{"id":1730,"date":"2012-07-09T08:31:04","date_gmt":"2012-07-09T08:31:04","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1730"},"modified":"2012-07-09T08:31:04","modified_gmt":"2012-07-09T08:31:04","slug":"activitati-de-spionaj-in-romania-in-timpul-si-imediat-dupa-wwii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1730","title":{"rendered":"Frank Wisner, un as al spionajului american pe fronturile r\u0103zboiului rece"},"content":{"rendered":"

\t\"\"<\/span><\/p>\n

\tLa numai c\u00e2teva zile dup\u0103 lovitura de stat (sau de palat) de la 23 august 1944, \u00een urma c\u0103reia Rom\u00e2nia ie\u015fea din r\u0103zboi, \u00eentorc\u00e2nd armele contra fostului aliat german, c\u00e2mpul de avia\u0163ie Pope\u015fti-Leordeni cuno\u015ftea o agita\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103. \u00cen timp ce trupele hitleriste se g\u0103seau \u00eenc\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii, iar ru\u015fii se aflau la por\u0163ile Bucure\u015ftilor, o forma\u0163ie de cvadrimotoare americane de tip Fort\u0103re\u0163e zbur\u0103toare (B-17) ducea la bun sf\u00e2r\u015fit o ac\u0163iune de rar\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103: evacuarea aviatorilor SUA (peste o mie) c\u0103zu\u0163i prizonieri \u00een b\u0103t\u0103liile anterioare de pe cerul rom\u00e2nesc. Reu\u015fita acestei opera\u0163iuni, declan\u015fat\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 cooperare cu partea rom\u00e2n\u0103, a indispus vizibil pe sovietici, care ar fi dorit s\u0103-\u015fi aroge meritul \u201eeliber\u0103rii\u201c aviatorilor americani, tot a\u015fa cum aveau s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 i-au \u201eeliberat\u201c pe rom\u00e2ni, de\u015fi ace\u015ftia o f\u0103cuser\u0103 ei singuri. <\/em><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"\"<\/a><\/p>\n

\tLa numai c\u00e2teva zile dup\u0103 lovitura de stat (sau de palat) de la 23 august 1944, \u00een urma c\u0103reia Rom\u00e2nia ie\u015fea din r\u0103zboi, \u00eentorc\u00e2nd armele contra fostului aliat german, c\u00e2mpul de avia\u0163ie Pope\u015fti-Leordeni cuno\u015ftea o agita\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103. \u00cen timp ce trupele hitleriste se g\u0103seau \u00eenc\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii, iar ru\u015fii se aflau la por\u0163ile Bucure\u015ftilor, o forma\u0163ie de cvadrimotoare americane de tip Fort\u0103re\u0163e zbur\u0103toare (B-17) ducea la bun sf\u00e2r\u015fit o ac\u0163iune de rar\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103: evacuarea aviatorilor SUA (peste o mie) c\u0103zu\u0163i prizonieri \u00een b\u0103t\u0103liile anterioare de pe cerul rom\u00e2nesc. Reu\u015fita acestei opera\u0163iuni, declan\u015fat\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 cooperare cu partea rom\u00e2n\u0103, a indispus vizibil pe sovietici, care ar fi dorit s\u0103-\u015fi aroge meritul \u201eeliber\u0103rii\u201c aviatorilor americani, tot a\u015fa cum aveau s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 i-au \u201eeliberat\u201c pe rom\u00e2ni, de\u015fi ace\u015ftia o f\u0103cuser\u0103 ei singuri. Dac\u0103 ac\u0163iunea a izbutit, poate, peste a\u015ftept\u0103ri, aceasta se datoreaz\u0103, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, leg\u0103turii dintre noile autorit\u0103\u0163i rom\u00e2ne \u015fi conducerea \u201eUS Air Force\u201c, impecabil asigurat\u0103 de unul din tinerii ofi\u0163eri ai structurilor militare informative americane OSS (Office of Strategic Services), aflat sub acoperire la Istanbul. Numele s\u0103u? Frank G. Wisner. Repatrierea cu succes, de sub nasul nem\u0163ilor \u015fi al ru\u015filor, a prizonierilor americani din Rom\u00e2nia avea s\u0103-i deschid\u0103 larg calea unei str\u0103lucite cariere \u00een riscanta \u015fi delicata profesiune de spion, a doua ca vechime din istoria omenirii. Prima consecin\u0163\u0103: a fost imediat mutat de la Istanbul la Bucure\u015fti.<\/em><\/strong><\/p>\n

\tVl\u0103star al unei familii avute, st\u0103p\u00e2n\u0103 pe o bun\u0103 parte a or\u0103\u015felului Laurel (Mississippi), unde s-a n\u0103scut (\u00een 1909), Frank Gardiner Wisner a urmat studii de drept la Universitatea din Virginia. Aici s-a remarcat prin calit\u0103\u0163ile sale sportive, care i-ar fi putut permite s\u0103 ajung\u0103 un atlet de frunte dac\u0103 nu ar fi suferit de un diabet ereditar. Dup\u0103 absolvire, a lucrat o vreme pentru o firm\u0103 de avocatur\u0103 de pe Wall Street, dar s-a plictisit repede, astfel \u00eenc\u00e2t cu \u015fase luni \u00eenainte de atacul japonez de la Pearl Harbor (7 decembrie 1941) a decis s\u0103 se \u00eenroleze \u00een r\u00e2ndurile flotei militare americane, unde va fi repartizat la oficiul de cenzur\u0103. Nici aceast\u0103 func\u0163ie nu \u00eel mul\u0163ume\u015fte \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 transferul la organiza\u0163ia central\u0103 de spionaj OSS, nou \u00eenfiin\u0163at\u0103 dup\u0103 intrarea Americii \u00een r\u0103zboi. Aici \u00ee\u015fi va afla, \u00een fine, adev\u0103rata voca\u0163ie.<\/p>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\tPloaie de bombe la Ploie\u015fti \u015fi Bucure\u015fti<\/strong><\/h2>\n

\t\u00cen iunie 1944 este numit la rezidentura de spionaj a SUA din Istanbul, atribu\u0163iile sale secrete incluz\u00e2nd \u015fi recuperarea pe orice c\u0103i a prizonierilor americani din zona balcanic\u0103. Grosul acestor prizonieri, proveni\u0163i din r\u00e2ndul for\u0163elor aeriene, se g\u0103sea \u00een Rom\u00e2nia, unde, de la un anumit moment \u00eencolo, avia\u0163ia american\u0103 s-a dovedit deosebit de activ\u0103. Un prim raid aerian \u2013 \u00eempotriva Ploie\u015ftilor \u2013 efectuat de 12 bombardiere B-24 (\u201eLiberator\u201c<\/em>), cu baza de pornire \u00een Egipt, a fost semnalat la 12 iunie 1942, sold\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 cu rezultate practic nule. De aceea, probabil, istoriografia american\u0103 nici nu face caz \u00een jurul s\u0103u. \u00cen schimb, cel de-al doilea raid, viz\u00e2nd acela\u015fi obiectiv, zona petrolifer\u0103 Ploie\u015fti, care a avut loc la mai mult de un an distan\u0163\u0103 (la 1 august 1943) \u015fi care a pornit de la baza aerian\u0103 Benghazi din Libia, fiind cunoscut sub numele de cod \u201eTidal Wave\u201c<\/em>(Vulturul nimicitor), a provocat pagube \u00eensemnate rafin\u0103riilor din Valea Prahovei, dar ma\u015fin\u0103ria de r\u0103zboi german\u0103 nu a avut de suferit prea mult, datorit\u0103 rezervelor de carburant preg\u0103tite din vreme.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tAvia\u0163ia american\u0103 a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u0163a \u00eenver\u015funat\u0103 a artileriei antiaeriene \u015fi a avioanelor de v\u00e2n\u0103toare germane \u015fi rom\u00e2ne (Ploie\u015ftii fiind considera\u0163i, din acest punct de vedere, centrul cel mai bine protejat de pe continentul european, imediat dup\u0103 Berlin). Pierderile \u00eenregistrate s-au situat cam la 40 la sut\u0103 din efectivele ini\u0163iale (de men\u0163ionat c\u0103 unele bombardiere s-au pierdut pe drum, at\u00e2t la ducere c\u00e2t \u015fi la \u00eentoarcere), \u00een lucr\u0103rile americane de specialitate episodul fiind cunoscut ca \u201eDumineca neagr\u0103\u201c (\u201eBlack Sunday\u201c<\/em>). Dup\u0103 o pauz\u0103 de opt luni, \u00een care r\u0103stimp nem\u0163ii credeau c\u0103 americanii au renun\u0163at s\u0103 mai bombardeze Ploie\u015ftii, atacurile au fost reluate, cu for\u0163\u0103 sporit\u0103, \u00een serie, \u00eentre 5 aprilie \u015fi 19 august 1944 (\u201eB\u0103t\u0103lia Ploie\u015ftilor\u201c). De data aceasta drumurile parcurse de avia\u0163ia atacatoare erau mult scurtate, baza de pornire nu mai era la Benghazi \u00een Africa, ci la Foggia \u00een Italia, pagubele produse rafin\u0103riilor fiind mult mai mari, iar pierderile \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei din cele mai dureroase.<\/p>\n

\tDevastator a fost \u015fi raidul din 4 aprilie 1944 \u00eempotriva Bucure\u015ftilor. A fost grav avariat\u0103 Gara de Nord, a fost distrus\u0103 \u00een bun\u0103 parte Calea Grivi\u0163ei, de la gar\u0103 \u00een sus, au fost serios lovite mai multe cl\u0103diri din Centrul Capitalei. Au murit atunci nu mai pu\u0163in de 2.942 de rom\u00e2ni, iar 2.162 au fost r\u0103ni\u0163i. Tragic\u0103 a fost soarta a mai multor sute de moldoveni retra\u015fi din fa\u0163a urgiei sovietice, care se aflau \u00een Gara de Nord \u00een vagoane de cale ferat\u0103, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 plece spre locurile unde urmau s\u0103 fie rea\u015feza\u0163i. \u015ei la Bucure\u015fti, raidurile ucig\u0103toare au continuat, deosebit de distrug\u0103tor, fiind cel din 7 mai, c\u00e2nd asupra ora\u015fului s-a ab\u0103tut o ploaie cople\u015fitoare de bombe incendiare. Presa vremii a descris \u00een termenii cei mai sugestivi Bucure\u015ftii sub bombe, reportajele din \u201eUniversul\u201c semnate de I. Dumitru, un remarcabil gazetar din acea perioad\u0103, pe nedrept dat azi uit\u0103rii, av\u00e2nd valoarea unui document istoric. Una din cl\u0103dirile avariate atunci a fost cea a cinematografului \u201eExcelsior\u201c, din apropierea Pie\u0163ei Palatului, unde rula filmul \u201eCine a ucis pe Mo\u015f Cr\u0103ciun\u201c (\u201eQui a tu\u00e9 le P\u00e8re No\u00ebl?\u201c), al regizorului francez Christian-Jaque. \u00cen ciuda avariilor, a r\u0103mas neatins afi\u015ful filmului, pe care, ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea din titlu, o m\u00e2n\u0103 anonim\u0103 a scris \u201eAmericanii\u201c. Rom\u00e2nii au \u015ftiut s\u0103-\u015fi p\u0103streze un amar sim\u0163 al umorului chiar \u015fi \u00een momente at\u00e2t de dureroase.<\/p>\n

\tSarcina imediat\u0103, recuperarea prizonierilor americani…<\/strong><\/h2>\n

\tFrank Wisner nu a r\u0103mas, poate, indiferent fa\u0163\u0103 de cele v\u0103zute la Bucure\u015fti, unde a sosit, sub acoperirea de membru al misiunii militare americane, imediat dup\u0103 23 august, mai ales c\u0103 la aceste distrugeri s-au ad\u0103ugat acum \u015fi cele provocate, \u00een chip de represalii, de avia\u0163ia german\u0103. Pe de alt\u0103 parte, el a remarcat omenia cu care autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti, ca \u015fi popula\u0163ia au tratat pe prizonierii americani. Este \u015fi ceea ce se nota \u00een micul ghid distribuit aviatorilor \u00eenaintea zborurilor despre poporul rom\u00e2n, \u00een special \u0163\u0103ranii, care \u201esunt cinsti\u0163i, prieteno\u015fi, buni \u015fi ospitalieri cu str\u0103inii. Ei \u00eei iubesc pe francezi, englezi \u015fi americani \u015fi se tem de ru\u015fi\u201c. <\/strong><\/em>Despre tratamentul bun de care au beneficiat au vorbit chiar prizonierii \u00een scrisorile trimise acas\u0103, ca \u015fi \u00een declara\u0163iile f\u0103cute dup\u0103 eliberare. Gr\u0103itoare sunt \u015fi imaginile din filmul documentar \u201eCavalerii cerului. R\u0103zboi deasupra Rom\u00e2niei\u201c<\/em>al t\u00e2n\u0103rului cineast american de origine rom\u00e2n\u0103 Nicholas Dim\u0103ncescu, disp\u0103rut tragic la \u00eenceputul carierei.<\/p>\n

\tPrizonierii au beneficiat de condi\u0163ii de cazare \u015fi hran\u0103 mai mult dec\u00e2t mul\u0163umitoare, inclusiv \u00een sta\u0163iuni ca Sinaia \u015fi Timi\u015ful de Jos, puteau juca \u015fah, ping-pong sau volei, primeau pachete nu numai prin intermediul Crucii Ro\u015fii, ci \u015fi direct, din partea unor doamne din \u00eenalta protipendad\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Printre acestea deosebit de activ\u0103 a fost prin\u0163esa Ecaterina Caradja (Caragea), poreclit\u0103 de aviatorii americani \u201e\u00cengerul Ploie\u015ftilor\u201c<\/em>, unul din ace\u015ftia, Richard W. Britt, dedic\u00e2ndu-i multe decenii mai t\u00e2rziu (1988), o carte emo\u0163ionant\u0103.<\/p>\n

\tLa 27 august 1944, ca urmare a \u00een\u0163elegerii perfectate cu partea rom\u00e2n\u0103, ofi\u0163erul cu gradul cel mai \u00eenalt dintre fo\u015ftii prizonieri (elibera\u0163i, \u00eentre timp), locotenent colonelul James Gunn era transportat, a\u015fa cum ceruse, la Foggia, \u00een str\u00e2mtul compartiment rezervat, de regul\u0103, aparaturii radio al unui avion de v\u00e2n\u0103toare cu un singur loc \u201eMesserschmitt \u2013 109\u201c<\/em>, de c\u0103tre asul avia\u0163ei rom\u00e2ne, c\u0103pitanul Constantin \u201eB\u00e2zu\u201c Cantacuzino (v\u0103rul Ecaterinei Caradja). Sosirea pilotului rom\u00e2n \u015fi a \u201epasagerului\u201c s\u0103u a fost salutat\u0103 cu urale, autorit\u0103\u0163ile de resort ale avia\u0163iei militare americane trec\u00e2nd, f\u0103r\u0103 r\u0103gaz, la \u00eentocmirea unor planuri pentru: a) neutralizarea bazei aeriene de la B\u0103neasa, de unde avioanele germane bombardau f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere Bucure\u015ftii, fiind distruse \u015fi a\u015fa numita Cas\u0103 Nou\u0103 a Palatului Regal (unde fusese arestat Antonescu), precum \u015fi Teatrul Na\u0163ional \u015fi serios avariat Palatul Telefoanelor, pe atunci edificiul cel mai \u00eenalt al Capitalei; \u015fi b) evacuarea prizonierilor americani. La acest din urm\u0103 punct intr\u0103 \u00een scen\u0103 \u015fi ofi\u0163erul OSS Frank Wisner.<\/p>\n

\tOpera\u0163iunea de recuperare a prizonierilor a decurs cu precizia unui metronom. C\u00e2te o \u201eFort\u0103rea\u0163\u0103 zbur\u0103toare\u201c <\/em>(B-17) din forma\u0163ia de 55 de aparate, care (\u00eenso\u0163it\u0103 de avioane de v\u00e2n\u0103toare) decolase din Italia, ateriza pe c\u00e2mpul aerian de la Pope\u015fti-Leordeni (capacitatea acestuia at\u00e2ta permitea) \u015fi, dup\u0103 ce \u00eembarca, \u00een spa\u0163iul din interior, special reamenajat \u00een acest scop, un loc de 20 de \u201epasageri\u201c (mai mul\u0163i nu \u00eenc\u0103peau), \u00ee\u015fi lua \u00eenapoi zborul, locul de pe pist\u0103 urm\u00e2nd a fi luat de un altul din ace\u015fti gigan\u0163i ai v\u0103zduhului. \u00cen scurt r\u0103stimp, au fost repatria\u0163i 1.117 fo\u015fti prizonieri americani, plus vreo 30 de englezi (Bucure\u015ftii au fost bombarda\u0163i, \u00een scopuri care urm\u0103reau mai mult demoralizarea popula\u0163iei, de avioane britanice, dar numai \u00een timpul nop\u0163ii, \u00een vreme ce raidurile americane erau efectuate doar ziua) \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\t… \u015ei cea de perspectiv\u0103: spionarea aliatului sovietic<\/strong><\/h2>\n

\tMisiunea lui Wisner de a veghea la buna desf\u0103\u015furare a acestei complicate opera\u0163iuni lua astfel sf\u00e2r\u015fit, dar acum el primea alta, ultrasecret\u0103, aceea de a monitoriza cu aten\u0163ie, pentru a descifra care le sunt inten\u0163iile, ac\u0163iunile trupelor sovietice de ocupa\u0163ie, ca \u015fi ale marionetelor lor locale. \u00cen acest sens, dispun\u00e2nd de fonduri substan\u0163iale, reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi creeze o re\u0163ea informativ\u0103, inclusiv la nivelul anumitor e\u015faloane ale partidului comunist, ba chiar s\u0103 penetreze, dup\u0103 c\u00e2t se pare, \u015fi r\u00e2ndurile ocupan\u0163ilor. Cele aflate \u00eel nelini\u015ftesc profund, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 ru\u015fii nu numai c\u0103 nu au de g\u00e2nd s\u0103 se retrag\u0103 din Rom\u00e2nia, nu numai c\u0103 sprijin\u0103 pe toate c\u0103ile minisculul dar tot mai agresivul partid comunist s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe putere, dar urm\u0103resc s\u0103-\u015fi extind\u0103 domina\u0163ia asupra \u00eentregii Europe r\u0103s\u0103ritene \u015fi chiar mai departe. Pe de alt\u0103 parte, nu putea ignora nici ho\u0163iile, jafurile (\u201eDavai cias!\u201c<\/em>) \u015fi violurile necurmate comise de ocupan\u0163ii ru\u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u201eeliberat\u0103\u201c. Repetatele sale semnale de alarm\u0103, trimise Centralei r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 ecou. Mai mult, de\u015fi prieten, \u015feful OSS, generalul William Donovan \u00eei atrage aten\u0163ia s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la orice ac\u0163iuni care ar putea fi intrepretate ca indic\u00e2nd \u201eostilitate fa\u0163\u0103 de Rusia\u201c<\/em>.<\/p>\n

\tVizibil ofuscat, Wisner r\u0103spunde c\u0103 manifest\u0103 grij\u0103 maxim\u0103 s\u0103 nu apar\u0103 c\u0103 \u0163ine partea guvernului rom\u00e2n \u00eempotriva ru\u015filor \u015fi a comuni\u015ftilor locali. Adev\u0103rul este c\u0103 se implic\u0103 tot mai mult \u00een politica intern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u015etirile care \u00eei parvin din partea surselor sale informative, ca \u015fi prin intermediul str\u00e2nselor sale rela\u0163ii cu elita politic\u0103 \u015fi monden\u0103 bucure\u015ftean\u0103, inclusiv cu cercurile cele mai \u00eenalte ale Palatului Regal (unde avea por\u0163i larg deschise), \u00eei \u00eent\u0103resc suspiciunile c\u0103 pericolul comuniz\u0103rii Rom\u00e2niei \u015fi a estului european \u00een ansamblu e tot mai aproape. Frustr\u0103rile resim\u0163ite ca urmare a con\u015ftiin\u0163ei unei asemenea realit\u0103\u0163i, dar \u015fi impulsurile specifice tinere\u0163ii \u00eel \u00eemping \u00eentr-un v\u00e2rtej al pl\u0103cerilor \u015fi distrac\u0163iilor care suscit\u0103 anumite ridic\u0103ri din spr\u00e2ncene din partea micii comunit\u0103\u0163i americane ce \u00eencepea s\u0103 se constituie la Bucure\u015fti. Una din colaboratoarele misiunii americane, Beverly Bowie, avea s\u0103 publice (\u00een 1947) romanul cu cheie \u201eOperation Bughouse\u201c <\/em>(\u201eOpera\u0163iunea Casa de nebuni\u201c) \u00een care Wisner este prezentat, sub numele comandorului Dowe, ca un agent OSS paranoic, care implor\u0103 Washingtonul s\u0103 declare r\u0103zboi Uniunii Sovietice.<\/p>\n

\tComunizarea Rom\u00e2niei, \u201ecel mai mare \u015foc moral\u201c<\/strong><\/h2>\n

\tFapt este c\u0103 Wisner \u2013 \u00een ciuda unor excese \u00een via\u0163a personal\u0103 \u2013 nu era deloc paranoic c\u00e2nd era vorba de URSS \u015fi de ceea ce f\u0103cea \u00een Rom\u00e2nia. La \u00eenceputul lui ianuarie 1945, la ordinul lui Stalin, to\u0163i rom\u00e2nii de etnie german\u0103, b\u0103rba\u0163ii cu v\u00e2rste \u00eentre 17 \u015fi 45 de ani, iar femeile \u00eentre 18 \u015fi 30 de ani, au fost trimi\u015fi la munc\u0103 for\u0163at\u0103 \u00een URSS. Aceste criterii de v\u00e2rst\u0103 nu au fost \u00eens\u0103 respectate, \u00eenregistr\u00e2ndu-se nenum\u0103rate abuzuri. Etnicii germani, ai c\u0103ror str\u0103mo\u015fi se stabiliser\u0103 cu secole \u00een urm\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103, au fost smul\u015fi cu brutalitate din casele lor \u015fi deporta\u0163i \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u00een vagoane pentru vite. T\u00e2n\u0103rul ofi\u0163er OSS a fost martor ocular al unor scene sf\u00e2\u015fietoare, care au l\u0103sat urme ad\u00e2nci asupra sa. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 aceea, sub protec\u0163ia tancurilor sovietice, comuni\u015ftii preluau, \u00een mod inexorabil fr\u00e2iele puterii, instalarea la 6 martie 1945, a guvernului Petru Groza pecetluind o stare de fapt. C\u0103derea \u0163\u0103rii sub jugul comunist va fi pentru rezidentul OSS, cum avea s\u0103 afirme el \u00eensu\u015fi mai t\u00e2rziu, \u201ecel mai mare \u015foc moral\u201c<\/em> al vie\u0163ii sale. Profund dezgustat c\u0103 nu s-a dat curs sesiz\u0103rilor sale tot mai presante trimise Washingtonului, Wisner \u00ee\u015fi cere transferul. Sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, c\u00e2nd r\u0103zboiul era pe terminate, \u00eel va g\u0103si ca ofi\u0163er de informa\u0163ii \u00een ora\u015ful german Wiesbaden, proasp\u0103t capturat de americani.<\/p>\n

\tSe \u00eencheia pentru traseul profesional al lui Frank Wisner (dar \u015fi pentru istoria vechii Rom\u00e2nii) un capitol extrem de important. Ascensiunea lui de aici va \u00eencepe \u015fi, \u00een timp, va c\u0103p\u0103ta propor\u0163ii de legend\u0103, chiar dac\u0103 misiunea pe care singur \u015fi-a asumat-o, de a sc\u0103pa pe rom\u00e2ni de comunism, nu a reu\u015fit \u015fi, \u00een condi\u0163iile date, nu putea reu\u015fi. \u00cen ciuda e\u015fecului, i-a r\u0103mas consolarea c\u0103 \u00een perioada redus\u0103, de numai \u015fase luni, c\u00e2nd el a condus reziden\u0163a, prezen\u0163a OSS \u00een Rom\u00e2nia a fost din cele mai active. Este ceea ce reiese cu prisosin\u0163\u0103 at\u00e2t din studiul \u201eThe OSS in Romania, 1944-1945: An Intelligence Operation in the Early Cold War\u201c <\/em>(\u201eOSS \u00een Rom\u00e2nia, 1944-1945: Opera\u0163iune informativ\u0103 \u00een anii de \u00eenceput ai r\u0103zboiului rece\u201c), ap\u0103rut\u0103 \u00een 1994, pe baza unor documente americane declasificate, \u00een publica\u0163ia britanic\u0103 de specialitate online \u201eInteligence and National Security\u201c<\/em>, sub semn\u0103tura lui Eduard Mark, c\u00e2t \u015fi din volumul cercet\u0103torului american Evan Thomas, ap\u0103rut un an mai t\u00e2rziu, \u201eThe Very Best Man: The Daring Early Years of the CIA\u201c <\/em>(\u201eOamenii cu adev\u0103r cei mai buni: \u00eendr\u0103zne\u0163ii ani de \u00eenceput ai CIA\u201c). Sunt lucr\u0103ri de cert interes pentru istoria recent\u0103 a \u0163\u0103rii noastre, a c\u0103ror traducere s-ar impune.<\/p>\n

\t\u00cen schimb, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de regul\u0103, cu \u201elupt\u0103torii din umbr\u0103\u201c, iconografia disponibil\u0103 e mult mai s\u0103rac\u0103 \u00een ce-l prive\u015fte pe Wisner, cu at\u00e2t mai pre\u0163ioase fiind imaginile incluse \u00eentr-un documentar (despre regele Mihai) din extrem de interesantul serial Tv \u201eWar Stories\u201c (\u201ePove\u015fti de r\u0103zboi\u201c), semnat de colonelul (r) Oliver North, el \u00eensu\u015fi fost agent (celebru) al serviciilor speciale americane.<\/p>\n

\tDup\u0103 opera\u0163iunea \u201ePaperclip\u201c, \u00eentoarcerea la via\u0163a civil\u0103<\/strong><\/h2>\n

\tLa Wiesbaden, Frank Wisner nu va r\u0103m\u00e2ne cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate, ci \u00ee\u015fi va aduce partea de contribu\u0163ie la opera\u0163iunea \u201ePaperclip\u201c<\/em> (Agrafa de birou) viz\u00e2nd racolarea \u2013 \u00een \u00eemprejur\u0103rile sf\u00e2r\u015fitului de r\u0103zboi -a unor savan\u0163i germani de top pentru a lucra \u00een SUA. Cu ajutorul unor asemenea savan\u0163i, \u00een frunte cu Wernher von Braun, America a putut demara programul de construire a rachetelor cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune \u015fi a navei spa\u0163iale \u201eApollo\u201c care, pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, a permis unui om s\u0103 pun\u0103 piciorul pe Lun\u0103. Ofi\u0163erul de informa\u0163ii americane nu avea \u00eens\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prea mult timp \u00een partea Germaniei aflat\u0103 sub ocupa\u0163ia alia\u0163ilor anglo-americani.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tLa 20 septembrie 1945, la scurt\u0103 vreme dup\u0103 \u00eencheierea opera\u0163iunilor militare \u015fi pe frontul Pacificului, prin capitularea Japoniei, pre\u015fedintele Harry Truman decidea, printr-un Ordin Executiv, desfiin\u0163area Oficiului Serviciilor Strategice, socotind, ca \u015fi majoritatea membrilor Congresului american, de altminteri, c\u0103 acest organism de spionaj, \u00eenfiin\u0163at \u00een iunie 1942, de predecesorul s\u0103u Roosevelt, ca urmare a necesit\u0103\u0163ii impuse de r\u0103zboi, nu-\u015fi mai avea rostul \u00een timp de pace. \u00cen plus, nu prea \u00eel simpatiza pe \u015feful OSS, generalul Donovan, pentru care are, \u00een jurnalul s\u0103u, cuvinte deloc m\u0103gulitoare. Atribu\u0163iile OSS, sever limitate, au fost preluate parte de c\u0103tre Departamentul de Stat \u2013 \u015fi anume serviciile de analiz\u0103 \u015fi documentare \u2013 parte c\u0103tre Departamentul de R\u0103zboi \u2013 serviciile operative, acestea din urm\u0103 primind numele \u201eStrategic Services Unit\u201c <\/em>(SSU), similar cu cel al desfiin\u0163atului Oficiu. Datorit\u0103 excesului s\u0103u de zel profesional, Wisner nu era privit cu ochi buni de conducerea nou numit\u0103 a SSU \u015fi s-a v\u0103zut \u00een situ\u0163ia de a se \u00eentoarce, \u00een iarna lui 1946, la cabinetul de avocatur\u0103 de unde plecase. \u00centr-o situa\u0163ie similar\u0103 se afla \u015fi fostul agent de frunte al OSS, Allen Dulles, care, din postul s\u0103u sub acoperire din Elve\u0163ia, condusese cu m\u0103iestrie, \u00een timpul r\u0103zboiului, re\u0163eaua informativ\u0103 american\u0103 din Vestul Europei. Cei doi se cuno\u015fteau bine, ambii regretau activitatea din trecutul recent a OSS, aveau \u00een s\u00e2nge munca informativ\u0103 \u015fi ardeau de ner\u0103bdare s\u0103 revin\u0103 \u00een arena spionajului de anvergur\u0103.<\/p>\n

\tDin nou, combatant \u00een r\u0103zboiul umbrelor<\/strong><\/h2>\n

\tRealit\u0103\u0163ile aveau s\u0103 le fie \u00een cur\u00e2nd favorabile. Politica URSS devenea tot mai agresiv\u0103. R\u0103zboiul rece lua \u00een tot mai mare m\u0103sur\u0103 \u2013 \u015fi pentru multe decenii \u2013 locul celui cald. \u00cenc\u0103 \u00een martie 1946, \u00een faimosul s\u0103u discurs de la Fulton (SUA), Winston Churchill declara c\u0103 de la Stettin pe \u0163\u0103rmul Balticii \u015fi p\u00e2n\u0103 la Trieste, la Adriatica, \u201eo cortin\u0103 de fier s-a a\u015fezat de-a curmezi\u015ful Europei\u201c<\/em>\u015fi enumera Bucure\u015ftii printre capitalele captive \u201esferei de influen\u0163\u0103 sovietice\u201c<\/em>.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\tFostul premier britanic uita \u201eun mic am\u0103nunt\u201c, c\u0103 prin \u201eacordul de procentaje\u201c, propus chiar de el lui Stalin, la Moscova, \u00een octombrie 1944, Rom\u00e2nia s-a pomenit aruncat\u0103 \u00een bra\u0163ele colosului sovietic. Iar termenul \u201ecortina de fier\u201c nu str\u0103lucea \u00een privin\u0163a originalit\u0103\u0163ii: \u00eel folosise \u00eenaintea lui… Goebbels.<\/p>\n

\tCu patru zile mai devreme dec\u00e2t cuv\u00e2ntarea de la Fulton, diplomatul american George Kennan, \u00eentr-o depe\u015fe trimis\u0103 de la Moscova, unde se afla la post \u015fi cunoscut\u0103 \u00een istoria diploma\u0163iei ca \u201eTelegrama cea lung\u0103\u201c<\/em>, avertiza c\u0103 URSS nu crede cu sinceritate \u00een posibilitatea unei coexisten\u0163e pa\u015fnice de durat\u0103 cu lumea capitalist\u0103 \u015fi c\u0103 scopul ei neclintit este promovarea cauzei comuniste. Un an \u015fi ceva mai t\u00e2rziu, tot el \u00een articolul considerat ast\u0103zi clasic \u201eSursele conduitei sovietice\u201c,<\/em> publicat \u00een num\u0103rul din iulie 1947 al revistei \u201eForeign Affairs\u201c<\/em> \u015fi semnat cu ini\u0163iala X<\/em>, sublinia necesitatea ca politica expansionist\u0103 a regimului de la Moscova s\u0103 fie \u201e\u00eengr\u0103dit\u0103\u201c (\u201econtained\u201c<\/em>) \u00een regiunile de importan\u0163\u0103 strategic\u0103 vital\u0103 pentru Statele Unite. Argumentele prezentate \u00een aceste dou\u0103 documente fundamentale ale r\u0103zboiului rece au stat la baza a\u015fa numitei \u201edoctrine Truman\u201c<\/em> \u015fi a \u201epoliticii de \u00eengr\u0103dire\u201c (\u201econtainment\u201c<\/em>) ca materializarea direct\u0103 a ei.<\/p>\n

\tR\u0103spunderi de seam\u0103: coordonarea tuturor opera\u0163iunilor clandestine<\/strong><\/h2>\n

\tAcestea sunt condi\u0163iile \u00een care, \u00een septembrie 1947, lua fiin\u0163\u0103 \u201eCentral Intelligence Agency\u201c \u2013 <\/em>Agen\u0163ia Central\u0103 de Informa\u0163ii, a c\u0103rei sigl\u0103, CIA, a devenit celebr\u0103 \u00een \u00eentreaga lume. De\u015fi era prima organiza\u0163ie civil\u0103 de spionaj din istoria Americii, primii doi directori ai s\u0103i au fost militari: contra-amiralul Roscoe Hillenhoetter \u015fi generalul Walter Bedell Smith, abia cel de-al treilea, Allen Dulles, fiind civil (a ocupat postul \u00eentre 1953 \u015fi 1961).<\/p>\n

\tWisner, bunul prieten al acestuia din urm\u0103, bine \u00een\u0163eles, jubila, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 acum meseria de spion este la pre\u0163 \u015fi \u00een vreme de pace. La \u00eenceput a preferat oferta secretarului de stat Dean Acheson de a r\u0103spunde de Oficiul Teritoriilor Ocupate (Office of Occupied Territories),<\/em> care formal era subordonat Departamentului de Stat, dar al c\u0103rui atribu\u0163ii erau de natur\u0103 pur informativ\u0103. S-a apucat imediat de treab\u0103, dar nu avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mult timp \u00een postul \u00eencredin\u0163at, pentru c\u0103, \u00een 1948, se creeaz\u0103 un nou organism care, sub denumirea inofensiv\u0103 Oficiul Coordon\u0103rii Politice (\u201eOffice of Policy Coordination\u201c<\/em>) avea, ca \u015fi organiza\u0163ia separat\u0103 Oficiul Proiectelor Speciale (\u201eOffice of Special Projects\u201c \u2013 OSP<\/em>), un scop precis: de a pune la cale opera\u0163iuni clandestine \u00eempotriva imperiului sovietic. Se aveau \u00een vedere \u201epropaganda r\u0103zboiului economic, ac\u0163iunile preventive directe, inclusiv sabotajul, antisabotajul, procedeele de distrugere \u015fi evacuare, subversiunea \u00eempotriva statelor ostile, inclusiv ajutorul acordat grupurilor de rezisten\u0163\u0103 clandestine, sprijin pentru elementele locale anticomuniste din \u0163\u0103rile amenin\u0163ate ale lumii libere\u201c. <\/em>Eforturile \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie urmau s\u0103 fie camuflate cu maxim\u0103 grij\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t dac\u0103 informa\u0163ii despre o asemenea activitate ajungeau la cuno\u015ftin\u0163a publicului, autorit\u0103\u0163ile guvernamentale \u201es\u0103 poat\u0103 declina orice r\u0103spundere\u201c<\/em>. \u015eeful noului organism a fost desemnat Frank Wisner, \u00een fa\u0163a c\u0103ruia se deschidea cel mai fructuos capitol din \u00eentreaga sa carier\u0103. Practic, el ajungea unul din cele mai influente personaje din CIA.<\/p>\n

\tCeea ce \u00ee\u015fi propune \u00een noua sa capacitate de conduc\u0103tor al OPC este s\u0103 constituie din r\u00e2ndurile fugarilor din URSS \u015fi ale emigran\u0163ilor anticomuni\u015fti, inclusiv (dac\u0103 nu mai ales) din \u0163\u0103rile r\u0103s\u0103ritene ocupate de Armata Ro\u015fie, un fel de \u201ecoloane a cincea\u201c antisovietic\u0103, o \u00eencreng\u0103tur\u0103 de forma\u0163iuni paramilitare cu scopuri subversive. Numele de cod al acestei opera\u0163iuni este \u201eBloodstone\u201c <\/em>(Piatra s\u00e2ngelui) cu trimitere la legenda c\u0103 piatra pe care s-a scurs s\u00e2ngele lui Christos \u00een momentul crucific\u0103rii poate conferi invizibilitate posesorului.<\/p>\n

\tAgen\u0163i nazi\u015fti \u015fi legionari rom\u00e2ni pentru \u201earmata invizibil\u0103\u201c<\/strong><\/h2>\n

\tUna din principalele persoane recrutate pentru \u201earmata invizibil\u0103\u201c a CIA a fost generalul de brigad\u0103 german Reinhard Gehlen, fostul \u015fef al structurilor informative ale Wehrmacht-ului pe Frontul de R\u0103s\u0103rit, pe care Wisner \u00eel contactase \u00eenc\u0103 \u00een 1945, pe c\u00e2nd se afla \u00een Germania.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tArhiva cu grij\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00een virtutea atribu\u0163iilor sale \u015fi pus\u0103 la ad\u0103post, din vreme, a constituit pentru el un atu extrem de pre\u0163ios, permi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 se salveze, \u00eempreun\u0103 cu o parte a structurilor \u00een subordine. Acestea au constituit nucleul a\u015fa numite \u201eOrganiza\u0163ii Gehlen\u201c<\/em>, care a \u00eenceput s\u0103 desf\u0103\u015foare o intens\u0103 activitate informativ\u0103, sub directa monitorizare a lui Wisner. Organiza\u0163ia a stabilit leg\u0103turi str\u00e2nse cu filiera \u201eOdessa\u201c<\/em>, creat\u0103 de faimosul comandant SS Otto Skorzeny (cel care l-a eliberat \u00een 1943 din captivitate pe Mussolini) \u00een vederea scoaterii clandestine din \u0163ar\u0103 a unor ofi\u0163eri nazi\u015fti \u015fi implement\u0103rii lor \u00een America Latin\u0103 \u015fi Orientul Mijlociu, unde, \u00eentre altele, au devenit surse de n\u0103dejde pentru CIA. Ulterior, Gehlen avea s\u0103 ajung\u0103 \u015feful serviciului de informa\u0163ii, nou \u00eenfiin\u0163ate, al Germaniei occidentale, pozi\u0163ie pe care a ocupat-o mai bine de 10 ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost nevoit s\u0103 se retrag\u0103.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tUn alt recrut de seam\u0103 a fost ex-ofi\u0163erul Serviciului de Siguran\u0163\u0103 (\u201eSicherheitdienst\u201c) al Reich-ului Otto Albrecht von Bolschwing, cel care l-a trecut pe Horia Sima peste grani\u0163a Rom\u00e2niei, \u00eembr\u0103cat \u00een uniform\u0103 de soldat german, dup\u0103 ruptura s\u00e2ngeroas\u0103, intervenit\u0103 \u00een ianuarie 1941 \u00eentre Antonescu \u015fi c\u0103petenia legionar\u0103 rom\u00e2n\u0103. Von Bolschwing, care, cu ajutorul \u015fi al lui Wisner, se stabilise, \u00eentre timp, \u00een SUA, a p\u0103strat contactul cu legionarii afla\u0163i \u00een exil. Rolul s\u0103u \u00een ac\u0163iunile de preg\u0103tire, sub \u00eendrumarea Oficiului de Coordonare Politic\u0103, respectiv a lui Wisner, a echipelor de legionari ce urmau a fi para\u015futa\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, este ne\u00eendoios.<\/p>\n

\tAceste ac\u0163iuni erau parte a unei opera\u0163iuni mai largi, care includea refugia\u0163i nu numai din Rom\u00e2nia, ci din toate \u0163\u0103rile r\u0103s\u0103ritene aflate sub domina\u0163ie sovietic\u0103, \u015fi care beneficia de aprob\u0103ri la nivelul cel mai \u00eenalt. \u00cen cazul legionarilor rom\u00e2ni instruirea a avut loc pe teritoriul Germaniei occidentale \u015fi al Fran\u0163ei, precum \u015fi al altor c\u00e2teva \u0163\u0103ri vest europene. \u00centre toamna lui 1952 \u015fi vara lui 1953 (c\u00e2nd la Bucure\u015fti s-a desf\u0103\u015furat Festivalul Interna\u0163ional al Tineretului \u015fi Studen\u0163ilor) au fost para\u015futa\u0163i \u00een Rom\u00e2nia mai multe echipe de legionari. Datorit\u0103, mai ales, unor tr\u0103d\u0103ri, opera\u0163iunea a luat sf\u00e2r\u015fit \u00een mod tragic, echipele au fost descoperite iar membrii lor judeca\u0163i \u015fi executa\u0163i, dup\u0103 acest e\u015fec, ac\u0163iunile de para\u015futare fiind sistate.<\/p>\n

\tUn caz mai aparte al programului \u201eBloodstone\u201c <\/em>\u00eel constituie cel al fostului pre\u015fedinte al Uniunii Na\u0163ionale a Studen\u0163ilor Cre\u015ftini din Rom\u00e2nia, Valeriu (Viorel) Trifa, scos clandestin din Rom\u00e2nia, \u00een 1941 (\u00eempreun\u0103 cu lotul Horia Sima), c\u0103ruia organiza\u0163ia lui Wisner i-a facilitat, \u00een 1950, intrarea \u00een SUA, iar mai t\u00e2rziu dob\u00e2ndirea cet\u0103\u0163eniei americane. El a ajuns arhiepiscop al rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din America de Nord, iar, \u00een 1956, a fost invitat de vice-pre\u015fedintele (pe atunci) al SUA, Richard Nixon, s\u0103 rosteasc\u0103 rug\u0103ciunea de deschidere a lucr\u0103rilor Senatului american. \u00cen urma acuza\u0163iilor de fascism care i-au fost, mai apoi, aduse, a p\u0103r\u0103sit de bun\u0103 voie Statele Unite, stabilindu-se (\u00een 1984) \u00een Portugalia, unde a \u015fi murit trei ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\tR\u0103sturnarea regimurilor ostile din Iran \u015fi Guatemala<\/strong><\/h2>\n

\t\u201eArmata invizibil\u0103\u201c al c\u0103rei comandant suprem era Wisner, a fost str\u00e2ns implicat\u0103 \u00een dou\u0103 cunoscute lovituri de stat, \u00een Iran (1953) \u015fi \u00een Guatemala (1954). \u00cen prima din aceste \u0163\u0103ri se afla la putere omul politic Mohammed Mossadegh (Mossadik, care precedase la na\u0163ionalizarea industriei petroliere aflate sub controlul companiei britanice \u201eAnglo-Iranian Oil\u201c<\/em>. M\u0103sura a st\u00e2rnit reac\u0163ia puternic\u0103 a guvernului britanic (prim ministru era din nou Winston Churchill), ca \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor americane, care se temeau de influen\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 a partidului comunist local, Tudeh, de\u015fi Mossadegh se opunea socialismului. \u00cen aprilie 1953, Wisner a ob\u0163inut din partea noului director al CIA, bunul s\u0103u prieten Allen Dulles, aprobarea unor fonduri speciale pentru r\u0103sturnarea premierului iranian. Preg\u0103tit\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu MI6, spionajul britanic, opera\u0163iunea \u201eAjax\u201c<\/em>, care a luat forma unor mi\u015fc\u0103ri violente de strad\u0103, s-a \u00eencheiat cu succes, Mossadegh fiind \u00eenl\u0103turat de la putere.<\/p>\n

\tScenariul s-a repetat, \u00een linii mari, \u015fi \u00een Guatemala, unde guvernul pre\u015fedintelui Jacobo Arbenz a na\u0163ionalizat p\u0103m\u00e2nturile necultivate de\u0163inute de compania britanic\u0103 \u201eUnited Fruit\u201c<\/em>. Afirm\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 pericolul prelu\u0103rii puterii de c\u0103tre comuni\u015fti \u015fi c\u0103 \u201enu se poate permite ca URSS s\u0103 stabileasc\u0103 un cap de pod\u201c<\/em> \u00een America Central\u0103, CIA a pus la punct, sub conducere nemijlocit\u0103 a lui Wisner, o campanie (opera\u0163iunea \u201eSuccess\u201c<\/em>) de r\u0103sturnare a lui Arbenz, inclusiv prin finan\u0163area unei armate de rebeli. Pre\u015fedintele a fost nevoit s\u0103-\u015fi anun\u0163e la radio demisia.<\/p>\n

\t\u00cen contul ac\u0163iunilor clandestine coordonate de Wisner trebuie trecut \u015fi tunelul subteran s\u0103pat \u00eentre Berlinul occidental \u015fi cel r\u0103s\u0103ritean, care a permis, o vreme, interceptarea comunica\u0163iilor comandamentului sovietic, ceea ce a provocat mult s\u00e2nge r\u0103u la Kremlin.<\/p>\n

\tO ac\u0163iune cu b\u0103taie lung\u0103: manipularea mass-media<\/strong><\/h2>\n

\t\u00cen 1948, Wisner a demarat opera\u0163iunea \u201eMockingbird\u201c <\/em>(Pas\u0103rea c\u00e2nt\u0103toare), un plan cu b\u0103taie lung\u0103 de influen\u0163are \u015fi manipulare a mass-media din America \u015fi din \u0163\u0103ri str\u0103ine. Totul a \u00eembr\u0103cat, la \u00eenceput, aspectul unor reuniuni cu caracter monden. La vila sa din Georgetown, districtul \u201efashionable\u201c al Washingtonului, el a instituit practica unor supeuri prelungite de sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, a\u015fa-numitele \u201eSunday Night Suppers\u201c<\/em>, la care erau invita\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163iile, oamenii politici de vaz\u0103, proprietari de ziare, gazetari cu influen\u0163\u0103 \u015f.a. Se bea \u015fi se m\u00e2nca zdrav\u0103n, se dansa p\u00e2n\u0103 spre ziu\u0103 (Wisner era un dansator des\u0103v\u00e2r\u015fit), se mai \u015fi b\u00e2rfea, dar mai ales se purtau (\u00eentre domni) discu\u0163ii politice aprige. Subiectul? Cum s\u0103 fie \u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u expansiunea comunist\u0103 \u015fi, \u00een acest sens, necesitatea cre\u0103rii unui puternic curent de opinie \u00een America \u015fi \u00een restul lumii. Sub aparen\u0163a lor frivol-monden\u0103, aceste reuniuni ale \u201epetrec\u0103re\u0163ilor din Georgetown\u201c (\u201eThe Georgetown set\u201c) ascundeau o subtil\u0103 opera\u0163iune de captare a bun\u0103voin\u0163ei \u015fi de sus\u0163inere din partea unor condeieri cu mare capacitate de influen\u0163are asupra popula\u0163iei.<\/p>\n

\tTreptat Wisner \u015fi-a creat o re\u0163ea de rela\u0163ii care includea gazetari de frunte ai principalelor publica\u0163ii americane. El a asemuit aceast\u0103 re\u0163ea cu \u201eun puternic instrument muzical care poate c\u00e2nta la dorin\u0163\u0103 orice melodie, iar America va juca a\u015fa cum i se c\u00e2nt\u0103\u201c <\/em>(concret se referea la tonomatele construite de firma de specialitate Wurlitzer, foarte populare \u00een America epocii). Dup\u0103 melodiile \u201ealese\u201c de Wisner au jucat, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, o pleiad\u0103 de ziari\u015fti de mare reputa\u0163ie, \u00eentre care fra\u0163ii Joseph \u015fi Stewart Alsop (\u201eNew York Herald Tribune\u201c), James Reston (\u201eNew York Times\u201c), Ben Bradlee (\u201eWashington Post\u201c), ca \u015fi proprietari de publica\u0163ii de calibrul unui Henry Luce (\u201eTime\u201c \u015fi \u201eLife\u201c). \u00cen schimbul colabor\u0103rii celor \u00een cauz\u0103, CIA le punea adesea la dispozi\u0163ie, \u00een chip de \u201ebonus\u201c, informa\u0163ii inedite pe care s\u0103 le foloseasc\u0103 dup\u0103 necesit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\tPotrivit istoricului Hugh Wilford, autorul volumului \u201eThe Mighty Wurlizer: How the CIA Played America\u201c<\/em> (\u201ePuternicul tonomat Wurlizer: Cum a jucat America dup\u0103 cum i-a c\u00e2ntat CIA\u201c), la un moment dat \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune de propagand\u0103 erau angrenate 3000 de persoane.<\/p>\n

\t\u201eAici postul de radio Europa Liber\u0103\u201c<\/strong><\/h2>\n

\tNici Hollywood-ul nu a fost neglijat. Un exemplu: la ini\u0163iativa lui Wisner CIA a finan\u0163at celebrul desen animat \u201eFerma animalelor\u201c (\u201eAnimal Farm\u201c<\/em>) dup\u0103 \u015fi mai celebra fabul\u0103 a lui George Orwell. Pe aceia\u015fi linie se \u00eenscrie \u015fi \u00eenfiin\u0163area \u00een 1950, ca urmare a ideii lui George Kennan, preluat\u0103 cu entuziasm de Wisner, a postului de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201c (\u201eFree Europe\u201c<\/em>)ale c\u0103rei transmisiuni ini\u0163ial \u00een limba ceh\u0103, apoi \u015fi \u00een bulgar\u0103, polonez\u0103, rom\u00e2n\u0103 \u015fi ungar\u0103, au avut o contribu\u0163ie imens\u0103 la \u00eentre\u0163inerea moralului popoarelor din spatele cortinei de fier.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tPrintre cei care au asigurat, \u00een primii ani, conducerea emisiunilor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s-au num\u0103rat personalit\u0103\u0163i cunoscute pentru opiniile lor democratice, ca Mihai F\u0103rc\u0103\u015fanu, fost pre\u015fedinte al Tineretului Na\u0163ional Liberal, dar \u015fi altele cu vederi net opuse, ca Al. Gregorian, fost director al publica\u0163iei de extrem\u0103 dreapta \u201eSfarm\u0103-Piatr\u0103\u201c. E clar c\u0103 aceasta nu s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla f\u0103r\u0103 acceptul \u201emarelui \u015fef\u201c. Directorul cel mai longeviv (\u00een dou\u0103 reprize, 1955-1958 \u015fi 1965-1981) \u015fi mai cunoscut a fost \u00eens\u0103 \u2013 ulterior \u2013 Noel Bernard. P\u00e2n\u0103 \u00een 1972, CIA a finan\u0163at direct \u201eEuropa Liber\u0103\u201c, dup\u0103 aceea finan\u0163area fiind preluat\u0103 de Congresul SUA.<\/p>\n

\t\u00cen fine, doar lista ac\u0163iunilor \u00een care a fost implicat Wisner e departe de a se epuiza, acest as al serviciilor de informa\u0163ii americane a pus um\u0103rul \u015fi la finan\u0163area \u201eGrupului de la Bilderberg\u201c<\/em>, astfel numit dup\u0103 hotelul din Olanda, unde a avut loc, \u00een 1954, prima reuniune a acestei organiza\u0163ii globaliste, alc\u0103tuite din v\u00e2rfuri ale marii finan\u0163e \u015fi industriei interna\u0163ionale \u015fi din reprezentan\u0163i politici din diferite \u0163\u0103ri, care dezbat, \u00een cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 discre\u0163ie, problemele economice mondiale \u015fi, \u00een general, marile sfid\u0103ri aflate \u00een fa\u0163a lumii de azi.<\/p>\n

\tAcuza\u0163iile nefondate ale directorului FBI<\/strong><\/h2>\n

\tAceste succese au st\u00e2rnit gelozia profesional\u0103 a directorului \u201eBiroului Federal de Investiga\u0163ii\u201c (FBI) J. Edgar Hoover. El a descris Oficiul Coordon\u0103rii Politice drept \u201ebanda de ciuda\u0163i a lui Wisner\u201c <\/em>\u015fi a \u00eenceput s\u0103 sape, pentru g\u0103sirea de am\u0103nunte compromi\u0163\u0103toare, \u00een trecutul celui pe care \u00eel socotea un rival ce se amestec\u0103 \u00een treburi care \u00eei dep\u0103\u015fesc atribu\u0163iile. El a insistat, astfel, asupra leg\u0103turii sentimentale pe care Wisner a avut-o, c\u00e2t s-a aflat \u00een Rom\u00e2nia, cu prin\u0163esa Alexandra \u201eTanda\u201c Caradja, t\u00e2n\u0103ra \u015fi frivola so\u0163ie a industria\u015fului Bragadiru, proprietarul fabricii de bere cu acela\u015fi nume \u015fi fiic\u0103 a Ecaterinei Caradja, \u201e\u00cengerul de la Ploie\u015fti\u201c, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u201eTanda\u201c este agent sovietic. Acuza\u0163ie care nu se sprijinea pe nicio dovad\u0103 \u015fi care a r\u0103mas f\u0103r\u0103 efect. Iubita lui Wisner p\u0103r\u0103sise \u0163ara \u00een 1948, stabilindu-se la Paris, unde a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 \u00een 1997 \u015fi a \u00eentre\u0163inut, ani de-a r\u00e2ndul, coresponden\u0163\u0103 cu chipe\u015ful ofi\u0163er american de odinioar\u0103. \u00cen 1952, ea reu\u015fise, cu ajutorul serviciului secret francez, s\u0103-\u015fi scoat\u0103 mama din \u0163ar\u0103. Ecaterina Caradja s-a stabilit mai \u00eent\u00e2i \u00een Fran\u0163a, iar apoi \u00een America, unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu mul\u0163i dintre fo\u015ftii aviatori prizonieri, care o adorau. \u201e\u00cengerul de la Ploie\u015fti\u201c s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 decembrie 1989 \u015fi a murit \u2013 venerabil\u0103 centenar\u0103 \u2013 \u00een 1993.<\/p>\n

\tUn document de pre\u0163, cuv\u00e2ntarea secret\u0103 a lui Hru\u015fciov<\/strong><\/h2>\n

\t\u00cen august 1952, \u201eOficiul american al Coordon\u0103rii Politice\u201c \u015fi \u201eOficiul Opera\u0163iunilor Speciale\u201c au fuzionat pentru a forma \u201eDirectoratul Planurilor\u201c (\u201eDirectorate of Plans\u201c<\/em> – DPP). \u00cen fruntea noii organiza\u0163ii a fost numit Wisner, adjunctul s\u0103u fiind Richard Helms (viitorul director al CIA \u00een perioada 1966-1973). \u00cen urma acestei fuziuni, cel care debutase pe scena spionajului interna\u0163ional \u00een Rom\u00e2nia de la sf\u00e2r\u015fitul verii, \u00eenceputul toamnei 1944 dispunea de 75 la sut\u0103 din bugetul CIA \u015fi 60 la sut\u0103 din personalul s\u0103u. <\/em>Era apogeul unei cariere fabuloase.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tUltima reu\u015fit\u0103 de seam\u0103 a acestei cariere este consemnat\u0103 \u00een 1956, c\u00e2nd Wisner face rost, prin mijloace specifice, de o copie a discursului secret rostit de Nikita Hru\u015fciov la Congresul al XX-lea al PCUS, \u00een care erau denun\u0163ate abuzurile stalinismului \u015fi se promitea o schimbare a politicii de represiune de p\u00e2n\u0103 atunci, inclusiv eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici. Textul discursului a fost publicat \u00een premier\u0103 \u00een paginile cotidianului \u201eNew York Times\u201c<\/em> (unul din marile ziare incluse \u00een programul \u201eMockingbird\/Wurlitzer\u201c) \u015fi reluat \u00een \u00eentreaga pres\u0103 a lumii libere.<\/p>\n

\tCuv\u00e2ntarea secret\u0103 a ajuns prompt, \u00een ciuda opreli\u015ftilor existente, \u015fi la cuno\u015ftin\u0163a popoarelor r\u0103s\u0103ritene. Politica destaliniz\u0103rii promovat\u0103 de Hru\u015fciov a dat na\u015ftere \u00een r\u00e2ndurile acestor popoare speran\u0163ei \u00eentr-o mai mare libertate de mi\u015fcare fa\u0163\u0103 de Kremlin. \u00cen Polonia \u015fi Germania r\u0103s\u0103ritean\u0103 au \u015fi avut loc ac\u0163iuni \u00een acest sens. Reac\u0163iile cele mai puternice s-au \u00eenregistrat \u00een Ungaria.<\/p>\n

\tA doua mare dezam\u0103gire: \u00een\u0103bu\u015firea revolu\u0163iei din Ungaria<\/strong><\/h2>\n

\tPremierul maghiar Imre Naghy a \u00eenl\u0103turat controlul partidului asupra mass-media, a \u00eencurajat discu\u0163iile asupra necesit\u0103\u0163ii unor reforme politice \u015fi economice imediate, a deschis por\u0163ile \u00eenchisorilor, unde erau de\u0163inu\u0163i adversarii regimului, a promis alegeri libere \u015fi a decis retragerea Ungariei din Tratatul de la Var\u015fovia. Hru\u015fciov \u015fi tovar\u0103\u015fii s\u0103i din conducerea de la Kremlin s-au speriat de revolu\u0163ia ungar\u0103 pe care, aidoma ucenicului vr\u0103jitor, au declan\u015fat-o f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 fi fost \u00een inten\u0163ia lor. \u00cen 4 noiembrie 1956, tancurile sovietice au primit ordin s\u0103 intervin\u0103, revolu\u0163ia fiind brutal \u00een\u0103bu\u015fit\u0103. 2500 de lupt\u0103tori pentru libertate au pierit \u015fi aproape 200.000 de oameni \u015fi-au p\u0103r\u0103sit \u0163ara.<\/p>\n

\tPentru Wisner, care se implicase direct \u00een emisiunile incendiare ale Europei libere \u00een limba ungar\u0103, f\u0103c\u00e2nd, pe drept sau pe nedrept, pe insurgen\u0163ii unguri s\u0103 cread\u0103 c\u0103 America le-ar putea veni \u00een ajutor, a fost o lovitur\u0103 devastatoare. El avea s\u0103 declare prietenei sale Clare Boothe Luce, ambasadoare Americii \u00een Italia: \u201eTo\u0163i oamenii ace\u015ftia sunt uci\u015fi \u015fi noi nu facem nimic, pur \u015fi simplu ignor\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201c.<\/em><\/p>\n

\t\u00cen realitate, America nu era preg\u0103tit\u0103, ca \u015fi restul Occidentului, pentru o interven\u0163ie militar\u0103, \u00een\u0163elegerile tacite de la Ialta de \u00eemp\u0103r\u0163ire a lumii \u00een sfere de influen\u0163\u0103 erau \u00eenc\u0103 respectate \u015fi, mai ales, exista riscul unui r\u0103zboi nuclear catastrofal. De aceea, reac\u0163ia ei nu a dep\u0103\u015fit forma unor proteste verbale.<\/p>\n

\tC\u0103derea nervoas\u0103 \u015fi sinuciderea<\/strong><\/h2>\n

\tLa dezam\u0103girea suferit\u0103 de Wisner \u00een Rom\u00e2nia, cu mai bine de un deceniu \u00een urm\u0103 \u015fi pe care nu a uitat-o niciodat\u0103, se ad\u0103oga acum una poate \u015fi mai puternic\u0103. Psihicul s\u0103u, deja supus, \u00een virtutea a \u00eense\u015fi meseriei practicate, unor teribile presiuni, nu a mai rezistat. \u00cen decembrie 1956 a avut o c\u0103dere nervoas\u0103. \u201eEra teribil de deprimat fa\u0163\u0103 de ce se petrecea \u00een lume… sim\u0163ea c\u0103 pierdem r\u0103zboiul rece\u201c<\/em>, declara mai t\u00e2rziu Avis Bohlen, fiica prietenului s\u0103u apropiat Charles E. Bohlen, fost ambasador american la Moscova, ea \u00eens\u0103\u015fi ajuns\u0103, \u00eentre timp, o distins\u0103 diplomat\u0103. A fost internat la un institut de psihiatrie de l\u00e2ng\u0103 Baltimore, unde a fost supus, \u00eentre altele, unui tratament cu electro\u015focuri.<\/p>\n

\tTratamentul a dat doar rezultate par\u0163iale \u015fi la externare (\u00een 1958), nu s-a mai sim\u0163it \u00een stare s\u0103-\u015fi reia vechea func\u0163ie \u00een fruntea Directoratului Planurilor. \u00cen consecin\u0163\u0103, a fost numit ca \u015fef al biroului CIA din Marea Britanie, post pe care l-a luat \u00een primire \u00een septembrie 1959, p\u0103str\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 1962, c\u00e2nd a fost rechemat \u00een Central\u0103. Patru luni mai t\u00e2rziu a decis s\u0103 se pensioneze. Starea de deprimare psihic\u0103 s-a men\u0163inut \u00eens\u0103 \u015fi \u00een ziua de 29 octombrie 1965 s-a sinucis cu una din pu\u015ftile de v\u00e2n\u0103toare ale fiului s\u0103u. Avea 54 de ani.<\/p>\n

\tC\u00e2t a fost \u00een serviciile secrete nu a existat ac\u0163iune mai important\u0103 a spionajului american \u00een care s\u0103 nu fi fost nemijlocit amestecat, \u00een m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, ceea ce este extraordinar. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Na\u0163ional Arlington, din Washington, cu onoruri militare, potrivit rangului s\u0103u de comandor naval \u00een timpul r\u0103zboiului.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tLa ceremonia funerar\u0103 a fost de fa\u0163\u0103 \u00eentreaga conducere a CIA, \u00een frunte cu noul director de atunci, vice-amiralul William F. Rabor Jr., care, \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u de adio, a omagiat activitatea clandestin\u0103 a disp\u0103rutului, care \u00eel situeaz\u0103 \u201eprintre pionierii ce \u015fi-au asumat aceast\u0103 r\u0103spundere nu \u00eentotdeauna de invidiat… de a-\u015fi sluji din umbr\u0103 \u0163ara\u201c.<\/em><\/p>\n

\tUn caz tipic al r\u0103zboiului rece<\/strong><\/h2>\n

\tAst\u0103zi, v\u0103zute prin prisma \u201ecorectitudinii politice\u201c, multe din ac\u0163iunile ini\u0163iate \u015fi metodele folosite de Wisner par discutabile. Trecerea timpului a adus o privire mai critic\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii sale. I se repro\u015feaz\u0103 recrutarea unor savan\u0163i \u015fi militari ori chiar agen\u0163i secre\u0163i nazi\u015fti, ca \u015fi a unor membrii ai fostelor forma\u0163iuni de extrem\u0103 dreapta din \u0163\u0103rile est-europene. Repro\u015furi la care unul din colaboratorii s\u0103i importan\u0163i \u00een opera\u0163iunea \u201ePiatra S\u00e2ngelui\u201c a \u0163inut s\u0103 reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 \u015feful acestei opera\u0163iuni \u201ea fost preg\u0103tit s\u0103 se foloseasc\u0103 oric\u00e2nd de oricine, singura condi\u0163ie fiind ca acel cineva s\u0103 fie anticomunist\u201c.<\/em><\/p>\n

\tPrivind retrospectiv, a f\u0103cut bine sau a f\u0103cut r\u0103u Wisner utiliz\u00e2nd serviciile oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 germani care au slujit nazismul \u015fi cu al c\u0103ror ajutor America a c\u00e2\u015ftigat cursa spre Lun\u0103? A f\u0103cut bine sau r\u0103u accept\u00e2nd t\u00e2rgul oferit de Gehlen de a pune la dispozi\u0163ia Americii, \u00een schimbul libert\u0103\u0163ii, excep\u0163ionalele sale informa\u0163ii despre URSS \u015fi Armata Ro\u015fie adunate \u00een timpul r\u0103zboiului din R\u0103s\u0103rit, informa\u0163ii de vital\u0103 \u00eensemn\u0103tate?<\/p>\n

\tR\u0103spunsul la asemenea \u00eentreb\u0103ri \u015fi altele similare nu e u\u015for de dat. Lucrurile trebuie privite nu cu ochii de acum, ci cu ochii de atunci. Adev\u0103rul este c\u0103 arsenalul moral al serviciilor secrete (toate, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie!) opereaz\u0103 cu alte instrumente \u015fi principii, mai ales \u00een momente de grea cump\u0103n\u0103, dec\u00e2t cele ale unei ideale societ\u0103\u0163i democratice.<\/p>\n

\tCu puternicele ei contraste, cu luminile \u015fi umbrele ei incontestabile, via\u0163a plin\u0103 de riscuri a lui Frank Wisner, activitatea sa care nu o dat\u0103 a dep\u0103\u015fit grani\u0163a dintre ceea ce este \u015fi ceea ce nu este permis din punct de vedere etic, constituie, \u00een definitiv, un caz \u015fi un exemplu tipic pentru perioada at\u00e2t de zbuciumat\u0103 a r\u0103zboiului rece, ast\u0103zi, r\u0103mas \u2013 s\u0103 sper\u0103m pentru totdeauna \u2013 de domeniul trecutului.<\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La numai c\u00e2teva zile dup\u0103 lovitura de stat (sau de palat) de la 23 august 1944, \u00een urma c\u0103reia Rom\u00e2nia ie\u015fea din r\u0103zboi, \u00eentorc\u00e2nd armele…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[832,382,52,833,64,161],"class_list":["post-1730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-europa-de-est","tag-evolutie","tag-razboi","tag-rece","tag-romania","tag-spionaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}