![\"A](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/06\/3_0_226608-aerodina-1932.jpg\" "\\"226608-aerodina-1932\\"")
<\/p>\n\t <\/p>\n
\t“Am avut posibilitatea de a-l cunoa\u015fte \u015fi de a primi sprijinul dezinteresat din partea profesorului Paul Painleve, pe atunci membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din Paris, autor al unor lucr\u0103ri de r\u0103sunet. Dialogul de atunci m-a apropiat extrem de mult de visul meu; mi-au fost apreciate cuno\u015ftin\u0163ele de propulsie, îns\u0103 nu mi s-au trecut cu vederea unele caren\u0163e privitoare la curbura optim\u0103 a aripii…Ce a urmat se cunoa\u015fte, avionul meu (avionul Coand\u0103) din 1910, primul avion reactiv din lume, remarc în treac\u0103t – cu trei decenii înaintea celebrilor constructori Whittle, Campini \u015fi Heinkel; apoi descoperirea efectului ce-mi poart\u0103 numele \u015fi a unor aplica\u0163ii ingenioase pe care le încheie «farfuria zbur\u0103toare» care-\u015fi va lua zborul în cursul acestui an. Sunt convins c\u0103 mul\u0163i tineri se vor hazarda în v\u0103zduh la bordul unei asemenea «farfurii zbur\u0103toare», ce va atinge cu u\u015furin\u0163\u0103 800 de kilometri pe or\u0103, având via\u0163a asigurat\u0103 pentru c\u0103 acest tip de avion nu este conceput din piese mecanice în mi\u015fcare, ceea ce exclude de la sine pana de motor”, spunea Henri Coand\u0103 într-un interviu acordat publicistului Carol Roman, spre sfâr\u015fitul anilor ’60.<\/p>\n
\t<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t“Am avut posibilitatea de a-l cunoa\u015fte \u015fi de a primi sprijinul dezinteresat din partea profesorului Paul Painleve, pe atunci membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din Paris, autor al unor lucr\u0103ri de r\u0103sunet. Dialogul de atunci m-a apropiat extrem de mult de visul meu; mi-au fost apreciate cuno\u015ftin\u0163ele de propulsie, îns\u0103 nu mi s-au trecut cu vederea unele caren\u0163e privitoare la curbura optim\u0103 a aripii…Ce a urmat se cunoa\u015fte, avionul meu (avionul Coand\u0103) din 1910, primul avion reactiv din lume, remarc în treac\u0103t – cu trei decenii înaintea celebrilor constructori Whittle, Campini \u015fi Heinkel; apoi descoperirea efectului ce-mi poart\u0103 numele \u015fi a unor aplica\u0163ii ingenioase pe care le încheie «farfuria zbur\u0103toare» care-\u015fi va lua zborul în cursul acestui an. Sunt convins c\u0103 mul\u0163i tineri se vor hazarda în v\u0103zduh la bordul unei asemenea «farfurii zbur\u0103toare», ce va atinge cu u\u015furin\u0163\u0103 800 de kilometri pe or\u0103, având via\u0163a asigurat\u0103 pentru c\u0103 acest tip de avion nu este conceput din piese mecanice în mi\u015fcare, ceea ce exclude de la sine pana de motor”, spunea Henri Coand\u0103 într-un interviu acordat publicistului Carol Roman, spre sfâr\u015fitul anilor ’60.<\/p>\n
\t \t \t <\/p>\n \tUnde se afl\u0103 macheta aerodinei lenticulare<\/strong><\/span><\/p>\n \tOficial, OZN-ul lui Coand\u0103, a c\u0103rui prim\u0103 schi\u0163\u0103 a fost realizat\u0103 de Coand\u0103 înc\u0103 din 1930, nu a zburat niciodat\u0103 în afara “laboratorului”, contrazicând optimismul inventatorului. Sunt \u015fi voci care sus\u0163in c\u0103, de fapt, Statele Unite ar fi valorificat, în secret, inven\u0163ia savantului român, dup\u0103 ce s-a spus c\u0103 zborurile experimentale nu s-au ridicat la în\u0103l\u0163imea a\u015ftept\u0103rilor. Oricare ar fi adev\u0103rul, cert este c\u0103 \u015fi acum, dup\u0103 mai bine de patru decenii, examinarea proiectului “farfuriei zbur\u0103toare a lui Coand\u0103” îi înfl\u0103c\u0103reaz\u0103 pe cei preocupa\u0163i de arta zborului.<\/strong><\/p>\n \tMacheta aerodinei lenticulare, cum a fost botezat\u0103 de Coand\u0103 versiunea sa asupra “farfuriei zbur\u0103toare” poate fi studiat\u0103 ast\u0103zi de oricine.<\/p>\n \t \tDin p\u0103cate, prea pu\u0163ini \u015ftiu de existen\u0163a acestei bijuterii cu valoare inestimabil\u0103 pentru patrimoniul \u015ftiin\u0163ific românesc. Ca \u015fi alte machete \u015fi brevete din patrimoniul pe care Henri Coand\u0103 \u015fi familia sa l-au l\u0103sat României \u015fi care, pân\u0103 în 1977, au fost expuse în Muzeul Henri Coand\u0103, înfiin\u0163at, în 1970, în Casa Coand\u0103, macheta \u015fi schi\u0163ele aerodinei zac, uitate, în Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida”, de lâng\u0103 Parcul Carol, din Capital\u0103. Casa Coand\u0103 a fost transformat\u0103 în ambasad\u0103 \u015fi, ulterior, a f\u0103cut obiectul unei tranzac\u0163ii imobiliare frauduloase, a\u015fa cum a dezv\u0103luit Jurnalul Na\u0163ional.<\/p>\n \t <\/p>\n \t \t <\/p>\n \tCând \u015fi unde au zburat “farfuriile” lui Coand\u0103<\/strong><\/p>\n \tConform pre\u015fedintelui Asocia\u0163iei Henri Coand\u0103, dr. ing. aerospa\u0163iale Sorin Dinea, citat de go4it.ro<\/a>[1]<\/sup><\/small><\/a>, Coand\u0103 a conceput aerodina lenticular\u0103 din dorin\u0163a de a realiza un aparat de zbor sigur \u015fi ieftin, f\u0103r\u0103 piese care s\u0103 se poat\u0103 desprinde. Astfel, \u015fi-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul care îi poart\u0103 numele, fenomen fizic pe care l-a întâlnit pentru prima dat\u0103 în 1910, când lucra la realizarea primului avion cu reac\u0163ie din istorie.<\/p>\n \tÎn 1932, primul prototip de aerodin\u0103 lenticular\u0103 a zburat experimental la Paris. Cuplat la re\u0163eaua de gaze, aparatul s-a ridicat pân\u0103 în tavanul înc\u0103perii \u015fi a stat acolo pân\u0103 s-a întrerupt alimentarea.<\/p>\n \tUlterior, timp de dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate, au mai avut loc experimente, îns\u0103, din cauza dezinteresului finan\u0163atorilor, acestea nu au putut evolua pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor. În 1956, Henri Coand\u0103 a prezentat public dou\u0103 brevete de aerodine lenticulare f\u0103r\u0103 piese mecanice în mi\u015fcare, propulsate pe vertical\u0103 de puterea aburului \u015fi având la baz\u0103 ejectoare ce func\u0163ionau tot pe principiul reac\u0163iei. Randamentul mai slab fa\u0163\u0103 de dispozitivele cu elice era compensat de siguran\u0163a zborului \u015fi de costurile reduse de construc\u0163ie \u015fi exploatare.<\/p>\n \tLa începutul anilor ’60, brevetele lui Coand\u0103 au fost contractate de for\u0163ele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), fiind dezvoltate dou\u0103 proiecte de aerodine pilotate de echipaj uman. “Farfuriile” aveau diametrul de aproximativ cinci metri, cânt\u0103reau o ton\u0103 \u015fi aveau un debit de aer de 500 Kg\/sec. Aparatele au zburat, dar, oficial, proiectul a fost abandonat, ca neviabil.<\/p>\n \tÎn 1970, tot în colaborare cu Statele Unite, Henri Coand\u0103 a realizat un sistem de patru aerodine care sus\u0163in un fuselaj. For\u0163ele pe care le genereaz\u0103 farfuriile se întâlnesc într-un punct situat la peste 10 metri deasupra corpului aeronavei, asigurându-se astfel \u015fi stabilitatea. Oficial, acest aparat nu s-a ridicat niciodat\u0103 de la sol.<\/p>\n \tNoua genera\u0163ie “Coand\u0103”<\/strong> \tÎn martie 2012, ARCA a testat rezervorul avionului supersonic IAR-111 \u015fi al raschetei orbitale HAAS 2; rezervorul este cel mai u\u015for construit vreodat\u0103 de industria aerospa\u0163ial\u0103 global\u0103, pentru motoarele cu turbopomp\u0103.<\/p>\n \tULTIMA OR\u0102<\/strong><\/p>\n \tAsocia\u0163ia Român\u0103 pentru Cosmonautic\u0103 si Aeronautic\u0103 – ARCA va prezenta racheta orbital\u0103 Haas 2C, din cadrul Programului Spa\u0163ial al României, în Pia\u0163a Victoriei din Bucuresti, începând cu data de 1 iunie 2012.<\/p>\n \tRacheta este destinat\u0103 amplas\u0103rii pe orbita terestr\u0103 a unui satelit de peste o jum\u0103tate de ton\u0103, în prim\u0103vara anului 2013, precum \u015fi particip\u0103rii la competi\u0163ia american\u0103 de astronautic\u0103 Google Lunar X Prize. Un alt obiectiv al rachetei Haas 2C este testarea tehnologiei de propulsie \u015fi dinamica zborului pentru avionul supersonic IAR-111 Excelsior.<\/p>\n \t <\/p>\n \t <\/a>{source}<BR CLEAR="all">{\/source}<\/p>\n![\"A](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/06\/226608-aerodina-1932.jpg\" "\\"226609-aerodina-1956\\"")
{source}<BR CLEAR="all">{\/source}<\/p>\n {source}<BR CLEAR="all">{\/source}<\/p>\n {source}<BR CLEAR="all">{\/source}<\/p>\n
\tAst\u0103zi, conceptele lui Coand\u0103, ca \u015fi tot ce \u0163ine de aeronautic\u0103, sunt studiate de c\u0103tre un grup de ingineri \u015fi cercet\u0103tori care au format asocia\u0163ia ARCA (Asocia\u0163ia Român\u0103 pentru Cosmonautic\u0103 \u015fi Aeronautic\u0103). Chiar dac\u0103, deocamdat\u0103, nu a dus mai departe proiectul aerodinei, ARCA a reu\u015fit lansarea în spa\u0163iul extra-atmosferic a primei rachete 100% române\u015fti – Helen 2, în cadrul competi\u0163iei Google Lunar X Prize.<\/p>\n