\t![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/bani.jpeg\")
Daca tot vrem tehnica de lupta moderna, corect este sa artam si posbile surse de finantare. Astfel faimoasa deja datorie a Germaniei catre Romnaia va fi comentata mai jos, din toate punctele de vedere posibile si veti remarca, asa cum noi am sustinut tot timpul, ca banii sunt ultima noastra problema.<\/p>\n
\tDe la miliardele de euro din fondurile europene, care stau degeaba, la miliardele datorate Romaniei de catre Germania si nu numai, la vastele posibilitati generate de un offset bine facut, toti acesti bani asteapta o minte normala, pentru a putea fi bagati in economia romaneasca!<\/p>\n
\t <\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\tDaca tot vrem tehnica de lupta moderna, corect este sa artam si posbile surse de finantare. Astfel faimoasa deja datorie a Germaniei catre Romnaia va fi comentata mai jos, din toate punctele de vedere posibile si veti remarca, asa cum noi am sustinut tot timpul, ca banii sunt ultima noastra problema.<\/p>\n
\tDe la miliardele de euro din fondurile europene, care stau degeaba, la miliardele datorate Romaniei de catre Germania si nu numai, la vastele posibilitati generate de un offset bine facut, toti acesti bani asteapta o minte normala, pentru a putea fi bagati in economia romaneasca!<\/p>\n
\tAsteapta spuneam si iar asteapta, iar noi nu avem fonduri sa sa cumparam bocanci din panza pentru militari nostri din Afganistan!<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tSc\u0103derea salariilor angaja\u0163ilor la stat cu 25% a adus la buget o economie de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Dac\u0103 s-ar fi aplicat \u015fi t\u0103ierea pensiilor cu 15%, aceasta ar fi urcat la 2,7 miliarde de euro. Dar toate aceste probleme \u015fi-ar g\u0103si rezolvarea dac\u0103 România ar putea, printr-o minune, s\u0103-\u015fi recupereze datoriile economice istorice, pe care alte state le au fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103: 21 de miliarde de euro.<\/strong><\/p>\n \tSpre jum\u0103tatea acestui an, Radu Golban, economist român stabilit în Elve\u0163ia, a descoperit un lucru pe cât de incredibil, pe atât de acoperit de “rugina” istoriei: în urma unui acord încheiat în 1935 \u015fi continuat printr-un tratat datând din martie 1939, Germania ar avea de restituit României o datorie care, la ora actual\u0103, s-ar cifra la aproape 19 miliarde de euro.<\/p>\n \tPe scurt, Golban a g\u0103sit dovezi care atest\u0103 faptul c\u0103, în conformitate cu clauzele Acordului pentru “reglementarea pl\u0103\u0163ilor între Imperiul German \u015fi Regatul României” din 1935 \u015fi ale Tratatului economic germano-român din martie 1939, Germania nu \u015fi-a onorat obliga\u0163iile din acele în\u0163elegeri, acumulând o datorie c\u0103tre România cifrat\u0103 la 1,126 de miliarde de m\u0103rci imperiale, adic\u0103 aproximativ 3,717 miliarde de euro, la nivelul anului 1944. Adunând dobânda aferent\u0103 celor 66 de ani trecu\u0163i de atunci, cei doi economi\u015fti au avansat suma de 18,88 de miliarde de euro pe care Germania le-ar avea de pl\u0103tit României, la ora actual\u0103.<\/p>\n \tProblema a fost ridicat\u0103 \u015fi în Parlamentul german, în 16 august 2010, de c\u0103tre parlamentara Ulla Jepke. R\u0103spunsul Ministerului de Finan\u0163e al Germaniei a venit nea\u015fteptat de prompt, în aceea\u015fi zi cu a interpel\u0103rii din Bundestag.<\/p>\n \tNem\u0163ii nici nu vor s\u0103 aud\u0103 de datorie<\/strong><\/p>\n \tOficialii germani sus\u0163in c\u0103 prin prevederile Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, ce a urmat încheierii celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, România a renun\u0163at la orice preten\u0163ie material\u0103 fa\u0163\u0103 de Germania. Atâta doar c\u0103 explica\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor germane con\u0163ine o mic\u0103, dar esen\u0163ial\u0103 eroare: tratatul invocat se refer\u0103 la renun\u0163area la orice preten\u0163ii, exceptând cele rezultate din contracte \u015fi alte obliga\u0163ii dinainte de 1 septembrie 1939, data izbucnirii marelui conflict, deci nu se aplic\u0103 \u015fi în cazul tratatului din martie 1939, invocat de economistul român.<\/p>\n \tDin p\u0103cate, tocmai autorit\u0103\u0163ile române, care ar trebui s\u0103 fie primele interesate în a face lumin\u0103 în acest caz, au r\u0103mas inerte, chiar \u015fi dup\u0103 aproape patru luni de la dezv\u0103luirile f\u0103cute de Radu Golban.<\/p>\n \tO comisie fantom\u0103 se ocup\u0103 de asemenea cazuri<\/strong><\/p>\n \tConform Legii nr. 29 din 1994, completat\u0103 prin Hot\u0103rârea de Guvern nr.732 din 21 octombrie 1994, organismul care ar trebui s\u0103 se ocupe de recuperarea tuturor acestor datorii e Comisia Interdepartamental\u0103 pentru Avizarea Modalit\u0103\u0163ilor de Încasare a Crean\u0163elor României. Din aceasta fac parte reprezentan\u0163i din patru ministere: Finan\u0163e, Comer\u0163, Afaceri Externe \u015fi Interne. Lor li se adaug\u0103 cei ai B\u0103ncii Na\u0163ionale. Din p\u0103cate, pân\u0103 la ora actual\u0103, de\u015fi comisia ar trebui s\u0103 elaboreze semestrial rapoarte de activitate, ele lipsesc cu des\u0103vâr\u015fire. Conform articolului 5 al HG 732, comisia “analizeaz\u0103 ofertele \u015fi stabile\u015fte agen\u0163ii economici participan\u0163i la derularea opera\u0163iunilor de recuperare a crean\u0163elor României”.<\/p>\n \tConform articolului 2 al aceluia\u015fi act normativ, “crean\u0163ele pot fi recuperate în devize convertibile, prin livr\u0103ri de m\u0103rfuri, prest\u0103ri de servicii, cesionare de crean\u0163e, precum \u015fi prin investi\u0163ii în \u0163ara debitoare”.<\/p>\n \tAlte 15 state r\u0103u-platnice<\/strong><\/p>\n \tRomânia ar mai avea de recuperat, în afara datoriei Germaniei, crean\u0163e externe în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari, adic\u0103 1,8 miliarde de euro. Datoriile provin în urma opera\u0163iunilor de export \u015fi cooperare economic\u0103 derulate înainte de 1989.<\/strong><\/strong><\/p>\n \tAlte 15 state, majoritatea din Africa \u015fi din Asia, se reg\u0103sesc pe lista datornicilor fa\u0163\u0103 de România. Derulate în cadrul oferit la vremea respectiv\u0103 de sistemul de cooperare comunist ori de interesele statului român “patronat” de Nicolae Ceau\u015fescu, opera\u0163iunile economice au fost stopate de pr\u0103bu\u015firea regimului ceau\u015fist. Dar datoriile acelor state fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103 au r\u0103mas. Astfel, conform unui raport al Ministerului de Finan\u0163e din decembrie 2006, pe lista datornicilor se reg\u0103sesc 15 state. Pentru o parte dintre acestea au fost negocia\u0163i deja termenii de restituire a datoriei, cum e cazul Irakului, care ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aproape un miliard de dolari (702 milioane de euro), pân\u0103 la 31 martie 2028, conform acordului semnat între cele dou\u0103 \u0163\u0103ri la 18 august 2005.<\/p>\n \tMongolia \u015fi Cuba, datoare în ruble<\/strong><\/p>\n \tO alt\u0103 categorie de datornici o reprezint\u0103 Mongolia \u015fi Cuba, care trebuie s\u0103 ne înapoieze în total aproape 1,1 miliarde de ruble transferabile. Cum rubla transferabil\u0103 – ce se folosea în cadrul schimburilor economice între \u0163\u0103rile comuniste – era egal\u0103 cu un dolar, putem socoti aceea\u015fi sum\u0103 \u015fi în dolari.<\/p>\n \tPrin urmare, totalul acestor datorii se ridic\u0103 la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, adic\u0103 1,8 miliarde de euro, la cursul de azi.<\/p>\n \tCu banii ace\u015ftia, am sc\u0103pa de FMI<\/strong><\/p>\n \tDin calculele realizate de anali\u015ftii economici, România va fi nevoit\u0103 s\u0103 se împrumute circa 13 miliarde de euro pân\u0103 la sfâr\u015fitul anului, pentru a acoperi creditele mai vechi. Doar de la începutul anului \u015fi pân\u0103 la finalul lunii august, statul s-a împrumutat de la b\u0103nci \u015fi de la diverse organisme financiare interna\u0163ionale, printre care \u015fi FMI, circa 8 miliarde de euro. Astfel încât cele 21 de miliarde de euro pe care avem s\u0103 le lu\u0103m de la diverse \u0163\u0103ri ar acoperi atât datoriile de anul acesta, cât \u015fi necesarul de bani pân\u0103 la sfâr\u015fitul lui 2010.<\/p>\n \t«Guvernului nu-i pas\u0103 de banii ce pot fi recupera\u0163i»<\/strong><\/span><\/p>\n \tSenatorul PDL Iulian Urban este singurul parlamentar care a adresat o interpelare în Parlamentul României pe tema datoriei Germaniei c\u0103tre \u0163ara noastr\u0103 \u015fi a recuper\u0103rii crean\u0163elor externe.<\/strong><\/p>\n \tDe\u015fi a fost f\u0103cut\u0103 în 31 august, senatorul n-a primit nici pân\u0103 acum vreun r\u0103spuns din partea ministerelor vizate în interpelare, cel de Finan\u0163e \u015fi cel de Externe. “Comisia aceea (n.r. – CIAMICR) pare o fantom\u0103 de care nimeni nu \u015ftie nimic. Eu am cerut inclusiv documentele din mapa profesional\u0103 a fostului ministru de externe al României George Macovescu, în care ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 transcrierea discu\u0163iilor oficiale pe care acesta le-a avut, în 1975, cu oficiali vest-germani tocmai pe tema acelei datorii a Germaniei.<\/p>\n \tDar n-am primit nici un r\u0103spuns sau, chiar \u015fi mai r\u0103u, mi s-a spus c\u0103 anumite documente nu mai sunt de g\u0103sit. \u015ei, repet, activitatea acelei comisii, precum \u015fi componen\u0163a ei concret\u0103 r\u0103mân un mister. Am impresia c\u0103 Guvernului nu-i pas\u0103 de banii care pot fi recupera\u0163i”, ne-a declarat Urban.<\/p>\n \tCioroianu afirm\u0103 c\u0103 recuperarea împrumuturilor dureaz\u0103 mult<\/strong><\/p>\n \tDe\u015fi ne-a declarat c\u0103 nu cunoa\u015fte detaliile concrete ale activit\u0103\u0163ii de recuperare a crean\u0163elor României, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 ac\u0163iune este destul de anevoioas\u0103. “O problem\u0103 ar fi termenele destul de lungi pentru negocieri. Acestea nu se rezolv\u0103 de la o zi la alta sau de la o lun\u0103 la alta. Din câte \u015ftiu, exist\u0103 firme specializate care intermediaz\u0103 \u015fi cump\u0103r\u0103 aceste crean\u0163e. De obicei, se recupereaz\u0103 cam o treime din valoarea lor”, a sus\u0163inut Cioroianu.<\/p>\n \t«Exist\u0103 comisii specializate în negocierea ramburs\u0103rilor»<\/strong><\/p>\n \tDeputatul Nicolae Bud spune c\u0103 datoriile pe care anumite state le au fa\u0163\u0103 de România nu pot fi recuperate decât în condi\u0163iile respect\u0103rii dreptului interna\u0163ional în domeniu. “Practica spune c\u0103 se constituie comisii de analiz\u0103 din partea ambelor state, care au drept scop rezolvarea problemelor existente. \u015etiu c\u0103 România are de primit mul\u0163i bani, chiar dinainte de 1990, de la state c\u0103rora le-a vândut arme sau alimente. Unele \u0163\u0103ri pot nega existen\u0163a datoriilor c\u0103tre România, \u015fi atunci se va ajunge în instan\u0163ele interna\u0163ionale care hot\u0103r\u0103sc cine are dreptate”, a precizat Bud, care este membru în Comisia de Buget-Finan\u0163e a Camerei Deputa\u0163ilor.<\/p>\n \tTopul tarilor datoare Romaniei<\/strong><\/p>\n \t \t <\/p>\n \tRadu Golban si datoria Germaniei catre Romania<\/strong><\/span><\/p>\n \tCine este Radu Golban → N\u0103scut la 18 noiembrie 1973, în Timi\u015foara;<\/p>\n \tÎn aprilie 1988 a plecat din România, fiind stabilit acum în Elve\u0163ia, localitatea St. Gallen;<\/p>\n \tAbsolvent de \u015ftiin\u0163e politice \u015fi drept, Universitatea din Freiburg, Germania;<\/p>\n \tMaster în studii europene avansate, legisla\u0163ie european\u0103, politici economice \u015fi macroeconomice, Universitatea din Basel;<\/p>\n \tDoctor în economie;<\/p>\n \tProfesor la Universitatea de Vest, Timi\u015foara.<\/p>\n \tRadu Golban, economistul care a dezv\u0103luit existen\u0163a datoriei de 19 miliarde de euro a Germaniei fa\u0163\u0103 de România: «Am primit amenin\u0163\u0103ri cu moartea!»<\/p>\n \tEconomistul Radu Golban, cel care a descoperit datoria de 19 miliarde de euro, datând din 1939, a Germaniei c\u0103tre România, spune, într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, c\u0103 documentele g\u0103site \u015fi studiate de el sunt suficiente pentru dovedirea acestei datorii istorice. Dar totul se va prescrie dup\u0103 data de 3.10.2012<\/a>[2]<\/sup><\/small><\/a>! El sus\u0163ine c\u0103, dup\u0103 dezv\u0103luirile f\u0103cute despre acest subiect, i-au fost aduse amenin\u0163\u0103ri cu moartea prin intermediul unui “emisar” român cu rela\u0163ii la cel mai înalt nivel politic.<\/em><\/p>\n \tRadu Golban (37 de ani), omul care se bate, în numele României, pentru recuperarea datoriilor externe, a primit amenin\u0163\u0103ri cu moartea<\/p>\n \tLibertatea: Are sau nu Germania o datorie de aproape 19 miliarde de euro fa\u0163\u0103 de noi?<\/em><\/p>\n \tRadu Golban: Categoric, are! Documentele g\u0103site de mine în arhivele din Elve\u0163ia \u015fi Germania sunt clare. Iar argumentele celor care sus\u0163in c\u0103 România a renun\u0163at la orice desp\u0103gubire de r\u0103zboi fa\u0163\u0103 de statul german, prin Tratatul de la Paris din 1947, nu au nici o relevan\u0163\u0103 sau leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 situa\u0163ie. Aceast\u0103 datorie, care la finele anului 1944 a fost de 1,26 miliarde de m\u0103rci ale Reichului, NU e desp\u0103gubire de r\u0103zboi, ci rezultatul unui tratat economic încheiat înainte de 1 septembrie 1939, în care Germania nu \u015fi-a îndeplinit obliga\u0163iile prev\u0103zute de acesta.<\/p>\n \tPlata datoriilor s-a reactivat în 1990<\/p>\n \tExist\u0103 vreun precedent pentru un astfel de caz?<\/em><\/p>\n \tDa, exist\u0103 situa\u0163ia Elve\u0163iei, care a primit o sum\u0103 de bani, în 1952, tot din partea Germaniei, în contul unei datorii identice cu cea din cazul României, n\u0103scut\u0103 printr- un tratat de reglementare a pl\u0103\u0163ilor semnat tot înaintea izbucnirii celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Prin hot\u0103rârile Conferin\u0163ei de la Londra din 1952-1953, care are statut de tratat interna\u0163ional, se clarific\u0103 exact rezolvarea unor asemenea situa\u0163ii. România se încadreaz\u0103 perfect la articolul 5, alineatul 4 din legile adoptate la acea conferin\u0163\u0103. Conferin\u0163a face, de fapt, leg\u0103tura între datoriile fostului Reich \u015fi RFG-ul de atunci. Chiar dac\u0103 au fost “înghe\u0163ate” pân\u0103 în 1990, prin tratatul de unificare al celor Germanii, plata acelor datorii s-a reactivat.<\/p>\n \t\u015ei chiar sunt aproape 19 miliarde?<\/em><\/p>\n \tSoldul apare clar în documentele g\u0103site de mine, la Banca Reglementelor Interna\u0163ionale din Elve\u0163ia, care e un fel de “banc\u0103 central\u0103 a b\u0103ncilor centrale”, cât \u015fi la arhivele statului german.<\/p>\n \tLa care a\u0163i ad\u0103ugat dobânda, a\u0163i echivalat cu moneda euro de azi \u015fi-au rezultat 19 miliarde de euro.<\/em><\/p>\n \tExact.<\/p>\n \t↑Libertatea a prezentat, ultima dat\u0103 pe 14 octombrie 2010, povestea datoriilor pe care România le mai are de recuperat de la \u0163\u0103rile str\u0103ine<\/p>\n \tDac\u0103 oricum exist\u0103 documentele descoperite de dvs. în Elve\u0163ia \u015fi Germania, mai e nevoie s\u0103 g\u0103sim altele, la noi sau în alt\u0103 parte?<\/em><\/p>\n \tFire\u015fte c\u0103 nu! Cele de acolo sunt dovezi suficiente. De aceea nici nu în\u0163eleg exact ce rost au aceste atitudini, cum c\u0103 România n-ar avea asemenea dovezi. Doar ele exist\u0103, din moment ce eu le-am studiat!<\/p>\n \tCe-ar trebui s\u0103 fac\u0103 statul român, în mod normal?<\/em><\/p>\n \tSimplu: s\u0103 solicite oficial Germaniei un r\u0103spuns în aceast\u0103 chestiune, apoi, în func\u0163ie de r\u0103spuns, s\u0103 înceap\u0103 negocieri. Statul român s\u0103 profite de demersurile din parlamentul german pe aceast\u0103 tem\u0103 \u015fi s\u0103 solicite preciz\u0103ri din partea guvernului german. Este absurd ca în parlamentul german s\u0103 existe trei demersuri pe aceast\u0103 tem\u0103, iar guvernul de la Bucure\u015fti s\u0103 nu dea nici m\u0103car o declara\u0163ie oficial\u0103.<\/p>\n \tVizitat de un fost demnitar român<\/em><\/p>\n \t\u015ei dac\u0103 Germania va tot spune c\u0103 aceste datorii nu mai exist\u0103?<\/em><\/p>\n \tTot prin hot\u0103rârile acelei Conferin\u0163e de la Londra exist\u0103 prevederea înfiin\u0163\u0103rii, la cererea unui stat, a unei Comisii speciale pentru solu\u0163ionarea unor asemenea litigii. Da, da! \u015ei, dup\u0103 aproape 60 de ani, acela e organismul care poate rezolva a\u015fa ceva.<\/p>\n \tÎnaintea acestui interviu mi-a\u0163i povestit c\u0103, dup\u0103 dezv\u0103luirile privind datoria, a\u0163i fost amenin\u0163at…<\/em><\/p>\n \tDa, la un moment dat, toat\u0103 povestea a luat o întors\u0103tur\u0103 cel pu\u0163in ciudat\u0103. Dup\u0103 apari\u0163ia în pres\u0103 a articolului în care vorbeam despre aceast\u0103 datorie, la 17 mai 2010, nemai\u015ftiind prea mult\u0103 lume în România, am încercat, pe internet, s\u0103 contactez o persoan\u0103 despre care citisem c\u0103 e implicat\u0103 cumva în problematica recuper\u0103rii tezaurului românesc de la Moscova. S\u0103-i spunem A.E. Aceasta a fost amabil\u0103, interesat\u0103 \u015fi mi-a propus s\u0103 m\u0103 viziteze în Elve\u0163ia, unde avea oricum drum. Doar c\u0103 n-a venit singur omul, ci împreun\u0103 cu un alt domn, pe care, m\u0103rturisesc, nu-l cuno\u015fteam, eu fiind desprins de situa\u0163ia politic\u0103 din România înc\u0103 din 1988. Dar am în\u0163eles c\u0103 era un fost demnitar în guvernul României de dup\u0103 Revolu\u0163ie. S\u0103-i spunem V.V.G. acestui domn, de altfel, foarte interesant \u015fi cultivat.<\/p>\n \tS-au referit \u015fi la so\u0163ia îns\u0103rcinat\u0103<\/em><\/p>\n \t\u015ei ce-a\u0163i vorbit cu ei?<\/em><\/p>\n \tFire\u015fte c\u0103 despre acea datorie \u015fi despre concluziile mele despre ea. Mi-au spus s\u0103 nu mai discut cu nimeni despre acest subiect, altfel voi periclita recuperarea datoriei. M-au asigurat c\u0103 vor vorbi cu domnul Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, cu ministrul de finan\u0163e \u015fi cu cel de externe despre aceast\u0103 problem\u0103. Mi-am dat seama c\u0103 sunt oameni cu rela\u0163ii la nivel înalt. Dup\u0103 aceea, o vreme, am purtat discu\u0163ii telefonice zilnice cu ambii domni, explicându-le detaliile juridice \u015fi economice ale problemei. Au respins îns\u0103 orice tentativ\u0103 de a mea de a lua direct leg\u0103tura cu vreo oficialitate din România.<\/p>\n \tApoi domnul A.E. a sugerat c\u0103 recuperarea s-ar face mai u\u015for prin Rusia, deoarece în România nu s-ar g\u0103si date în arhive, în schimb s-ar putea folosi arhiva Kremlinului. Sincer, asta m-a derutat, cât\u0103 vreme probele studiate de mine erau suficiente. A\u015fa c\u0103 le-am spus c\u0103 eu fac acest lucru benevol, dar m\u0103 opun oric\u0103rei periclit\u0103ri a rela\u0163iilor româno-germane prin angrenarea altei p\u0103r\u0163i în problem\u0103.<\/p>\n \t\u015ei ce s-a întâmplat?<\/em><\/p>\n \tDup\u0103 înc\u0103 o apari\u0163ie în presa din România, domnul V.V.G. mi-a spus, când l-am sunat în data de 29 august, anul acesta, c\u0103 am înc\u0103lcat conven\u0163ia de a nu mai vorbi despre subiect \u015fi, mai ales, despre sum\u0103. Dar cel mai ciudat a fost când mi-a zis c\u0103 \u015ftie din surse sigure c\u0103 serviciile secrete sunt cu ochii pe mine, din cauz\u0103 c\u0103 le-a\u015f fi deranjat prin dezv\u0103luirile mele despre acea datorie \u015fi c\u0103 via\u0163a mi-ar fi în pericol. Am primit amenin\u0163\u0103ri cu moartea! Apoi, a pomenit \u015fi de pericolul ce o poate pa\u015fte pe so\u0163ia mea, care era îns\u0103rcinat\u0103. Asta m-a derutat de-a binelea. Parc\u0103 abia plonjasem într-un film cu spioni \u015fi agen\u0163i secre\u0163i.<\/p>\n \tCum a\u0163i reac\u0163ionat?<\/em><\/p>\n \tAm considerat necesar s\u0103 m\u0103 duc la Poli\u0163ia din St. Gallen, ora\u015ful elve\u0163ian în care stau, \u015fi s\u0103 depun o plângere.Nu neap\u0103rat contra domnului V.V.G., dar am men\u0163ionat numele acestuia ca fiind cel care mi-a transmis amenin\u0163area.<\/p>\n \tTotul se prescrie pe 3 octombrie 2012<\/p>\n \t\u015ei ce crede\u0163i c\u0103 se va întâmpla mai departe?<\/em><\/p>\n \tEu sper c\u0103 nimic r\u0103u sau absurd. Ce am f\u0103cut am f\u0103cut pentru România. Mai r\u0103mâne ca \u015fi România ori cei cu putere de acolo s\u0103 doreasc\u0103 a face ceva. Îns\u0103 cât mai e timp, pentru c\u0103 datoria aceasta \u015fi orice preten\u0163ie pe aceast\u0103 tem\u0103, tot conform legisla\u0163iei, se vor prescrie începând cu 3 octombrie 2012!<\/p>\n \tIs\u0103rescu s-a ar\u0103tat interesat<\/em><\/p>\n \tReferitor la interesul oficialit\u0103\u0163ilor române în acest caz, Radu Golban a precizat: “Am trimis ini\u0163ial o adres\u0103 c\u0103tre BNR \u015fi o peti\u0163ie c\u0103tre Pre\u015fedin\u0163ia României. R\u0103spunsurile nu au fost încurajatoare. Dar am fost în \u0163ar\u0103 \u015fi mi s-a promis c\u0103 voi fi primit de pre\u015fedintele B\u0103sescu, îns\u0103 nu s-a mai putut. Am în\u0163eles c\u0103 era vorba de schimbarea ministrului de interne \u015fi era ocupat. Dar am avut o discu\u0163ie foarte interesant\u0103 cu domnul Is\u0103rescu, guvernatorul BNR. Acolo am sim\u0163it cel mai mare interes pentru problema ridicat\u0103 de mine. Mi s-a mai propus s\u0103 devin consilier al actualului ministru de finan\u0163e, dar, dup\u0103 dou\u0103 întrevederi pe fug\u0103, domnul ministru Ialomi\u0163ianu mi-a spus c\u0103 nu are nevoie de mine”.<\/p>\n \tMarius Zgureanu<\/strong><\/p>\n \tAuthors: George GMT<\/p>\n![\"Romnaia](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/3_0_image003.jpg\" "\\"image003\\"")
{{all}}<\/p>\n\n \t\tReferences<\/h3>\n
\n