{"id":172,"date":"2011-11-30T18:20:00","date_gmt":"2011-11-30T18:20:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=172"},"modified":"2011-11-30T18:20:00","modified_gmt":"2011-11-30T18:20:00","slug":"cristian-negrea-1-decembrie-ieri-i-astzi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=172","title":{"rendered":"Cristian Negrea: 1 decembrie ieri \u015fi ast\u0103zi"},"content":{"rendered":"
\"Cristian<\/a><\/div>\n
Carte po\u015ftal\u0103 a voluntarilor rom\u00e2ni din Italia (1918) <\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
S-a tot spus c\u0103 data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul rom\u00e2nilor, ora astral\u0103 a rom\u00e2nismului, punctul unic de maxim al neamului nostru. Adev\u0103rul nu st\u0103 chiar a\u015fa. 1 Decembrie 1918 a fost o zi deosebit\u0103, cu adev\u0103rat, dar nu a fost totul, \u015fi mai ales, nu ar fi \u00eensemnat prea mare lucru, dac\u0103 ac\u0163iunea nu ar fi continuat. Dac\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii ar fi plecat lini\u015fti\u0163i acas\u0103 dup\u0103 marea adunare de la Alba Iulia, Rom\u00e2nia Mare ar fi continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un vis, iar data de 1 decembrie ne-ar fi r\u0103mas…<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Authors: Negrea Cristian<\/p>\n

\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Carte po\u015ftal\u0103 a voluntarilor rom\u00e2ni din Italia (1918)<\/span><\/p>\n

S-a tot spus c\u0103 data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul rom\u00e2nilor, ora astral\u0103 a rom\u00e2nismului, punctul unic de maxim al neamului nostru. Adev\u0103rul nu st\u0103 chiar a\u015fa. 1 Decembrie 1918 a fost o zi deosebit\u0103, cu adev\u0103rat, dar nu a fost totul, \u015fi mai ales, nu ar fi \u00eensemnat prea mare lucru, dac\u0103 ac\u0163iunea nu ar fi continuat. Dac\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii ar fi plecat lini\u015fti\u0163i acas\u0103 dup\u0103 marea adunare de la Alba Iulia, Rom\u00e2nia Mare ar fi continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un vis, iar data de 1 decembrie ne-ar fi r\u0103mas \u00een memorie ca \u015fi, de exemplu, data proclama\u0163iei de la Islaz. Dac\u0103 ne reducem la 1 Decembrie 1918, atunci \u00eenc\u0103 nu exista Rom\u00e2nia Mare, \u015fi este absurd s\u0103 crezi c\u0103 din 2 decembrie 1918 s-a creat aceast\u0103 Rom\u00e2nie Mare, \u00een urma adun\u0103rii populare. Este ca \u015fi cum ai reduce un \u00eentreg proces la o singur\u0103 zi. Deoarece la 1 Decembrie 1918 mai mult de jum\u0103tate din Transilvania era \u00eenc\u0103 sub ocupa\u0163ia ungurilor care, cum era de a\u015fteptat, n-au luat-o la fug\u0103 nici de spaima proclama\u0163iei de la Alba Iulia \u015fi nici de groaza hot\u0103r\u00e2rilor de la Conferin\u0163a de Pace de la Paris, ci doar c\u00e2nd au sim\u0163it pe piele t\u0103i\u015ful ustur\u0103tor al baionetelor rom\u00e2ne\u015fti. Astfel, o dat\u0103 important\u0103 o consider cea de 1 mai 1919, c\u00e2nd trupele rom\u00e2ne au ajuns cu \u00eentregul front la Tisa \u00een urma contraatacului \u00eempotriva trupelor ungare bol\u015fevice (vezi <\/a>R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (I) Din Apuseni pe Tisa) realiz\u00e2nd cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 st\u0103p\u00e2nirea rom\u00e2neasc\u0103 pe teritoriul men\u0163ionat de Eminescu \u00een Doin\u0103, \u201eDe la Nistru p\u00e2n-la Tisa\u201d.<\/span><\/div>\n

Totu\u015fi, data de 1 Decembrie 1918 r\u0103m\u00e2ne o dat\u0103 extrem de important\u0103, o dat\u0103 crucial\u0103, mai ales prin importan\u0163a semnifica\u0163iei sale ca \u015fi voin\u0163\u0103 a maselor. A fost singura adunare na\u0163ional\u0103, practic un plebiscit, un referendum, cu delega\u0163i din toate p\u0103r\u0163ile Transilvaniei \u015fi Banatului, singura adunare na\u0163ional\u0103 \u0163inut\u0103 \u00een toate provinciile desprinse din imperiul Austro-Ungar, prin care popula\u0163ia s\u0103 fie \u00eentrebat\u0103 ce dore\u015fte s\u0103 fac\u0103 cu viitorul ei. Independen\u0163a cehoslovacilor, polonezilor, slovenilor, croa\u0163ilor, s-a decis de c\u0103tre conduc\u0103torii lor, era un curent favorabil, de necontestat pentru independen\u0163\u0103, dar singurii din cuprinsul \u00eentregului imperiu care au chemat popula\u0163ia s\u0103 se exprime liber, au fost rom\u00e2nii ardeleni. \u015ei ei au spus prin glasul celor peste o sut\u0103 de mii de delega\u0163i, reprezent\u00e2nd poporul din toate col\u0163urile Transilvaniei, \u201eNOI VREM S\u0102 NE UNIM CU \u0162ARA!\u201d Este un fapt de necontestat, \u015fi nimeni nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 <\/span>conteste <\/span>adunarea na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia. P\u00e2n\u0103 \u015fi cei mai extremi\u015fti maghiari contest\u0103 tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, dar despre valabilitatea rezolu\u0163iei de la Alba Iulia nimeni nu zice vreun cuv\u00e2nt, deoarece s-ar acoperi de ridicol. La fel cum ast\u0103zi s-ar acoperi de ridicol, de exemplu, to\u0163i cei care ar contesta independen\u0163a Muntenegrului, ob\u0163inut\u0103 tot prin referendum \u00een mai 2006. Nici s\u00e2rbii, cei mai defavoriza\u0163i de acest referendum, nu contest\u0103 valabilitatea votului muntenegrean.<\/span><\/p>\n

Deci, 1 Decembrie 1918 reprezint\u0103 o dat\u0103 important\u0103 \u00eentr-un proces, nicidecum \u00eenceputul sau sf\u00e2r\u015fitul procesului, un proces jalonat de alte date importante, \u00eencep\u00e2nd cu 15 august 1916, data intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi pentru Transilvania \u015fi Bucovina. Au fost zilele de lupt\u0103 \u015fi eroism, de \u00eenfr\u00e2ngeri \u015fi tr\u0103d\u0103ri, de glorie \u015fi tragedii, ale c\u0103ror date sunt a\u015fa de multe \u00eenc\u00e2t nu au cum s\u0103 fie toate amintite aici. \u00cen r\u0103stimp de trei ani, \u00eentre 1916 \u015fi 1919, Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii au trecut prin cele mai cumplite chinuri, de la victoriile din Transilvania toamnei lui 1916 la dezastrul de la Turtucaia, de la eroismul solda\u0163ilor prost echipa\u0163i \u015fi \u00eenarma\u0163i \u00een fa\u0163a unui inamic superior ca oameni \u015fi armament, tr\u0103da\u0163i de singurul aliat de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, la disperarea evacu\u0103rii a dou\u0103 treimi din teritoriu \u015fi drama retragerii \u00een Moldova b\u00e2ntuit\u0103 de frig, foame \u015fi tifos \u00een iarna lui 1917. Eroismul \u015fi victoriile de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi Oituz \u015fi tr\u0103darea ruseasc\u0103 care ne-a l\u0103sat singuri \u00een fa\u0163a du\u015fmanilor germani, austro-ungari, bulgari \u015fi turci. Am \u00eenceput lupta \u00eempotriva inamicilor \u015fi am sf\u00e2r\u015fit-o \u00eempotriva alia\u0163ilor care ne-au \u00eenfipt cu\u0163itul \u00een spate (vezi <\/a>Primele lupte cu bol\u015fevicii).<\/span><\/div>\n
Pu\u0163ine cazuri au mai fost \u00een istorie de un asemenea dramatism, singuri \u00eempotriva tuturor, asalta\u0163i de nenum\u0103ra\u0163i du\u015fmani, tr\u0103da\u0163i \u015fi apoi ataca\u0163i de alia\u0163i, \u015fi totu\u015fi, neamul rom\u00e2nesc a ren\u0103scut \u00een 1918 din propria cenu\u015f\u0103, \u00eenfig\u00e2nd drapelul rom\u00e2nesc \u015fi ridic\u00e2nd opinca chiar \u00een inima du\u015fmanului, la Budapesta, la 4 august 1919, o alt\u0103 dat\u0103 important\u0103 \u00een acest proces de creare a Rom\u00e2niei Mari (vezi <\/a>Cum au pus rom\u00e2nii opinca pe parlamentul de la Budapesta).<\/span><\/div>\n
Ca \u015fi exemplu, a\u015f putea men\u0163iona situa\u0163ia conduc\u0103torului Rom\u00e2niei la acea vreme, regele Ferdinand. A ajuns pe tron \u00een 1914, \u00een plin r\u0103zboi mondial, dup\u0103 moartea lui Carol I. Plin de speran\u0163\u0103 \u00een vara lui 1916, se retrage \u00een toamn\u0103 \u00een Moldova, la Ia\u015fi, \u00eempreun\u0103 cu guvernul \u015fi ce a mai r\u0103mas din armata \u0163\u0103rii. Din nou cu m\u00e2ndrie \u015fi speran\u0163\u0103 \u00een vara lui 1917, dup\u0103 victoriile de la M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, pentru ca mai t\u00e2rziu dinastia s\u0103-i fie amenin\u0163at\u0103 (germanii cereau ca \u015fi o condi\u0163ie a p\u0103cii alungarea regelui \u201dtr\u0103d\u0103tor\u201d fa\u0163\u0103 de na\u0163ia german\u0103) \u015fi chiar \u015fi via\u0163a s\u0103-i stea \u00een cump\u0103n\u0103 (de m\u00e2na alia\u0163ilor ru\u015fi deveni\u0163i bol\u015fevici). Apoi urmeaz\u0103 unirea cu Basarabia, \u015fi ulterior regele intr\u0103 \u00een Bucure\u015fti tot de 1 decembrie 1918. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu prime\u015fte vestea unirii Bucovinei \u015fi apoi a Ardealului la Rom\u00e2nia, pentru ca \u00een 1922 s\u0103 fie \u00eencoronat la Alba Iulia ca \u015fi rege al tuturor rom\u00e2nilor.<\/span> <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n<\/p><\/div>\n
Rom\u00e2nii au luptat cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare \u015fi eroism nemai\u00eent\u00e2lnit \u00een acei ani, au luptat nu numai \u00een Rom\u00e2nia, ci s-au \u00eenscris voluntari pentru cauza rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Rusia (vezi <\/a>Lupt\u0103torii rom\u00e2ni din Siberia), \u00een Fran\u0163a, Italia, \u00een Statele Unite ale Americii. Au fost voluntari rom\u00e2ni care s-au organizat p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een Turcia, din elemente rom\u00e2ne\u015fti din unit\u0103\u0163ile austro-ungare din Siria. O suflare na\u0163ional\u0103 f\u0103r\u0103 precedent a parcurs \u00eentregul mapamond cuprinz\u00e2nd \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103 pe toate meridianele, cu un singur scop suprem: Rom\u00e2nia Mare.<\/span><\/span><\/div>\n

\u015ei au realizat-o, str\u0103bunicii no\u015ftri au f\u0103cut Rom\u00e2nia Mare pe care ne-au l\u0103sat-o mo\u015ftenire cu un pre\u0163 \u00eengrozitor: unul din cinci b\u0103rba\u0163i mort, r\u0103nit sau invalid. Cu un imens pre\u0163 de s\u00e2nge, str\u0103bunicii no\u015ftri ne-au l\u0103sat Rom\u00e2nia Mare, cl\u0103dit\u0103 pe oasele \u015fi s\u00e2ngele lor. Ne-au d\u0103ruit-o ca \u015fi pe o mo\u015ftenire de pre\u0163, pl\u0103tit\u0103 cu pre\u0163 greu, prea greu. Numai rememor\u00e2ndu-le faptele te \u00eentrebi din ce aluat au fost f\u0103cu\u0163i \u00eenainta\u015fii no\u015ftri. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Bunicii no\u015ftri au luptat s\u0103 o p\u0103streze, sem\u0103n\u00e2nd cu oasele lor \u015fi stropind cu s\u00e2ngele lor c\u00e2mpurile de lupt\u0103 din Basarabia p\u00e2n\u0103 \u00een Crimeea \u015fi Caucaz, Cotul Donului \u015fi stepa kalmuc\u0103, la Stalingrad, apoi din nou, spre vest, de la Oarba de Mure\u015f p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163ii Tatra \u015fi la r\u00e2ul Hron, trec\u00e2nd prin Carei \u015fi Budapesta. Solda\u0163ilor no\u015ftri nu le-a fost dat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la c\u0103minele lor \u00een pace dup\u0103 mai 1945, ci \u00een cea mai crunt\u0103 dintre dictaturi, cea comunist\u0103, arunca\u0163i \u00een temni\u0163e \u015fi lag\u0103re de munc\u0103. Ofi\u0163erii \u015fi generalii care se acoperiser\u0103 de glorie pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 erau extermina\u0163i \u00een lag\u0103rele comuniste. Cea mai mare rezisten\u0163\u0103 armat\u0103 anticomunist\u0103 din \u0163\u0103rile c\u0103zute dup\u0103 1945 \u00een robia comunist\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 definitiv \u00een 1962. Asta au f\u0103cut bunicii no\u015ftri s\u0103 arate demni de mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 lor de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i.<\/span><\/span><\/p>\n

Dar noi?<\/span><\/span><\/p>\n

1 decembrie ast\u0103zi<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 1 decembrie ast\u0103zi, pentru noi? Ce reprezint\u0103 ast\u0103zi 1 decembrie pentru marea mas\u0103 a popula\u0163iei? Un prilej de chef \u015fi be\u0163ie prilejuit\u0103 de o zi liber\u0103? Posibilitatea de a se \u00eenghesui pentru o por\u0163ie gratuit\u0103 de fasole cu c\u00e2rna\u0163i?<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen SUA, de ziua lor na\u0163ional\u0103, 4 iulie, ve\u0163i vedea steagurile americane arborate la fiecare cas\u0103. Num\u0103ra\u0163i steagurile rom\u00e2ne\u015fti arborate la casele rom\u00e2nilor de 1 decembrie! Care este diferen\u0163a, unii simt mai bine spiritul unei zile na\u0163ionale dec\u00e2t al\u0163ii?<\/span><\/span><\/p>\n

Am auzit de nenum\u0103rate ori pe la televiziuni expresia c\u0103 de 1 decembrie ne sim\u0163im cu to\u0163ii rom\u00e2ni. Dar \u00een rest, \u00een celelalte 364 de zile din an? Ce fac acelea\u015fi televiziuni ca s\u0103 ne sim\u0163im rom\u00e2ni \u015fi \u00een restul anului? Ne difuzeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la satura\u0163ie \u015ftiri cu babe violate sau emisiuni cu pipi\u0163e siliconate pe post de vedete de moment care habar nu au p\u00e2n\u0103 unde se \u00eentinde Rom\u00e2nia? Sau cu maneli\u015fti incul\u0163i \u015fi fotbali\u015fti agrama\u0163i, pe post de modele pentru to\u0163i rom\u00e2nii? Cum pot rom\u00e2nii de r\u00e2nd consumatori de televiziune s\u0103 se simt\u0103 rom\u00e2ni c\u00e2nd li se servesc \u00een exces doar astfel de modele? Ce fel de ideal \u00een via\u0163\u0103 poate s\u0103-\u015fi aleag\u0103 un t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n dintre aceste pi\u0163ipoance ale c\u0103ror IQ poate fi exprimat printr-o singur\u0103 cifr\u0103? Sau modelul unui politician compromis de afaceri murdare, care \u00ee\u015fi modeleaz\u0103 discursul public plin de contradic\u0163ii \u00een func\u0163ie de linia de moment a partidului care \u00eei acord\u0103 imunitate pentru furti\u015faguri din banul contribuabililor?<\/span><\/span><\/p>\n

Unde s-a rupt echilibrul, unde s-a rupt leg\u0103tura dintre aleg\u0103tor \u015fi ales? R\u0103spunsul este mai simplu dec\u00e2t pare la prima vedere. Acum mai bine de o sut\u0103 de ani, Gustave le Bon, membru al Academiei Franceze, \u00eentemeietorul psihosociologiei, vorbea despre socialism \u015fi doctrina acestuia, asta \u00eenainte de apari\u0163ia comunismului. El explic\u0103 faptul c\u0103 societatea este dus\u0103 \u00eenainte de c\u0103tre elite, care trag masele dup\u0103 ele. Este normal, doar marii c\u0103rturari \u015fi marii lideri au fost cei care au dus popoarele pe calea progresului, ele au fost cele care au impus schimbarea \u00een bine a ordinii de fapt. Socialismul, mai apoi comunismul, erau adep\u0163ii egalitarismului, pe principiul c\u0103 to\u0163i oamenii sunt egali. dar to\u0163i oamenii nu au cum s\u0103 fie egali, este o imposibilitate. Unde au cucerit puterea, ace\u015ftia au ac\u0163ionat pentru egalizarea maselor. Cum nu aveau cum s\u0103 aduc\u0103 masa la nivelul elitelor, au retezat elitele. Astfel, to\u0163i intelectualii, oamenii de vaz\u0103, frunta\u015fii, au fost extermina\u0163i sau \u00eenl\u0103tura\u0163i. Este ceea ce s-a petrecut \u015fi la noi \u00een anii stalinismului. Ulterior, elitele nou ap\u0103rute erau de origine s\u0103n\u0103toas\u0103, dar mult inferioare. A\u015fa este \u015fi \u00een cazul nostru, liderii politici sunt dintre cei ap\u0103ru\u0163i \u00een urma anihil\u0103rii elitelor vechi, interbelice, \u015fi promova\u0163i ca atare, rude sau urma\u015fi ale noilor elite comuniste. Iar presta\u0163ia \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele acestora, ca \u015fi tradi\u0163ia lor ca elite sunt incomparabile cu cele vechi, exterminate de comuni\u015fti \u00een lag\u0103re sau \u00eenchisori. G\u0103si\u0163i echivalentul de ast\u0103zi al unui Br\u0103tianu, de exemplu!<\/span><\/span><\/p>\n

Iar aceste noi elite se feresc ca de foc s\u0103 fac\u0103 vreun gest care s\u0103 aminteasc\u0103 de originea lor comunist\u0103. De aceea se feresc de orice gest patriotic ca s\u0103 nu poat\u0103 fi interpretat ca \u015fi unul patriotard ca \u015fi pe vremea spectacolelor de stadion de pe vremea lui Ceau\u015fescu. Atunci ni se spunea c\u0103 rom\u00e2nii au fost cei mai bravi, cei mai grozavi, cei mai \u015fi cei mai, iar cel mai dintre cei mai trebuia s\u0103 fie conduc\u0103torul suprem, Nicolae Ceau\u015fescu. N-am fost cei mai bravi, dar am fost bravi \u00een momentele de cump\u0103n\u0103. N-am fost cei mai grozavi, dar am fost extraordinari c\u00e2nd a trebuit. Dar am fost \u015fi altfel \u00een alte momente, \u015fi asta va trebui s\u0103 ne-o asum\u0103m, cu toat\u0103 t\u0103ria \u015fi toat\u0103 responsabilitatea.<\/span><\/span><\/p>\n

Dar asta nu \u00eentunec\u0103 cu nimic faptul c\u0103 suntem rom\u00e2ni, \u015fi putem fi m\u00e2ndri de asta. Alte popoare au mult mai pu\u0163ine momente de glorie, mult mai pu\u0163ine realiz\u0103ri, au o vechime incomparabil mai mic\u0103 ca \u015fi a noastr\u0103, dar sunt m\u00e2ndri de ei. Noi de ce nu putem fi m\u00e2ndri de noi, de realiz\u0103rile noastre, mai ales c\u0103 au fost ob\u0163inute \u00een condi\u0163ii incomparabil mai grele? Dup\u0103 cum spunea marele Nicolae Iorga, dup\u0103 at\u00e2tea furtuni, \u201eeste un miracol c\u0103 mai avem o \u0163ar\u0103 \u015fi un steag c\u0103ruia s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m\u201d. Ori, acesta nu este pu\u0163in lucru.<\/span><\/span><\/p>\n

Chiar nu putem fi m\u00e2ndri de originea noastr\u0103, de faptul c\u0103 suntem rom\u00e2ni? Trebuie neap\u0103rat ca cineva s\u0103 ne reaminteasc\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de necesitatea m\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n? Nu putem fi m\u00e2ndri de noi numai atunci c\u00e2nd un mare sportiv \u015fi un mare rom\u00e2n ne reaminte\u015fte acest lucru, ridic\u00e2nd centura de campion mondial deasupra capului \u00een fa\u0163a \u00eentregii lumi spun\u00e2nd \u201eSunt m\u00e2ndru c\u0103 sunt rom\u00e2n\u201d? Sau c\u00e2nd un antrenor rom\u00e2n c\u00e2\u015ftig\u0103 cu o echip\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een care juca doar un singur rom\u00e2n cupa UEFA \u015fi poart\u0103 pe umeri steagul rom\u00e2nesc \u00een fa\u0163a \u00eentregii lumi care urm\u0103rea finala la televizor? Doar atunci putem fi m\u00e2ndri de faptul c\u0103 suntem rom\u00e2ni? \u00cen rest, ne \u00eentoarcem la p\u0103l\u0103vr\u0103geala noastr\u0103 cotidian\u0103, \u00een care politica intern\u0103 \u015fi ultimele b\u00e2rfe joac\u0103 rolul de prim rang?<\/span><\/span><\/p>\n

Ne-am b\u0103tut cu cele mai mari imperii ale momentului \u015fi ne v\u0103ic\u0103rim ca ni\u015fte babe pentru fel de fel de m\u0103run\u0163i\u015furi, gen austeritate \u015fi criz\u0103. Dac\u0103 acum este criz\u0103, ce a fost pentru str\u0103bunicii no\u015ftri \u00een Moldova b\u00e2ntuit\u0103 de foamete \u015fi tifos \u00een 1917 sau pentru bunicii no\u015ftri \u00eempila\u0163i de cotropitorii ru\u015fi? Apocalips\u0103? Oameni buni, poporul rom\u00e2n s-a n\u0103scut \u00een criz\u0103 \u015fi atunci a dat ce era mai bun din el, din criz\u0103 s-a n\u0103scut prosperitatea de m\u00e2ine, din criz\u0103 s-a n\u0103scut inclusiv Rom\u00e2nia Mare pe care o s\u0103rb\u0103torim de 1 decembrie!<\/span><\/span><\/p>\n

Dar este posibil ca un popor cu astfel de tradi\u0163ii s\u0103 se scufunde \u00een timpurile prezente, s\u0103 uite de ceea ce au realizat str\u0103mo\u015fii lor \u015fi s\u0103 se complac\u0103 \u00eentr-o atitudine de autodistrugere lent\u0103 sau rapid\u0103, arunc\u00e2nd la gunoi secole de jertf\u0103 \u015fi glorie? Din p\u0103cate, r\u0103spunsul este afirmativ, este de ajuns s\u0103 privim \u00een jur. Grecii, care au creat cea mai veche civiliza\u0163ie european\u0103 \u015fi cea dint\u00e2i democra\u0163ie din lume acum dou\u0103 mii cinci sute de ani, ast\u0103zi se bat cu scutierii pentru a nu li se impune un regim de austeritate ca s\u0103 returneze o parte din banii \u00eemprumuta\u0163i \u015fi cheltui\u0163i tot de ei \u015fi pentru ei. Arabii, o civiliza\u0163ie \u00eenfloritoare acum o mie de ani, ast\u0103zi sunt unde sunt, sub regimuri tiranice de care unii abia s-au scuturat, dar votul lor nu se \u015ftie cum va fi, ei \u00eenc\u0103 \u00eenvinuind lumea \u00eentreag\u0103 pentru e\u015fecurile lor, f\u0103c\u00e2ndu-i pe mul\u0163i s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze cauza fundamentalist\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Ce vin\u0103 are Pericle pentru situa\u0163ia de ast\u0103zi a grecilor? Sau ce vin\u0103 au arabii de acum o mie de ani pentru situa\u0163ia arabilor de ast\u0103zi? Sau ce vin\u0103 are Coand\u0103 dac\u0103 nepotul s\u0103u ajunge o sec\u0103tur\u0103? Sau ce vin\u0103 au str\u0103bunicii sau bunicii no\u015ftri dac\u0103 noi ne ar\u0103t\u0103m nedemni de mo\u015ftenirea lor l\u0103sat\u0103 nou\u0103 cu pre\u0163ul s\u00e2ngelui lor? Dac\u0103 noi ne ar\u0103t\u0103m nedemni de idealul lor, Rom\u00e2nia Mare? Ce pot face ei, cum ar reac\u0163iona ei, dac\u0103 noi ast\u0103zi uit\u0103m \u00een fiecare zi c\u0103 suntem rom\u00e2ni, sau plec\u0103m capul ru\u015fina\u0163i la auzul acestui termen?<\/span><\/span><\/p>\n

Suntem \u00eempro\u015fca\u0163i cu noroi la fiecare ceas de c\u0103tre al\u0163ii, care nu prididesc s\u0103 ne arunce cele mai diferite invective. Dar acesta ar trebui s\u0103 fie un motiv de m\u00e2ndrie, nu de ru\u015fine. Crede\u0163i c\u0103 Putin s-ar lua de papua\u015fi, de exemplu? Sau de somalezi? Nu, el \u015fi inamicii no\u015ftri se iau de noi fiindc\u0103 \u00eei deranj\u0103m, \u00eei sup\u0103r\u0103m \u015fi le \u00eencurc\u0103m socotelile numai prin faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 mai exist\u0103m, \u015fi chiar \u015fi asta este o mare victorie. Se iau de noi fiindc\u0103 ne consider\u0103 o amenin\u0163are pentru planurile lor, dac\u0103 nu ar fi a\u015fa nu ar avea de ce s\u0103 o fac\u0103. \u015ei chiar acest fapt este important, suntem o piedic\u0103 \u015fi o amenin\u0163are pentru to\u0163i vecinii no\u015ftri ce nu ne suport\u0103, \u015fi ar trebui s\u0103 fim m\u00e2ndri de asta. Se iau de noi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se tem de noi. Se tem de ceea ce am putea fi sau am putea deveni dac\u0103 pentru o clip\u0103 ne-am aduce aminte de jertfa \u015fi idealul str\u0103bunicilor no\u015ftri, se tem de o unificare inevitabil\u0103 cu Basarabia, pentru ce amenin\u0163are ar reprezenta asta pentru Ucraina, se tem de tot ceea ce \u00eensemn\u0103 rom\u00e2n \u015fi Rom\u00e2nia. Se tem de un stat rom\u00e2nesc puternic, care aliat cu Polonia ar putea redeveni stavila expansionismului rusesc spre vest a\u015fa cum a fost \u00een perioada interbelic\u0103. \u015ei aceast\u0103 team\u0103 a lor are \u015fi temei.<\/span><\/span><\/p>\n

Restul depinde doar de noi, \u015fi este at\u00e2t de simplu. Nu trebuie altceva dec\u00e2t s\u0103 fim rom\u00e2ni \u00een fiecare zi, nu doar de 1 decembrie. S\u0103 fim rom\u00e2ni, adic\u0103 drep\u0163i \u015fi corec\u0163i, \u015fi s\u0103 ne facem datoria, fiecare la locul s\u0103u de munc\u0103. S\u0103 fii rom\u00e2n \u00een fiecare zi nu \u00eenseamn\u0103 mult, dar poate fi esen\u0163ial. La fel cum \u00een fiecare zi te rogi la Dumnezeu \u015fi \u00cei mul\u0163ume\u015fti pentru tot ce \u0163i-a dat, la fel s\u0103 \u00ee\u0163i zici c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n \u015fi punctum, vorba marelui Eminescu. \u00censeamn\u0103 s\u0103 fi corect, s\u0103 refuzi plicul cu \u015fpag\u0103 sau s\u0103 nu \u00eel dai, s\u0103 vorbe\u015fti politicos \u015fi r\u0103bd\u0103tor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru care au suferit at\u00e2\u0163ia \u00eenainta\u015fi, s\u0103 dai bun\u0103 ziua \u015fi s\u0103 respec\u0163i pe cei care muncesc. S\u0103-l respec\u0163i \u015fi s\u0103-i str\u00e2ngi m\u00e2na b\u0103t\u0103torit\u0103 a \u0163\u0103ranului ce lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u015fi a celui care m\u0103tur\u0103 strada, la fel cum o str\u00e2ngi pe cea a pre\u015fedintelui unei corpora\u0163ii, fiindc\u0103 to\u0163i muncesc. S\u0103-l tratezi cu respect pe omul care vine la ghi\u015feu, deoarece din m\u00e2na lui \u00ee\u0163i iei salariul, din taxele \u015fi impozitele pl\u0103tite de acesta. \u015ei s\u0103-\u0163i pl\u0103te\u015fti taxele \u015fi impozitele, deoarece de acolo vin banii pentru s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi securitate na\u0163ional\u0103. \u015ei s\u0103 nu furi. To\u0163i cei care fac asta sunt rom\u00e2ni care \u00ee\u015fi fac datoria, sunt eroii zilelor noastre, sunt adev\u0103rata Rom\u00e2nie, nu cer\u015fetorii de peste hotare.<\/span><\/span><\/p>\n

Uneori, trebuie s\u0103 li reaminteasc\u0103 \u015fi str\u0103inilor acest lucru, a\u015fa cum au f\u0103cut tinerii rom\u00e2ni din Fran\u0163a care i-au invitat pe francezi s\u0103-\u015fi ia banii \u00eenapoi da\u0163i cer\u015fetorilor din bolurile cu m\u0103run\u0163i\u015f pe care le \u0163ineau \u00een m\u00e2ini, un protest foarte inteligent. La fel, ace\u015fti tineri rom\u00e2ni au ar\u0103tat o alt\u0103 fa\u0163\u0103 Fran\u0163ei, \u015fi au spus c\u0103 sunt m\u00e2ndri de originea lor rom\u00e2neasc\u0103. Asta este adev\u0103rata Rom\u00e2nie, cea profund\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103reia trebuie s\u0103 ne descoperim, la fel cum trebuie s\u0103 ne descoperim \u00een fa\u0163a oric\u0103rui rom\u00e2n ce munce\u015fte.<\/span><\/span><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd am putea realiza toate acestea, ne-am putea ar\u0103ta demni de str\u0103bunicii no\u015ftri, am putea privi cu m\u00e2ndrie spre ei, spun\u00e2nd c\u0103 nu am uitat sacrificiul lor. \u015ei poate, dac\u0103 va fi cazul, vom  putea r\u0103spunde ca \u015fi ei la chemarea \u0163\u0103rii, ar\u0103t\u00e2nd lumii \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nul nu piere.<\/span><\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci, <\/span><\/span><\/p>\n

La mul\u0163i ani, Rom\u00e2nia! Oriunde te-ai ascunde! <\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Articolul original la:<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/11\/1-decembrie-ieri-si-astazi.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carte po\u015ftal\u0103 a voluntarilor rom\u00e2ni din Italia (1918)   S-a tot spus c\u0103 data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul rom\u00e2nilor, ora astral\u0103 a…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":168,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[93,95,97,113,94],"class_list":["post-172","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-de","tag-in","tag-la","tag-sa","tag-si"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=172"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}