{"id":15,"date":"2011-10-24T19:16:00","date_gmt":"2011-10-24T19:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=15"},"modified":"2011-10-24T19:16:00","modified_gmt":"2011-10-24T19:16:00","slug":"cristian-negrea-omagiu-armatei-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=15","title":{"rendered":"Omagiu armatei rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"
\"Cristian<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

Ast\u0103zi este ziua armatei rom\u00e2ne, o zi care ar trebui s\u0103 \u00eensemne pentru noi mult mai mult dec\u00e2t \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat. Motivul este simplu \u015fi evident, \u015fi a\u015fa ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 am privi doar pu\u0163in \u00een istoria noastr\u0103, ca s\u0103 vedem ce a reprezentat armata rom\u00e2n\u0103 \u00een prezervarea \u015fi existen\u0163a noastr\u0103 ca \u015fi stat. <\/span><\/div>\n
\u00cenconjura\u0163i doar de du\u015fmani, c\u0103rora le-am stat permanent ca sarea \u00een ochi, insul\u0103 latin\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de slavi \u015fi fino-ugrici, de popoare venite din pustiurile Asiei pentru a se stabili aici, am fost permanent pentru ei o piedic\u0103 \u00een calea expansiunii lor. Toat\u0103 istoria noastr\u0103…<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Authors: Negrea Cristian<\/p>\n

\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Ast\u0103zi este ziua armatei rom\u00e2ne, o zi care ar trebui s\u0103 \u00eensemne pentru noi mult mai mult dec\u00e2t \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat. Motivul este simplu \u015fi evident, \u015fi a\u015fa ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 am privi doar pu\u0163in \u00een istoria noastr\u0103, ca s\u0103 vedem ce a reprezentat armata rom\u00e2n\u0103 \u00een prezervarea \u015fi existen\u0163a noastr\u0103 ca \u015fi stat.<\/span><\/p>\n

\u00cenconjura\u0163i doar de du\u015fmani, c\u0103rora le-am stat permanent ca sarea \u00een ochi, insul\u0103 latin\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de slavi \u015fi fino-ugrici, de popoare venite din pustiurile Asiei pentru a se stabili aici, am fost permanent pentru ei o piedic\u0103 \u00een calea expansiunii lor. Toat\u0103 istoria noastr\u0103 a fost o lupt\u0103 permanent\u0103 pentru existen\u0163\u0103 \u015fi p\u0103strarea neamului, dup\u0103 at\u00e2tea lovituri, \u201eeste un miracol c\u0103 mai avem un steag c\u0103ruia s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m\u201d spunea marele Nicolae Iorga. Prin\u015fi \u00eentre n\u0103v\u0103litori, cuceritori \u015fi imperii, c\u0103lca\u0163i din toate p\u0103r\u0163ile, am supravie\u0163uit ca neam \u015fi popor acolo unde al\u0163ii au disp\u0103rut.<\/span><\/p>\n

Doi piloni de granit au fost cei care ne-au men\u0163inut peste veacuri, credin\u0163a \u015fi sabia. Credin\u0163a \u00een Dumnezeu, biserica, credin\u0163a \u00een neam, \u00een limb\u0103 \u015fi tradi\u0163ii, credin\u0163a \u00een dreptatea lui Dumnezeu care nu se putea p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 nu-\u015fi \u00eentoarc\u0103 fa\u0163a c\u0103tre rom\u00e2ni. \u015ei sabia, puterea armat\u0103, for\u0163a brut\u0103 cu care st\u0103team \u00een fa\u0163a for\u0163ei, t\u0103ria cu care ne ridicam de fiecare dat\u0103 pentru a lovi din nou \u00een du\u015fman, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 mu\u015fte \u0163\u0103r\u00e2na sf\u00e2nt\u0103 a patriei, \u015fi s\u0103 ne respecte. Iar c\u00e2nd venea din nou, s\u0103-l lovim din nou. Dou\u0103 milenii de existen\u0163\u0103, c\u00e2te popoare se pot l\u0103uda cu asta? Nu prea multe. O enigm\u0103 \u015fi un miracol, poporul rom\u00e2n, spunea istoricul Gheorghe Br\u0103tianu, \u015fi asta am \u015fi fost.<\/span><\/p>\n

\u201eChiar \u015fi \u00een secolul XIX, mul\u0163i doreau ca rom\u00e2nii s\u0103 dispar\u0103. Numai c\u0103 rom\u00e2nii au refuzat s\u0103 dispar\u0103\u201d spunea istoricul american Larry Watts. A\u015f ad\u0103uga, nu numai \u00een secolul XIX, ci \u015fi \u00een secolele precedente, de la primele n\u0103v\u0103liri barbare, s-a dorit dispari\u0163ia rom\u00e2nilor. \u00cen alte p\u0103r\u0163i, \u00een Peninsula Balcanic\u0103, \u00een C\u00e2mpia Panonic\u0103, la est de Nistru, rom\u00e2nii au cam disp\u0103rut sau sunt \u00een num\u0103r extrem de redus. Aceea\u015fi soart\u0103 ne era destinat\u0103 \u015fi \u00een arealul cuprins \u00eentre Tisa, Dun\u0103re \u015fi Nistru, dar aici, \u00een centrul rom\u00e2nismului, ne-am \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 supravie\u0163uim. Baz\u00e2ndu-ne pe cei doi piloni de care vorbeam, credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi puterea armelor.<\/span><\/p>\n

Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 noi, rom\u00e2nii, nu avem o dat\u0103 oficial\u0103 a cre\u015ftin\u0103rii noastre, cum au alte popoare, ca \u015fi ru\u015fii sau ungurii, data la care un anumit conduc\u0103tor al lor trece la cre\u015ftinism. Explica\u0163ia este simpl\u0103, poporul rom\u00e2n s-a n\u0103scut direct cre\u015ftin, aceast\u0103 religie p\u0103trunz\u00e2nd \u00een Dacia Roman\u0103 adus\u0103 de solda\u0163i \u015fi coloni\u015fti, astfel c\u0103 la retragerea aurelian\u0103 era deja un miez cre\u015ftin care a crescut \u015fi s-a dezvoltat f\u0103c\u00e2nd poporul rom\u00e2n \u00een devenire cre\u015ftin \u00eenc\u0103 din zorii existen\u0163ei sale. Nu este de mirare c\u0103 biserica \u015fi credin\u0163a \u00een Dumnezeu ne-a \u00eenso\u0163it \u00een fiecare etap\u0103 a istoriei noastre. Rom\u00e2nul leag\u0103 fiecare etap\u0103 a vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii sale de religie \u015fi credin\u0163\u0103, ridic\u0103 biserici, loca\u015furi de \u00eenchin\u0103ciune \u015fi troi\u0163e la r\u0103sp\u00e2ntii. Folclorul este plin de personaje cre\u015ftine ca \u015fi Sf\u00e2nta Vineri sau Sf\u00e2nta Duminic\u0103, chiar \u015fi simbolurile cioplite \u00een por\u0163ile de lemn cuprind simboluri cre\u015ftine timpurii, vechi de sute de ani. Pietrele de morm\u00e2nt din primele secole au simboluri cre\u015ftine, mai este \u015fi \u201eEgo Zenovie votum posvi\u201d, una din primele danii cre\u015ftine.<\/span><\/p>\n

Dar spiritualitatea \u015fi credin\u0163a nu \u00eenseamn\u0103 nimic \u00een materie de continuitate, \u00een sensul c\u0103 nu ar fi avut cum s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een lipsa unui bra\u0163 \u00eenarmat care s\u0103 le apere \u00een acele vremuri tulburi. Rom\u00e2nii nu ar fi supravie\u0163uit numai cu credin\u0163a, la fel, bra\u0163ul \u00eenarmat nu ar fi fost motivat dac\u0103 nu ar fi avut ce s\u0103 apere, respectiv credin\u0163a \u015fi neamul. Una f\u0103r\u0103 alta nu ar fi avut cum s\u0103 existe. Chiar \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 dou\u0103zeci de secole, vedem c\u0103 acelea\u015fi simboluri sunt \u00een topul \u00eencrederii la rom\u00e2ni: biserica \u015fi armata. S\u0103 se mai \u00eendoiasc\u0103 cineva de \u00een\u0163elepciunea poporului.<\/span><\/p>\n

Avem o istorie militar\u0103 at\u00e2t de bogat\u0103 \u00eenc\u00e2t multe alte popoare ne-ar invidia dac\u0103 ar cunoa\u015fte-o. Dar cum s\u0103 o cunoasc\u0103 al\u0163ii, dac\u0103 nici noi nu o cunoa\u015ftem, \u015fi chiar dintre noi, rom\u00e2nii, sunt\u00a0 destui care o denigreaz\u0103, o blameaz\u0103 \u015fi o arunc\u0103 \u00een desuetitudine afirm\u00e2nd fel de fel de inep\u0163ii, doar pentru a fi la mod\u0103 sau pentru a se potrivi unui trend? C\u00e2\u0163i uit\u0103, dac\u0103 nu to\u0163i, c\u0103 rom\u00e2nii <\/span>de cele mai multe ori s-a m\u0103surat de la egal la egal cu cele mai mari puteri militare ale timpului, \u015fi nu de pu\u0163ine ori au ie\u015fit victorio\u015fi?<\/span><\/p>\n

Pentru asta, cred c\u0103 sunt necesare c\u00e2teva cuvinte despre bra\u0163ul \u00eenarmat al \u0163\u0103rii, armata, \u00eencep\u00e2nd de pe vremea c\u00e2nd aceasta se numea simplu oaste.<\/span><\/p>\n

Oastea rom\u00e2n\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Primele confrunt\u0103ri militare \u00eenregistrate de istorici pe teritoriul nostru ne duc departe \u00een timp, \u00een secolul V \u00ee. Cr., \u00een timpul lui Darius, atunci c\u00e2nd regiunea era populat\u0103 de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri daci. \u00cen toate \u00eenscrisurile istorice, chiar \u015fi la istoricii contemporani, dacii sau ge\u0163ii erau v\u0103zu\u0163i ca \u015fi un popor r\u0103zboinic <\/span>care lupta cu dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de moarte. Au luptat \u015fi \u00eempotriva lui Alexandru Macedon, cel mai mare cuceritor al antichit\u0103\u0163ii. \u00cen timpul lui Burebista, au creat prin for\u0163a armelor un imperiu imens ce se \u00eentindea din Balcani \u00een Carpa\u0163ii P\u0103duro\u015fi \u015fi de la Bug \u00een Germania de ast\u0103zi. Mai t\u00e2rziu, dacii vor duce r\u0103zboaie cumplite \u00eempotriva celei mai mari puteri militare a lumii antice, Imperiul Roman. Dou\u0103zeci de ani i-au trebuit celei mai mari puteri militare a lumii pentru a-i \u00eenvinge, dar nu definitiv. Decebal se sinucide \u00een 106, Dacia devine \u00een parte provincie roman\u0103, dar romanii nu au avut lini\u015fte. Prima r\u0103scoal\u0103 a avut loc \u00een 117, la moartea lui Traian. Au mai urmat \u015fi altele, cea mai mare fiind cea din anii 166-168, ajutat\u0103 \u015fi de n\u0103v\u0103lirile dacilor liberi. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, romanii se retrag l\u0103s\u00e2nd germenii cre\u0103rii poporului rom\u00e2n.<\/span><\/p>\n

Izvoarele vremurilor urm\u0103toare sunt s\u0103race, dar putem trage unele concluzii, rom\u00e2nii au existat \u015fi contat \u015fi \u00een acele vremuri ca \u015fi for\u0163\u0103 militar\u0103. \u00cen C\u00e2ntecul Nibelungilor, printre invita\u0163ii la nunta lui Attila, regele hunilor (mijlocul secolului V), cu Krimhilda, s-a aflat \u015fi Ramunk (Radu sau Roman) de Valahia, care nu putea fi men\u0163ionat dac\u0103 nu ar fi fost un lider militar important. La fel sunt alte documente bizantine, ca \u015fi ambasadele lui Priscus, care atest\u0103 existen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een acele zone. Invazia maghiarilor spre vest este oprit\u0103 cu greu, dup\u0103 ce ace\u015ftia pustiiser\u0103 deja mare parte din Europa, la Lechfeld \u00een anul 955. Dar \u00een calea lor spre est a stat Gelu \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, ungurii impun\u00e2ndu-\u015fi domina\u0163ia asupra Transilvaniei abia dup\u0103 c\u00e2teva sute de ani, dar \u015fi atunci av\u00e2nd de luptat contra voievozilor rom\u00e2ni cum a fost cazul lui Litovoi. \u00centre timp, As\u0103ne\u015ftii constituiau un imperiu vlaho-bulgar care \u00eenvingea Bizan\u0163ul \u015fi zdrobea la 1205 prin Ioni\u0163\u0103 Asan armatele crucia\u0163ilor care ocupaser\u0103 Constantinopolele, inclusiv primul \u00eemp\u0103rat cruciat al Constantinopolelui, Balduin de Flandra, g\u0103sindu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul \u00een \u00eenchisoarea de la T\u00e2rnovo. Alte fapte de arme, atacurile maghiare asupra Munteniei \u015fi Moldovei, zdrobite la Posada sau Ghind\u0103oani, luptele cu t\u0103tarii, cu turcii, cu polonezii.<\/span><\/p>\n

Nu vreau s\u0103 fac neap\u0103rat o retrospectiv\u0103 istoric\u0103, spa\u0163iul nu-mi permite, dar vreau s\u0103 aduc \u00een aten\u0163ie rolul preponderent care l-a avut oastea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een tot ceea ce a \u00eensemnat istoria noastr\u0103. B\u0103t\u0103liile c\u00e2\u015ftigate sub Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazu \u015fi sub al\u0163i domnitori mai pu\u0163in mediatiza\u0163i, din p\u0103cate, nu ar fi fost posibile f\u0103r\u0103 existen\u0163a unei armate puternice \u00een stare s\u0103 se opun\u0103 cu succes oric\u0103rei armate de top \u00een acea vreme. Iar c\u00e2nd avea \u015fi conduc\u0103tori pricepu\u0163i, buni tacticieni, capabili s\u0103 se foloseasc\u0103 de avantajele terenului, cum au fost cei men\u0163iona\u0163i \u015fi al\u0163ii uita\u0163i, rom\u00e2nii au fost imbatabili.<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din secolul XV, perioada cruciadelor t\u00e2rzii, puterile occidentale c\u0103zuser\u0103 de acord c\u0103 nu era posibil\u0103 organizarea unei cruciade antiotomane f\u0103r\u0103 participarea m\u0103car a uneia dintre cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

Dar care era secretul unei astfel de eficien\u0163e recunoscute? Nu era prea greu. Armatele occidentale erau formate din nobilii cavaleri, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een armuri, ce c\u0103l\u0103reau cai grei, \u015fi ace\u015ftia proteja\u0163i cu zale de metal. Fiecare nobil \u00eentre\u0163inea o mic\u0103 armat\u0103 de solda\u0163i \u015fi slujitori, ace\u015ftia trebuind s\u0103 se preocupe de armura \u015fi armamentul lor. La chemarea regelui, ace\u015fti nobili \u00ee\u015fi str\u00e2ngeau vasalii \u015fi plecau la r\u0103zboi. Dar \u00eentre\u0163inerea lor costa mult, astfel \u00eenc\u00e2t num\u0103rul combatan\u0163ilor pe care \u00eei putea aduce fiecare vasal sau nobil era limitat. Este adev\u0103rat, ace\u015ftia se ocupau \u00een primul r\u00e2nd cu lupta, se antrenau permanent, erau buni lupt\u0103tori, dar numai individual, unul contra unul. \u015ei mai erau \u00eengreuna\u0163i de zeci de kilograme de armur\u0103. Deci, regii occidentali puteau str\u00e2nge un num\u0103r limitat de lupt\u0103tori, dar profesioni\u015fti \u00een arta duelului. Dac\u0103 poate exista vreo \u00eendoial\u0103 asupra acestui aspect, v\u0103 spun c\u0103 istoricii au c\u0103zut de acord c\u0103 la marea b\u0103t\u0103lie de la Azincourt din 1415 din timpul r\u0103zboiului de o sut\u0103 de ani \u00eentre Anglia \u015fi Fran\u0163a nu au participat mai mult de 12000 (dou\u0103sprezece mii) de combatan\u0163i. Compara\u0163i cu invazia otoman\u0103 de 120 000 (o sut\u0103 dou\u0103zeci de mii) \u00eempotriva uneia din \u0163\u0103rile rom\u00e2ne. Domnitorii rom\u00e2ni aveau o oaste permanent\u0103, curtenii, \u00een schimb, ridicau la nevoie ce se numea oastea cea mare, care era format\u0103 din \u0163\u0103ranii agricultori, marea majoritate a popula\u0163iei, dar care primeau periodic o preg\u0103tire militar\u0103. Erau echipa\u0163i u\u015for, dar aveau deprinderi militare de lupt\u0103, \u015fi erau arca\u015fi pricepu\u0163i. La Crecy, \u00een 1346, tot \u00een acela\u015fi r\u0103zboi de o sut\u0103 de ani \u00eentre Anglia \u015fi Fran\u0163a, s-a v\u0103zut ce dezastru puteau face arca\u015fii cavalerilor \u00eenz\u0103ua\u0163i. <\/span><\/p>\n

Fiecare din \u0163\u0103rile rom\u00e2ne ridica la nevoie 30000 de lupt\u0103tori, mai mult dec\u00e2t toate landurile germane luate la un loc. \u015ei ace\u015fti lupt\u0103tori erau deosebit de eficien\u0163i, cunosc\u0103tori ai modului de lupt\u0103 al otomanilor, mod de lupt\u0103 pe care occidentalii nu l-au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een tot decursul evului mediu, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut la Nicopole (1396). Num\u0103rul maxim de lupt\u0103tori pe care l-a ridicat vreo \u0163ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost Muntenia lui Mihai Viteazu, care avea o oaste de 50000 de lupt\u0103tori, dar din care 10000 erau mercenari (lefegii) inclusiv str\u0103ini.<\/span><\/p>\n

Dar apari\u0163ia armelor de foc, \u00een spe\u0163\u0103 a archebuzelor, a f\u0103cut ca eficien\u0163a oastei celei mari s\u0103 decad\u0103 cu timpul. Nu mai era suficient s\u0103 iei omul de la c\u00e2mp, s\u0103-l instruie\u015fti o lun\u0103 \u015fi s\u0103 ob\u0163ii un lupt\u0103tor eficient, \u00ee\u0163i trebuia un antrenament permanent, solda\u0163i profesioni\u015fti \u015fi archebuzele erau \u015fi deosebit de scumpe. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu urm\u0103toarea genera\u0163ie de arme, \u015fi de aici a dec\u0103zut statutul \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne ca \u015fi puteri ale timpului. Imperiile vecine \u015fi-au impus suzeranitatea \u00een secolul XVIII, oastea rom\u00e2n\u0103 nu mai putea fi \u00eentre\u0163inut\u0103 \u015fi oastea cea mare nu avea cum s\u0103 fie eficient\u0103 \u00een fa\u0163a noilor arme de foc.<\/span><\/p>\n

Dar progresul tehnologic a f\u0103cut ca aceste arme de foc s\u0103 devin\u0103 tot mai ieftine \u015fi mai accesibile, dar \u015fi mai u\u015for de manevrat, odat\u0103 cu progresul \u015ftiin\u0163ei \u00een prelucrarea metalelor, inclusiv \u00een producerea \u00een serie a pu\u015ftilor \u015fi pistoalelor. Astfel s-a ajuns la vremurile moderne, \u00een secolul XIX.<\/span><\/p>\n

Armata rom\u00e2n\u0103 modern\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Revolu\u0163ia lui Tudor Vladimirescu \u015fi cele de la 1848 au \u00eensemnat pietre de hotar \u00een rena\u015fterea capacit\u0103\u0163ilor combative ale armatei rom\u00e2ne. \u015ei p\u00e2n\u0103 atunci rom\u00e2nii au continuat s\u0103 fie buni lupt\u0103tori, dar \u00een cadrul altor armate, a\u015fa cum au fost gr\u0103nicerii rom\u00e2ni \u00een armata austriac\u0103, cei de la N\u0103s\u0103ud reu\u015find s\u0103-l opreasc\u0103 pe marele Napoleoan Bonaparte (vezi Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon<\/a>) sau pandurii \u00een r\u0103zboaiele ruso-turce.<\/span><\/div>\n

Alexandru Ioan Cuza, dup\u0103 unirea principatelor (1859), poate fi considerat ca \u015fi artizanul cre\u0103rii armatei rom\u00e2ne moderne. El a creat institu\u0163iile de baz\u0103 \u015fi a implementat reformele necesare form\u0103rii unei armate care a avut ocazia s\u0103-\u015fi afirme puterea \u015fi combativitatea \u00een r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103 din anii 1877-1878.<\/span><\/p>\n

\u00cen iulie 1877 ru\u015fii pierd dou\u0103 b\u0103t\u0103lii la Plevna, situa\u0163ia lor pe frontul de la sud de Dun\u0103re devenind precar\u0103. Este momentul \u00een care marele duce Nicolae cere ajutor domnitorului Carol I. Rom\u00e2nii trec Dun\u0103rea \u015fi asediaz\u0103 Plevna al\u0103turi de ru\u015fi, ocup\u00e2nd sectorul de nord \u015fi nord-est. Carol este numit comandantul trupelor rom\u00e2no-ruse de la Plevna, pentru a nu-l pune pe domnitorul rom\u00e2n \u00een situa\u0163ia de a primi ordine de la vreun general rus. Sub aceste auspicii \u00eencepe a treia b\u0103t\u0103lie a Plevnei. \u00cen ziua de 30 august 1877, dup\u0103 trei asalturi, rom\u00e2nii reu\u015fesc s\u0103 cucereasc\u0103 reduta Grivi\u0163a 1, primul mare succes din asediul Plevnei. \u00cen sectorul sudic, ru\u015fii lui Skobelev (unul dintre cei mai destoinici generali ru\u015fi) reu\u015fesc s\u0103 cucereasc\u0103 dou\u0103 redute, dar le pierd a doua zi, pe c\u00e2nd rom\u00e2nii \u00ee\u015fi men\u0163in pozi\u0163iile \u00een ciuda contraatacurilor repetate ale otomanilor. R\u0103zboiul continu\u0103 cu alte fapte de arme admirabile rom\u00e2ne\u015fti la Vidin, Rahova, Sm\u00e2rdan impun\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 ca un factor de putere de care va trebui s\u0103 se \u0163in\u0103 seama \u00een viitor.<\/span><\/p>\n

Simptomatic mi se pare recunoa\u015fterea bravurii rom\u00e2ne\u015fti chiar de c\u0103tre adversari, generalul turc Osman Pa\u015fa \u00eentinz\u00e2ndu-i sabia generalului rom\u00e2n Mihai Cristodulo Cerchez \u00een semn de capitulare: \u201eCapitulez cu armata mea, pred\u00e2ndu-m\u0103 \u00een m\u00e2inile junei \u015fi bravei armate rom\u00e2ne\u201d. Dar Cerchez nu \u00eei ia sabia, spun\u00e2nd c\u0103 numai domnitorul Rom\u00e2niei \u015fi marele duce Nicolae pot decide \u00een privin\u0163a soartei armatei otomane prizoniere. A sosit \u015fi generalul rus Gane\u0163ki care i-a luat sabia lui Osman Pa\u015fa.<\/span><\/p>\n

Voi men\u0163iona doar c\u00e2teva dintre numeroasele aprecieri din presa str\u0103in\u0103 \u015fi din partea anali\u015ftilor militari str\u0103ini la adresa trupelor rom\u00e2ne: \u201eRom\u00e2nii au contribuit foarte mult la str\u0103lucita lupt\u0103 care a dus la c\u0103derea Plevnei. S-ar putea zice c\u0103, la un moment critic, ei au sc\u0103pat situa\u0163ia celei zile\u201d (Memorial Diplomatique). \u201eRom\u00e2nii s-au purtat cu vitejie, ei au luat parte la \u00eempresurarea Plevnei \u015fi la \u00eenfr\u00e2ngerea definitiv\u0103 a lui Osman Pa\u015fa, care a hot\u0103r\u00e2t rezultatul campaniei, ei \u015fi-au dovedit \u00een rezbel, ca \u015fi \u00een pace, dreptul de a exista ca o na\u0163iune independent\u0103\u201d (Le Bien Public \u2013 Belgia).\u201d \u201eNu se poate t\u0103g\u0103dui de nici un istoric militar impar\u0163ial c\u0103, f\u0103r\u0103 ajutorul for\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentreaga armat\u0103 rus\u0103 care lupta la nordul Balcanilor ar fi fost inevitabil b\u0103tut\u0103 la Dun\u0103re\u201d (generalul turc Valentine Baker Pa\u015fa, participant la r\u0103zboiul din 1877-1878). \u201dArmata rom\u00e2n\u0103 s-a achitat pe deplin de misiunea ei, f\u0103c\u00e2nd fa\u0163\u0103 \u00eentr-un chip str\u0103lucit competi\u0163iei dificile cu puternica armat\u0103 rus\u0103\u201d (Preusische Jahrbucher).<\/span><\/p>\n

\u00centr-un studiu consacrat principalelor b\u0103t\u0103lii dintre cre\u015ftini \u015fi musulmani, referitor la b\u0103t\u0103lia de la Plevna, scriitorul \u015fi analistul militar Ralph Peters spunea c\u0103 ocuparea Grivi\u0163ei a impus Rom\u00e2nia ca putere militar\u0103, dar conducerea inept\u0103 a ru\u015filor \u015fi lipsa de coordonare a acestora a anulat multe din c\u00e2\u015ftigurile rom\u00e2nilor. Iar drept mul\u0163umire, ru\u015fii le-au luat Basarabia. <\/span><\/p>\n

Dar acesta este un alt subiect. Totu\u015fi, Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 conteze pe plan interna\u0163ional \u00een timpurile moderne \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii militare dovedite din plin pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 din Bulgaria. \u201eO armat\u0103 care s-a acoperit de glorie la Plevna poate fi zdrobit\u0103 \u00een lupt\u0103, dar niciodat\u0103 dezarmat\u0103\u201d r\u0103spundea Carol amenin\u0163\u0103rii ru\u015filor cu dezarmarea armatei dac\u0103 nu accept\u0103 pacea de la Berlin prin care ru\u015fii ne luau cele dou\u0103 jude\u0163e din sudul Basarabiei, spun\u00e2ndu-ne c\u0103 trebuie s\u0103 ne mul\u0163umim cu recuperarea Dobrogei (dar nu de la ei, ru\u015fii nefiind st\u0103p\u00e2ni pe Dobrogea niciodat\u0103, de\u015fi ar fi dorit-o).<\/span><\/p>\n

Noul rol important conferit Rom\u00e2niei \u00een regiune, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 performa\u0163elor militare dovedite, s-a demonstrat \u00een campania din 1913 contra Bulgariei \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi balcanic, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a pacificat regiunea, nu prin diploma\u0163ie, ci prin for\u0163a militar\u0103 pe care a fost suficient s\u0103 o afi\u015feze trec\u00e2nd din nou Dun\u0103rea (vezi Noi \u015fi bulgarii<\/a>).<\/span><\/div>\n

Primul r\u0103zboi mondial a \u00eensemnat cel mai crunt examen de s\u00e2nge \u015fi foc pentru armata rom\u00e2n\u0103, suprema \u00eencercare pentru orice for\u0163\u0103 militar\u0103.<\/span><\/p>\n

Rom\u00e2nia avea de ales spre ce parte s\u0103 se \u00eendrepte, \u00een condi\u0163iile r\u0103zboiului mondial ce devasta lumea de mai bine de doi ani. Promisiunile curgeau de ambele p\u0103r\u0163i, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, regele Ferdinand \u00ee\u015fi calc\u0103 peste leg\u0103turile sale de neam \u015fi de familie \u015fi decide s\u0103 fie credincios cerin\u0163elor poporului s\u0103u, care vedea dintotdeauna participarea la r\u0103zboi al\u0103turi de Fran\u0163a, sora sa latin\u0103 de care o lega at\u00e2tea aspira\u0163ii. Pentru aceast\u0103 decizie, Ferdinand este supranumit \u015fi Ferdinand cel Loial, deoarece a decis s\u0103 mearg\u0103 al\u0103turi de poporul s\u0103u pe o cale pres\u0103rat\u0103 cu spini, chiar \u00eempotriva \u0163\u0103rii care i-a dat na\u015ftere, \u00eempotriva familiei sale \u015fi a neamului care l-a crescut \u015fi format. Un rege reprobat de familia sa, dar idolatrizat de poporul s\u0103u pe care era chemat s\u0103-l conduc\u0103. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een r\u0103zboi pe frontul oriental al\u0103turi de ru\u015fi, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u0103 ace\u015ftia \u00eei preg\u0103teau de la \u00eenceput pierzarea. S-a spus c\u0103 momentul nu a fost bine ales, dar tocmai ru\u015fii ne presau mai mult ca oric\u00e2nd. \u201eAcum ori niciodat\u0103\u201d ni s-a spus de nenum\u0103rate ori, iar Rom\u00e2nia a crezut \u00een promisiunile alia\u0163ilor, mai cu seam\u0103 \u00een cele ale ru\u015filor, care trebuiau s\u0103 se coordoneze cu noi \u00een efortul militar comun. Tratatul \u00eencheiat de Rom\u00e2nia cu puterile aliate prevedeau \u015fi noile grani\u0163e de dup\u0103 victorie, dar nici acestea nu au fost respectate, mai cu seam\u0103 \u00een problema Banatului, din care o treime \u00eei va reveni Serbiei la Conferin\u0163a de Pace de la Paris, de\u015fi aceasta nu a st\u0103p\u00e2nit niciodat\u0103 acest teritoriu populat majoritar de c\u0103tre rom\u00e2ni. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Rom\u00e2niei i s-a promis c\u0103 la \u00eenceperea opera\u0163iunilor sale militare \u00een Transilvania, va beneficia de \u00eentreg sprijinul alia\u0163ilor, printr-o ofensiv\u0103 pe frontul de vest, iar pe frontul de est la nord, \u00een Gali\u0163ia, ofensiva lui Brusilov va re\u00eencepe mult mai energic, iar la sud, generalul Sarrail va \u00eencepe propria ofensiv\u0103, pentru a facilita astfel avansul rom\u00e2nilor de pe crestele Carpa\u0163ilor pe o linie mai scurt\u0103, \u00een centrul Transilvaniei, undeva pe valea Mure\u015fului, astfel ca linia frontului s\u0103 devin\u0103 mai dreapt\u0103 \u015fi mai u\u015for de controlat. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a dovedit c\u0103 aceste promisiuni nu au fost \u00eendeplinite, ofensiva lui Brusilov stagn\u00e2nd din lips\u0103 de for\u0163e (mai mult, amenin\u0163\u00e2nd prin oprirea ofensivei dreapta avansat\u0103 a armatei rom\u00e2ne de nord ce p\u0103trunsese \u00een Transilvania), iar generalul Sarrail, prin rapoartele transmise comandamentelor superioare men\u0163iona c\u0103 nu are resurse nici m\u0103car pentru defensiv\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in pentru a lua ofensiva. Am fost min\u0163i\u0163i \u015fi p\u0103c\u0103li\u0163i pentru a servi ca \u015fi trupe de sacrificiu. Cu toate acestea, am intrat \u00een r\u0103zboi \u015fi am \u00eenaintat \u00een Transilvania. Cu aceast\u0103 mi\u015fcare am salvat nu numai armata generalului Sarrail \u015fi a lui Brusilov, dar inclusiv frontul de la Verdun. Marea victorie francez\u0103 de la Verdun i se datoreaz\u0103 indirect armatei rom\u00e2ne, lucru uitat cu des\u0103v\u00e2r\u015fire ast\u0103zi. Mai multe divizii germane au fost retrase de la Verdun pentru a fi concentrate \u00een Transilvania, \u00eempotriva rom\u00e2nilor, prin aceasta comandamentul german renun\u0163\u00e2nd definitiv la cucerirea Verdunului. Mai mult, trupele bulgare \u00eent\u0103rite cu cele germane renun\u0163\u0103 la atacul \u00eempotriva armatei lui Sarrail pentru a fi aruncate \u00eempotriva rom\u00e2nilor \u00een Cadrilater \u015fi \u00een Dobrogea. O sut\u0103 de mii de oameni contra a treizeci de mii de ap\u0103r\u0103tori, a urmat apoi dezastrul de la Turtucaia \u015fi pierderea Dobrogei, dar armata lui Sarrail a fost salvat\u0103. Promisiunile ru\u015filor conform c\u0103rora bulgarii nu vor intra \u00een lupt\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103, la fel ca \u015fi promisiunile de ajutor ale trupelor ruse \u00een Dobrogea s-au dovedit a fi la fel de micinoase. Tunurile \u015fi armamentul comandat \u015fi pl\u0103tit cu ani \u00een urm\u0103 c\u0103tre Fran\u0163a, Statele Unite \u015fi Japonia st\u0103tea \u00eenc\u0103 \u00een decembrie 1916 prin g\u0103rile ruse\u015fti, la Chi\u015fin\u0103u, Kiev sau Razdelnaia, nu numai din cauza birocra\u0163iei, ci \u015fi din cauza unei rele voin\u0163e a Rusiei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia la cele mai \u00eenalte nivele, ulterior dovedindu-se c\u0103 \u00eensu\u015fi ministrul de r\u0103zboi rus, Sturmer, era mai mult dec\u00e2t favorabil Germaniei. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

\u00cen majoritatea b\u0103t\u0103liilor, inclusiv \u00een Dobrogea sau, mai ales, \u00een b\u0103t\u0103lia de pe Arge\u015f-Neajlov pentru Bucure\u015fti, ru\u015fii au refuzat s\u0103 ne acorde cel mai mic sprijin, o \u00eentreag\u0103 armat\u0103 st\u00e2nd \u00een a\u015fteptare, cu arma la picior, c\u00e2nd noi i-am cerut doar s\u0103 taie o linie de aprovizionare a inamicului ce trecea la c\u00e2\u0163iva kilometri de tab\u0103ra ruseasc\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul anului, c\u00e2nd ne-am retras \u00een Moldova, ru\u015fii spuneau statului major rom\u00e2n c\u0103 aici doreau s\u0103 ne aduc\u0103, ei propun\u00e2nd de la \u00eenceputul campaniei noastre retragerea \u00een Moldova \u015fi abandonarea \u00eentregii Muntenii \u015fi a capitalei, Bucure\u015ftiul. Ce fel de aliat era acesta care propunea de la \u00eenceputul campaniei abandonarea capitalei \u015fi a dou\u0103 treimi din teritoriul na\u0163ional? Privind logica imperial\u0103 ruseasc\u0103, era normal, pentru ei nu era de dorit o armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 victorioas\u0103, care mai t\u00e2rziu ar fi putut ridica preten\u0163ii asupra Basarabiei rom\u00e2ne\u015fti, era de preferat o Rom\u00e2nie \u00eenvins\u0103, sc\u0103pat\u0103 mai apoi de c\u0103tre ru\u015fi, care ar fi putut anexa la \u00eencheierea p\u0103cii f\u0103r\u0103 probleme \u00eenc\u0103 o bucat\u0103 zdrav\u0103n\u0103 din teritoriul rom\u00e2nesc. Doar la fel procedaser\u0103 ru\u015fii \u015fi \u00een 1878, c\u00e2nd au anexat din nou sudul Basarbiei tocmai de la aliatul care \u00eel salvase \u00een timpul campaniei \u00eempotriva Turciei \u00een 1877-1878.<\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Cu toate lipsurile materiale, mai ales \u00een artilerie, cu toat\u0103 perfidia \u015fi tr\u0103darea ruseasc\u0103 recunoscut\u0103 \u015fi de alia\u0163ii occidentali, rom\u00e2nii s-au b\u0103tut cu un nemaipomenit eroism. Pe o lungime a frontului de 1300 km (identic\u0103 cu \u00eentreaga lungime a frontului rusesc, iar spre compara\u0163ie, \u00eentreg frontul de vest avea doar 800 km), lupt\u00e2nd unul contra cinci contra celor mai bune trupe germane \u015fi austro-ungare, la care se ad\u0103ugau cele bulgare \u015fi turce\u015fti, au produs pierderi mari atacatorilor. De exemplu, pe frontul de la Jiu, unde a c\u0103zut la datorie generalul Dragalina, o singur\u0103 divizie rom\u00e2neasc\u0103 a rezistat f\u0103r\u0103 s\u0103 fie schimbat\u0103 timp de 80 de zile la trei divizii germane dintre care una (a 11-a bavarez\u0103) a fost complet nimicit\u0103. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Iar exemplele pot continua \u015fi vor continua \u00een anul urm\u0103tor, al marilor victorii de la M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, dar \u015fi al marilor tr\u0103d\u0103ri din partea alia\u0163ilor no\u015ftri ru\u015fi, care se vor transforma \u00een cei mai mari du\u015fmani ai no\u015ftri.<\/span><\/em><\/span> (citat din Primele lupte cu bol\u015fevicii<\/a>)<\/span><\/div>\n

Au urmat luptele din 1917:<\/span><\/p>\n

La \u00eenceputul verii generalul Alexandru Averescu declan\u015feaz\u0103 ofensiva la M\u0103r\u0103\u015fti, la 11 iulie, ob\u0163in\u00e2nd un succes major. Sunt cucerite prin lupte grele dealurile M\u0103r\u0103\u015ftilor, Mom\u00e2ia \u015fi alte pozi\u0163ii \u015fi ofensiva progreseaz\u0103 \u00een fiecare zi. Dar ce folos, chiar dac\u0103 inamicul se retrage \u00een debandad\u0103, Armata a 2-a rom\u00e2n\u0103 nu pateu avansa prea mult deoarece ru\u015fii nu mai vor s\u0103 \u00eenainteze ca s\u0103 ne protejeze flancurile. Este vorba de Armata a 4-a rus\u0103 (st\u00e2nga) \u015fi Armata a 9-a (dreapta), care spun c\u0103 au ordin de la revolu\u0163ie s\u0103 nu mearg\u0103 mai departe. Mai mult, corpul 8 rus \u015fi-a p\u0103r\u0103sit pozi\u0163ia ce o ocupa pe M\u0103gura Ca\u015finului f\u0103r\u0103 lupt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 fie ataca\u0163i de inamic. A fost nevoie ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103-\u015fi extind\u0103 flancul pentru a reocupa pozi\u0163ia. Era primul gest de acest fel din multele care vor urma, mai ales \u00een timpul b\u0103t\u0103liilor cumplite de ap\u0103rare de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Totu\u015fi, ofensiva a dezvoltat o ad\u00e2ncime de 20 km pe un front de 40 km, au fost lua\u0163i peste 4000 de prizonieri \u015fi capturate numeroase tunuri, arme, muni\u0163ii \u015fi materiale. Succesul ar fi putut fi mai mare dac\u0103 ru\u015fii ne-ar fi sprijinit flancurile \u00een \u00eenaintarea noastr\u0103, am fi putut ajunge mult mai departe, deoarece inamicul fugea \u00een debandad\u0103. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Generalul Mackensen, renumitul sp\u0103rg\u0103tor de fronturi, nu s-a pierdut cu firea. Concentrase o for\u0163\u0103 redutabil\u0103 pentru a o arunca \u00eempotriva rom\u00e2nilor \u00een sudul Moldovei, pentru ca \u00een scurt\u0103 vreme s\u0103 rup\u0103 frontul \u015fi s\u0103 ocupe ce a mai r\u0103mas din \u0163ar\u0103. Peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Ia\u015fi, le-a spus colaboratorilor s\u0103i \u00eenainte de a pleca pe front, de unde urma s\u0103 conduc\u0103 opera\u0163iunile militare chiar \u00een prezen\u0163a kaiserului venit special pentru a asista la \u00eengenuncherea definitiv\u0103 a Rom\u00e2niei. Iar sor\u0163ii chiar le erau favorabili. Ofensiva lui Kornilov \u00een sudul Gali\u0163iei \u00ee\u015fi d\u0103duse ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit, iar contraatacul inamic a f\u0103cut armata rus\u0103 \u00een descompunere s\u0103 dea bir cu fugi\u0163ii. Germanii \u015fi austro-ungarii aproape intraser\u0103 prin Bucovina \u015fi pe teritoriul r\u0103mas \u00een st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103 \u00een Moldova, apropiindu-se de F\u0103lticeni. Ce folos mai aveau pozi\u0163iile noastre din sud, dac\u0103 ru\u015fii cedau pe frontul lor din nord \u015fi l\u0103sau descoperit\u0103 pe aici calea spre Ia\u015fi? <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

S-a hot\u0103r\u00e2t ca trupele ruse ce mai p\u0103strau disciplina s\u0103 fie retrase de pe frontul M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftilor pentru a putea constitui o for\u0163\u0103 care ar putea redresa consecin\u0163ele ru\u015finoasei retrageri de la Tarnopol \u015fi din Bucovina, men\u0163in\u00e2nd frontul \u00een nord-vestul nostru. Astfel, sudul Moldovei r\u0103m\u00e2nea doar \u00een grija armatelor rom\u00e2ne. \u00cen aceste condi\u0163ii s-au dat cumplitele lupte de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, chiar \u00een timpul retragerii ruse\u015fti, iar trupele ruse r\u0103mase au fugit de la primele focuri de pe frontul de lupt\u0103, l\u0103s\u00e2nd goluri imense \u00een liniile noastre, goluri umplute de unit\u0103\u0163i rom\u00e2ne deplasate \u00een grab\u0103, care dup\u0103 mar\u015furi epuizante ajungeau direct \u00een lupt\u0103, pentru a-i scoate pe germani din tran\u015feele p\u0103r\u0103site de ru\u015fi f\u0103r\u0103 nicio rezisten\u0163\u0103. Pe frontul M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftilor, patru divizii rom\u00e2ne epuizate au \u0163inut piept timp de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni atacurilor a mai bine de zece divizii inamice, dintre care opt germane. La Oituz la fel, aceea\u015fi situa\u0163ie. Ru\u015fi p\u0103r\u0103sindu-\u015fi pozi\u0163iile, \u00eenlocui\u0163i \u00een ultima clip\u0103 de rom\u00e2ni, \u0163in\u00e2nd piept cu un eroism care a uimit \u00eentreaga lume atacurilor trupelor inamice mult superioare. Dar la Oituz s-a petrecut \u015fi un fapt mi\u015fc\u0103tor, care prefigura de fapt evenimentele ulterioare. Mici unit\u0103\u0163i ruse\u015fti, formate din basarabeni, au r\u0103mas pe loc \u015fi au luptat p\u00e2n\u0103 la ultima suflare al\u0103turi de fra\u0163ii lor rom\u00e2ni. La fel au f\u0103cut-o \u015fi unit\u0103\u0163ile formate din voluntarii ardeleni \u015fi bucovineni fo\u015fti prizonieri lua\u0163i de ru\u015fi din armata austro-ungar\u0103 \u00een primele faze ale r\u0103zboiului. O \u00eenfr\u0103\u0163ire prin s\u00e2nge, jertf\u0103 \u015fi lupt\u0103, care va netezi calea spre marea unire ce va s\u0103 vin\u0103, peste un an \u015fi c\u00e2teva luni. Dar p\u00e2n\u0103 atunci nori negri st\u0103teau \u00een fa\u0163a Rom\u00e2niei, \u015fi urm\u0103toarele lovituri vor veni nu de la du\u015fmani, ci de la cei pe care \u00eenc\u0103 \u00eei consideram alia\u0163i. <\/span><\/em><\/span><\/p>\n

Mackensen a fost \u00eenfr\u00e2nt, diviziile sale m\u00e2ndre \u015fi puternice s-au topit \u00een fa\u0163a baionetei soldatului \u0163\u0103ran rom\u00e2n. Circula o vorb\u0103 pe atunci, cum c\u0103 solda\u0163ii rom\u00e2ni prefer\u0103 lupta cu regimentele bavareze, fiindc\u0103 \u201eau ambi\u0163 la baionet\u0103\u201d. Valoarea soldatului rom\u00e2n s-a dovedit atunci, c\u00e2nd armamentul \u015fi dot\u0103rile erau apropiate, s-a dovedit c\u0103 putea sta \u00een fa\u0163a celor mai buni solda\u0163i din lume, iar dac\u0103 este condus de ofi\u0163eri \u015fi generali capabili, nu este cu nimic mai prejos dec\u00e2t ace\u015ftia. Atacat de for\u0163e net superioare, \u00een propor\u0163ie de cinci la unu \u00een unele cazuri, tr\u0103dat ca \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci de aliatul s\u0103u, rom\u00e2nul a \u00eenvins. \u015ei a ob\u0163inut \u00eentreaga recunoa\u015ftere a alia\u0163ilor \u015fi admira\u0163ia \u00eentregii lumi. Chiar \u015fi ast\u0103zi, majoritatea istoricilor militari ai primului r\u0103zboi mondial consider\u0103 M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftii ca una din cele mai s\u00e2ngeroase b\u0103t\u0103lii de pe frontul oriental, iar victoria rom\u00e2neasc\u0103, al\u0103turi de ofensiva lui Brusilov din 1916, ca cele mai importante victorii aliate de pe acest front.<\/span><\/em><\/span> (tot din Primele lupte cu bol\u015fevicii<\/a>)<\/span><\/div>\n
Nu a fost \u00eendeajuns, am avut de luptat \u015fi \u00een anul 1919, contra bol\u015fevicilor \u00een Moldova (Primele lupte cu bol\u015fevicii<\/a>), apoi \u00een Basarabia (Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea<\/a> \u015fi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>) \u015fi mai t\u00e2rziu pe linia Nistrului \u015fi dincolo de el, tot \u00een 1919, c\u00e2nd am ocupat Tiraspolul \u015fi alte zone din Transnistria pentru a asigura st\u00e2nga francezilor ce se retr\u0103geau de la Odessa, am intrat \u00een nord \u00een Pocu\u0163ia \u015fi Ucraina, pentru a continua frontul polonez, (vezi R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (II) Expectativa pe Tisa<\/a>) \u015fi ne-am b\u0103tut \u00een Transilvania contra bol\u015fevicilor unguri (R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (I) Din Apuseni pe Tisa<\/a>), pe Tisa \u015fi dincolo de ea (R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (III) De la Tisa la Budapesta<\/a>), p\u00e2n\u0103 la Budapesta (Ocuparea Budapestei (I)<\/a>). Ne-am b\u0103tut \u015fi mai t\u00e2rziu, pe linia Nistrului (Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 Unire<\/a>).<\/span><\/div>\n

Nu cred c\u0103 este cineva care ar putea contesta rolul armatei rom\u00e2ne \u00een realizarea Rom\u00e2niei Mari, rolul soldatului rom\u00e2n \u00een impunerea realit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei Mari. Una este ce spun cancelariile occidentale, alta este situa\u0163ia din teren. Degeaba Conferin\u0163a de Pace de la Paris ar fi zis c\u0103 Transilvania apar\u0163ine Rom\u00e2niei, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu-\u015fi putea impune prin for\u0163\u0103, la nevoie, st\u0103p\u00e2nirea asupra acestei provincii. Crede cineva c\u0103 Fran\u0163a sau Marea Britanie ar risca via\u0163a unui singur soldat ca s\u0103 fac\u0103 dreptate Rom\u00e2niei, dac\u0103 aceasta nu era capabil\u0103 s\u0103 o fac\u0103 singur\u0103? O rezolu\u0163ie a Parisului i-ar fi speriat pe unguri sau pe ru\u015fi \u00een a\u015fa grad \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 evacueze \u00een goan\u0103 Transilvania sau Basarabia? S\u0103 nu ne facem iluzii, Rom\u00e2nia Mare a fost impus\u0103 prin for\u0163a armelor, prin baioneta soldatului rom\u00e2n \u015fi prin d\u00e2rzenia acestuia, prin jertfa \u015fi s\u00e2ngele s\u0103u, nu prin rezolu\u0163ii de la Paris. Am putea echivala ast\u0103zi rezolu\u0163iile de la Paris cu rezolu\u0163iile ONU din prezent. C\u00e2te state \u00eempotriva c\u0103rora au fost date rezolu\u0163ii ONU s-au gr\u0103bit s\u0103 le accepte \u015fi s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103? A fugit Saddam Hussein din Kuweit \u00een 1991 de spaima rezolu\u0163iilor ONU? Sau a f\u0103cut-o sub presiunea armat\u0103 a coali\u0163iei? \u015ei exemplele pot continua cu sutele. \u00cen concluzie, nu politicienii, nu diploma\u0163ii, au fost aceia care au realizat Rom\u00e2nia Mare, ci meritul realiz\u0103rii ei st\u0103 \u00een puterea celor care au impus-o: solda\u0163ii armatei rom\u00e2ne! \u015ei au impus-o cu arma, nu cu vorba!<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 prob\u0103 de foc a fost al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd din nou a trebuit s\u0103 ne baz\u0103m pe for\u0163a armatei pentru a ne p\u0103stra existen\u0163a amenin\u0163at\u0103. Anul 1940 a fost momentul \u00een care toat\u0103 lumea a \u00een\u0163eles c\u0103 diploma\u0163ii \u015fi politicienii au e\u015fuat. Rom\u00e2nia Mare, cl\u0103dit\u0103 pe s\u00e2ngele \u015fi jertfa \u00eenainta\u015filor, \u00eencetase s\u0103 mai existe. Armele vor vorbi, din nou.<\/span><\/p>\n

Am pornit la r\u0103zboi nu pentru spa\u0163iu vital, nu pentru cuceriri, ci pentru a ne recupera teritoriile pierdute prin ultimatumuri \u015fi dictate. Armata s-a b\u0103tut cu mult curaj, \u00een Basarabia, Bucovina, Transnistria, Odessa, Crimeea, Caucaz, Cotul Donului, Stepa Kalmuk\u0103, Stalingrad, \u00een multe b\u0103t\u0103lii \u00eempotriva unor for\u0163e superioare \u015fi sor\u0163i potrivnici. Am fost principala for\u0163\u0103 militar\u0103 a Axei pe frontul de est dup\u0103 germani. Pe frontul de vest, de asemenea, ne-am b\u0103tut pentru Transilvania, \u00een Ungaria \u015fi Cehoslovacia, a patra for\u0163\u0103 militar\u0103 a alia\u0163ilor, dup\u0103 URSS, SUA, Marea Britanie \u015fi \u00eenaintea Fran\u0163ei. Ceea ce am ob\u0163inut \u015fi ceea ce nu am ob\u0163inut nu i se poate imputa sub nicio form\u0103 armatei, ea \u015fi-a f\u0103cut datoria, a urmat ordinele, cu ce dot\u0103ri a avut. Nu ne puteam opri pe Nistru \u00een 1941 (Ne puteam opri pe Nistru?<\/a>) cum nu ne-am putut opri la grani\u0163a maghiar\u0103 \u00een 1944. Armata a pl\u0103tit cu mult s\u00e2nge, pierderile rom\u00e2ne\u015fti fiind mari, dar armata s-a b\u0103tut cu curaj, dovad\u0103 fiind numeroasele aprecieri ale alia\u0163ilor \u015fi chiar ale adversarilor.<\/span><\/div>\n

Armata ast\u0103zi<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Armata continu\u0103 s\u0103 constituie un pilon de baz\u0103 al \u0163\u0103rii, prin faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een topul \u00eencrederii popula\u0163iei. Nu se poate contesta rolul acesteia \u00een revolu\u0163ia din decembrie 1989, f\u0103r\u0103 fraternizarea armatei cu popula\u0163ia lucrurile ar fi stat mai r\u0103u, totu\u015fi au existat incidente.<\/span><\/p>\n

Modul de a duce r\u0103zboiul s-a schimbat, acum am trecut la armata profesionist\u0103, s-a schimbat \u015fi genul conflictelor \u00een care armata Rom\u00e2niei s-a implicat. Misiunile de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi interven\u0163iile interna\u0163ionale au devenit preponderente, dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m de rolul primordial al armatei, cel de ap\u0103rare a \u0163\u0103rii. Sunt multe recunoa\u015fteri interna\u0163ionale ale profesionalismului armatei rom\u00e2ne, chiar dac\u0103 am lua ultimele declara\u0163ii ale ambasadorului celei mai mari puteri militare a lumii, SUA, care spunea c\u0103 \u201epilo\u0163ii rom\u00e2ni sunt printre cei mai buni din regiune\u201d \u015fi \u201etrupele terestre rom\u00e2ne sunt printre cele mai bune din lume\u201d, ar fi suficient. Dar pentru a pre\u00eent\u00e2mpina valul denigratorilor despre care vorbeam la \u00eenceputul articolului, voi mai men\u0163iona c\u00e2teva, foarte pu\u0163ine fa\u0163\u0103 de num\u0103rul lor. Washington Post, \u00eenainte de intrarea noastr\u0103 \u00een NATO, spunea \u00eentr-un articol c\u0103 Rom\u00e2nia are lungi tradi\u0163ii militare, iar corespondentul s\u0103u militar, dup\u0103 o demonstra\u0163ie a v\u00e2n\u0103torilor de munte \u00een Mun\u0163ii Bra\u015fovului, exclama: \u201enu \u015ftiu dac\u0103 Rom\u00e2nia va fi invitat\u0103 s\u0103 adere la NATO la Summitul de la Praga, dar \u015ftiu un singur lucru: \u00een urm\u0103torul conflict, a\u015f prefera ca b\u0103ie\u0163ii \u0103\u015ftia s\u0103 fie de partea mea, nu \u00eempotriva mea!\u201d. Comandantul britanic al SFOR, \u00een anii 90, spunea c\u0103 este impresionat de profesionalismul rom\u00e2nilor \u015fi c\u0103 ar fi onorat dac\u0103 ace\u015ftia ar servi \u00een Bosnia sub comanda britanic\u0103. Mai multe despre aceste aspecte \u015fi despre rom\u00e2nii \u00een Afganistan, \u00een articolul Ce c\u0103ut\u0103m \u00een Afghanistan?<\/a><\/span><\/div>\n

Dar b\u0103ie\u0163ii no\u015ftri nu-\u015fi pot face datoria pe deplin dec\u00e2t dac\u0103 au armament adecvat, modern \u015fi corespunz\u0103tor. Nu le putem cere performan\u0163\u0103 maxim\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 le oferim ce este mai bun \u00een materie de tehnic\u0103 \u015fi preg\u0103tire, da\u0163i-le uneltele cu care s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba, deoarece pentru noi o fac! O cheltuial\u0103 \u00een ap\u0103rare nu este o cheltuial\u0103, este o asigurare, asta nu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u00een genera\u0163ii, de\u015fi istoria ne-a plesnit de at\u00e2tea ori, atr\u0103g\u00e2ndu-ne aten\u0163ia. Da\u0163i-le b\u0103ie\u0163ilor avioanele de care au nevoie, armele de care au nevoie, ultimul loc de unde trebuiesc t\u0103iate cheltuielile este din ap\u0103rare. Dac\u0103 nu dot\u0103m armata cu ce trebuie, ne vom trezi la fel ca \u015fi \u00een 1916 sau 1940, cu regrete c\u0103 nu am f\u0103cut-o \u015fi cu mult, mult s\u00e2nge rom\u00e2nesc pe m\u00e2ini. Politicieni, trezi\u0163i-v\u0103, p\u00e2n\u0103 nu e prea t\u00e2rziu!<\/span><\/p>\n

Azi e ziua armatei, a b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor ce poart\u0103 uniforma rom\u00e2neasc\u0103, a celor care \u00ee\u015fi fac datoria cu ce au, cu ce \u0163ara le-a dat, \u015fi nu se pl\u00e2ng niciodat\u0103. Ei nu se pl\u00e2ng, nu protesteaz\u0103, nu fac greve, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cad la datorie, prilej numai bun pentru politicieni de a-\u015fi mai c\u0103ra c\u00e2teva \u00eenjur\u0103turi unii altora. \u015ei nimic nu se schimb\u0103, bani tot nu se g\u0103sesc, dar \u00een schimb se g\u0103sesc suficien\u0163i pentru pomeni electorale o dat\u0103 la <\/span>patru ani. Doar zece procente din totalul pomenilor electorale cred c\u0103 ar fi fost suficiente pentru dotarea avia\u0163iei rom\u00e2ne nu cu patruzeci \u015fi opt, ci cu o sut\u0103 dou\u0103zeci de aparate de lupt\u0103, maximum c\u00e2t ne permite Conven\u0163ia de la Viena. E nevoie doar de o mic\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103.<\/span><\/p>\n

Revenind la ceea ce ne-a \u0163inut pe noi aici dou\u0103 milenii, spun din nou c\u0103 nu partidele, nu pre\u015fedin\u0163ii, nu prim\u0103riile au f\u0103cut-o. Ci doar credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi bra\u0163ul armat al \u0163\u0103rii. A\u015fa c\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trece\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 o biseric\u0103, \u00eenchina\u0163i-v\u0103; dar descoperi\u0163i-v\u0103 \u015fi \u00eenchina\u0163i-v\u0103 \u015fi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trece\u0163i \u00een grab\u0103 \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 un cimitir al eroilor. Ei merit\u0103 asta din partea noastr\u0103, m\u0103car at\u00e2t mai putem face pentru ei!<\/span><\/p>\n

Dumnezeu s\u0103 ocroteasc\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi armata ei! <\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/10\/omagiu-armatei-romane.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 Ast\u0103zi este ziua armatei rom\u00e2ne, o zi care ar trebui s\u0103 \u00eensemne pentru noi mult mai mult dec\u00e2t \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat. Motivul este simplu…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-15","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}