\u021biul cu 24 de ore nu a fost niciodat\u0103 elucidat. Tot el mai men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 la tratativele de pace, când un delegat finlandez a men\u021bionat acest fapt, Molotov a ripostat spunând c\u0103 finlandezii, de fapt, au încetat ostilit\u0103\u021bile mai devreme cu 24 de ore, ad\u0103ugând c\u0103 <\/span>“<\/span>noi, sovieticii, avem obiceiul s\u0103 prezent\u0103m lucrurile \u0219i problemele conform adev\u0103rului, a\u0219a cum sunt”. Deci adev\u0103rul nu este cum s-au întâmplat lucrurile, ci cum spun eu! S\u0103 te fereasc\u0103 zeii de adev\u0103rul ru\u0219ilor, dar noi suntem obi\u0219nui\u021bi cu asta.<\/span><\/p>\n

\tDelega\u021bia de pace finlandez\u0103 a plecat la 7 septembrie, dar a a\u0219teptat o s\u0103pt\u0103mân\u0103 pân\u0103 s\u0103 fie primit\u0103 la Kremlin. La fel, delega\u021bia român\u0103 pentru încheirea p\u0103cii a a\u0219teptat sub paz\u0103 în hotel de la 25 august pân\u0103 la mijlocul lui septembrie. Iar la 12 septembrie, când au b\u0103tut clopotele în Moscova, un membru al delega\u021biei române a întrebat santinela care îi p\u0103zea cu ce ocazie bat clopotele. I s-a r\u0103spuns c\u0103 era o mare victorie sovietic\u0103, mare\u0219alii ru\u0219i eliberaser\u0103 Bucure\u0219tiul. Când delegatul român a ripostat c\u0103 Bucure\u0219tiul era eliberat de la 24 august, santinela i-a r\u0103spuns c\u0103 nu, oficial este a\u0219a cum spune el, 12 septembrie.<\/span><\/p>\n

\tPacea impus\u0103 Finlandei era deosebit de dur\u0103. În ismul karelian, frontierele din 1940, deci nimic câ\u0219tigat fa\u021b\u0103 de finalul R\u0103zboiului de iarn\u0103, în acest\u0103 regiune, la fel \u0219i în nord. În loc de Hanko, ru\u0219ii cereau arendarea pe 50 de ani a unui teritoriu din vecin\u0103tatea capitalei, mai mult, Finlanda pierdea ie\u0219irea la Oceanul Înghe\u021bat, teritoriul Petsamo, devenit sovietic, apoi rusesc sub denumirea de districtul Pechengski. Desp\u0103gubirile era reduse de la 600 de milioane de dolari la 300 de milioane, pl\u0103tibile în m\u0103rfuri în r\u0103stimp de \u0219ase ani în loc de cinci. Dar mai târziu sovieticii vor pretinde plata desp\u0103gubirilor la cursul din 1939, ceea ce însemna de fapt dublarea valorii, deci pân\u0103 la urm\u0103 tot cât ceruser\u0103 prima oar\u0103. Dup\u0103 discu\u021bii cu membrii guvernului, evaluând c\u0103 armata nu poate rezista pe pozi\u021bii mai mult de trei luni, Mannerheim accept\u0103 condi\u021biile de pace sovietice.<\/span><\/p>\n

\t\"Finlanda<\/p>\n

\tTeritorii cedate de finlandezi URSS-ului în 1944<\/span><\/i><\/p>\n

\tAcum, pentru acei exper\u021bi care î\u0219i d\u0103deau cu p\u0103rerea pe la televiziuni, p\u0103reri ciudate, dintre care am mai auzit-o \u0219i pe cea c\u0103 germanii nu le-au purtat pic\u0103 finlandezilor, deoarece finlandezii nu au luptat împotriva lor. Nimic mai fals, doar afirma\u021bii care denot\u0103 lipsa de informa\u021bie \u0219i de cunoa\u0219tere minim\u0103 a istoriei, iar când î\u021bi dai cu p\u0103rerea ar trebui s\u0103 te \u0219i informezi. Dar la noi este suficient s\u0103 spui un lucru la televizor, cu o morg\u0103 de atotcunosc\u0103tor, pentru ca toat\u0103 lumea s\u0103 ia acest lucru ca pe un adev\u0103r absolut. Din p\u0103cate, nici moderatorii nu sunt preg\u0103ti\u021bi, dar ce p\u0103zesc oamenii din spatele lor, cei ce le trimit informa\u021bii în casc\u0103? Tot o ap\u0103 \u0219i un p\u0103mânt, nu?<\/span><\/p>\n

\tFor\u021bele finlandeze, de\u0219i demobilizate în urma p\u0103cii cu sovietele, sunt nevoite s\u0103 ini\u021bieze ac\u021biuni ofensive contra trupelor germane din Laponia care nu se retr\u0103seser\u0103 la timp în Norvegia. Germanii se retr\u0103geau distrugând totul în calea lor, ora\u0219e, poduri \u0219i \u0219osele, pentru a-i întârzia pe urm\u0103ritori. Finlandezii debarc\u0103 trupe mai la nord \u0219i ocup\u0103 prin lupte grele Tornio, împingându-i pe germani tot mai spre nord, spre grani\u021ba cu Norvegia, dar ace\u0219tia opuneau o rezisten\u021b\u0103 acerb\u0103. Acest r\u0103zboi a durat pân\u0103 la capitularea germanilor, în aprilie 1945, prizonierii germani fiind preda\u021bi de finlandezi ru\u0219ilor, la fel cum au fost nevoi\u021bi \u0219i românii. Dar Finlanda trebuia s\u0103 demobilizeze armata pîn\u0103 la 5 decembrie, conform tratatului cu sovieticii, care nu acceptau nicio derogare, astfel c\u0103 vechile contingente au fost l\u0103sate la vatr\u0103 \u0219i chemate sub arme cele noi, de recru\u021bi, care au fost trimi\u0219i în lupta contra experimentatelor trupe germane. Mannerheim a recunoscut c\u0103 a fost un miracol c\u0103 opera\u021biunile militare au putut continua. O parantez\u0103, noi am luptat împotriva germanilor al\u0103turi de ru\u015fi pentru Ardealul de Nord, dar finlandezii au luptat contra germanilor singuri, deoarece i-au obligat ru\u015fii prin tratatul de pace.<\/span><\/p>\n

\tUn alt aspect la care \u021bineau ru\u0219ii era judecarea responsabililor r\u0103zboiului, respectiv a <\/span>“<\/span>persoanelor care contribuiser\u0103 decisiv la intrarea în r\u0103zboi a Finlandei al\u0103turi de Germania în 1941 împotriva URSS \u0219i Marii Britanii sau care în timpul r\u0103zboiului împiedicaser\u0103 restabilirea p\u0103cii”. Mennerheim reu\u0219e\u0219te s\u0103 introduc\u0103 posibilitatea achit\u0103rii acestora, apoi la sfâr\u0219itul anului demisioneaz\u0103 pe motive de s\u0103n\u0103tate. Va muri la 28 ianuarie 1951, dup\u0103 ce î\u0219i redacteaz\u0103 memoriile. Antonescu nu a avut cum s\u0103-\u015fi scrie memoriile, totu\u015fi mai avem unele explica\u0163ii date de acesta în cursul vie\u0163ii, cum este cea de aici: Ap\u0103rarea lui Antonescu<\/a>[2]<\/sup><\/small><\/a>  <\/span><\/p>\n

\tCazul Finlandei a fost unic în timpul R\u0103zboiului Rece, de aici provenind \u0219i termenul intrat în limbajul comun al diploma\u021bilor, cel de finlandizare \u0219i se refer\u0103 la cazul special\u0219 al Finlandei între 1945 \u0219i 1991. \u0218i-a p\u0103strat suveranitatea, economia de pia\u021b\u0103, dar întreaga ei politic\u0103 extern\u0103 s-a desf\u0103\u0219urat marcat\u0103 de vecin\u0103tatea cu URSS, toate m\u0103surile au fost luate pentru a nu provoca sau irita marele vecin, o politic\u0103 de echilibru pe sârm\u0103 destint\u0103 aceluia\u0219i scop, de a nu-i provoca pe ru\u0219i în timpul multiplelor crize ce au urmat.<\/span><\/p>\n

\tÎn final, Finlanda \u0219i-a atins \u021belul în cele dou\u0103 r\u0103zboaie, prezervarea fiin\u021bei sale  na\u021bionale independente, chiar dac\u0103 suveranitatea îi era oarecum limitat\u0103, iar pierderile sale teritoriale au fost semnificative, mai mari decât la sfâr\u0219itul R\u0103zboiului de iarn\u0103. Dar a câ\u0219tigat ceva în plus, respectul \u0219i admira\u021bia întregii lumi, ceea ce nu este pu\u021bin lucru. <\/a><\/span>
\tMerit\u0103 re\u0163inut un citat al lui Mannerheim, valabil \u015fi ast\u0103zi, când vedem c\u0103 politicienii no\u015ftri nu prea se ocup\u0103 de acest lucru ci doar de campania electoral\u0103: Premisa indispensabil\u0103 a oric\u0103rei politici externe independente este existen\u0163a unei ap\u0103r\u0103ri na\u0163ionale solide. <\/i><\/b>           <\/span><\/p>\n

\t <\/p>\n

\tBibliografie:<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\tCarl Gustav Emil Mannerheim, Memorii, editura Militar\u0103, 2011<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\tMikhail Semiryaga, The Winter War, Novosti Press, Moscow, 1990 <\/span><\/span>             <\/span><\/p>\n

\tReferences<\/p>\n

    \n
  1. \n

    \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> Ne puteam opri pe Nistru?<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/p>\n<\/li>\n

  2. \n

    \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> Ap\u0103rarea lui Antonescu<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    \tAuthors: Cristian Negrea<\/p>\n

    \tArticolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    R\u0103zboiul de iarn\u0103 Odat\u0103 cu angajarea luptelor la zonele de grani\u021b\u0103, sovieticii bombardeaz\u0103 Helsinki începând cu 30 noiembrie 1939. Era o zi senin\u0103, iar str\u0103zile…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1382,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[89,604,603,52,64,38],"class_list":["post-1390","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-armata","tag-asemanari","tag-finlanda","tag-razboi","tag-romania","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1390","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1390"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1390\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7215,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1390\/revisions\/7215"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}