\t![\"\"](\"http:\/\/media.moneyweb.ro\/image\/201205\/w460\/0_83195800.jpg\")
România st\u0103 pe bog\u0103\u021bii minerale de zeci sau poate chiar sute de miliarde de euro. Aurul, argintul, cuprul, magneziul, dar \u0219i apa mineral\u0103, sarea sunt printre cele mai importante substan\u021be aflate în subteranul \u021b\u0103rii noastre. Ce avem de gând s\u0103 facem cu ele?<\/p>\n
\tO spun la unison mul\u021bi economi\u0219ti, anali\u0219ti \u0219i investitori: resursele naturale vor fi miza urm\u0103torului deceniu. A spus\u2011o foarte tran\u0219ant \u0219i investitorul american Jim Rogers, fost partener al celebrului George Soros, prezent luna aceasta la o conferin\u021b\u0103 în Bucure\u0219ti. „Resursele naturale vor fi cea mai interesant\u0103 parte a economiei mondiale în urm\u0103torii 10–20 de ani”, a declarat Rogers. „România are o istorie în agricultur\u0103, minerit, energie \u0219i trebuie s\u0103 profita\u021bi de aceste atuuri”, a ad\u0103ugat investitorul, care în ultimii ani a abandonat investi\u021biile în valute \u0219i ac\u021biuni, iar acum cump\u0103r\u0103 masiv contracte pe metale, m\u0103rfuri \u0219i investe\u0219te în agricultur\u0103. Iar dezbaterile din ultimele luni din \u021bara noastr\u0103 arat\u0103 acela\u0219i lucru: resursele naturale sunt adev\u0103rata afacere a momentului, fie c\u0103 este vorba de aur, cupru, gaze de \u0219ist, p\u0103duri sau energie regenerabil\u0103. Unele din cele mai importante resurse naturale ale României se afl\u0103 în subteran, sub form\u0103 de minereuri. Revista MONEY Magazine a încercat s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103 a celor mai importante bog\u0103\u021bii din subsolurile României \u0219i a felului în care ar trebui s\u0103 fie gestionate pentru a maximiza valoarea lor pentru popula\u021bie.<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t <\/p>\n
\t<\/p>\n
\tRomânia st\u0103 pe bog\u0103\u021bii minerale de zeci sau poate chiar sute de miliarde de euro. Aurul, argintul, cuprul, magneziul, dar \u0219i apa mineral\u0103, sarea sunt printre cele mai importante substan\u021be aflate în subteranul \u021b\u0103rii noastre. Ce avem de gând s\u0103 facem cu ele?<\/p>\n
\tO spun la unison mul\u021bi economi\u0219ti, anali\u0219ti \u0219i investitori: resursele naturale vor fi miza urm\u0103torului deceniu. A spus\u2011o foarte tran\u0219ant \u0219i investitorul american Jim Rogers, fost partener al celebrului George Soros, prezent luna aceasta la o conferin\u021b\u0103 în Bucure\u0219ti. „Resursele naturale vor fi cea mai interesant\u0103 parte a economiei mondiale în urm\u0103torii 10–20 de ani”, a declarat Rogers. „România are o istorie în agricultur\u0103, minerit, energie \u0219i trebuie s\u0103 profita\u021bi de aceste atuuri”, a ad\u0103ugat investitorul, care în ultimii ani a abandonat investi\u021biile în valute \u0219i ac\u021biuni, iar acum cump\u0103r\u0103 masiv contracte pe metale, m\u0103rfuri \u0219i investe\u0219te în agricultur\u0103. Iar dezbaterile din ultimele luni din \u021bara noastr\u0103 arat\u0103 acela\u0219i lucru: resursele naturale sunt adev\u0103rata afacere a momentului, fie c\u0103 este vorba de aur, cupru, gaze de \u0219ist, p\u0103duri sau energie regenerabil\u0103. Unele din cele mai importante resurse naturale ale României se afl\u0103 în subteran, sub form\u0103 de minereuri. Revista MONEY Magazine a încercat s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103 a celor mai importante bog\u0103\u021bii din subsolurile României \u0219i a felului în care ar trebui s\u0103 fie gestionate pentru a maximiza valoarea lor pentru popula\u021bie.<\/p>\n
\tO INDUSTRIE ÎN COLAPS.<\/strong> Ce bog\u0103\u021bii miniere are România? Pe site\u2011ul Agen\u021biei Na\u021bionale pentru Resurse Minerale (ANRM) este publicat\u0103 o list\u0103 cu toate licen\u021bele de explorare \u0219i exploatare, dar nu exist\u0103 un document cu tabloul general al acestei industrii.<\/p>\n \t <\/p>\n \tCert este c\u0103, începând cu 1990, sectorul minier s\u2011a restrâns continuu în România. Din 1998 pân\u0103 în 2007 au fost închise circa 550 de mine \u0219i au fost disponibilizate zeci de mii de persoane din acest sector, dup\u0103 cum se arat\u0103 în documentul „Strategie a industriei miniere pe perioada 2008–2020″ publicat tot pe site\u2011ul ANRM. „În 2003, în companiile de minerit controlate de statul român lucrau 68.000–70.000 de oameni. În 2006–2007 mai erau 42.000, iar acum mai lucreaz\u0103 circa 24.000 de oameni. Jum\u0103tate din ace\u0219ti oameni lucreaz\u0103 în companiile de c\u0103rbuni, apoi vin cei din sare \u0219i apoi cei care lucreaz\u0103 în minele de uraniu”, a declarat recent pentru „Ziarul Financiar” Sorin G\u0103man, director general al Direc\u021biei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Acum, interesul pentru minerit s\u2011a reaprins datorit\u0103 contextului interna\u021bional. Pre\u021burile metalelor au crescut masiv la bursele interna\u021bionale \u0219i tendin\u021ba se pare c\u0103 va continua ani buni de acum înainte. Pre\u021bul cuprului spre exemplu a crescut de la circa 2.500 de dolari pe ton\u0103 în 2000 la 8.000–9.000 de dolari pe ton\u0103 în prezent. \u0218i pre\u021bul aurului sparge record dup\u0103 record \u0219i probabil o s\u0103 treac\u0103 de pragul psihologic de 2.000 de dolari pe uncie. Poate România s\u0103 profite de acest trend global?<\/p>\n \tPROBLEME.<\/strong> La momentul actual, una dintre problemele cele mai mari ale industriei de minerit a României este dotarea tehnologic\u0103 foarte învechit\u0103 (utilaje de 30–40 de ani). O a doua problem\u0103 este lipsa unor industrii în amonte \u0219i în aval, astfel c\u0103 cea mai mare parte a produc\u021biei trebuie s\u0103 fie vândut\u0103 la export neprelucrat\u0103, în timp ce \u021bara noastr\u0103 cump\u0103r\u0103 metale prelucrate din import. Banca Na\u021bional\u0103 a României a încetat de pild\u0103 în 2000 s\u0103 mai cumpere aur de pe pia\u021ba intern\u0103, se arat\u0103 tot în documentul de pe site\u2011ul ANRM. O alt\u0103 problem\u0103 major\u0103 este lipsa de speciali\u0219ti în condi\u021biile în care foarte pu\u021bine persoane au mai fost interesate în ultimii zece ani s\u0103 urmeze studii în acest sector. „Anul trecut în România nu a absolvit nici un preparator”, spune Gelu M\u0103r\u0103cineanu, specialist în aceast\u0103 industrie. Preparatorul este acea persoan\u0103 care separ\u0103 substan\u021ba valoroas\u0103 din minereu de restul compozi\u021biei care nu este util\u0103. În Occident, aceasta este o meserie foarte apreciat\u0103 \u0219i bine pl\u0103tit\u0103. De asemenea, la institutele de profil din România au r\u0103mas doar speciali\u0219ti din garda veche \u0219i problema este aceea\u0219i: lipsa de personal competent. „Exist\u0103 un Institut Na\u021bional de Cercetare \u0219i Dezvoltare pentru Metale \u0219i Resurse Radioactive în Bucure\u0219ti – INCDMRR. De ce nu este proiectant general nici Pentru Ro\u0219ia Montan\u0103, nici pentru Ro\u0219ia Poieni?”, se întreab\u0103 de exemplu M\u0103r\u0103cineanu. El mai spune c\u0103 multe din institutele de cercetare din România „au tr\u0103it” în ultimii ani din bani de cercetare de la stat, f\u0103când diverse proiecte de cercetare f\u0103r\u0103 nici o utilitate practic\u0103. În opinia specialistului, prioritatea Guvernului României ar trebui s\u0103 fie industriile din jurul mineritului, \u0219i nu simpla exploatare a unui z\u0103c\u0103mânt sau a altuia. „Este clar c\u0103 aceste mine au nevoie de investi\u021bii, dar marea problem\u0103 este c\u0103, \u0219i dac\u0103 se fac toate aceste investi\u021bii, efectul de multiplicare va fi minim. România nu mai produce nici m\u0103car vagone\u021bi de min\u0103, nici cale ferat\u0103 de min\u0103, nici m\u0103car materialele \u0219i consumabilele nu vor fi cump\u0103rate din România. Noi nu facem blindaje pentru mori, nu mai facem concasoare, nu facem corpuri de m\u0103cinare”, enumer\u0103 acesta. De asemenea, toate aceste minereuri ar trebui procesate în România pentru a le cre\u0219te valoarea ad\u0103ugat\u0103, \u0219i nu vândute la export în form\u0103 brut\u0103.<\/p>\n \t <\/p>\n \tLA STAT.<\/strong> Gelu M\u0103r\u0103cineanu este unul dintre cei mai aprecia\u021bi speciali\u0219ti în domeniu de la noi din \u021bar\u0103. A absolvit Facultatea de Minerit a Universit\u0103\u021bii din Petro\u0219ani \u0219i are \u0219i un doctorat în domeniu. M\u0103r\u0103cineanu a fost timp de nou\u0103 luni pre\u0219edintele ANRM, pân\u0103 când a fost demis în octombrie 2009 de fostul premier Emil Boc, în contextul unor specula\u021bii c\u0103 ar fi un apropiat al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. De altfel, în prezent, M\u0103r\u0103cineanu este Project Manager la un proiect privat de explotare a magneziului de la Budureasa (Bihor) derulat prin firma Geoasset. Geoasset este de\u021binut\u0103 oficial de politicianul Cozmin Gu\u0219\u0103, dar presa a speculat c\u0103 în spate s\u2011ar afla Sorin Ovidiu Vântu. „Eu sunt managerul proiectului \u0219i m\u0103 ocup de partea tehnic\u0103, nu m\u0103 intereseaz\u0103 cine este ac\u021bionarul”, spune Gelu M\u0103r\u0103cineanu. El mai spune totodat\u0103 c\u0103 nu ar mai accepta niciodat\u0103 o func\u021bie la stat. „A\u0219 putea s\u0103 fiu un specialist care s\u0103 ajute din afar\u0103, a\u0219 face\u2011o cu mare pl\u0103cere, dar s\u0103 fiu ancorat într\u2011o func\u021bie de secretar de stat sau director în cadrul ministerului, niciodat\u0103 în via\u021ba mea. Pentru c\u0103 nu po\u021bi s\u0103 faci nimic, sunt tot felul de interese de care, dac\u0103 nu \u021bii cont, e\u0219ti înl\u0103turat”, spune acesta. O mare problem\u0103 este \u0219i lipsa de profesioni\u0219ti din institu\u021biile statului – mul\u021bi oameni din ministere \u0219i agen\u021biile de stat nu au studii de nici un fel în domeniu. Salarizarea în aparatul de stat este iar\u0103\u0219i prost gândit\u0103. El a avut, de pild\u0103, când era \u0219ef ANRM, un salariu de 5.400 de lei, iar ceilal\u021bi func\u021bionari din Agen\u021bie aveau salarii de 1.500–2.000 de lei. „Se constat\u0103 o deprofesionalizare a întregului aparat de func\u021bionari din zona statului”, afirm\u0103 acesta.<\/p>\n \t <\/p>\n \tENERGIA E CHEIA.<\/strong> M\u0103r\u0103cineanu crede c\u0103 abordarea actual\u0103 a Guvernului României este neprofesionist\u0103. El consider\u0103 c\u0103 ar fi nevoie de o perioad\u0103 de cel pu\u021bin trei\u2011\u0219ase luni pentru o analiz\u0103 serioas\u0103 a domeniului, \u0219i abia dup\u0103 aceea formulat\u0103 o strategie na\u021bional\u0103. Guvernul, spune el, ar trebui s\u0103 \u021bin\u0103 cont de rela\u021biile dintre industria mineritului \u0219i cea a energiei. „Ponderea cheltuielilor cu energia în aceste combinate este foarte mare. În momentul în care vine un investitor str\u0103in în România întreab\u0103 dou\u0103 lucruri. Primul: care este pre\u021bul la energie electric\u0103 \u0219i la gaze \u0219i al doilea: care este costul for\u021bei de munc\u0103”. În aceste condi\u021bii, Guvernul va trebui s\u0103 rezolve problema „b\u0103ie\u021bilor de\u0219tep\u021bi” din energie. „Este inadmisibil ca, într\u2011o perioad\u0103 de criz\u0103, când statul reduce pensiile \u0219i taie aloca\u021biile de cre\u0219tere a copiilor, OMV Petrom s\u0103 aib\u0103 un profit de aproape un miliard de euro, la o cifr\u0103 de afaceri de 5 miliarde de euro. Au omorât totul în jur: agricultur\u0103, consum \u0219i industrie”, spune acesta. Potrivit rezultatelor financiare f\u0103cute publice la începutul acestui an, în 2011, OMV Petrom a înregistrat un profit net de 866 de milioane de euro, în cre\u0219tere cu 72% fa\u021b\u0103 de 2010. Acesta este cel mai mare profit raportat vreodat\u0103 de o companie româneasc\u0103.<\/p>\n \t <\/p>\n \tPRIVATIZ\u0102RI, DAR ALTFEL.<\/strong> Se pare c\u0103 Guvernul are de gând s\u0103 continue privatiz\u0103rile din minerit. Premierul Mihai R\u0103zvan Ungureanu a declarat recent la o emisiune de la B1 TV c\u0103 Guvernul va relua privatizarea Cupru Min. „Se reia procesul, având grij\u0103 ca în dosarul de licita\u021bie s\u0103 nu lipseasc\u0103 nimic, cu o evaluare care s\u0103 nu aib\u0103 nici o umbr\u0103 asupra ei, cu o firm\u0103 recunoscut\u0103, interna\u021bional\u0103”, a declarat premierul. Interesul firmelor str\u0103ine r\u0103mâne la fel de mare. Roman Copper Corp., de pild\u0103, firma care câ\u0219tigase licita\u021bia de la Cupru Min, a angajat recent una dintre cele mai puternice case de avocatur\u0103 din România, NNDKP, în încercarea disperat\u0103 de a relua discu\u021biile privind preluarea produc\u0103torului de cupru, dup\u0103 ce negocierile cu statul au fost sortite e\u0219ecului. De asemenea, premierul a mai spus c\u0103 dore\u0219te o decizie \u0219i în chestiunea Ro\u0219ia Montan\u0103, o controvers\u0103 care dureaz\u0103 de peste \u0219ase ani. „Ro\u0219ia Montan\u0103 înseamn\u0103 locuri de munc\u0103, e o prioritate. Privesc foarte tehnic \u0219i nu dau înapoi în fa\u021ba unui adev\u0103r. Nici nu sunt ecologistul de vârst\u0103 nou\u0103 care brusc \u0219i\u2011a reinventat propria identitate politic\u0103 în ni\u0219te haine pe care nici el nu le crede”, a mai declarat Ungureanu.<\/p>\n \t <\/p>\n