{"id":1617,"date":"2012-05-14T17:26:10","date_gmt":"2012-05-14T17:26:10","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1617"},"modified":"2012-05-14T17:26:10","modified_gmt":"2012-05-14T17:26:10","slug":"a-sunat-ceasul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1617","title":{"rendered":"A sunat ceasul?"},"content":{"rendered":"<p> \t<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-1616\" alt=\"\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/dictatorship1.jpg\" style=\"height: 181px; width: 250px;\" width=\"0\" height=\"0\" \/><\/p>\n<p> \tMotto:<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Na\u0163iunea adev\u0103rat\u0103 &ndash; noi o iubim a a cum este, cum a f\u0103cut-o Dumnezeu, cum a ajuns, prin suferin\u0163ele seculare, p&acirc;n\u0103 &icirc;n zilele noastre<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Dispozi\u0163iile ce ating via\u0163a juridic\u0103 \u015fi economic\u0103 a na\u0163iei trebuie s\u0103 rezulte &icirc;nainte de toate din suprema lege a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163\u0103rii<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Voim Statul na\u0163ional, nu Statul cosmopolit, nu America dun\u0103rean\u0103. Voim ca stejarul stejari s\u0103 produc\u0103, nu meri p\u0103dure\u0163i<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t(Mihai Eminescu)<\/p>\n<p> \t&bdquo;UNIUNEA EUROPEAN\u0102 &ndash; MAREA AM\u0102GIRE&rdquo; &ndash; a\u015fa se intituleaz\u0103 o carte a doi autori englezi, ap\u0103rut\u0103 &icirc;n Occident &icirc;n urm\u0103 cu numai 8 ani (2003). Cartea a fost \u015fi a r\u0103mas cea mai serioas\u0103 \u015fi mai responsabil\u0103 analiz\u0103 a istoriei secrete a &bdquo;proiectului european&rdquo; la care s-a lucrat discret dar mai ales secret, timp de 3 decenii, precum \u015fi a construc\u0163iei politice europene edificat\u0103 pe baza lui, cu &bdquo;pa\u015fi m\u0103run\u0163i&rdquo;, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Con\u0163inutul c\u0103r\u0163ii, expus cu metod\u0103, erudi\u0163ie i bun\u0103 credin\u0163\u0103, este excelent sintetizat &icirc;n titlul ei, iar prima copert\u0103 (ed. Antet) &icirc;l &icirc;ntrege te &icirc;ntr-un mod semnificativ. Acest elaborat tiin\u0163ific a fost i a r\u0103mas cel mai elocvent semnal de alarm\u0103 pentru am\u0103gi\u0163ii de p&acirc;n\u0103 atunci dar \u015fi pentru viitorii eventual candida\u0163i la &bdquo;marea am\u0103gire&rdquo;, autorii av&acirc;nd buna inten\u0163ie de a-i trezi la realitate \u015fi pe unii \u015fi pe al\u0163ii.<\/p>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p> \t&nbsp;<\/p>\n<p> \tMotto:<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Na\u0163iunea adev\u0103rat\u0103 &ndash; noi o iubim a a cum este, cum a f\u0103cut-o Dumnezeu, cum a ajuns, prin suferin\u0163ele seculare, p&acirc;n\u0103 &icirc;n zilele noastre<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Dispozi\u0163iile ce ating via\u0163a juridic\u0103 \u015fi economic\u0103 a na\u0163iei trebuie s\u0103 rezulte &icirc;nainte de toate din suprema lege a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163\u0103rii<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t&bdquo;<em>Voim Statul na\u0163ional, nu Statul cosmopolit, nu America dun\u0103rean\u0103. Voim ca stejarul stejari s\u0103 produc\u0103, nu meri p\u0103dure\u0163i<\/em>&rdquo;.<\/p>\n<p> \t(Mihai Eminescu)<\/p>\n<p> \t&bdquo;UNIUNEA EUROPEAN\u0102 &ndash; MAREA AM\u0102GIRE&rdquo; &ndash; a\u015fa se intituleaz\u0103 o carte a doi autori englezi, ap\u0103rut\u0103 &icirc;n Occident &icirc;n urm\u0103 cu numai 8 ani (2003). Cartea a fost \u015fi a r\u0103mas cea mai serioas\u0103 \u015fi mai responsabil\u0103 analiz\u0103 a istoriei secrete a &bdquo;proiectului european&rdquo; la care s-a lucrat discret dar mai ales secret, timp de 3 decenii, precum \u015fi a construc\u0163iei politice europene edificat\u0103 pe baza lui, cu &bdquo;pa\u015fi m\u0103run\u0163i&rdquo;, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Con\u0163inutul c\u0103r\u0163ii, expus cu metod\u0103, erudi\u0163ie i bun\u0103 credin\u0163\u0103, este excelent sintetizat &icirc;n titlul ei, iar prima copert\u0103 (ed. Antet) &icirc;l &icirc;ntrege te &icirc;ntr-un mod semnificativ. Acest elaborat tiin\u0163ific a fost i a r\u0103mas cel mai elocvent semnal de alarm\u0103 pentru am\u0103gi\u0163ii de p&acirc;n\u0103 atunci dar \u015fi pentru viitorii eventual candida\u0163i la &bdquo;marea am\u0103gire&rdquo;, autorii av&acirc;nd buna inten\u0163ie de a-i trezi la realitate \u015fi pe unii \u015fi pe al\u0163ii.<\/p>\n<p> \t&nbsp;<\/p>\n<p> \t<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-1616\" alt=\"\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/dictatorship1.jpg\" style=\"height: 362px; width: 500px;\" width=\"0\" height=\"0\" \/>{source}&lt;BR CLEAR=&quot;all&quot;&gt;{\/source}<\/p>\n<p> \t&nbsp;<\/p>\n<p> \tNu \u015ftim care a fost ecoul acestei c\u0103r\u0163i &icirc;n Occident, dar la noi, dup\u0103 revolu\u0163ia furat\u0103 din decembrie 1989 s-a aruncat asupra ei v\u0103lul t\u0103cerii aproape totale. Fiindc\u0103 avertismentul nu convenea nici autointitulatei &bdquo;clase politice&rdquo; ie\u015fit\u0103 din &bdquo;marea n\u0103p&acirc;rlire&rdquo;, nici &bdquo;baronilor&rdquo; din partidele politice, &icirc;ncr&acirc;ncena\u0163i &icirc;ntr-o b\u0103t\u0103lie permanent\u0103 pentru Putere, nici parlamentelor intrate &icirc;n &bdquo;hora&rdquo; celor propulsa\u0163i la guvernare &ndash; \u015fi to\u0163i se aflau sub indica\u0163iile \u015fi &bdquo;monitorizarea&rdquo; &bdquo;parteneriatelor strategice&rdquo; contractate &icirc;ntre timp. Iar \u0163ara, sub regimurile care s-au succedat dup\u0103 principiul: &bdquo;pleac\u0103-ai no\u015ftri, vin ai no\u015ftri, noi &hellip;&rdquo;, intrase sub devastatoarea &bdquo;doctrin\u0103 a \u015focului&rdquo;, &icirc;ntr-o &bdquo;er\u0103&rdquo; a &bdquo;capitalismului dezastrelor&rdquo;.<\/p>\n<p> \tIstoria noastr\u0103 postdecembrist\u0103 se desf\u0103\u015fura \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 sub aceast\u0103 &bdquo;umbrel\u0103&rdquo;, demn\u0103 de &bdquo;marea am\u0103gire&rdquo; pus\u0103 la cale, care deja cuprinsese &icirc;nalte sfere europene. &bdquo;Jos&rdquo;, omul de r&acirc;nd nu \u015ftia ce se &icirc;nt&acirc;mpl\u0103, dar deja sim\u0163ea \u015fi vedea consecin\u0163ele. Astfel, \u015fi la noi, la &icirc;nceputul anului 2007 a sosit &bdquo;ceasul&rdquo; &icirc;n care lideri vremelnici, urma\u0163i operativ de un parlament &bdquo;disciplinat&rdquo;, ced&acirc;nd suveranitatea na\u0163ional\u0103, au subscris sub cele dou\u0103 eufemisme &ndash; &bdquo;aderare&rdquo; \u015fi &bdquo;integrare&rdquo; &ndash; &bdquo;topirea&rdquo; na\u0163iunii etnice \u015fi a Statului ei na\u0163ional &icirc;ntr-un Superstat european numit, tot eufemistic, &bdquo;Uniune&rdquo;, a\u015fa cum reie\u015fea cu claritate dintr-o &bdquo;recomandare&rdquo; a &bdquo;Centrului&rdquo; &ndash; &bdquo;recomandarea otr\u0103vit\u0103&rdquo;, cum titra un cotidian din Bucure\u015fti &ndash;, deja lansat\u0103 cu un an &icirc;nainte (2006). Tot &icirc;n 2007, prin politica educa\u0163ional\u0103 s-a reconfirmat falsificarea identit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale reale, deja operat\u0103 anterior, din etap\u0103 &icirc;n etap\u0103, de al\u0163i lideri vremelnici, convin\u015fi de c\u0103tre &bdquo;\u015ftiin\u0163ificii&rdquo; Academiei. Era un &bdquo;preludiu&rdquo;, pentru ca &bdquo;topirea&rdquo; care urma, conform &bdquo;recomand\u0103rii&rdquo;, s\u0103 nu fie at&acirc;t de chinuitoare&hellip; Noul Superstat era deja direc\u0163ionat s\u0103 devin\u0103 &bdquo;civic \u015fi multicultural&rdquo;, f\u0103r\u0103 vreo &bdquo;culoare&rdquo; na\u0163ional\u0103. Iar na\u0163iunilor cre\u015ftine ale continentului, intrate sau &bdquo;aspirante&rdquo; la o asemnea &bdquo;topire&rdquo;, li se precizase, cu doi ani &icirc;nainte (&icirc;n 2005), s\u0103 \u015ftie c\u0103 prin aceasta intr\u0103 &icirc;ntr-o &bdquo;Europ\u0103 post-cre tin\u0103&rdquo;, &icirc;ncheindu-\u015fi socotelile \u015fi cu Dumnezeu, eventual trec&acirc;nd, Bisericile cre\u015ftine, prin &bdquo;faza&rdquo; de sorginte ocult\u0103, a &bdquo;ecumenismului&rdquo;.<br \/> \tCum reu\u015fise p&acirc;n\u0103 atunci, &bdquo;marea am\u0103gire&rdquo; s\u0103 &bdquo;conving\u0103&rdquo; lideri vremelnici \u015fi parlamente europene &ndash; ar\u0103tau autorii, cu detalii de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103, &icirc;n cartea citat\u0103.<\/p>\n<p> \tAi no\u015ftri, &bdquo;ader&acirc;nd&rdquo; \u015fi &bdquo;integr&acirc;ndu-se&rdquo;, au vrut s\u0103 fie \u015fi d&acirc;n\u015fii, &icirc;n primul r&acirc;nd cei mai &bdquo;elite&rdquo;, cum se spune, &bdquo;&icirc;n r&acirc;nd cu lumea&rdquo; \u015fi s\u0103 ia \u015fi ei loc &bdquo;la masa deciden\u0163ilor&rdquo;, cum deja spusese unul dintre ei.<\/p>\n<p> \tLa &bdquo;v&acirc;rful&rdquo; U.E., &bdquo;puseele na\u0163ionaliste&rdquo; erau \u015fi sunt dezaprobate \u015fi comb\u0103tute, de\u015fi veneau \u015fi vin continuu \u015ftiri c\u0103 micul fermier \u015fi mica ini\u0163iativ\u0103 particular\u0103 nu suport\u0103 &bdquo;binefacerile&rdquo; aquis-ului comunitar suveran &ndash; legea suprem\u0103 a &bdquo;Uniunii&rdquo; &ndash;, elaborat de tehnocra\u0163ii \u015fi discipolii d-lui Jean Monnet iar ciobanii no\u015ftri mioritici au r\u0103mas speria\u0163i c\u0103 vor disp\u0103rea, cu ciob\u0103nia lor cu tot. Sigur, v&acirc;ntul urma s\u0103 sufle puternic &icirc;n p&acirc;nzele &bdquo;celor mari&rdquo;, pentru &icirc;mbog\u0103\u0163irea boga\u0163ilor \u015fi s\u0103r\u0103cirea &icirc;n continuare a s\u0103racilor.<\/p>\n<p> \tCare este acum situa\u0163ia special\u0103 a rom&acirc;nilor ca na\u0163iune \u015fi ca popor, a Rom&acirc;niei ca \u0163ar\u0103 &ndash; tenta\u0163ie istoric\u0103 a multor &icirc;ncorona\u0163i pe care &bdquo;lumea nu putea s\u0103-i mai &icirc;ncap\u0103&rdquo; &ndash;, a Statului nostru &bdquo;na\u0163ional, unitar \u015fi suveran&rdquo;, cum &icirc;nc\u0103 mai scrie &icirc;n Constitu\u0163ie? Cit\u0103m din &bdquo;beneficiile&rdquo; reale ale &bdquo;ader\u0103rii&rdquo; \u015fi &bdquo;integr\u0103rii&rdquo;, cu perspectiva &bdquo;globaliz\u0103rii&rdquo;:<\/p>\n<p> \t1.Na\u0163iunea noastr\u0103 etnic\u0103 &ndash; &bdquo;na\u0163iunea adev\u0103rat\u0103&rdquo;, cum &icirc;i spunea Eminescu &ndash; \u015fi Statul ei na\u0163ional, cu suveranit\u0103\u0163ile deja cedate, urmeaz\u0103 s\u0103 se &bdquo;topeasc\u0103&rdquo;, conform &bdquo;recomand\u0103rii&rdquo; U.E., &icirc;n Suprastatul &bdquo;civic \u015fi multicultural&rdquo; numit &bdquo;Uniune&rdquo;. De-a lungul istoriei, cele dou\u0103 valori supreme au fost continuu vizate s\u0103 fie \u015fterse, cu prioritate, de pe fa\u0163a p\u0103m&acirc;ntului de c\u0103tre cei care \u015fi-au arogat dreptul la domina\u0163ia lumii.<\/p>\n<p> \t2.Asupra poporului rom&acirc;n &icirc;n ansamblu &ndash; na\u0163iunea etnic\u0103 \u015fi minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale &ndash;, dup\u0103 o recent\u0103 demonstra\u0163ie &icirc;ntr-o carte avertisment, deja se desf\u0103\u015foar\u0103, ca obiectiv strategic, Holocaustul &Icirc;mpotriva Rom&acirc;nilor, al\u0163ii urm&acirc;nd s\u0103 le ia locul &icirc;n Dacia edenic\u0103.<\/p>\n<p> \t3.Dup\u0103 mersul actual al evenimentelor, Rom&acirc;nia ca \u0163ar\u0103, &icirc;ntr-un viitor previzibil, ar fi sortit\u0103 s\u0103 dispar\u0103 de pe hart\u0103, &icirc;n Spa\u0163iul ei de azi, c&acirc;t a mai r\u0103mas, urm&acirc;nd a se &icirc;nscrie un num\u0103r de &bdquo;regiuni de la Dun\u0103rea de jos&rdquo;. Sau, poate, una singur\u0103 &icirc;n &bdquo;Imperiul global&rdquo; a c\u0103rui himer\u0103 &bdquo;st\u0103p&acirc;nii lumii&rdquo; deja au lansat-o.<\/p>\n<p> \t4.&Icirc;n consecin\u0163\u0103, deja oameni zdraveni, buni de munc\u0103, tineri \u015fi mai pu\u0163in tineri, califica\u0163i \u015fi mai pu\u0163in califica\u0163i, arunca\u0163i &icirc;n \u015fomaj sau amenin\u0163a\u0163i cu aceast\u0103 perspectiv\u0103, pleac\u0103 &icirc;n &bdquo;lumea larg\u0103&rdquo; dup\u0103 o bucat\u0103 de p&acirc;ine pentru ei \u015fi pentru familii. Copii r\u0103ma\u015fi acas\u0103, &icirc;n grija bunicilor sau a &hellip; vecinilor, au &icirc;nceput s\u0103 se sinucid\u0103 de s\u0103r\u0103cie \u015fi de dorul p\u0103rin\u0163ilor care nu mai vin iar b\u0103tr&acirc;nii au devenit din nou &bdquo;repetabila povar\u0103&rdquo;, vorba poetului.<\/p>\n<p> \t5.&Icirc;n sf&acirc;r\u015fit, multe &icirc;nc\u0103 sunt cuprinse &icirc;n distrug\u0103torul holocaust, dar &icirc;ncheiem cu primejdia ce decurge din faptul c\u0103 &icirc;n &icirc;ncr&acirc;ncenata situa\u0163ie interna\u0163ional\u0103, cu &bdquo;parteneriatele&rdquo; pe care liderii vremelnici le-au contractat, spa\u0163iul nostru &icirc;nc\u0103 na\u0163ional a devenit \u0163inta rachetelor &icirc;ntr-un previzibil r\u0103zboi. Am fost deja amenin\u0163a\u0163i &icirc;n mod expers \u015fi oficial, dar liderul cel mare ne tot asigur\u0103 c\u0103 ne afl\u0103m sub protec\u0163ia scutului american, defensiv, antirachet\u0103.<br \/> \tSitua\u0163ia este similar\u0103 \u015fi la al\u0163i &bdquo;adera\u0163i&rdquo; \u015fi &bdquo;integra\u0163i&rdquo;.<\/p>\n<p> \tCu timpul &icirc;ns\u0103, &icirc;ncheieturile &bdquo;construc\u0163iei europene&rdquo; au &icirc;nceput s\u0103 sc&acirc;r\u0163&acirc;ie, c\u0103ci reac\u0163iile fire\u015fti ale celor ce p\u0103timesc sunt tot mai evidente &ndash; pe cale de consecin\u0163\u0103. Observ&acirc;nd atent, cei care deja &icirc;\u015fi adjudec\u0103 dreptul de &bdquo;st\u0103p&acirc;ni ai lumii&rdquo; au g\u0103sit solu\u0163ia: au pus de o criz\u0103, dar una de &bdquo;mare calibru&rdquo;, care s\u0103-i &bdquo;lini\u015fteasc\u0103&rdquo; pe cei &bdquo;nelini\u015fti\u0163i&rdquo;. &Icirc;ns\u0103, ca orice criz\u0103 major\u0103 \u015fi aceasta a produs deja \u015fi un efect de bumerang, decurg&acirc;nd din reac\u0163ia fireasc\u0103 a celor lovi\u0163i puternic de ea, efect care a ajuns s\u0103 amenin\u0163e complicatul angrenaj al Suprastatului numit &bdquo;Uniune&rdquo;, pun&acirc;ndu-l sub semnul &icirc;ntreb\u0103rii.<\/p>\n<p> \t2. Prof. dr. Gheorghe Funar, Holocaustul &icirc;mpotriva rom&acirc;nilor, Ed. GEDO, Cluj-Napoca, 2010, 687 p.<\/p>\n<p> \t&Icirc;n anul 2003, autorii c\u0103r\u0163ii men\u0163ionate, cu profesionalism, cu bune inten\u0163ii \u015fi bun\u0103 credin\u0163\u0103 lansaser\u0103 aceast\u0103 previziune. Vremelnicii lideri locali, dar i cei de la &bdquo;Centru&rdquo;, s-au speriat cu adev\u0103rat iar unul dintre ei a spus-o deschis: &bdquo;Europa nu a fost niciodat\u0103 at&acirc;t de aproape de explozie!&rdquo; Era vorba despre &bdquo;Uniunea European\u0103&rdquo;. Ce-i de f\u0103cut? &Icirc;ntrebare dilematic\u0103! Din corul pe mai multe voci ale &icirc;ntrunirii la &bdquo;cel mai &icirc;nalt nivel&rdquo; n-a ie\u015fit &icirc;ns\u0103 solu\u0163ia fireasc\u0103.<\/p>\n<p> \tPentru c\u0103 acolo, &bdquo;sus&rdquo;, se g&acirc;nde\u015fte altfel. &Icirc;n planul himeric al &bdquo;st\u0103p&acirc;nilor lumii&rdquo;, lansat \u015fi prin amintita &bdquo;recomandare otr\u0103vit\u0103&rdquo; din 2006, sunt cuprinse \u015fi &bdquo;Uniunile&rdquo; zonale (megaforma\u0163iuni politice\/suprastatale), ca etap\u0103 intermediar\u0103 &icirc;n drumul c\u0103tre preconizatul &bdquo;Imperiu global&rdquo; &icirc;n care amalgamarea planetar\u0103 ar urma s\u0103 se des\u0103v&acirc;r easc\u0103, &icirc;ntr-o a\u015fa zis\u0103 &bdquo;Nou\u0103 Ordine Mondial\u0103&rdquo;.<\/p>\n<p> \tRevenind la Europa, orice minte ra\u0163ional\u0103 &icirc;i dore\u015fte s\u0103 fie unit\u0103, fericit\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 &icirc;n pace, s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103-\u015fi apere valorile \u015fi speran\u0163ele. Dar la o asemenea &icirc;mplinire nu se poate ajunge dec&acirc;t &icirc;ntr-o Europ\u0103 a na\u0163iunilor suverane \u015fi a Statelor lor na\u0163ionale independente, care pot angaja &icirc;ntre ele dar \u015fi la nivel planetar multiple rela\u0163ii, raporturi, conven\u0163ii, tratate, reciproc benefice, de natur\u0103 s\u0103 permit\u0103, operativ \u015fi eficient, rezolvarea problemelor prezente \u015fi viitoare.<\/p>\n<p> \tNumai aceasta poate fi solu\u0163ia fireasc\u0103 pentru dep\u0103\u015firea situa\u0163iei limit\u0103 la care s-a ajuns la nivel planetar, &icirc;n context \u015fi pentru a evita &bdquo;explozia Europei&rdquo; &ndash; b\u0103tr&acirc;nul continent, leag\u0103n al civiliza\u0163iei dar \u015fi chinuit &icirc;n timp istoric, p&acirc;n\u0103 azi, de at&acirc;\u0163ia lideri vremelnici \u015fi neautentici, care au alergat dup\u0103 himere. Cartea men\u0163ionat\u0103 la &icirc;nceput a avertizat &icirc;n 2003 c\u0103 &bdquo;mai devreme iar nu mai t&acirc;rziu&rdquo; poate veni &bdquo;explozia&rdquo; dac\u0103 se va merge &icirc;n continuare pe solu\u0163ii nefire\u015fti ce sfideaz\u0103 legitatea istoriei.<\/p>\n<p> \tRed\u0103m previziunea-avertisment din finalul c\u0103r\u0163ii:<\/p>\n<p> \t&bdquo;deveniser\u0103 victimele uneia dintre cele mai mari pref\u0103c\u0103torii colective ale secolului XX, care din acest punct de vedere merit\u0103 s\u0103 fie aliniat\u0103 l&acirc;ng\u0103 visele de autoam\u0103gire ale comunismului. Mai cur&acirc;nd, poate, iar nu mai t&acirc;rziu, fantezia marelui proiect european se va d\u0103r&acirc;ma, biruit\u0103 de realitate, distrus\u0103 de toate acele contradic\u0163ii pe care, &icirc;n ambi\u0163iile ei demente, n-a fost &icirc;n stare s\u0103 le prevad\u0103 i pe care n-ar fi putut niciodat\u0103 s\u0103 le rezolve. Dar (&hellip;) va l\u0103sa &icirc;n urma ei distrugeri cumplite: un pustiu din care popoarele Europei vor avea nevoie de mul\u0163i ani ca s\u0103 se trezeasc\u0103 iar la via\u0163\u0103&rdquo; (p. 314, s.n.).<\/p>\n<p> \t&nbsp;<\/p>\n<p> \t<a href=\"http:\/\/www.eurosceptic.ro\/index.php\/2012\/03\/08\/a-sunat-ceasul\/#more-950\">Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Motto: &bdquo;Na\u0163iunea adev\u0103rat\u0103 &ndash; noi o iubim a a cum este, cum a f\u0103cut-o Dumnezeu, cum a ajuns, prin suferin\u0163ele seculare, p&acirc;n\u0103 &icirc;n zilele noastre&rdquo;.&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1616,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[724,382,77,64,653],"class_list":["post-1617","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-destramare","tag-evolutie","tag-nationalism","tag-romania","tag-sue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1617"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1617\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}