{"id":1423,"date":"2012-05-01T11:13:00","date_gmt":"2012-05-01T11:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1423"},"modified":"2018-11-13T08:52:13","modified_gmt":"2018-11-13T08:52:13","slug":"the-economist-a-treia-revolutie-industriala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1423","title":{"rendered":"THE ECONOMIST: A treia revolu\u021bie industrial\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"> \tObiectele care ne &icirc;nconjoar\u0103 sunt f\u0103cute, de ani buni, dup\u0103 acelea\u0219i metode. Acum, digitalizarea pe scar\u0103 larg\u0103 schimb\u0103 tot ce \u0219tiam despre produc\u021bie. Primele victime &ndash; angaja\u021bii<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tPrima revolu\u021bie industrial\u0103 a avut loc &icirc;n secolul al XVIII-lea, &icirc;n Marea Britanie, odat\u0103 cu mecanizarea industriei textile. &Icirc;nainte, muncitorii pierdeau timp \u0219i energie lucr&acirc;nd din c\u0103su\u021bele lor s\u0103r\u0103c\u0103cioase; dup\u0103, grupa\u021bi &icirc;n \u021bes\u0103torii organizate, au contribuit la na\u0219terea primelor fabrici.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tCea de-a doua revolu\u021bie industrial\u0103 a ap\u0103rut la &icirc;nceputul secolului trecut, c&acirc;nd Henry Ford a ar\u0103tat ce &icirc;nseamn\u0103 o linie de asamblare adev\u0103rat\u0103 \u0219i a inaugurat astfel epoca produc\u021biei &icirc;n mas\u0103. Ambele procese au dus la &icirc;mbog\u0103\u021birea \u0219i urbanizarea popula\u021biei occidentale. Acum, ne preg\u0103tim de o nou\u0103 transformare: digitalizarea produc\u021biei. Iar consecin\u021bele acestui fenomen vor fi resim\u021bite pe scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t&nbsp;<\/p>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tObiectele care ne &icirc;nconjoar\u0103 sunt f\u0103cute, de ani buni, dup\u0103 acelea\u0219i metode. Acum, digitalizarea pe scar\u0103 larg\u0103 schimb\u0103 tot ce \u0219tiam despre produc\u021bie. Primele victime &ndash; angaja\u021bii<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tPrima revolu\u021bie industrial\u0103 a avut loc &icirc;n secolul al XVIII-lea, &icirc;n Marea Britanie, odat\u0103 cu mecanizarea industriei textile. &Icirc;nainte, muncitorii pierdeau timp \u0219i energie lucr&acirc;nd din c\u0103su\u021bele lor s\u0103r\u0103c\u0103cioase; dup\u0103, grupa\u021bi &icirc;n \u021bes\u0103torii organizate, au contribuit la na\u0219terea primelor fabrici.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tCea de-a doua revolu\u021bie industrial\u0103 a ap\u0103rut la &icirc;nceputul secolului trecut, c&acirc;nd Henry Ford a ar\u0103tat ce &icirc;nseamn\u0103 o linie de asamblare adev\u0103rat\u0103 \u0219i a inaugurat astfel epoca produc\u021biei &icirc;n mas\u0103. Ambele procese au dus la &icirc;mbog\u0103\u021birea \u0219i urbanizarea popula\u021biei occidentale. Acum, ne preg\u0103tim de o nou\u0103 transformare: digitalizarea produc\u021biei. Iar consecin\u021bele acestui fenomen vor fi resim\u021bite pe scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tNum\u0103rul tehnologiilor care trec prin aceast\u0103 prefacere e impresionant: avem softuri inteligente, robo\u021bi cu dexteritate uimitoare, materiale nemaiv\u0103zute, procese noi (imprimarea 3D, similar\u0103 clon\u0103rii, de exemplu) \u0219i o gam\u0103 &icirc;ntreag\u0103 de servicii online. P&acirc;n\u0103 nu demult, principala caracteristic\u0103 a fabricilor era capacitatea de a scoate pe band\u0103 rulant\u0103 miliarde de obiecte identice: &icirc;n acest context trebuie interpretat\u0103 celebra afirma\u021bie a lui Ford, care le spunea clien\u021bilor c\u0103 pot s\u0103-\u0219i aleag\u0103 orice culoare pentru ma\u0219in\u0103, cu condi\u021bia s\u0103 fie neagr\u0103. Acum, nu mai e chiar a\u0219a costisitor s\u0103 produci loturi mai mici de obiecte diferite, pliate pe gusturile fiec\u0103rui consumator. Intuim deci c\u0103 uzina viitorului va fi cl\u0103dit\u0103 pe principiul personaliz\u0103rii &icirc;n mas\u0103. \u0218i c\u0103 va fi constituit\u0103 mai degrab\u0103 ca micile c\u0103su\u021be ale \u021bes\u0103torilor din secolul al XVIII-lea dec&acirc;t ca liniile de asamblare ale lui Henry Ford.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>B\u0103taia pe cea de-a treia dimensiune<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t&Icirc;n trecut, produc\u021bia era bazat\u0103 pe &icirc;mbinarea mai multor piese prin &icirc;n\u0219urubare sau sudare. Acum, obiectele sunt proiectate pe computer, apoi &bdquo;scoase&ldquo; pe o imprimant\u0103 3D, capabil\u0103 s\u0103 creeze produse solide prin suprapunerea mai multor straturi de material. Designul digital este extrem de simplu de modificat, prin c&acirc;teva clickuri de mouse. Imprimantele 3D func\u021bioneaz\u0103 nesupravegheate, iar produsele rezultate sunt adesea prea complexe ca s\u0103 poat\u0103 fi reproduse de o fabric\u0103 tradi\u021bional\u0103. S\u0103 nu v\u0103 mira\u021bi dac\u0103, &icirc;n scurt timp, aceste ma\u0219in\u0103rii fantastice vor putea realiza orice, oriunde &ndash; &icirc;n garajul dvs. sau &icirc;ntr-un sat din Africa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tAplica\u021biile practice ale imprimantei 3D sunt absolut neverosimile. Dispozitivul este deja folosit pentru produc\u021bia customizat\u0103 de aparate auditive sau de componente high-tech pentru avioane militare. Zilele c&acirc;nd un &icirc;ntreg proiect trebuia stopat din cauza lipsei unei piese oarecare sau c&acirc;nd clien\u021bii se pl&acirc;ngeau c\u0103 nu mai pot folosi un aparat pentru c\u0103 nu se mai produc piese potrivite vor fi cur&acirc;nd date uit\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tSchimb\u0103ri semnificative vor avea loc \u0219i &icirc;n alte privin\u021be. Materialele folosite &icirc;n prezent sunt mai u\u0219oare \u0219i mai rezistente dec&acirc;t cele cu care erau obi\u0219nuite genera\u021biile anterioare. &Icirc;n cazul multor produse, fie c\u0103 e vorba de avioane, fie de biciclete, o\u021belul \u0219i aluminiul au fost deja &icirc;nlocuite de fibra de carbon.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tNanotehnologia a optimizat lumea din jur: acum, exist\u0103 bandaje care vindec\u0103, nu doar protejeaz\u0103 r\u0103nile, motoare mult mai eficiente \u0219i vase de buc\u0103t\u0103rie care se cur\u0103\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 efort. Iar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 lucreaz\u0103 acum cu virusuri modificate genetic, care, sper\u0103 ei, vor putea fi utiliza\u021bi pe scar\u0103 larg\u0103 &icirc;n producerea de obiecte diverse, cum ar fi bateriile. Practic, odat\u0103 pornit acest motor, e pu\u021bin probabil s\u0103 mai poat\u0103 fi oprit, \u021bin&acirc;nd cont \u0219i de dispari\u021bia barierelor de comunicare dintre designeri \u0219i ingineri, datorit\u0103 internetului. Pentru a-\u0219i construi colosala fabric\u0103 din River Rouge, Henry Ford a trebuit s\u0103 contracteze &icirc;mprumuturi imense. Dac\u0103 ar fi tr\u0103it acum, nu ar fi avut nevoie dec&acirc;t de un laptop \u0219i de dorin\u021ba de a inova.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tCa orice revolu\u021bie, \u0219i cea pe care o tr\u0103im acum se va l\u0103sa cu victime. Mass-media \u0219i retailul au fost deja puternic lovite de av&acirc;ntul tehnologiei digitale, la fel cum pe vremuri fabricile de confec\u021bii au contribuit la suprimarea r\u0103zboiului de \u021besut manual, iar apari\u021bia Ford Model T a dus la eliminarea potcovarilor de pe pia\u021ba muncii. Dac\u0103 ne-am uita acum la fabricile viitorului, probabil c\u0103 ne-ar trece fiori.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tHale curate ca-n palm\u0103, aproape goale, lipsite de ma\u0219in\u0103riile murdare manevrate de muncitori &icirc;n haine soioase. &Icirc;n cazul anumitor produc\u0103tori auto, productivitatea per angajat s-a dublat &icirc;n ultimul deceniu. De acum &icirc;ncolo, s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca cea mai mare parte a for\u021bei de munc\u0103 din organiza\u021bii s\u0103 fie &icirc;ngr\u0103m\u0103dit\u0103 nu a\u0219a cum suntem obi\u0219nui\u021bi, l&acirc;ng\u0103 linia de asamblare, ci &icirc;n birouri de design, inginerie, IT, logistic\u0103, marketing etc. Chiar \u0219i salaria\u021bii din produc\u021bie vor fi mult mai instrui\u021bi dec&acirc;t cei de acum.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tAfectat\u0103 va fi nu doar maniera, ci \u0219i locul &icirc;n care vor fi realizate obiectele. P&acirc;n\u0103 recent, companiile preferau s\u0103 se mute &icirc;n state cu m&acirc;n\u0103 de lucru ieftin\u0103, dar acest argument &icirc;ncepe s\u0103-\u0219i piard\u0103 gradual din importan\u021b\u0103. Produc\u0103torii prefer\u0103 s\u0103 se &icirc;ntoarc\u0103 pe pie\u021bele bogate nu pentru c\u0103 preten\u021biile salariale ale chinezilor au crescut, ci pentru c\u0103 vor s\u0103 fie c&acirc;t mai aproape de clien\u021bii lor, ca s\u0103 poat\u0103 avea un r\u0103spuns rapid la orice modificare a cererii. Apoi, exist\u0103 obiecte at&acirc;t de sofisticate, &icirc;nc&acirc;t ca patron preferi s\u0103 ai &icirc;n acela\u0219i loc \u0219i unitatea de proiectare, \u0219i pe cea de produc\u021bie. Potrivit unei analize a Boston Consulting Group, p&acirc;n\u0103 &icirc;n 2020, &icirc;ntre 10% \u0219i 30% din bunurile importate momentan de SUA din China &icirc;n domenii precum transport, IT sau instala\u021bii mecanice vor fi produse pe pia\u021ba intern\u0103, ceea ce va duce la cre\u0219terea produc\u021biei americane cu sume semnificative, cuprinse &icirc;ntre 20 \u0219i 50 de miliarde de dolari.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>\u0218ocul schimb\u0103rilor prea rapide<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tConsumatorii se vor adapta f\u0103r\u0103 dificultate la noua epoc\u0103 a produselor mai bune, livrate &icirc;n timp-record. &Icirc;n schimb, guvernelor nu le va fi la fel de lesne. Conducerea oric\u0103rui stat are reflexul de a proteja industriile \u0219i companiile care exist\u0103, nu pe acelea care vor s\u0103 accead\u0103 rapid la succes \u0219i s\u0103 le nimiceasc\u0103 pe primele. A\u0219a se explic\u0103 lejeritatea cu care administra\u021biile din toat\u0103 lumea injecteaz\u0103 capital &icirc;n fabrici vechi, f\u0103r\u0103 niciun viitor, dar \u0219i conflictele f\u0103\u021bi\u0219e cu patronii care vor s\u0103-\u0219i mute produc\u021bia peste hotare. Cheltuiesc miliarde de euro pentru dezvoltarea unor tehnologii despre care sunt siguri c\u0103 reprezint\u0103 viitorul \u0219i persist\u0103 &icirc;n convingerea romantic\u0103 \u0219i naiv\u0103 cum c\u0103 produc\u021bia e mult superioar\u0103 serviciilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t\u0218i gre\u0219esc fundamental. Linia de separa\u021bie dintre produc\u021bie \u0219i servicii e de multe ori invizibil\u0103. De aceea Rolls-Royce nu mai vinde motoare pentru avia\u021bie, ci taxeaz\u0103 orele de exploatare efectiv\u0103 a motorului pentru propulsia respectivului aparat de zbor. Din p\u0103cate, guvernele au excelat dintotdeauna la estim\u0103ri incorecte, \u0219i e greu de crezut c\u0103 se vor adapta acum la acest nou fenomen &icirc;n care mul\u021bimi de antreprenori \u0219i amatori &icirc;\u0219i urc\u0103 proiectele online, le transform\u0103 &icirc;n obiecte, apoi le distribuie pe scar\u0103 global\u0103 dintr-un garaj. Revolu\u021bia e deja aici &ndash; dac\u0103 vor s\u0103 fie utile, guvernele ar trebui s\u0103 se concentreze asupra celor mai simple responsabilit\u0103\u021bi: \u0219colirea for\u021bei de munc\u0103, reglementarea corect\u0103 \u0219i acordarea de \u0219anse egale pentru companiile din toate domeniile. \u0218i s\u0103 evite sarcinile mai complicate, care trebuie s\u0103 revin\u0103 celor care poart\u0103 meritul acestei transform\u0103ri, revolu\u021bionarii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<a href=\"http:\/\/www.capital.ro\/detalii-articole\/stiri\/165522.html\" name=\"readabilityLink-1\" rel=\"nofollow\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" target=\"_blank\">Un articol Capital<\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1622#readabilityFootnoteLink-1\" rel=\"nofollow\" style=\"color: inherit;\"><small><sup>[1]<\/sup><\/small><\/a><\/p>\n<div>\n<h3 style=\"text-align: justify;\"> \t\tReferences<\/h3>\n<ol>\n<li style=\"text-align: justify;\">\n<p> \t\t\t\t<small><sup><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1622#readabilityLink-1\" rel=\"nofollow\" title=\"Jump to Link in Article\">^<\/a><\/sup><\/small> <a href=\"http:\/\/www.capital.ro\/detalii-articole\/stiri\/165522.html\" name=\"readabilityFootnoteLink-1\" rel=\"nofollow\" target=\"_blank\">Un articol Capital<\/a><small> (www.capital.ro)<\/small><\/p>\n<\/li>\n<\/ol><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \tAuthors: George GMT<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong><a class=\"rssreadon\" href=\"http:\/\/bit.ly\/KsxAE8\" rel=\"external\" title=\"THE ECONOMIST: A treia revolu\u021bie industrial\u0103\">Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Obiectele care ne &icirc;nconjoar\u0103 sunt f\u0103cute, de ani buni, dup\u0103 acelea\u0219i metode. Acum, digitalizarea pe scar\u0103 larg\u0103 schimb\u0103 tot ce \u0219tiam despre produc\u021bie. Primele victime&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[670,382,668,669,667],"class_list":["post-1423","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-economie","tag-3d","tag-evolutie","tag-industrie","tag-informatica","tag-revolutie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1423"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1423\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7241,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1423\/revisions\/7241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}