{"id":1842,"date":"2012-12-25T10:22:20","date_gmt":"2012-12-25T10:22:20","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1842"},"modified":"2018-12-25T10:31:24","modified_gmt":"2018-12-25T10:31:24","slug":"criza-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1842","title":{"rendered":"Criza rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/span><\/p>\n

\n
<\/div>\n

Au \u00eenceput proteste \u00een Bucure\u015fti, \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103. Din p\u0103cate, \u00een multitudinea de cereri care au doar un singur factor comun, demisia guvernului \u015fi a pre\u015fedintelui, nu am g\u0103sit nicio referire la Basarabia (anul acesta sunt 200 de ani de la anexarea acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti de c\u0103tre Rusia) sau la rom\u00e2nul de 18 ani Vadim Pisari ucis la Nistru de c\u0103tre for\u0163ele ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii. Au trecut trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de atunci, se mai aude ceva de asta? Dan Dungaciu spunea c\u0103 este o \u015fans\u0103 pentru Moldova s\u0103 cear\u0103 \u00eenlocuirea for\u0163elor ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii cu trupe ONU sau ale UE. Dar Republica Moldova nu poate face singur\u0103 asta, are nevoie imperativ\u0103 de sprijinul Rom\u00e2niei, o voce puternic\u0103 \u00een NATO \u015fi UE. Dar Rom\u00e2nia ce face? St\u0103 cu ochii pe protestele din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, cu cereri eterogene cu un singur factor comun, dup\u0103 cum am zis, iar despre Basarabia \u015fi alte probleme nici nu mai poate fi vorba. De ce nimeni nu spune \u00een cadrul protestelor, nu exist\u0103 nicio cerere referitoare la Basarabia? Repet, este un an crucial, se \u00eemplinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rusia.<\/span><\/p>\n

Referitor la aceste proteste, ele sunt normale. Au fost proteste \u00een toate \u0163\u0103rile UE sau non-UE, este o perioad\u0103 dificil\u0103 pentru to\u0163i, greut\u0103\u0163ile sunt resim\u0163ite de c\u0103tre to\u0163i. Nu cred s\u0103 existe o \u0163ar\u0103 \u00een lume \u00een care s\u0103 nu se resimt\u0103 criza economic\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 2008. \u015ei este normal ca lumea s\u0103 fie nemul\u0163umit\u0103 \u015fi s\u0103 protesteze. Au fost proteste \u00eempotriva m\u0103surilor de austeritate \u00een toate statele UE, unele chiar deosebit de violente, ca \u015fi \u00een cazul Greciei, dar austeritatea este necesar\u0103 \u00een actualele condi\u0163ii economice.<\/span><\/p>\n

Iar Rom\u00e2nia nu st\u0103 prea bine, de\u015fi este situat\u0103 mult mai bine dec\u00e2t al\u0163ii, este suficient s\u0103 m\u0103 refer la Grecia, Irlanda, Spania, Italia sau Portugalia, pentru a nu enumera dec\u00e2t statele din zona euro. Nu st\u0103 bine deoarece este vulnerabil\u0103 la orice derapaje zonale. \u015ei acestea exist\u0103 \u015fi sunt foarte amenin\u0163\u0103toare. Doi dintre vecinii no\u015ftri sunt la marginea pr\u0103pastiei, primul fiind Ucraina, la al c\u0103rei faliment ne a\u015ftept\u0103m \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, cu toate consecin\u0163ele geopolitice grave care ar putea decurge de aici. Al doilea este Ungaria, care st\u0103 chiar prost de tot, \u015fi chiar \u00een UE are o imagine catastrofal\u0103 \u00een urma m\u0103surilor cu tent\u0103 dictatorial\u0103 ale guvernului Orban. Acela\u015fi guvern care \u00een 2004, la intrarea \u00een UE, aproape c\u0103 a dublat salariile bugetarilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de indicatorii economici, gen cre\u015fterea economic\u0103 sau productivitatea muncii. Nu pot s\u0103 cred c\u0103 productivitatea muncii sau cre\u015fterea economic\u0103 s-au dublat odat\u0103 cu intrarea Ungariei \u00een UE, \u015fi nici nu a fost a\u015fa. Totul s-a bazat pe \u00eemprumuturi, pe credite, la fel ca \u015fi la noi. Mai \u0163ine\u0163i minte sloganul publicitar \u201ecredit doar cu buletinul\u201d? Iar acum, guvernul Orban, profit\u00e2nd de faptul c\u0103 are o sus\u0163inere \u00een parlament de 75% a trecut o nou\u0103 constitu\u0163ie dubioas\u0103, care face obiectul discu\u0163iilor inclusiv \u00een parlamentul european. Motivele sunt multiple, inclusiv faptul c\u0103 aceast\u0103 constitu\u0163ie \u00eengr\u0103de\u015fte libertatea presei \u015fi subordoneaz\u0103 banca na\u0163ional\u0103 ungar\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 alte m\u0103suri gen supraimpozitarea b\u0103ncilor \u015fi na\u0163ionalizarea fondurilor de pensii private. Sunt multe de spus, dar cert este faptul c\u0103 Ungaria anul trecut alunga FMI-ul, \u00een ideea c\u0103 va reu\u015fi s\u0103-\u015fi finan\u0163eze deficitul bugetar prin \u00eemprumuturi de pe pia\u0163a bursier\u0103, \u015fi astfel s\u0103 poat\u0103 recurge la pomeni electorale \u00een perspectiva viitoarelor alegeri. <\/span><\/p>\n

Ca s\u0103 fie clar pentru toat\u0103 lumea, FMI-ul acord\u0103 \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nd\u0103 redus\u0103, dar pune condi\u0163ii. Este la fel ca \u015fi orice banc\u0103 care \u00ee\u015fi vrea banii \u00eenapoi. Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 fondurile FMI sunt constituite din contribu\u0163iile statelor arondate, inclusiv Rom\u00e2nia contribuie la fondurile FMI, propor\u0163ional cu economia sa. Toate statele contributoare au dreptul s\u0103-\u015fi ia banii mai t\u00e2rziu pe baza unor DST (drepturi speciale de tragere) sau pot lua bani suplimentari, c\u00e2nd au nevoie, cu dob\u00e2nd\u0103 redus\u0103. Marile economii, gen SUA sau Germania, contribuie cu cea mai mare parte din bani, dar nu \u00eei retrag. De aici apare un surplus de bani pe care FMI-ul \u00eei folose\u015fte cum crede de cuviin\u0163\u0103, ca de exemplu s\u0103 ajute statele \u00een dificultate. O face, oferindu-le bani cu dob\u00e2nd\u0103 mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cea de pe pia\u0163\u0103, dar pune condi\u0163ii, ca s\u0103 fie sigur c\u0103 \u00eei va recupera, la fel ca orice banc\u0103. Pune condi\u0163ii referitoare la sc\u0103derea cheltuielilor bugetare, de exemplu, ca s\u0103 se asigure c\u0103 banii da\u0163i nu merg doar pe salariile bugetarilor, pe cheltuielile statului, astfel \u00eenc\u00e2t nu au cum s\u0103 fie recupera\u0163i. FMI-ul se asigur\u0103 c\u0103 odat\u0103 banii \u00eemprumuta\u0163i, vor fi folosi\u0163i pentru cre\u015ftere economic\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t statul \u00eemprumutat s\u0103 \u00eei poat\u0103 returna. Dac\u0103 a\u0163i fi director de banc\u0103, la fel a\u0163i proceda, sunt convins. Cu excep\u0163ia cazului \u00een care a\u0163i fi vreo societate de binefacere. Iar FMI-ul, ca orice banc\u0103, nu este vreo societate de binefacere.<\/span><\/p>\n

La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een cazul Ungariei, dar \u015fi al Rom\u00e2niei. Condi\u0163iile puse Ungariei anul trecut au fost considerate inacceptabile de c\u0103tre guvernul Orban, a\u015fa c\u0103 a renun\u0163at la sprijinul acestei institu\u0163ii, \u00een ideea c\u0103 va putea accesa bani, chiar dac\u0103 erau mai scumpi, respectiv cu dob\u00e2nd\u0103 mai mare, de pe pia\u0163a bursier\u0103. Acest lucru i-ar fi permis s\u0103 se joace nestingherit cu bugetul \u0163\u0103rii, \u00een sensul c\u0103 ar fi putut da pomeni electorale \u00een perspectiva viitoarelor alegeri, chiar dac\u0103 ar fi luat bani mai scumpi, cu dob\u00e2nd\u0103 mai mare, pentru a finan\u0163a deficitul bugetar. Dar \u00eentre timp s-a petrecut un eveniment major pe pia\u0163a bursier\u0103, care l-a f\u0103cut pe Orban s\u0103 se r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103 brusc, dar prea t\u00e2rziu. Italia, o economie mult mai performant\u0103 dec\u00e2t cea a Ungariei, dar \u015fi ea cu mari probleme de \u00eendatorare \u015fi deficit, de\u015fi ea este \u00eendatorat\u0103 mai mult pe plan intern, c\u0103tre companiile italiene, a \u00eencercat s\u0103 \u00eemprumute bani pentru sus\u0163inerea deficitului major prin obliga\u0163iuni \u015fi i s-a oferit o dob\u00e2nd\u0103 mai mare de 8%, \u00een condi\u0163iile \u00een care FMI percepe o dob\u00e2nd\u0103 \u00eentre 2 \u015fi 4%. Guvernul maghiar s-a cutremurat \u015fi a \u00eenceput s\u0103 agreeze ideea unui acord cu FMI, dar \u00eenc\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 \u00eel va putea ob\u0163ine, deoarece \u00eentre timp economia maghiar\u0103 a continuat trendul negativ, iar guvernul Orban nu se \u015ftie \u00een ce m\u0103sur\u0103 va fi decis s\u0103 ia decizii radicale, decizii pe care majoritatea statelor UE le-au luat deja pentru a-\u015fi salva economiile na\u0163ionale.\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

O parantez\u0103 despre criza \u00eenceput\u0103 oficial \u00een 2008, dar care are r\u0103d\u0103cini mult mai ad\u00e2nci, \u00eenc\u0103 din anii 1990. Bill Clinton, ales pre\u015fedinte al SUA \u00een 1992, este creditat cu cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 a SUA \u00een decurs de opt ani. Este \u00eendeob\u015fte cunoscut faptul c\u0103 democra\u0163ii s-au ocupat mai mult de politica intern\u0103 fa\u0163\u0103 de republicani, cu o excep\u0163ie major\u0103, Franklin Delano Roosevelt, cel care a condus SUA \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, dar \u015fi atunci condi\u0163iile erau altele. Cert este faptul c\u0103 Bill Clinton a ob\u0163inut \u00een primul s\u0103u mandat o cre\u015ftere economic\u0103 important\u0103 pentru SUA, iar pentru a-\u015fi asigura al doilea mandat a abolit o lege \u00een vigoare \u00eenc\u0103 din timpul crizei economice din 1929-1933. Aceast\u0103 lege interzicea b\u0103ncilor comerciale s\u0103 intre \u00een afaceri cu b\u0103ncile de investi\u0163ii. Odat\u0103 aceast\u0103 lege abolit\u0103, dezastrul era la orizont.<\/span><\/p>\n

\u00cen ce sens? \u00cen perioada de v\u00e2rf a credit\u0103rii, s-a ajuns ca un muncitor \u00een construc\u0163ii de exemplu, s\u0103-\u015fi cumpere o cas\u0103 \u00een suburbii. O cas\u0103 foarte scump\u0103, pe credit. Nu conta c\u0103 el nu are cum s\u0103-\u015fi achite creditul, \u015fi-a cump\u0103rat-o. S-a ajuns s\u0103 se ob\u0163in\u0103 credit \u015fi pe animalele din curte, c\u0103\u0163elul familiei putea lua credit. S-au f\u0103cut averi fabuloase, agen\u0163ii de v\u00e2nz\u0103ri care au facilitat aceste credite au c\u00e2\u015ftigat enorm. Dar problema a ap\u0103rut c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, atunci c\u00e2nd muncitorul \u00een construc\u0163ii nu a avut cum s\u0103-\u015fi achite ratele prea mari. Banca comercial\u0103, cea care a acordat creditul, put\u00e2nd intra \u00een afaceri cu o banc\u0103 de investi\u0163ii, a v\u00e2ndut acest credit b\u0103ncii de investi\u0163ii cu o dob\u00e2nd\u0103 mai mic\u0103, dar muncitorul trebuind s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceea\u015fi rat\u0103. Consider\u00e2ndu-l o investi\u0163ie pe termen lung, banca de investi\u0163ii l-a cump\u0103rat. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat cu sute de mii, dac\u0103 nu milioane de credite, a\u015fa zise cu buletinul. Banca de investi\u0163ii a tot am\u00e2nat scaden\u0163a, doar este banc\u0103 de investi\u0163ii, nu? La un moment dat, s-a ajuns la o mas\u0103 critic\u0103 de oameni care nu au putut s\u0103 mai pl\u0103teasc\u0103 ratele. Banca le-a luat casele \u015fi le-a pus \u00een v\u00e2nzare, dar asta dup\u0103 vreo zece ani, am trecut \u00een anii 2000. Au ap\u0103rut peste noapte prea multe propriet\u0103\u0163i imobiliare de v\u00e2nzare, fapt care i-a f\u0103cut pe unii anali\u015fti economici s\u0103 zic\u0103 c\u0103 este vorba de o criz\u0103 imobiliar\u0103. C\u00e2nd acestea nu s-au cump\u0103rat, aceia\u015fi anali\u015fti au vorbit de o criz\u0103 financiar\u0103, ei tr\u0103g\u00e2nd concluzia c\u0103 nu sunt suficien\u0163i bani pe pia\u0163\u0103 pentru a putea fi cump\u0103rate propriet\u0103\u0163ile puse la v\u00e2nzare de c\u0103tre b\u0103nci. Abia mai t\u00e2rziu aceia\u015fi anali\u015fti s-au trezit c\u0103 de fapt vorbim de o criz\u0103 economic\u0103, generat\u0103 de creditul excesiv.<\/span><\/p>\n

A\u015fa s-a declan\u015fat criza din 2007-2008, care s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga lume datorit\u0103 metodelor similare de a face cre\u015ftere economic\u0103, respectiv pe credit, ca \u015fi la noi creditul cu buletinul. Un tsunami economic i-a lovit f\u0103r\u0103 deosebire pe to\u0163i, deoarece ne place sau nu ne place, suntem pentru sau contra, globalizarea exist\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad, ca \u015fi \u00een cazul de fa\u0163\u0103. Au fost propriet\u0103\u0163i pierdute, afaceri ruinate, b\u0103nci care au dat faliment, cel mai notoriu fiind cazul Lehman Brothers, \u015fi totul s-a r\u0103sp\u00e2ndit pe toate meridianele. Noi n-am \u015ftiut, eram \u00een campanie electoral\u0103, era care pe care, ne durea \u00een bocanci de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume. Tot din cauza campaniei electorale am ajuns \u00een anul 2008 s\u0103 avem cre\u015ftere economic\u0103 de 8% \u015fi deficit de 5,4%, poate un caz unic \u00een lume. Nouriel Roubini, profetul apocalipsei financiare din 2008, a fost luat \u00een r\u00e2s, dar ulterior a fost declarat un guru financiar. \u015ei ce spune acesta despre 2012? O furtun\u0103 perfect\u0103, cele mai rele posibilit\u0103\u0163i cu putin\u0163\u0103 vor deveni realit\u0103\u0163i \u00een 2012. \u00cencetarea cre\u015fterii economice a Chinei, criza euro \u015fi problemele economice ale SUA, ce poate fi mai r\u0103u?<\/span><\/p>\n

Indiferent de situa\u0163ie, crizele economice se produc periodic, aceasta este tipologia ciclurilor economice, care pot fi scurte, medii sau lungi, dar sunt identice ca \u015fi manifestare: av\u00e2nt, apogeu, recesiune, depresiune, apoi din nou av\u00e2nt, un nou ciclu \u00eencep\u00e2nd, at\u00e2ta doar c\u0103 urm\u0103toarea depresiune este mai sus dec\u00e2t precedenta. <\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, criza actual\u0103 din zona euro este o consecin\u0163\u0103 a crizei din 2008, c\u00e2nd criza la nivel individual, la b\u0103nci \u015fi sisteme financiare, s-a r\u0103sfr\u00e2nt asupra statelor. \u00cen zona euro, de exemplu, s-a ajuns la anomalii extreme. Grecia, intr\u00e2nd \u00een euro, a putut accesa \u00eemprumuturi \u00een aceast\u0103 moned\u0103 garantate de \u00eentreaga comunitate monetar\u0103. Dac\u0103 Grecia lua un credit, o f\u0103cea \u00een moneda euro, fapt care aducea garan\u0163ia return\u0103rii acelui \u00eemprumut tot \u00een moneda euro, prin faptul c\u0103 aceast\u0103 moned\u0103 era garantat\u0103 de economiile mult mai puternice ale Germaniei \u015fi Fran\u0163ei, a\u015fa c\u0103 \u00een cazul \u00een care grecii nu \u00eel returnau, erau sprijini\u0163i de ceilal\u0163i. \u00cen schimb, beneficiau de acelea\u015fi dob\u00e2nzi preferen\u0163iale ca \u015fi Germania, cu economia ei performant\u0103. C\u00e2nd criza a lovit, a f\u0103cut-o \u015fi asupra statelor, cu \u00eemprumuturile lor, asem\u0103n\u0103toare cu creditele cu buletinul. Grecia nu are cum s\u0103-\u015fi returneze \u00eemprumuturile, dar nu numai ea, sunt \u015fi al\u0163ii. De aici ajungem la criza datoriilor suverane, cum este ea numit\u0103, despre care vorbeam la \u00eenceputul articolului.<\/span><\/p>\n

Criza ne-a lovit \u015fi ne va lovi, nu tr\u0103im \u00een Patagonia sau Micronezia, ci \u00een Rom\u00e2nia. Chiar \u015fi pe cei din Patagonia \u015fi Micronezia i-a lovit criza, a\u015fa c\u0103 s\u0103 nu ne facem iluzii. Ne-au lovit multe crize, nenum\u0103rate, aminti\u0163i-v\u0103 doar de secolul trecut \u015fi de p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii no\u015ftri, de M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, Stalingrad, Valea Jiului, Bra\u015fov \u015fi Revolu\u0163ia din 1989. Am trecut peste toate \u015fi vom trece \u015fi peste asta, dar depinde cum. Vom fi mai \u00eent\u0103ri\u0163i sau mai slabi, depinde de noi. Aceast\u0103 criz\u0103 nu noi am \u00eenceput-o \u015fi nici noi nu o vom sf\u00e2r\u015fi. Dar depinde doar de noi cum vom ie\u015fi din ea.<\/span><\/p>\n

\u00cei \u00een\u0163eleg pe cei ie\u015fi\u0163i \u00een strad\u0103 s\u0103 protesteze, este dreptul lor. Ceea ce nu \u00een\u0163eleg este ceea ce strig\u0103. \u00ce\u015fi strig\u0103 problemele, frustr\u0103rile, dificult\u0103\u0163ile, care sunt identice cu o mare parte a tuturor rom\u00e2nilor. Dar \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne, se vor rezolva problemele lor odat\u0103 cu schimbarea de guvern \u015fi de pre\u015fedin\u0163ie, cea reclamat\u0103 de ei ca \u015fi un numitor comun al tuturor dolean\u0163elor exprimate deja \u00een strad\u0103?<\/span><\/p>\n

S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd. S-a strigat \u201eVreau o \u0163ar\u0103 ca afar\u0103!\u201d Ei bine, din anumite puncte de vedere, am ajuns o \u0163ar\u0103 ca afar\u0103. La Paris, la Londra sau la Atena, demonstran\u0163ii s-au b\u0103tut cu scutierii \u015fi jandarmii, din acest punct de vedere suntem deja occidentali. Dar trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 intensitatea luptelor a fost mult mai redus\u0103, fapt care a f\u0103cut ziarele grece\u015fti s\u0103 compare manifesta\u0163iile de la noi cu o parad\u0103 gay. E drept, la ei la o manifesta\u0163ie de acest gen ies cel pu\u0163in zece mii de oameni \u015fi se las\u0103 cu mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i de ordinul sutelor, a\u015fa sunt manifesta\u0163iile violente. Asta la o popula\u0163ie nici jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei. <\/span><\/p>\n

S\u0103 fim cinsti\u0163i \u015fi s\u0103 lu\u0103m \u015fi estim\u0103rile puterii \u015fi cele ale opozi\u0163iei. De c\u00e2\u0163i manifestan\u0163i ar fi vorba? Cinci sute \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2\u0163i zice puterea, o mie, c\u00e2t zice opozi\u0163ia? Ce \u00eenseamn\u0103 asta fa\u0163\u0103 de popula\u0163ia \u0163\u0103rii? La un meci de fotbal din divizia secund\u0103 ies mai mul\u0163i oameni. La 21 ianuarie au ie\u015fit \u00een Ungaria, la Budapesta, o sut\u0103 de mii de protestatari pentru a-l sus\u0163ine pe Orban, la o popula\u0163ie de nici jum\u0103tate din cea\u00a0 a Rom\u00e2niei. La noi, \u00een toat\u0103 \u0163ara, s-au str\u00e2ns maxim zece mii de oameni. Chiar \u015fi la mitingul opozi\u0163iei din Bucure\u015fti, estim\u0103rile variaz\u0103 \u00eentre dou\u0103zeci de mii \u015fi \u015fapte mii, depinde de cine face num\u0103r\u0103toarea. Ei bine, acestea sunt proteste masive?<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 \u00eentrebare, de ce nu iese puterea s\u0103 discute cu manifestan\u0163ii? \u00cen aceea\u015fi pia\u0163\u0103, cea a Universit\u0103\u0163ii, cu aproape 22 de ani \u00een urm\u0103, au fost mult mai mul\u0163i demonstran\u0163i, mult mai deci\u015fi \u015fi mai hot\u0103r\u00e2\u0163i. Totu\u015fi, puterea de atunci nu a discutat cu ei. <\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul lor este redus, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, ace\u015ftia nu au cereri clare, \u015fi nici obiective clare. Acestea sunt foarte eterogene, de la cereri referitoare la taxa auto la pensii \u015fi salarii. Mai mult, sunt mul\u0163i care protesteaz\u0103 \u00eempotriva \u00eentregii clase politice, nemul\u0163umi\u0163i de \u00eentregul sistem politic, lucru care \u00eel consider extrem de grav. De aici se poate na\u015fte calea spre anarhie sau dictatur\u0103, am mai tr\u0103it-o, tot din cauza clasei politice impotente din perioada interbelic\u0103. <\/span><\/p>\n

Ori, c\u00e2nd ie\u015fi \u00een strad\u0103 s\u0103-\u0163i strigi nemul\u0163umirea trebuie s\u0103 ai un obiectiv clar \u00een minte, un obiectiv SMART (acronimul american care \u00eenseamn\u0103 de\u015ftept) \u015fi care vine de la Specific, M\u0103surabil, Abordabil, Realist \u015fi \u00eencadrat \u00eentr-un anumit Timp. Ori, demonstran\u0163ii au dovedit c\u0103 nu au nimic din toate acestea. Nu au nici m\u0103car lideri care s\u0103-i duc\u0103 \u00eenainte spre exprimarea protestelor \u015fi cererilor lor, iar multe din cererile lor sunt pur \u015fi simplu nespecifice \u015fi nem\u0103surabile. De exemplu, dac\u0103 ceri o nou\u0103 clas\u0103 politic\u0103, cum ar trebui s\u0103-\u0163i fie satisf\u0103cut\u0103 cererea, dintr-o dat\u0103 ies la pensie to\u0163i politicienii \u015fi apar al\u0163ii noi? Sau numai o parte din ei? \u015ei c\u00e2nd vei putea constata c\u0103 \u0163i s-a \u00eendeplinit revendicarea? C\u00e2nd sunt schimba\u0163i jum\u0103tate? Sau trei sferturi?<\/span><\/p>\n

Realitatea este c\u0103 avem clasa politic\u0103 pe care o merit\u0103m, deoarece de dou\u0103zeci de ani nu am f\u0103cut nimic ca s\u0103 o schimb\u0103m. Ne-au trebuit dou\u0103zeci de ani pentru a introduce votul uninominal, dar \u015fi atunci s-a f\u0103cut prost, astfel c\u0103 lideri dubio\u015fi au reu\u015fit s\u0103 se strecoare \u00een parlament de pe locul doi sau trei \u00een colegiile lor pe baza unui artificiu numit redistribuire, f\u0103c\u00e2nd sistemul de vot uninominal rom\u00e2nesc poate unic \u00een lume. Justi\u0163ia merge prost, fiindc\u0103 ar\u0103t\u0103m indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de independen\u0163a ei, a\u015fa c\u0103 vom putea vedea \u00een continuare politicieni achita\u0163i \u00een dosarele de corup\u0163ie. Chiar \u015fi acum, \u00een strad\u0103, exist\u0103 vreo revendicare referitoare la justi\u0163ie? V\u0103 asigur c\u0103 din momentul \u00een care va intra la pu\u015fc\u0103rie primul politician greu, se va fura infinit mai pu\u0163in \u00een Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

Merg\u00e2nd mai departe, referitor la dialogul autorit\u0103\u0163ilor cu manifestan\u0163ii. \u00cen orice \u0163ar\u0103 din lume,\u00a0 nu vei vedea vreun reprezentant al autorit\u0103\u0163ii venind \u00een strad\u0103 \u015fi dialog\u00e2nd cu manifestan\u0163ii, fie c\u0103 vorbim de c\u00e2teva sute sau de c\u00e2teva sute de mii de demonstran\u0163i. Este o lege nescris\u0103, nu ai cum s\u0103 vorbe\u015fti cu sute de oameni odat\u0103, fiecare strig\u00e2ndu-\u015fi revendicarea. De asta s-au l\u0103murit pe propria piele toate personajele, de la putere sau opozi\u0163ie, care \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia \u00een pia\u0163\u0103, inclusiv personajele mondene cu mai nou descoperite veleit\u0103\u0163i politice. <\/span><\/p>\n

De aceea, manifestan\u0163ii \u00ee\u015fi exprim\u0103 dolean\u0163ele \u00een scris, ca apoi o delega\u0163ie de-a lor s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103 le discute cu autorit\u0103\u0163ile, fie c\u0103 vorbim de primar, prefect, ministru sau primministru. Deci ace\u015fti protestatari ar trebui s\u0103-\u015fi trimit\u0103 delega\u0163ii cu revendic\u0103rile \u00een scris, dac\u0103 vor ca cineva din partea autorit\u0103\u0163ii s\u0103 discute cu ei.<\/span><\/p>\n

Revendic\u0103rile comune \u015fi clare sunt demisia premierului, a pre\u015fedintelui \u015fi alegerile anticipate. Acum, eu sper c\u0103 pentru oricine, fie c\u0103 este simpatizant al puterii sau al opozi\u0163iei, este clar c\u0103 oricine ar fi fost la putere, premier sau pre\u015fedinte, criza tot ar fi afectat Rom\u00e2nia. Cei care sus\u0163in contrariul sunt neserio\u015fi. S\u0103 fi fost pre\u015fedinte F\u0103t-Frumos \u015fi premier Greuceanu, tot am fi avut criz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, deoarece, fie c\u0103 ne place sau nu, Rom\u00e2nia nu este pe Marte, ci \u00een Europa, \u015fi criza a lovit pe toat\u0103 lumea, f\u0103r\u0103 deosebire. \u015ei dac\u0103 de m\u00e2ine ar veni pre\u015fedinte F\u0103t-Frumos \u015fi premier Greuceanu, tot nu ar avea puterea s\u0103 alunge criza cu palo\u015ful fermecat, fiindc\u0103 nu exist\u0103 solu\u0163ii miraculoase. Orice schimbare la v\u00e2rf s-ar resim\u0163i prea pu\u0163in \u00een evolu\u0163ia economic\u0103. Nici opozi\u0163ia, nici puterea, nu pot face nimic ca de m\u00e2ine s\u0103 curg\u0103 lapte \u015fi miere \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei cine sper\u0103 c\u0103 schimbarea de putere sau men\u0163inerea puterii va aduce schimb\u0103ri miraculoase \u00een contul personal din banc\u0103, este la fel de naiv.<\/span><\/p>\n

Ar trebui s\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne debaras\u0103m de stilul nostru paternalist cu care ne-am deprins timp de sute de ani. Cel \u00een care credem cu t\u0103rie, conform c\u0103ruia conduc\u0103torul pe care l-am ales, fie c\u0103 este vorba de primar, parlamentar sau pre\u015fedinte, el trebuie s\u0103 ne poarte de grij\u0103, din moment ce l-am ales. De la el s\u0103 a\u015ftept\u0103m rezolvarea oric\u0103rei probleme, de la el s\u0103 a\u015ftept\u0103m bun\u0103stare. El s\u0103 ne dea de lucru, c\u00e2t mai bine pl\u0103tit, s\u0103 se ocupe de toate problemele noastre \u015fi s\u0103 ne mai \u015fi distreze de s\u0103rb\u0103tori, \u015fi periodic, la ocazii, s\u0103 ne dea fasole cu c\u00e2rna\u0163i \u015fi \u0163uic\u0103 fiart\u0103. Ar trebui s\u0103 renun\u0163\u0103m la aceste a\u015ftept\u0103ri \u015fi s\u0103 cerem mai mult de la noi \u00een\u015fine. S\u0103 ne intre bine \u00een cap c\u0103 principalii responsabili de bun\u0103starea noastr\u0103 suntem \u00een primul r\u00e2nd noi \u00een\u015fine, \u015fi apoi al\u0163ii, la fel, responsabili de e\u015fecurile noastre suntem \u00een primul r\u00e2nd noi \u00een\u015fine, \u015fi nu al\u0163ii. Iar vremea pierdut\u0103 pl\u00e2ng\u00e2ndu-\u0163i de mil\u0103 o po\u0163i folosi altfel, mult mai constructiv, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ie\u015fi din situa\u0163ia \u00een care te afli.<\/span><\/p>\n

Am cunoscut oameni care au \u00eenceput s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 astfel, \u015fi v\u0103 asigur c\u0103 au \u015fi \u00eenceput s\u0103 o duc\u0103 mai bine. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n

Authors: Cristian Negrea<\/p>\n

Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Au \u00eenceput proteste \u00een Bucure\u015fti, \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103. Din p\u0103cate, \u00een multitudinea de cereri care au doar un singur factor comun, demisia guvernului \u015fi a pre\u015fedintelui, nu am g\u0103sit nicio referire la Basarabia (anul acesta sunt 200 de ani de la anexarea acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti de c\u0103tre Rusia) sau la rom\u00e2nul de 18 ani Vadim Pisari ucis la Nistru de c\u0103tre for\u0163ele ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii. Au trecut trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de atunci, se mai aude ceva de asta? Dan Dungaciu spunea c\u0103 este o \u015fans\u0103 pentru Moldova s\u0103 cear\u0103 \u00eenlocuirea for\u0163elor ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii cu trupe ONU sau ale UE. Dar Republica Moldova nu poate face singur\u0103 asta, are nevoie imperativ\u0103 de sprijinul Rom\u00e2niei, o voce puternic\u0103 \u00een NATO \u015fi UE. Dar Rom\u00e2nia ce face? St\u0103 cu ochii pe protestele din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, cu cereri eterogene cu un singur factor comun,…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1840,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,32],"tags":[],"class_list":["post-1842","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1842"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7902,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1842\/revisions\/7902"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1840"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}