{"id":183,"date":"2011-12-03T07:28:43","date_gmt":"2011-12-03T07:28:43","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=183"},"modified":"2011-12-03T07:28:43","modified_gmt":"2011-12-03T07:28:43","slug":"descoperiri-arheologice-care-ii-reduc-la-tacere-pe-occidentali","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=183","title":{"rendered":"Descoperiri arheologice care ii reduc la tacere pe occidentali"},"content":{"rendered":"
<\/a><\/div>\n
\u201eRom\u00e2nia este vatra a ceea ce numim Vechea Europ?, o entitate cultural? cuprins? \u00eentre 6500-3500 \u00ee.Hr. axat? pe o societate matriarhal?, teocratic?, pa?nic?, iubitoare ?i creatoare de ar? (\u2026). Uluitoarele descoperiri f?cute \u00een Rom\u00e2nia ?i alte ??ri \u00eenvecinate dup? al doilea r?zboi mondial, asociate dat?rilor cu radio-carbon, au f?cut posibil? \u00een?elegerea importan?ei \u00eenceputurilor culturii \u201evechii Europe\u201d, o cultur? a unei societ??i de agricultori. A devenit, de asemenea, evident c? aceast? str?veche civiliza?ie european? precede cu c\u00e2teva= milenii pe cea sumerian?\u201d<\/em><\/strong><\/div>\n
Maria Gimbutas, \u201eCiviliza?ie ?i cultur?”<\/strong><\/div>\n

<\/strong><\/div>\n
?i ast?zi se discut? \u00een contradictori despre originea ?i civiliza?ia dacorom\u00e2nilor. Chiar de c?tre istoricii ?i cercet?torii rom\u00e2ni. Originea pur? a str?mo?ilor no?tri este contestat?. \u00cens?, descoperirile arhelogice vin \u00een ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit c? omul de Neanderthal a tr?it \u00een urm? cu 100.000 de ani, iar cel de la Ceo-Magnon cu circa 35.000. Fratele nostru oltean de la Buciule?ti, comuna Tetoiu, jud. V\u00e2lcea, pe Valea lui Gr?uceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea \u00eei apar?ine savantului Dardu-Nicol?escu-Plop?or. Cum e posibil?!…<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A?a cum marile popoare ale lumii s-au format \u00een bazinele hidrografice ale marilor fluvii ?i poporul nostru s-a format \u00een bazinul hidrografic al Dun?rii. \u201eEste uimitoare coinciden?a aproape perfect? \u00eentre teritoriul fostului regat al Daciei, atestat documentar, de pe vremea lui Burebista ?i conturul bazinului hidrografic al Dun?rii, de la Viena ?i p\u00e2n? la v?rsarea \u00een Marea Neagr?. Aceast? coinciden?? confirm? faptul c? bazinul hidrografic al Dun?rii a fost leag?nul de formare ?i supravie?uire multimilenar? a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-rom\u00e2n\u201d (1!).<\/p>\n

S?p?turile arheologice f?cute sub auspiciile Academiei Rom\u00e2ne \u00een zona defileului Dun?rii, cu ocazia deschiderii \u00een 1964 a ?antierului \u201ePor?ile de Fier\u201d, au scos la iveal? vestigii de o importan?? cov\u00e2r?itoare, care atest? existen?a vie?ii \u00een aceast? zon? din cele mai vechi timpuri. Cercet?torul arheolog Vasile Boroneant (n.1930), membru al Academiei Oamenilor de ?tiin?? din Rom\u00e2nia, laureat al Academiei Rom\u00e2ne, a lucrat pe acest ?antier \u00eempreuin? cu cercet?torul arheolog Mihai Davidescu (n.1930), sub \u00eendrumarea Profesorului Constantin Nicolaiescu Plop?or (1901-1968), membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, director al Centrului Academiei Rom\u00e2ne de la Craiova.<\/div>\n
Lucr?rile arheologice au acoperit o \u00eentindere de peste 180 de km din aval de Moldova Veche ?i p\u00e2n? la Ostrovul Mare. Cele mai vechi urme de via?? din zon? au fost datate cu 35.000 ani \u00ee.e.n, descoperite \u00een pe?terile Chindiei ?i Livadita de la Coronini, localitate situat? la 7 km \u00een aval de Moldova Nou?. Urmeaz? vestigiile descoperite la Cuina Turcului, de la Dubova, \u00een Cazanele Mari la 17 km \u00een amonte de Or?ova, pe malul rom\u00e2nesc al Dun?rii, datate cu 11.000 ani \u00ee.e.n. La Schela Cladovei s-au descoperit ?i una dintre cele mai vechi a?ez?ri dacice de pe Dun?re din sec. IV \u00ee.e.n., cu vestigii ceramice specifice: cea?ca dacic?.<\/div>\n
Mi-ar trebui mult spa?iu tipografic pentru a prezenta toate descoperirile arheologice din aceast? zon?, descoperiri care au f?cut obiectul unor numeroase comunic?ri ?tiin?ifice \u00centre 30 martie ?i 2 aprilie 2000 \u00een Sco?ia, Universitatea din Edinburgh a organizat Conferin?a Interna?ional? \u201eThe Iron Gates in prehistory\u201d (Preistoria Por?ilor de Fier) ca semn de pre?uire acordat importantelor vestigii scoase la lumin? \u00een defileul Dun?rii \u00eentre Carpa?i ?i Balcani.<\/div>\n
\u201eNu sunt de neluat \u00een seam? nici informa?iile pe care ni le transmite V. Flaccus (m.90 e.n.) care, referindu-se la drumul argonau?ilor (din sec. XIII \u00ee.e.n.), spune c? ace?tia au v?zut pe por?ile templului Soarelui din cetatea lui Arietes: \u201ereprezentarea \u00eenfr\u00e2nderii egiptenilor, condu?i de Sesostris, de c?tre ge?i\u201d.Dar Diodor din Sicilia (c.80-c.21 \u00ee.e.n.), \u00een istoria lumii antice de la origini ?i p\u00e2n? la r?zboiul lui Cezar \u00een Galia din 58-51 \u00ee.e.n. intitulat? \u201eBiblioteca istoric?\u201d, prezint? campania egiptean? din Tracia condus? de Sesostris, se pare din timpul domniei faraonului Ramses al II-lea (1290-1224 \u00ee.e.n.) (2).<\/div>\n
Dac? la toate acestea se mai adaug? ?i informa?iile recente, ale studiilor mineralogice de laborator, care au confirmat c? aurul din sarcofagele egiptene provine din Transilvania, \u00eenseamn? c? istoria ??rii noastre are r?d?cini ad\u00e2nci prin vestigiile ?i documentele atestate din antichitate ?i p\u00e2n? \u00een prezent, iar legenda se poate transforma \u00een istorie veridic?. \u00cen acest sens, o privire mai atent? asupra descrierii faptelor argonau?ilor din secolul XIII \u00ee.e.n. \u00eembarca?i pe nava \u201eArgo\u201d ?i pleca?i \u00een c?utarea l\u00e2nii de aur spre ?ara denumit? Colhida pare s? duc? la concluzia c? ace?tia au trecut pe la \u201ePor?ile de Fier\u201d. Scrierile din vechime ale lui Pindar (462 \u00ee.e.n.) ?i ale lui Apollonios din Rhodos (295-230 \u00ee.e.n.) ofer? un num?r iompresionant de mare de coinciden?e \u00eentre denumirile mitice ale unor personaje ?i locuri din antichitate ?i denumirile de azi ale unor localit??i situate pe teritoriul ??rii noastre. Pe traseul de la v?rsarea Dun?rii \u00een Marea Neagr? la punctul de confluen?? al Tisei cu Dun?rea ?i apoi al punctului de confluen?? al Some?ului cu Tisa, merg\u00e2nd spre amonte, se ajunge \u00een zona Media?ului Aurit din nordul Mun?ilor Apuseni, pe cursul mijlociu al Some?ului. Pe acest traseu se g?sesc o seam? de localit??i ale c?ror denumiri de azi coincid \u00een mod bizar cu titularurile mitice care ne-au fost transmise din antichitate. Aceast? observa?ie l-a f?cut pe cercet?torul ?tiin?ific geolog Mircea Ticleanu s? adopte ipoteza ?i s? finalizeze un studiu \u00een care a demonstrat c? drumul pe ape al argonau?ilor a urmat traseul pe Dun?re. Apollonios, la vremea lui, a plasat destina?ia final? a expedi?iei \u00een Caucaz. Dar informa?iile de atunci se pare c? situau Caucazuil la vestul M?rii Negre dup? cum ne-o confirm? at\u00e2t scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400 e.n.), general roman ?i istoric, care aminte?te \u00een secolul IV e.n. de un ?inut \u201eCaucaland\u201d situat pe malul st\u00e2ng al Dun?rii la marginea bazinului Panonic, a c?rei descriere corespunde cu Mun?ii Apuseni de la vestul M?rii Negre\u2026<\/div>\n
Cu toate acestea, pentru occidentali, Rom\u00e2nia este ?ara romilor, a ho?ilor, cer?etorilor. Ace?tia s? fie cel mai vechi popor din Europa? Nu se pup? cu orgoliul britanicilor, francezilor, germanilor etc. Rom\u00e2nia este la m\u00e2na unor \u201ediziden?i de catifea\u201d, care, dup? decembriue 1989 nu au scris nimic. Dar se produc zilnic pe sticla televizoarelor, lucr\u00e2nd dup? \u201ere?ete\u201d stabilite \u00een alt? parte. Privitul spre Vest a devenit sport na?ional\u2026<\/div>\n
\u00cen ziua de azi se duce o politic? perfid? pentru distrugerea acestui popor. Ce putem face? Noi, cei care mai cunoa?tem c\u00e2te ceva, s? le populariz?m. Voi? S? nu uita?i! ?i s? cultiva?i aceste lucruri copiilor ?i nepo?ilor vo?tri. ?i nu mai c?uta?i mistere \u00een afara ??rii. Pentru c? exist? nenum?rate dovezi ale civiliza?iei care ne-a precedat, dovezi care atest? c? pe aceste meleaguri au tr?it oamenii primordiali, care s-au r?sp\u00e2ndit \u00een toat? Europa ?i pe toate continentele, d\u00e2nd na?tere civiliza?iilor care acum ne ignor?. Acestea sunt adev?ratele mistere uitate.<\/div>\n
\u201eLa Congresul Mondial de Istorie, care a avut loc la Montreal, \u00een Canada, \u00een septembrie 1995, la care istoricii rom\u00e2ni nu au fost admi?i, s-au emis o serie de teze, cel pu?in bizare, dup? care statul ?i na?iunea etnic? ar fi ni?te abera?ii s\u00e2ngeroase, care au provocat \u00een ultimele secole cele mai \u00eengrozitoare tragedii, \u00eenc\u00e2t ele trebuie s? dispar?, ced\u00e2nd locul \u201ena?iunii culturale\u201d. Prin \u201ena?iuni culturale\u201d autorii tezelor respective \u00een?eleg religiile occidentale. Ca atare, frontierele trebuie\u2026modificate, pentru c? ele numai corespund \u201ecriteriilor culturale\u201d, dup? care ar urma \u201espiritualizarea\u201d lot, cum le place unora s? spun?. Primele victome se cunosc: Jugoslavia ?i Cehoslovacia\u201d (2).<\/div>\n
Din p?cate, aceste jalnice teze sunt promovate \u00een paginile a?a-ziselor manuale de istorie alternativ?. De fapt o \u201eRom\u00e2nai suveran? ?i independent?\u201d, cum suna ?i generosul crez politic al seniorului Coposu, nu cred c? mai este posibil?. Am devenit un fatalist deoarece totul concur? la recroirea geografiei politice europene. Subjugarea Rom\u00e2niei a devenit total?. Acum se inten?ioneaz? ca din guvernul Boc s? fac? parte un ministru din C.E\u2026<\/div>\n
Dac? chinezii ori japonezii ar avea o cetate ca Sarmisegetusa Regia, ar transforma-o \u00een lor de pelerinaj.<\/div>\n
DIN NEGURA TIMPULUI<\/strong><\/div>\n
<\/a><\/div>\n
Rom\u00e2nia este leag?nul tuturor civiliza?iilor. P?m\u00e2ntul Ardealului este \u201eGr?dina Maicii Domnului\u201d ?i locul de unde au plecat cele 12 trburi \u00een lume. Dar noi, rom\u00e2nii, r?m\u00e2nem ac eea?i ignoran?i, c?rora nu le pas? de istoria neamului. \u00cen loc s? fim m\u00e2ndri c? suntem poporul primordial.<\/div>\n
De ce ne este fric? de ceea ce am fost?…<\/strong><\/div>\n
Descoperirile din perioada 1960-2000 \u00een arhive ?i biblioteci din ?ar? ?i din str?in?tate a sute de cuvinte rom\u00e2ne?ti, provenite din fondul autohton geto-dac \u00een vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezint? adev?rate piese de aur pentru cunoa?terea istoriografiei rom\u00e2ne?ti. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificat? rug?ciunea Tat?l Nostru, a?a cum \u00eel rosteau rom\u00e2nii din Muntenia, Moldova ?i Transilvania. Filologii rom\u00e2ni ?i str?ini au mai descoperit:<\/div>\n
– \u00een cea mai veche cronic? turceasc?, intitulat? \u201eOgusnam\u201d, adus? \u00een actualitate de istoricul rom\u00e2n de na?ionalitate turc? Ali Ekrem, tip?rit? \u00een german?, francez? ?i rus?, se men?ioneaz? existen?a, \u00een anul 839, a unei ??ri a Rom\u00e2nilor la nord de Dun?re, p\u00e2n? spre Nipru. Se mai men?ioneaz? c? \u201e?ara Rom\u00e2nilor\u201d s-a confruntat cu cumanii, deci ?ara avea o armat? ?i o administra?ie bine pus? la punct. Despre aceast? cronic? istoricii ?i speciali?tii no?tri nu au aflat c? exist?;<\/div>\n
– \u00een Atlasul german din 1826, pe o hart? care ilustreaz? popoarele Europei din r?s?rit \u00een anul 900, se specific? \u201eWahalen oder Rumumy\u201d, pe teritoriul ce se \u00eentindea din Panonia p\u00e2n? la Nipru. Totodat? se men?ioneaz? ?i existen?a a cinci voivodate rom\u00e2ne?ti, adic? a unor ??ri?oare locale;<\/div>\n
– \u201edescoperirea scrisorii unui conduc?tor chazar, referitoare la secolul al VII-lea e.n. din care rezult? existen?a \u00een Transilvania a \u201e??rii Ardil\u201d, adic? a ??rii Ardealului, termen curat rom\u00e2nesc, ap?rut cu dou? secole \u00eenainte de invazia triburilor migratoare r?zboinice ungare \u00een Bazinul mijlociu al Dun?rii, ceea ce dovede?te c? ungurii au fost aceia care au \u00eemprumutat termenul de Ardeal din limba rom\u00e2n?, dup? topica limbii maghiare, Erdely \u201d (3).<\/div>\n
– descoperirea \u00een Biblioteca na?ional? din Budapesta a lucr?rii lui Lukacs Karoly, preot romano-catolic ?i arheolog, care a p?storit peste zece ani \u00een regiunea Balatonului, unde a f?cut cercet?ri arheologice, identific\u00e2nd urme materiale ale unor castele, biserici ?i cet??i voivodale rom\u00e2ne?ti \u00een sec. al X-lea. Chiar de pe timpul invaziei triburilor migratoare ungare. Lucrarea a ap?rut \u00een anul 1937 la Tipografia Episcopatului romano-catolic din Oradea, unde, preotul a fost mutat. Cartea respectiv? nu a fost g?sit? \u00een nici o bibliotec? din Rom\u00e2nia!<\/div>\n
– a fost descoperit? cronica \u00eemp?ratului german Friederic al II-lea Barbarossa. Pentru anul 1189 \u00een ea se stipuleaz? existen?a unei ??ri rom\u00e2ne?ti numit? \u201eWalahia\u201d \u00eentre Dun?re ?i Mun?ii Carpa?i, condus? de un principe. Sunt descrise cu lux de am?nunte grani?ele, iar principele ??rii, \u00eentr-un dialog cu \u00eemp?ratul, ?i-a afirmat suveranitatea;<\/div>\n
– au fost descoperite sursele documentare ale lucr?rii \u201eCosmographie\u201d, scris? \u00een limba rom\u00e2n? cu alfabet geto-dac, de c?tre Aeticus Dun?reanu, ilustru c?rturar ?i explorator rom\u00e2n din sec. al IV-lea.<\/div>\n
NE ESTE FURAT? ISTORIA<\/strong><\/div>\n
<\/a><\/div>\n
La polul opus se situeaz? evenimente pe care autorul le trece la capitolul \u201econspira?ii\u201d: de-a lungul timpului, numeroase documente istorice cu privire la str?mo?ii no?tri s-au pierdut \u00eentr-un mod cu totul straniu. Astfel, \u201eDacia\u201d, jurnalul \u00eemp?ratului Caius Ulpius Traianus, s-a pierdut; \u201eGetica\u201d, o lucrare scris? de Criton, medicul personal al lui Traian, a avut aceea?i soart?; \u201eIstoria ge?ilor\u201d, scris? de prelatul-filozof Dios Chrysostamos, s-a pierdut \u00eentr-un mod cu totul ilogic pentru un filozof de asemenea talie, numit ?i Ioan Gur? de Aur. \u201eGetica\u201d, o lucrare de sintez? a lui Dios Cassius Coceianus, nepotul filozofului men?ionat mai sus, a avut aceea?i soart?. Alexandrianul Appianus, istoric grec, a scris o impresionant? lucrare \u00een 24 de volume, numit? \u201eIstoria Romanilor\u201d. Un lucru foarte curios: s-a pierdut doar volumul al XIII-lea, \u00een care se relata am?nun?it chiar cuceririle romane \u00een Dacia. Caninius a scris \u00een versuri istoria expedi?iei lui Traian. S-a pierdut! Plutarh a scris o biografie a lui Traian pierdut? f?r? urm?. Ammianus Marcellinus a scris 31 de c?r?i \u00een care trateaz? istoria roman? de la \u00eemp?ratul Nerva p\u00e2n? la Valens. ?i din acestea au disp?rut doar primele 13, cele care tratau istoria cuprins? \u00eentre anii 96 p\u00e2n? la 350. Tocmai cele care vorbeau despre Dacia. Apollodor din Damasc, celebrul arhitect, a descris detaliat construc?ia podului peste Dun?re \u00eentr-o carte. A disp?rut. Opera marelui Ovidiu, exilat la Tomis, a r?mas aproape intact?, cu excep?ia poeziilor scrise \u00een limba ge?ilor. Care au disp?rut!<\/div>\n
S? mai spun? cineva c? toate acestea nu fac parte dintr-o \u201econspira?ie\u201d \u00eempotriva contemporanilor autohtoni. Pentru a nu cunoa?te istoria str?mo?ilor no?tri!<\/div>\n
Lista nu se opre?te aici. Martin Opitz, reprezentant al literaturii germane, numit de c?tre Mihai Iba?cu \u201ecel mai de seam? poet al veacului s?u\u201d, a sosit \u00een Transilvania la invita?ia principelui Gabriel Bethlen. Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea \u201eDacia antiqua\u201d, inclusiv colind\u00e2nd ?inuturile transilvane. \u00cen anul 1639 moare r?pus de cium? la Danzig, iar manuscrisul s?u a disp?rut \u00een condi?ii suspecte! Iat? c\u00e2teva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din ?ara noastr?:<\/div>\n
\u201eC?lc\u00e2nd \u00een goan? go?ii Din dep?rtate Asii<\/div>\n
Cu al?ii-n ?ir gr?bit gr?bit Venind pe cai gonaci<\/div>\n
Al Daciei ?i-al Romei Pe greci s? \u00eei r?pun?<\/div>\n
P?m\u00e2nt de mult r\u00e2vnit Pe Misii ?i pe Traci,<\/div>\n
Nu ?terg a voastre nume Cu biciul nici Atilla<\/div>\n
Cum nu v-au nici \u00eenvins Cu hoardele de sci?i<\/div>\n
De v-a?i p?strat lumina Nu pot fr\u00e2nge neamul<\/div>\n
A?a cum e \u00eenscris. Nepieritoarei gin?i.<\/div>\n
\u00centr-un n?valnic tropot<\/div>\n
n?vala lor zore?te.<\/div>\n
Iar slavii v?-nconjoar?<\/div>\n
Ca marea \u00eentr-un cle?te\u201d.<\/div>\n
Despre limba str?mo?ilor no?tri, cu excep?ia \u201eCodex Rahonczy\u201d (\u00eel voi prezenta \u00een alt articol) ?i a unor inscrip?ii, nu ne-au parvenit date concrete. Dup? ce Bogdan Petriceicu Ha?deu a dovedit existen?a unui substrat dacic al limbii rom\u00e2ne, s-a s-a \u00eencercat discreditarea sa moral? ?i ?tiin?ific?. Chiar de c?tre latini?tii rom\u00e2ni. Pentru ca lucrarea sa \u201eMitologia dacilor\u201d, s? dispar?.<\/div>\n
Nici siturile nu au fost cru?ate. Mun?ii Or??tie au fost sistematic pr?da?i ?i jefui?i de tezaurele lor istorice, m?rturii ale unei civiliza?ii ?i culturi geto-dacice de nepre?uit. \u00cenceputul l-au f?cut romanii. \u201e\u00cen Evul Mediu, Regii Ungariei ?i Austriei, Matei Corvin ?i Carol al VI-lea, au organizat pe Mure?, ?i pe Dun?re, interminabile convoaie de transport cu relicve arheologice destinate pierz?rii spre Budapesta ?i Viena. \u00cen luna septembrie a nului 1832 arheologul J. Ackner a descoperit la Sarmisegetusa o foarte frumoas?, interesant?, dar ?i extrem de reprezentativ? pies? arheologic?: \u201eVictoria dacic?\u201d \u00eenconjurat? de genii, un mozaic care, printre altele, avea ornamente vegetale \u00eencrustate cu misterioase simboluri, care \u00eenconjurau un \u00eenscris tainic, r?mas nedescifrat. Aceast? relicv?, at\u00e2t de pre?ioas? pentru neamul nostru, a disp?rut f?r? urm?. \u00centrebat \u00een epoc?, arheologul maghir E. Ballum a declarat c? ?tie unde se afl? acest mozaic, dar \u201enu poate divulga adev?rul din motive politice\u201d (4).<\/div>\n
\u00cen anul 1882, la un congres ?inut \u00een Sibiu, Gheorghe Bari?iu a izbucnit \u00een lacrimi m?rturisind public cele dou? vise pe care nu le-a putut \u00eendeplini: salvarea Sarmisegetusei ?i deschiderea ueni universit??i rom\u00e2ne?ti \u00een Ardeal.<\/div>\n
Nu multe persoane cunosc c? pe Insula ?erpilor, \u00een secolul al XIX-lea, se g?seau ruinele unui imens templu antic \u00eenchinat lui Apollo. Practic, au fost demolate complet ?i transportate la Moscova, unde au disp?rut.<\/div>\n
?i geografiile care descriau teritoriile dacice au disp?rut. Marele Strabon a scris o carte despre Tracia ?i Dacia, care a disp?rut. \u201eMarele geograf Marin din Tyr descrisese \u00een am?nun?ime teritoriile locuite de ge?i ?i daci, dar lucrarea sa nu a ajuns p\u00e2n? la noi, dec\u00e2t \u00eentr-o palid? m?sur?, prin intermediul unei prezent?ri f?cute de Ptolemeu\u201d (5).<\/div>\n
Din h?r?ile antice nu s-a p?strat nici una care s? \u00eenf??i?eze Dacia veche. \u00cen schimb, lucru foarte curios, s-au p?strat cele care reprezint? Dacia de dup? cucerire.<\/div>\n
Chiar \u00een mediile academice se vorbe?te foarte pu?in despre str?mo?ii no?tri. De ce? Pentru c? sunt \u201ebarbari\u201d. Dac? vrem \u00een Europa trebuie s? sus?inem c? \u201ede la R\u00e2m ne tragem\u201d, trebuie s? ne uit?m trecutul ?i tradi?iile. To?i guvernan?ii de dup? decembrie 1989 au l?sat \u00een paragin? vestigii inestimabile ale trecutului!<\/div>\n
Sursa: enciclopedia getidacilor <\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eRom\u00e2nia este vatra a ceea ce numim Vechea Europ?, o entitate cultural? cuprins? \u00eentre 6500-3500 \u00ee.Hr. axat? pe o societate matriarhal?, teocratic?, pa?nic?, iubitoare ?i…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":180,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[138,139,126],"class_list":["post-183","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-daci","tag-descoperiri","tag-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=183"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/180"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}