Cum arata Romania astazi, dupa 90 de ani de la Marea Unire? Cum suntem noi astazi, dupa ce inaintasii nostrii au infaptuit Romania Mare? Asa cum spunea Eminescu: \u201cAu prezentul nu ni-i mare\u2026\u201d, fiindca chiar daca noi astazi traim alte vremuri, problemele cu care se confrunta neamul nostru de secole, sunt aceleasi. Noi astazi suntem […]…<\/p>\n
<\/p>\n
Authors: George GMT<\/p>\n
<\/strong>Cum arata Romania astazi, dupa 90 de ani de la Marea Unire? Cum suntem noi astazi, dupa ce inaintasii nostrii au infaptuit Romania Mare? Asa cum spunea Eminescu: \u201cAu prezentul nu ni-i mare\u2026\u201d, fiindca chiar daca noi astazi traim alte vremuri, problemele cu care se confrunta neamul nostru de secole, sunt aceleasi. Noi astazi suntem mai saraci, mai dezbinati, mai rai si suspiciosi chiar cu noi insine, rupti de realitatea Romaniei Mari\u2026Cu toate acestea, desi ne luptam cu o infinitate de probleme, totusi REZISTAM! Asa cum au facut-o dealtfel si stramosii nostrii de milenii. Asta-i taria neamului nostru, despre care Maresalul spunea foarte elocvent: \u201cScump popor roman, sunt mandru ca am facut parte dintr-o natie cu dubla ascendenta, romana si daca, a carei istorie a fost luminata de stralucitoarea figura a lui Traian si de jertfa marelui Decebal!\u201d <\/strong>Profund exemplu de simtire romaneasca!<\/p>\n De peste 20 de ani traim intr-un continuu zbucium! Si inca ne gandim, peste 90 de ani, de unde venim si incotro ne indreptam? Contrar tuturor, NOI nu venim din pustietate; NOI nu venim doar din romani; mosii si stramosii nostrii daci, nefiind niciodata exterminati! De necontestat este insa un mare adevar: drumul de la strabuni spre NOI, cei de astazi, este lung de milenii, marcat de suisuri si coborasuri, drame si bucurii, esecuri si realizari\u2026<\/p>\n Mai avem noi insa taria de a invinge greutatile si incercarile, asa cum au facut inaintasii nostrii? Eu cred ca DA! Fiindca, la temelia acestei tari sta si o particica din sufletul inaintasilor neamului nostru. La temelia Romaniei de astazi, stam NOI, cu totii, cei care credem in viitorul ei; fiindca indiferent ce zice unul si altul, Romania este a noastra, a celor care traim cu speranta de a o vedea prospera; a celor care o iubim si o respectam. Multi o injura, putini o respecta\u2026Poate asa e mai bine! \u201cNeghina\u201d se va cerne singura, iar cuvintele Maresalului, cel fara de mormant, care cu modestie si patriotism spunea simplu, dar mandru: \u201cAm luptat in doua razboaie pentru gloria ta!\u201d <\/strong>Cuvintele sale sunt astazi mai realiste decat au fost vreodata. Cine oare ar putea face o descriere mai ampla, pornita din adancul inimii, dovedind o profunda cunoastere si intelegere a sufletului romanesc, asa cum a facut-o EL? Cine oare ar putea descrie mai bine zbuciumul secular al NEAMULUI ROMANESC? Cine oare ar putea descrie astazi mai bine vremurile care le traim? Cine oare ar putea spuneLUMII, ce am fost, cum suntem si ce putem face NOI ROMANII, cu adevarat? Suntem NOI un popor inferior, asa cum multi ne fac sa credem? Cititi aceste randuri, fiindca oricat m-as stradui, niciodata nu voi putea reda in cuvinte mestesugite, pornite din adancul inimii, ceea ce un mareOM al neamului nostru, a spus in intampinarea mortii:<\/p>\n \u201cRom\u00e2ni, fra\u0163i dragi \u015fi \u00eencerca\u0163i,<\/strong> Vou\u0103, v\u0103 \u00eenchin toat\u0103 durerea \u015fi toat\u0103 n\u0103dejdea mea.<\/p>\n De dou\u0103 zeci de veacuri st\u0103m \u00eenfip\u0163i \u015fi neclinti\u0163i \u00een st\u00e2ncile Carpa\u0163ilor, dup\u0103 cum de dou\u0103 zeci de veacuri st\u0103 Traian \u00eenfipt \u015fi neclintit \u00een st\u00e2nca Romei.<\/p>\n Ca \u015fi columna lui Traian suntem unde am fost \u015fi ram\u00e2nem unde suntem<\/strong>. Istoria noastr\u0103 ofer\u0103 un spectacol unic: am p\u0103strat intacte tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale rasei latine. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu graiul nostru, care este unul \u015fi acela\u015fi din Maramure\u015f \u015fi p\u00e2n\u0103 la Timoc\u2026\u015ei ve\u015fnic am r\u0103mas hotar \u015fi temelie de civiliza\u0163ie \u00een contra tuturor d\u0103r\u00e2m\u0103torilor \u015fi a tuturor cotropitorilor.<\/p>\n Aceasta a fost legea noastr\u0103<\/strong>. De aici vine m\u00e2ndria noastr\u0103 t\u0103cut\u0103, \u00een fa\u0163a cotropirii ca \u015fi \u00een fa\u0163a prieteniei. N-am r\u0103spuns la s\u0103lb\u0103ticie cu violen\u0163\u0103. N-am ur\u00e2t niciodat\u0103. N-am privit cu trufie \u00eenchipuit\u0103 \u015fi g\u0103l\u0103gioas\u0103 \u00een jurul nostru ca s\u0103 ne ascundem sl\u0103biciunile.<\/p>\n \u00cenving\u0103tori, nu am lovit \u00een \u00eenvin\u015fi. Via\u0163a, drepturile \u015fi bunurile \u00eenvinsului au fost de noi totdeauna respectate. Omul a fost pentru noi om, chiar c\u00e2nd am suferit de ura \u015fi de ap\u0103sarea lui.<\/strong><\/p>\n De aceea nu ne-am \u00eennecat durerea \u00een m\u00e2ndrie, iar din revolt\u0103 ne-am f\u0103cut noi temelii de via\u0163\u0103.<\/strong> N-am atacat niciodat\u0103 pe nimeni. Poporul rom\u00e2nesc n-a cotropit niciodat\u0103 un p\u0103m\u00e2nt str\u0103in \u015fi n-a atins nici o brazd\u0103 f\u0103r\u0103 drept \u015fi f\u0103r\u0103 lupt\u0103. Pentru el, cuv\u00e2ntul a fost totdeauna sfin\u0163it. \u015ei el a \u015ftiut r\u0103spunde de veacuri la prietenie, cu fr\u0103\u0163ietate \u015fi la \u00een\u0163elegere, cu recuno\u015ftin\u0163\u0103. <\/strong><\/p>\n Din cauza influen\u0163elor politicianismului, a ignor\u0103rii pericolului \u015fi a nep\u0103s\u0103rii care caracterizeaz\u0103 na\u0163ia, minoritarii au p\u0103truns \u00een tot aparatul statului \u015fi au reu\u015fit s\u0103 se infiltreze, \u00een cantitate considerabil\u0103, pe treptele cele mai \u00eenalte ale conducerii. De aici, f\u0103r\u0103 s\u0103 o arate \u015fi lucr\u00e2nd ca ni\u015fte adev\u0103rate termite, cu metod\u0103 \u015fi \u00eentotdeauna perfid, sap\u0103 necontenit la temelia statului\u201d.<\/p>\n Aceste cuvinte ne reprezinta astazi intru-totul! Sa fi pierdut NOI, ROMANII de astazi, toate calitatile de care au dat dovada inaintasii nostrii? Sa fi pierdut NOI, ROMANII cei de astazi, aprecierea de care ne-am bucurat intotdeauna; sa nu mai fim noi buni organizatori, patrioti, energici, cinstiti, priceputi si devotati Tarii? Daca toate acestea ar fi veridice atunci\u2026NOI, unde suntem? Este oare aceasta REALITATEA? Desigur ca NU! Sa fi ajuns NOI in timp, doar niste simpli manipulati si spectatori, manati doar de dorinta de inavutire prin orice mijloace, uitandu-ne adevaratele VALORI? As vrea sa cred ca, NU! Cu toate acestea imi vin in minte cuvintele Maresalului, extrem de critice\u2026ASTAZI: \u201cPatriotul, omul elitei \u015fi al cinstei, a fost \u00eenlocuit \u00een via\u0163a public\u0103 prin demagogi superficiali \u015fi \u00een\u015fel\u0103tori. Ne-am fr\u00e2nt puterea, ne-am sl\u0103bit cugetul \u015fi ne-am sleit min\u0163ile \u00een lupte fratricide pentru ideologii, \u00een desbin\u0103ri stupide, \u00een b\u00e2rfeli odioase, \u00een vrajbe dureroase \u015fi \u00een apuc\u0103turi neomenoase. De aceea, \u015ftiu c\u0103 tu, s\u0103tean trudit n-ai plug \u015fi n-ai haine; c\u0103 fierul plugului e scump pentru punga ta goal\u0103 \u015fi bumbacul nu-\u0163i ajunge ca s\u0103-\u0163i \u00eembraci copiii, c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0163i-a rodit pu\u0163in \u015fi gurile casei tale sunt multe.<\/p>\n \u015etiu c\u0103 tu me\u015fte\u015fugar chinuit nu-\u0163i po\u0163i \u00eendestula nevoile cu greul muncii tale; c\u0103 r\u00e2vne\u015fti s\u0103 nu-\u0163i mai vezi copiii ofili\u0163i \u015fi s\u0103\u0163i vezi fruntea despov\u0103rat\u0103 de griji \u015fi s\u0103r\u0103cie. \u015etiu c\u0103 tu, bogatule, e\u015fti turburat fiindc\u0103 ai voi pace \u015fi lini\u015fte, pentru ca s\u0103 ai siguran\u0163a bunurilor tale \u015fi mul\u0163umirea averii pentru urma\u015fii t\u0103i.<\/p>\n \u015ei tu, c\u0103rturarule, care ai t\u0103cut ieri \u015fi taci \u015fi ast\u0103zi, \u015ftiu c\u0103 a\u015ftep\u0163i ceasul c\u00e2nd \u0162ara s\u0103-\u0163i cinsteasc\u0103 mintea, Neamul s\u0103-\u0163i pre\u0163uiasc\u0103 sufletul \u015fi Statul s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze soarta pe rostul t\u0103u de c\u00e2rmaci al cugetelor \u015fi s\u0103 nu te umileasc\u0103 izgonindu-te de la lupt\u0103 sau trudindu-\u0163i viea\u0163a \u00een umilirea s\u0103r\u0103ciei.\u201d<\/p>\n Si totusi stau si ma intreb, oare ce ne defineste astazi pe NOI, ROMANII, in fata LUMII?<\/p>\n Ne reprezinta faptul ca SUNTEM AICI DINTOTDEAUNA! NOI suntem urmasii dacilor lui Decebal si ai romanilor lui Traian. De la EI am mostenit virtuti, care ne-au invatat a ne apara intotdeauna \u201csaracia si nevoile si neamul\u2026\u201d. Fiindca oricat de grele au fost incercarile la care am fost supusi, nu ne-am pierdut niciodata FIINTA si NEAMUL. Am fost si suntem, legati prin radacini adanci de acest pamant, si nimeni si nimic nu nea putut clinti.<\/p>\n \u201cGreut\u0103\u0163ile \u00een care se sbate neamul sunt mari \u015fi \u00eencurcate (spunea Maresalul!). Neamul Rom\u00e2nesc \u2013 popor de munc\u0103 \u015fi nu parazitar \u2013 vrea \u00eennoire, vrea libertate \u015fi vrea s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 adev\u0103ratul Na\u0163ionalism, pr\u0103v\u0103lind pe to\u0163i cei care \u2013 con\u015ftient sau incon\u015ftient \u2013 \u00eei \u00eempiedic\u0103 drumul viitorului.<\/p>\n Puterea unui Neam fa\u0163\u0103 de el \u00eensu\u015fi \u015fi prezen\u0163a unui Neam \u00een lume \u015fi \u00een Istorie se dovede\u015fte prin unitatea cu care, \u00een ceasurile de \u00eencercare \u015ftie s\u0103-\u015fi afirme cugetul \u015fi voin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 fie pu\u015fi \u00een valoare mai \u00eent\u00e2i Rom\u00e2nii; ceilal\u0163i, dac\u0103 r\u0103m\u00e2n locuri libere, vin dup\u0103 ei. \u00cempotriva tuturor piedicilor \u015fi intrigilor du\u015fmane, a clevetirilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor nemernice, trebuie s\u0103 ducem\u0162ara\u00een matca viitorului, \u00een val de veac, ca s\u0103-i asigur\u0103m drepturile nepieritoare.<\/p>\n Chem pe to\u0163i Rom\u00e2nii f\u0103r\u0103 nici o deosebire de profesiune, pentru c\u0103 expresia voin\u0163ei na\u0163ionale nu se poate opri \u00een fa\u0163a hainei sau rostului profesional de viea\u0163\u0103. Da\u0163i Patriei tot ce este mai bun \u00een voi. Fiindc\u0103 azi se toarce sub ochii vo\u015ftri soarta de veacuri a lumii. \u015ei la \u00eemplinirea ei fiecare trebuie s\u0103 v\u0103 sim\u0163i\u0163i chemarea.<\/p>\n Ne trebuie \u00eemp\u0103carea genera\u0163iilor, respectul trecutului, cinstirea a tot ce e bun \u015fi nep\u0103tat \u00een Neamul Rom\u00e2nesc, pentru ca s\u0103 ne merit\u0103m mo\u015ftenirea str\u0103mo\u015filor \u015fi slava urma\u015filor. Ne trebuie respectul vie\u0163ii \u015fi al averii, temeliile Neamurilor \u015fi ale Civiliza\u0163iilor, nu pentru a le l\u0103sa s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 desfr\u00e2nat \u015fi \u00een afar\u0103 de interesul na\u0163ional \u015fi social, ci pentru a le supune toate \u2013 din libera lor pornire \u2013 marilor comandamente na\u0163ionale.\u201d Extrem de frumoase cuvinte!<\/p>\n Cu fata spre viitor, NOI ROMANII de astazi, oare ce ne-am putea dori? Ne dorim sa gasim din nou acea forta, precum stramosii nostrii, care sa ne ajute a nu ne apleca in fata greutatilor. Ne dorim o viata mai buna pentru noi si copiii nostrii, ca sa putem privi din nou, increzatori in viitorul nostru. Ne dorim ca bogatiile tarii sa fie folosite spre progresul societatii romanesti. Ne dorim a ne recastiga demnitatea si credinta in NOI si puterile noastre. Ne dorim din tot sufletul, refacerea si renasterea Romaniei Mari, pentru care \u201csuferira si murira\u2026\u201d bravii nostrii inaintasi. Ne dorim a scapa de aceasta necrutatoare CRIZA, ce nea adus durere si suferinta, cu deosebire de CRIZA MORALA ce ne macina de peste 20 de ani\u2026Si sa nu uitam niciodata, respectul si consideratia ce le datoram celor ce-au fost sau sunt, in uniforma sau nu, ce au stiut dintotdeauna sa ne apere si sa apere aceasta TARA, care cu sau fara voia ei, s-a aflat de veacuri, dupa cum cronicarul Grigore Ureche mentiona: \u201cIn calea rautatilor\u2026\u201d. Cinste Armatei Romane, iar cele scrise pe un monument dedicat eroilor acesteia de la Oarba de Mures, este definitoriu: \u201cCalatorule, tanar sau varstnic, daca vei intalni in drumurile tale o cruce, pe a carei piatra este sapat un nume de erou, opreste-te macar o clipa, descopara-te si gandeste ca fara jertfa celui de acolo, ar fi fost imposibil ca tu sa traiesti astazi liber, sa iubesti soarele, muntii, raurile si florile, pe care le-a aparat si ti le-a lasat mostenire infanteristul, vanatorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul si aviatorul erou\u201d.<\/p>\n Ce ne-am putea dori NOUA, astazi la ceas aniversar? \u201cFii om, fii drept, \u015fi recunoa\u015fte c\u0103 deasupra ambi\u0163iilor \u015fi intrigilor \u015fi urilor este Patria, este ve\u015fnicia Neamului; \u015fi c\u0103 acolo trebuie s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim totdeauna, chiar dac\u0103 nu ne \u00een\u0163elegem de fiecare dat\u0103. S\u0103 ne unim \u00een munc\u0103 \u015fi \u00een fr\u0103\u0163ie, \u00een g\u00e2ndire \u015fi \u00een sim\u0163ire, \u00een dreptate \u015fi \u00een lege, \u00een disciplin\u0103 \u015fi \u00een cump\u0103tare, \u00een ordine \u015fi \u00een credin\u0163\u0103, pentru ca prin munc\u0103 s\u0103 ne \u00eent\u0103rim, s\u0103 prosper\u0103m \u015fi s\u0103 fim gata pentru orice ceas, fiindc\u0103 numai a\u015fa vom spori stima prietenilor \u015fi grija du\u015fmanilor\u2026Pe deasupra tuturor fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor \u015fi peste toate ne\u00een\u0163elegerile, avem datoria fa\u0163\u0103 de str\u0103mo\u015fi \u015fi fa\u0163\u0103 de urma\u015fi s\u0103 ne preg\u0103tim Statul \u015fi Neamul pentru ap\u0103rarea drepturilor lui ve\u015fnice\u2026Prinde\u0163i voinice\u015fte de umeri pe to\u0163i fra\u0163ii no\u015ftri de pe \u00eentreg cuprinsul rom\u00e2nesc, scutura\u0163i con\u015ftiin\u0163ele de toate \u00eendoielile \u015fi de toate la\u015fit\u0103\u0163ile trecutului, sf\u0103r\u00e2ma\u0163i ambi\u0163iile de\u015farte \u015fi, sub imboldul vostru \u015fi sub exemplul vostru, uni\u0163i pe to\u0163i \u00eentr-un singur g\u00e2nd, \u00eentr-o singur\u0103 sim\u0163ire, \u00eentr-o singur\u0103 voin\u0163\u0103, c\u0103tre un singur \u0163el: izb\u00e2nda Rom\u00e2niei\u2026Astfel, legea credin\u0163ei, legea drept\u0103\u0163ii, legea disciplinei, legea muncii, legea educa\u0163iei severe, legea t\u0103cerii, legea solidarit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi a sprijinului reciproc \u015fi legea onoarei, vor fi legile de temelie ale Statului de m\u00e2ine. Trebuie cinste, trebuie dreptate \u015fi justi\u0163ie\u2026Rom\u00e2ne! Mul\u0163umirea ta \u015fi a familiei tale \u00eempov\u0103rate va veni prin \u00eenfr\u0103\u0163irea tuturor, prin munca noastr\u0103 laolalt\u0103, prin \u00een\u0163elegere \u015fi ascultare \u015fi nu pe c\u0103ile urii sau ale pr\u0103bu\u015firii altuia. Fiindc\u0103 munca \u015fi credin\u0163a \u00eenal\u0163\u0103, pe c\u00e2nd invidia \u015fi ura surp\u0103\u2026Fi\u0163i cre\u015ftini, fi\u0163i oameni, fi\u0163i Rom\u00e2ni \u00eentregi. Lua\u0163i aminte c\u0103 aceea ce a pr\u0103bu\u015fit pe al\u0163ii, a fost goana dup\u0103 bunuri \u015fi interese prea p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Nu uita\u0163i c\u0103 aceea ce a d\u0103r\u00e2mat a\u015fez\u0103ri \u015fi Tronuri, a fost m\u00e2nuirea oarb\u0103 \u015fi s\u00e2ngeroas\u0103 a trufiei, a r\u0103zbun\u0103rii \u015fi a violen\u0163ei. D\u0103ltui\u0163i \u00een cugetele voastre piatra de \u00eentemeiere nou\u0103 a Neamului. Nu v\u0103 risipi\u0163i sbuciumul \u00een fapte m\u0103runte, \u00een clocotiri \u00eenvr\u0103jbitoare \u015fi \u00een r\u0103zboiri sterpe. Acestea v\u0103 scoboar\u0103 \u015fi amu\u0163esc poruncile mor\u0163ilor vo\u015ftri.\u201d (Ion Antonescu)<\/p>\n Consideram ca, desi prezentul il traim asa cum il traim, avem datoria morala de a merge inainte, de a continua sa rezistam si sa fim uniti. Pentru mine, pentru NOI, cei care iubim si respectam Romania, Poporul si Armata sa, intrebarea plina de intelepciune, har si patriotism, a lui Alecu Russo: \u201cCare e mai frumoasa decat tine intre toate tarile semanate de Domnul pe pamant?\u201d, are doar un singur raspuns\u2026ROMANIA \u2013\u201cTara mea de glorii, Tara mea de dor\u2026\u201d!<\/p>\n Ce le-am dori astazi celor ce ne conduc? Sa-i dam cuvantul lui Eminescu, care prin versurile sale spune tot ceea ce NOI, astazi gandim:<\/p>\n \u201cSi acum priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece.<\/p>\n Va mirati, cum de minciuna astazi nu vi se mai trece<\/p>\n Cand vedem ca toti aceia care vorbe mari arunca<\/p>\n Numai banul il viseaza si castigul fara munca.<\/p>\n Azi, cand fraza lustruita nu ne poate insela,<\/p>\n Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?<\/p>\n Prea v-ati aratat arama, sfasiind aceastatara<\/p>\n Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,<\/p>\n Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei<\/p>\n Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti \u2013niste misei!<\/p>\n Da, castigul fara munca, iata singura pornire;<\/p>\n Virtutea? E-o nerozie; Geniul?\u2026o nefericire.\u201d<\/p>\n LA MULTI ANIROMANIA, LA MULTI ANI, ROMANI!<\/p>\n George GMT&WW<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n
<\/strong>Cugete risipite, vetre stinse \u015fi tr\u0103date,<\/strong>
<\/strong>Rom\u00e2ni smul\u015fi din glia sfin\u0163it\u0103<\/strong>
<\/strong>cu sudoarea muncii str\u0103mo\u015fe\u015fti,<\/strong><\/p>\n
Poporul rom\u00e2nesc n-a lovit niciodat\u0103 prin spate \u015fi nu \u015fi-a dezl\u0103n\u0163uit niciodat\u0103 cuv\u00e2ntul sau fapta f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n