{"id":1844,"date":"2012-12-25T10:22:21","date_gmt":"2012-12-25T10:22:21","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=1844"},"modified":"2023-03-11T09:13:05","modified_gmt":"2023-03-11T09:13:05","slug":"transnistria-si-anul-geopolitic-2012","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=1844","title":{"rendered":"Transnistria \u0219i anul geopolitic 2012"},"content":{"rendered":"
 <\/div>\n
\"Transnistria<\/a><\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
Anul acesta, 2012,   <\/span>considerat de unii un an apocaliptic, a <\/span>\u00ee <\/span>nceput tragic, \u00een for\u0163\u0103, mai ales pentru noi, rom\u00e2nii, prin asasinarea unui t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n de 18 ani, Vadim Pisari, la trecerea peste Nistru de la Vadul lui Vod\u0103. Dar anul a \u00eenceput tensionat nu numai pe linia Nistrului, ci chiar pe \u00eentreg mapamondul, d\u00e2ndu-le ap\u0103 la moar\u0103 celor care prevestesc apocalipsa. <\/span><\/div>\n
Este important, cred eu, s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra punctelor fierbin\u0163i de pe glob, acolo unde este concentrat\u0103 aten\u0163ia mondial\u0103, \u00eenainte de a ne apleca asupra regiunii care ne doare pe noi cel mai tare. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cenceput tensionat de an pe planet\u0103 <\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Cauzele punctelor fierbin\u0163i de pe planet\u0103 pot fi profunde sau mai recente, dar dup\u0103 cum am v\u0103zut de multe ori, pot fi \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. De exemplu, escaladarea tensiunii \u00een peninsula corean\u0103, o zon\u0103 cu poten\u0163ial mare de conflict, a fost de data asta…<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Blog – Cristian Negrea: Transnistria \u0219i anul geopolitic 2012<\/p>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Transnistria \u0219i anul geopolitic 2012  <\/a>\"Transnistria <\/a><\/div>\n
Anul acesta, 2012,  <\/span>considerat de unii un an apocaliptic, a <\/span>\u00ee<\/span>nceput tragic, \u00een for\u0163\u0103, mai ales pentru noi, rom\u00e2nii, prin asasinarea unui t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n de 18 ani, Vadim Pisari, la trecerea peste Nistru de la Vadul lui Vod\u0103. Dar anul a \u00eenceput tensionat nu numai pe linia Nistrului, ci chiar pe \u00eentreg mapamondul, d\u00e2ndu-le ap\u0103 la moar\u0103 celor care prevestesc apocalipsa.<\/span><\/div>\n
Este important, cred eu, s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra punctelor fierbin\u0163i de pe glob, acolo unde este concentrat\u0103 aten\u0163ia mondial\u0103, \u00eenainte de a ne apleca asupra regiunii care ne doare pe noi cel mai tare.<\/span><\/div>\n
\u00cenceput tensionat de an pe planet\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
Cauzele punctelor fierbin\u0163i de pe planet\u0103 pot fi profunde sau mai recente, dar dup\u0103 cum am v\u0103zut de multe ori, pot fi \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. De exemplu, escaladarea tensiunii \u00een peninsula corean\u0103, o zon\u0103 cu poten\u0163ial mare de conflict, a fost de data asta \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, respectiv moartea \u00een decembrie anul trecut a conduc\u0103torului absolut, Kim Jong-Il. A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o astfel de dictatur\u0103, succesiunea a revenit unuia dintre fii s\u0103i, dar tensiunile au ap\u0103rut din cauza faptului c\u0103 o astfel de dictatur\u0103 anacronic\u0103, \u00een momentele de schimbare, este pur \u015fi simplu imprevizibil\u0103, mai ales c\u0103 nimeni nu \u015ftie ce se petrece \u00een spatele impenetrabilelor ziduri ale Pyongyangului. \u00cen astfel de cazuri, pentru a se asigura de lini\u015ftea pe plan intern necesar\u0103 transferului de putere, liderii nordcoreeni nu ar ezita s\u0103 creasc\u0103 tensiunea \u00een regiune pentru a mobiliza sau \u00eensp\u0103im\u00e2nta popula\u0163ia pe durata acestui transfer. De aceea to\u0163i vecinii Coreei de Nord au intrat \u00een alert\u0103 maxim\u0103, \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne \u00een alert\u0103 deoarece noul lider, Kim Jong-Sun, la cei 31 de ani ai s\u0103i, se poate dovedi mult mai imprevizibil dec\u00e2t tat\u0103l s\u0103u ori bunicul s\u0103u, fondatorul dinastiei comuniste coreene, Kim Ir-Sen, \u201cpretinul\u201d de suflet al lui Nicolae Ceau\u015fescu. <\/span><\/div>\n
\u015ei situa\u0163ia din Extremul Orient nu se rezum\u0103 numai la Coreea de Nord \u015fi poten\u0163ialul ei destabilizator care afecteaz\u0103 direct Coreea de Sud \u015fi Japonia, ci \u015fi la zona mai extins\u0103, \u00een care unul din rolurile centrale \u00eei revine M\u0103rii Chinei de Sud. Cu mari rezerve poten\u0163iale de hidrocarburi necesare economiilor emergente avide de combustibil, aceast\u0103 mare este disputat\u0103 de toate statele riverane, fiecare insul\u0103 sau grup de insule fiind revendicate de dou\u0103 sau mai multe state, \u00een primul r\u00e2nd pentru pozi\u0163ie strategic\u0103, dar \u015fi pentru ape teritoriale \u015fi zona continental\u0103 limitrof\u0103 ce ar putea fi exploatat\u0103. Aceste insule sunt disputate de China, Taiwan, Vietnam, Filipine, Brunei, Indonezia, Malaiezia, Japonia, \u00een topul disputelor fiind insulele Spratley \u015fi Paracels.  <\/span><\/span><\/div>\n
Oricum aten\u0163ia Pentagonului se va muta spre Asia – Pacific, din moment ce Europa este deja mult mai lini\u015ftit\u0103 fa\u0163\u0103 de perioada R\u0103zboiului Rece. Aceast\u0103 schimbare de atitudine a fost anun\u0163at\u0103 \u00eenc\u0103 din 2000, dar 11 septembrie 2001 a dat oarecum peste cap planurile americane.<\/span><\/div>\n
Ascensiunea Chinei la rangul de putere economic\u0103 de prim rang este urmat\u0103 \u00eendeaproape de revendicarea unei pozi\u0163ii politice \u015fi militare pe m\u0103sur\u0103, fapt care \u00eengrijoreaz\u0103 vecinii ce se preg\u0103tesc s\u0103 simt\u0103 mai puternic presiunile unei astfel de cre\u015fteri de statut. Ceea ce scap\u0103 multor anali\u015fti este faptul c\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii China nu poate aspira dec\u00e2t la statutul de putere regional\u0103 nicidecum mondial\u0103. Iar de aici p\u00e2n\u0103 la a contesta suprema\u0163ia mondial\u0103 a SUA mai este cale lung\u0103. <\/span><\/div>\n
Ca \u015fi argumente pot fi aduse urm\u0103toarele: pentru a fi o putere global\u0103, ai nevoie de o hegemonie pe multiple domenii, care includ puterea economic\u0103, militar\u0103, tehnologic\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi cultural\u0103. \u00cen toate domeniile men\u0163ionate, SUA sunt mult \u00eenaintea Chinei \u015fi nu sunt \u015fanse, cel pu\u0163in \u00een acest secol, s\u0103 fie ajunse. Ca exemplu, cultura american\u0103, a\u015fa cum este ea, criticat\u0103 \u015fi contestat\u0103, tot este cea mai consumat\u0103 pe glob. Hollywoodul cu filmele sale, McDonalds-ul, muzica \u015fi blugii nu pot fi \u00eenlocui\u0163i peste noapte de produse ale culturii chineze\u015fti. La fel, SUA sunt \u00een fruntea cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi aplica\u0163iilor tehnologice, pe c\u00e2nd China deocamdat\u0103 copiaz\u0103 cu succes modelele occidentale pe care le produce \u00een serie. Una este s\u0103 fii un manufacturier \u015fi alta este s\u0103 fii un cercet\u0103tor al tehnologiilor inovatoare, iar aceasta nu se va putea schimba peste noapte. La dimensiunea economic\u0103, toat\u0103 lumea compar\u0103 PIB-ul, respectiv produsul intern brut. C\u00e2\u0163i compar\u0103 PIB-ul pe locuitor? PIB-ul pe locuitor \u00een China este mai mic dec\u00e2t cel din Serbia, la nivelul de 8394 USD pe locuitor, care nu o calific\u0103 nici \u00eentre primele o sut\u0103 de \u0163\u0103ri. Spre compara\u0163ie, Rom\u00e2nia are un PIB pe locuitor de 12357 USD. Merg\u00e2nd mai departe, toat\u0103 lumea se refer\u0103 la rezervele valutare ale Chinei, dar din nou, comparativ cu num\u0103rul de locuitori, ele sunt inferioare celor ale Rom\u00e2niei. Poate unii vor considera deplasate compara\u0163iile, dar acestea sunt cred c\u0103 suficient de relevante asupra disparit\u0103\u0163ilor de dezvoltare \u00eentre regiunile chineze \u015fi \u00eentre modul \u00een care cet\u0103\u0163enii beneficiaz\u0103 de noua cre\u015ftere economic\u0103 a Chinei. Iar nic\u0103ieri nu scrie c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere va dura la infinit, a\u015fa cum prognozeaz\u0103 cei care au calculat deja anul \u00een care China va dep\u0103\u015fi SUA economic. La fel s-a spus \u015fi despre economia Japoniei \u00een anii 80, dar ulterior aceasta a intrat \u00een declin. Chiar \u00een prezent, economia chinez\u0103 d\u0103 semne de \u00eencetinire a cre\u015fterii, chiar dac\u0103 oficialit\u0103\u0163ile ascund datele reale. Tot ele refuz\u0103 s\u0103 lase liber yuanul s\u0103 fluctueze dup\u0103 cursul pie\u0163ei, la fel ca orice valut\u0103 interna\u0163ional\u0103. \u00cen schimb, China men\u0163ine cursul fix de teama unei devaloriz\u0103ri care ar ar\u0103ta sl\u0103biciunile economiei. <\/span><\/div>\n
Adev\u0103rul este c\u0103 majoritatea popula\u0163iei chineze este nemul\u0163umit\u0103 \u015fi singura \u015fans\u0103 a partidului comunist de a se men\u0163ine la putere este s\u0103 asigure o cre\u015ftere economic\u0103 constant\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu dea motive suplimentare pentru contestarea monopolului puterii. O astfel de contestare, ad\u0103ugat\u0103 celor na\u0163ionaliste cum ar fi cele din Tibet, cum am v\u0103zut \u00een 2008, ar putea fi fatale regimului comunist \u015fi ar putea duce inclusiv la dezmembrarea Chinei. Nu m\u0103 refer aici numai la Tibet, ci \u015fi la Xingyang, majoritar musulman\u0103 care s-ar orienta spre vecinele sale central asiatice. P\u00e2n\u0103 una-alta, China are \u015fi ea destule probleme, c\u0103rora noua conducere de la Beijing va trebui s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, mai ales c\u0103 2012 ar putea fi \u015fi anul schimb\u0103rii g\u0103rzii la Beijing.<\/span><\/div>\n
Am l\u0103sat mai la urm\u0103 componenta militar\u0103. Pentru a fi o putere militar\u0103 global\u0103, nu este suficient\u0103 componenta terestr\u0103, ci este esen\u0163ial\u0103 componenta strategic\u0103, maritim\u0103, spa\u0163ial\u0103. La nivel spa\u0163ial, China este abia la \u00eenceput, capabilit\u0103\u0163ile sale sunt inferioare Marii Britanii sau Fran\u0163ei. Strategic, armamentul s\u0103u nuclear \u015fi vectorii de deplasare nu suport\u0103 compara\u0163ie: o sut\u0103 de ogive chineze\u015fti contra dou\u0103 mii cinci sute americane sau dou\u0103 mii ruse\u015fti. Nu mai vorbim de submarine nucleare purt\u0103toare de rachete, cu rol esen\u0163ial \u00een descurajare \u015fi \u00een caz de r\u0103boi nuclear (vezi Rusia \u0219i ap\u0103rarea imperiului<\/a>[1]<\/sup><\/small><\/a>), unde China nu are \u00eenc\u0103 niciunul. Proiectarea puterii pe mare a trecut de epoca cuirasatelor o dat\u0103 cu al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd am intrat \u00een epoca portavioanelor. Aici, SUA sunt imbatabile, av\u00e2nd disponibile opt grupuri de portavioane moderne mari, fa\u0163\u0103 de unul chinez, mediu, abia lansat la ap\u0103. Spre compara\u0163ie, flota militar\u0103 american\u0103 este mai mare dec\u00e2t a tuturor celor treisprezece flote militare urm\u0103toare \u00een clasament luate la un loc, dintre care unsprezece sunt aliatele SUA. Numai \u00een domeniul portavioanelor, SUA are mai multe dec\u00e2t toate celelalte \u0163\u0103ri luate la un loc. Deci, cedarea hegemoniei c\u0103tre China mai are de a\u015fteptat.<\/span><\/div>\n
Chiar dac\u0103 cele dou\u0103 state ar intra \u00een conflict militar, va fi vorba de un conflict \u00een mare m\u0103sur\u0103 naval, de-a lungul costelor chineze\u015fti, unde americanii nu ar avea niciun interes s\u0103 debarce trupe, cu at\u00e2t mai pu\u0163in ar fi posibil pentru for\u0163ele terestre chineze s\u0103 atace teritoriul american, asta pentru a-\u015fi putea pune \u00een valoare superioritatea numeric\u0103 \u00een acest domeniu. \u00cen cazul unui conflict terestru, de exemplu \u00een peninsula coreean\u0103, evolu\u0163ia conflictului ar fi influen\u0163at\u0103 \u00een mod decisiv de componenta naval\u0103 \u015fi aerian\u0103, unde americanii sunt net superiori.<\/span><\/div>\n
\u00cen concluzie, eu a\u015f fi mult mai rezervat \u00een privin\u0163a hegemoniei chineze care se ridic\u0103 la orizont.  <\/span><\/span><\/div>\n
Orientul Mijlociu, factor suplimentar de tensiune \u00een 2012<\/span><\/b><\/div>\n
Acum, capul de afi\u015f \u00eel de\u0163ine Orientul Mijlociu, \u015fi nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta. Dar ast\u0103zi aten\u0163ia pare justificat\u0103 de mai mul\u0163i factori care se coroboreaz\u0103 \u00eempreun\u0103. Orientul Mijlociu se redeseneaz\u0103, aici se produc profunde muta\u0163ii geopolitice care ar putea amorsa conflicte cu poten\u0163ial spre degenerare. Este vorba de un cutremur geopolitic regional, dup\u0103 cum descriam fenomenul \u00een articolul Dreptul istoric, starea de fapt \u0219i b\u0103t\u0103liile internetului<\/a>[2]<\/sup><\/small><\/a>. Ar putea fi vorba de un cutremur geopolitic care se va stinge de la sine, dar l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un Orient Mijlociu profund schimbat, sau ar fi un factor declan\u015fator al unui cutremur geoplitic major, cu rezultatul modific\u0103rii profunde a h\u0103r\u0163ii mondiale, inclusiv \u00een plan geopolitic. <\/span><\/div>\n
M\u0103 bazez pe faptul c\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani Orientul Mijlociu este scena unor transform\u0103ri profunde, dup\u0103 zeci de ani de stagnare sub dictaturi, popula\u0163ia se mi\u015fc\u0103, iar acesta este un rezultat direct al dezvolt\u0103rii modalit\u0103\u0163ilor de comunicare care reu\u015fesc s\u0103 informeze evit\u00e2nd cenzura. Am scris c\u00e2teva articole asupra acestui subiect, pentru cei interesa\u0163i, Revoltele arabe, proteste \u0219i r\u0103zboi civil<\/a>[3]<\/sup><\/small><\/a>, Libia, dilema occidentului \u0219i oportunit\u0103\u021bile Rusiei<\/a>[4]<\/sup><\/small><\/a> \u0219i Robert Gates, Libia \u0219i NATO<\/a>[5]<\/sup><\/small><\/a>,. Cert este c\u0103 \u00een urma revoltelor arabe situa\u0163ia geostrategic\u0103 \u00een Africa de Nord \u015fi prin influen\u0163\u0103 \u00een Orientul Mijlociu este \u00een schimbare. M\u0103 refer aici \u015fi la revoltele care au avut loc \u00een Yemen sau Bahrein, dar \u00een primul r\u00e2nd la cele din Siria. Poate toate acestea nu ar fi avut loc dac\u0103 nu ar fi fost \u00eenl\u0103turarea lui Saddam Hussein din Irak \u00een urma invaziei americane din 2003. \u00cen ciuda insurgen\u0163ei \u015fi obstacolelor, irakienii au putut avea parte de mai multe runde de alegeri libere, un exemplu care s-a dovedit contagios \u00een regiune \u015fi care a culminat cu r\u0103sturnarea regimurilor din Africa de Nord, cel din Libia cu ajutorul NATO. \u00cenc\u0103  <\/span>nu \u015ftim spre ce se vor \u00eendrepta aceste \u0163\u0103ri \u00een urma prim\u0103verii arabe, dar cert este faptul c\u0103 geopolitica regiunii este \u00een schimbare, iar efectul de domino ar putea continua, a\u015fa cum vedem \u00een cazul Siriei, unde represiunea soldat\u0103 cu peste 5000 de mor\u0163i \u00eenc\u0103 nu a \u00een\u0103bu\u015fit revolta contra lui Bashar al Asad. Prezen\u0163a observatorilor Ligii Arabe s-a dovedit f\u0103r\u0103 rezultat, represiunea continu\u0103.<\/span><\/div>\n
Nuca cea mai tare r\u0103m\u00e2ne Iranul, o dictatur\u0103 teocratic\u0103 islamist\u0103 pe care revoltele din 2009 nu a putut-o \u00eenl\u0103tura, fiind \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, la fel ca \u015fi revolta portocalie din Uzbekistan, \u00eencheiat\u0103 cu baia de s\u00e2nge de la Andijan, \u00een 2005. Programul nuclear iranian este de notorietate, nu mai trebuie nimeni s\u0103 demonstreze c\u0103 el exist\u0103. Chiar raportul AIEA (Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie Atomic\u0103) din noiembrie anul trecut este concludent \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. M\u0103 refer aici la programul nuclear militar. Ceea ce este \u00eengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 regimul lui Mahmoud Ahmadinejad nici nu-\u015fi mai ascunde inten\u0163iile. La fel ca \u015fi Hitler, care \u015fi le-a publicat \u00een Mein Kampf, sau ale lui Lenin sau Stalin, care au f\u0103cut publice inten\u0163iile lor privitoare la soarta lumii de fiecare dat\u0103, dar restul lumii nu i-a b\u0103gat \u00een seam\u0103 dec\u00e2t atuncim c\u00e2nd a fost prea t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
Ce spun liderii iranieni? C\u0103 vor \u015fterge de pe hart\u0103 Israelul. Cum? Simplu, cu bombe nucleare. Ciudat\u0103 este \u00eens\u0103 atitudinea palestinienilor care par s\u0103 fie de acord cu asta. Palestinienii vor p\u0103m\u00e2ntul ocupat de israelieni, dar dac\u0103 israelienii vor fi \u015fter\u015fi de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului cu bombele nucleare iraniene, ce se va \u00eent\u00e2mpla cu p\u0103m\u00e2ntul Israelului? Va fi un de\u015fert radioactiv nu pentru zeci de ani, ci pentru sute de ani. Cine \u00eel va putea ocupa atunci? Nimeni. Este la fel ca \u00een cazul Cernob\u00e2lului, zona limitrof\u0103 fiind p\u0103r\u0103sit\u0103 \u015fi \u00eenalt radioactiv\u0103 chiar \u015fi acum, dup\u0103 25 de ani. \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 un Cernob\u00e2l multiplicat de o sut\u0103 de ori, sau de o mie de ori! Va putea tr\u0103i cineva acolo? Dar cu taberele palestiniene, cu zonele cedate palestinienilor, m\u0103 refer aici la Gaza \u015fi Cisiordania, prima fieful Hamasului \u015fi a doua al Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale Palestiniene, cine crede c\u0103 valul radioactiv nu va trece \u015fi peste ele, ucig\u00e2nd zeci de mii de palestinieni? O atitudine sinuciga\u015f\u0103 ce denot\u0103 o lips\u0103 total\u0103 de ra\u0163ionament, orice logic\u0103 fiind umbrit\u0103 de ur\u0103.<\/span><\/div>\n
Cert este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103 majoritatea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 consider\u0103 c\u0103 Iranul ar putea fabrica prima sa bomb\u0103 atomic\u0103 \u00een decursul acestui an. SUA \u015fi Occidentul insist\u0103 pentru sanc\u0163iuni contra Iranului, iar acesta amenin\u0163\u0103 cu blocarea str\u00e2mtorii Ormuz, pe unde trec cam 70% din transporturile de petrol necesare zilnic pe plan mondial. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste amenin\u0163\u0103ri, Iranul ini\u0163iaz\u0103 \u015fi exerci\u0163ii militare navale \u00een zon\u0103, iar SUA reac\u0163ioneaz\u0103 trimi\u0163\u00e2nd grup\u0103rile de portavioane \u015fi mai aproape. \u00centreaga lume st\u0103 cu sufletul la gur\u0103 a\u015ftept\u00e2nd o ciocnire naval\u0103 sau declan\u015farea unei lovituri aeriene preemtive contra facilit\u0103\u0163ilor nucleare ale Iranului, la fel cum au f\u0103cut israelienii contra reactorului nuclear irakian de la Osirak construit de francezi \u00een 1981, c\u00e2nd au distrus programul nuclear irakian.<\/span><\/div>\n
Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 marina iranian\u0103 nu se poate m\u0103sura nici pe departe cu cea american\u0103, la fel nici avia\u0163ia. A\u015fa c\u0103 blocarea str\u00e2mtorii Ormuz, chiar dac\u0103 ar fi reu\u015fit\u0103, ar putea fi doar de scurt\u0103 durat\u0103, realizat\u0103 prin minarea rutelor petrolierelor ce intr\u0103 \u015fi ies din Golful Persic. O angajare direct\u0103 a flotei americane ar fi o atitudine sinuciga\u015f\u0103, care ar avea ca rezultat imediat distrugerea capabilit\u0103\u0163ilor maritime \u015fi aeriene ale Iranului, precum \u015fi bateriile de artilerie \u015fi rachete de pe litoral. Nu mai trebuie ad\u0103ugat c\u0103 SUA vor profita de situa\u0163ie \u015fi vor ataca siteurile nucleare iraniene \u015fi nu se vor opri p\u00e2n\u0103 nu le vor distruge, urm\u0103rind probabil \u015fi o schimbare de regim foarte probabil s\u0103 se produc\u0103 \u00een condi\u0163iile date. De aceea din partea Iranului nu ar putea fi vorba dec\u00e2t de forme de r\u0103zboi asimetric, cum ar fi cea men\u0163ionat\u0103 mai sus, prin minarea rutelor. Liderii militari iranieni \u015fi-au exprimat convingerea c\u0103 vor putea repeta blocarea str\u00e2mtorii ca \u015fi \u00een anii 80, \u00een timpul r\u0103zboiului cu Irakul, dar lucrurile s-au schimbat. La ora actual\u0103 Iranul este cu spatele la zid \u00een urma sanc\u0163iunilor interna\u0163ionale, chiar au blocat SMS-urile \u015fi internetul la mesajele care con\u0163in anumi\u0163i termeni financiari de teama panicii \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, care ar putea degenera \u00een revolte dup\u0103 scenariul din \u0163\u0103rile vecine.<\/span><\/div>\n
\u00cen Iran vor urma alegeri \u00een martie, \u00een SUA \u00een noiembrie. \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 reformele pe plan intern propuse de pre\u015fedintele Obama au nevoie de c\u00e2\u0163iva ani ca s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163ite efectele, mai ales \u00een contextul crizei care b\u00e2ntuie \u015fi aceast\u0103 \u0163ar\u0103, eset probabil ca Obama s\u0103 caute un succes pe plan extern, singura posibilitate ca s\u0103 vin\u0103 cu ceva concret pe ultimul moment. Retragerea definitivat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 2011 a trupelor americane din Irak, \u00een contextul unui conflict probabil cu Iranul, nu este un handicap, ci dimpotriv\u0103. Oricum, nu cred c\u0103 SUA ar fi riscat un conflict terestru cu Iranul, cum vedeau unii o posibilitate de a invada aceast\u0103 \u0163ar\u0103 din Irak. Conflictul dintre Iran \u015fi Irak din anii \u201980, care a durat opt ani \u015fi a l\u0103sat peste un milion de victime, este proasp\u0103t \u00een memoria tuturor. Un viitor conflict cu Iranul va implica doar for\u0163ele navale \u015fi aeriene americane, \u015fi se va limita la lovituri asupra navelor militare iraniene, asupra bazelor \u015fi instala\u0163iilor nucleare. Ori, retragerea american\u0103 din Irak \u00eei las\u0103 pe iranieni f\u0103r\u0103 c\u00e2teva \u0163inte pentru rachetele lor sol-sol de tip Scud, care f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 le-ar fi folosit \u00een acest caz ca \u015fi Saddam Hussein \u00een 1991, sau ar fi expus trupele din Irak atacurilor grup\u0103rilor proiraniene cum ar fi mili\u0163iile clericului \u015fiit Moqtada al-Sadr. Paradoxal, retragerea din Irak le dezleag\u0103 m\u00e2inile americanilor \u00een privin\u0163a Iranului.<\/span><\/div>\n
Mai mult, aceast\u0103 retragere \u015fi cea pl\u0103nuit\u0103 din Afghanistan va duce la eliberarea americanilor \u015fi concentrarea lor spre alte obiective strategice globale, pe care ultimul deceniu de angajamente terestre le-au l\u0103sat pe planul doi.  <\/span><\/span><\/div>\n
Orientul Mijlociu trebuie privit oarecum regional, \u015fi asta include \u015fi restul \u0163\u0103rilor arabe, dar \u015fi Israelul. Egiptul este prea prins cu digerarea revolu\u0163iei, la fel ca \u015fi celelalte state nordafricane \u015fi la ora actual\u0103 nu conteaz\u0103 prea mult \u00een regiune tocmai din acest motiv. Iar Israelul deocamdat\u0103 a\u015fteapt\u0103. Singurul aliat al Iranului este Siria, care se confrunt\u0103 deja cu ceea ce se poate numi un r\u0103zboi civil. Hezbollahul, aflat \u00een Liban, cu care Israelul a dus deja c\u00e2teva r\u0103zboaie, are doar doi alia\u0163i, Siria \u015fi Iranul, sponsorii s\u0103i. \u00cen cazul \u00een care Siria \u015fi Iranul se pr\u0103bu\u015fesc, Hezbollahul are mari \u015fanse s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 aceea\u015fi soart\u0103, \u015fi de aici vom avea premizele unei schimb\u0103ri radicale a Orientului Mijlociu. Unde va duce aceast\u0103 schimbare \u015fi cum va ar\u0103ta el \u00een c\u00e2\u0163iva ani, este imposibil de spus sigur. Din experien\u0163a istoriei putem spune c\u0103 foarte rar cei ce \u00eencep o revolu\u0163ie o \u015fi termin\u0103. A\u015fa a fost \u015fi \u00een Rusia \u00een 1917, \u015fi \u00een Fran\u0163a \u00een 1789.<\/span><\/div>\n
Desigur c\u0103 exist\u0103 for\u0163e care se opun unor noi modific\u0103ri de regim \u00een regiune, cum ar fi Rusia. \u00cen cazul schimb\u0103rii de putere la Damasc, Rusia \u00ee\u015fi pierde singura baz\u0103 din Marea Mediteran\u0103, portul Sirian Tartous. Tocmai pentru a evita o implicare a NATO dup\u0103 scenariul libian, Rusia \u015fi-a trimis o escadr\u0103 naval\u0103 pe coastele siriene, care cuprinde portavionul Amiral Kuzne\u0163ov (de fapt singurul) \u015fi escadra sa de distrug\u0103toare, incluz\u00e2nd aici \u015fi nava antisubmarin Amiral Chabanenko. Dar de aici decurg o serie de complica\u0163ii pe care nimeni nu le poate previziona.<\/span><\/div>\n
\u00cen primul r\u00e2nd este \u00een cea\u0163\u0103 pozi\u0163ia Turciei, un actor regional major. Turcia a parcurs un drum sinuos \u00een ultimii ani, de la aliat de baz\u0103 \u00een NATO \u015fi aliat important al Israelului la o putere regional\u0103 al c\u0103rui curs viitor devine tot mai greu de previzionat. De la refuzul de a-\u015fi sus\u0163ine aliatul american \u00een 2003 la invazia din Irak \u015fi tensiunile intervenite \u00een rela\u0163ia p\u00e2n\u0103 atunci special\u0103 cu Israelul, dup\u0103 episodul cu escadra pentru Gaza, temerile anali\u015ftilor asupra unui alt curs al politicii turce\u015fti \u00eencep s\u0103 prind\u0103 contur. Era oarecum de a\u015fteptat, Turcia \u00een cea mai mare parte a istoriei sale a fost un imperiu, iar de c\u00e2nd ascensiunea islamic\u0103 pune o tot mai mare presiune, se pare c\u0103 lucrurile vor lua cur\u00e2nd o alt\u0103 turnur\u0103. Dezam\u0103git\u0103 de am\u00e2n\u0103rile repetate ale UE c\u0103tre \u0163elul de a adera, \u0163ara alunec\u0103 \u00eencet spre o alt\u0103 cale, islami\u015ftii \u00eencep\u00e2nd s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren. Prin constitu\u0163ia lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul statului turc modern, armata este garantul laicit\u0103\u0163ii statului, trebuind s\u0103 intervin\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd aceasta este amenin\u0163at\u0103. Dar asist\u0103m la o sl\u0103bire din ce \u00een ce mai mare a armatei, a v\u00e2rfurilor ei, de cur\u00e2nd chiar un fost \u015fef de stat major a fost arestat \u015fi pus sub acuzare. Poate fi \u00eenceputul unei noi politici externe a Turciei? Posibil. Mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 flota rus\u0103 va trece \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 Cipru, m\u0103rul discordiei dintre Grecia \u015fi Turcia, care a dus chiar la un conflict dechis \u00een 1974 \u015fi la divizarea acestei insule.<\/span><\/div>\n
Oricum, ne a\u015fteapt\u0103 zile interesante \u00een Mediternana \u015fi Orientul Mijlociu, dar dup\u0103 cum spunea un vechi proverb chinezesc, \u201cs\u0103 te fereasc\u0103 zeii s\u0103 tr\u0103ie\u015fti vremuri interesante!\u201d<\/span><\/div>\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anului, am fost avertiza\u0163i de Nicolas Szarkozi \u015fi Angela Merkel c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 vremuri grele. Era normal, to\u0163i cei cu scaun la cap erau convin\u015fi de asta. Criza din zona euro nu are cum s\u0103 se rezolve peste noapte, mai ales f\u0103r\u0103 m\u0103suri dure de t\u0103iere a cheltuielilor bugetare \u00een statele UE, mai ales la acelea care se simt cu falimentul deasupra capului. Grecia nu prea d\u0103 semne c\u0103 ar agrea politici de austeritate, grecii se a\u015fteapt\u0103 ca s\u0103 fie sponsoriza\u0163i \u00een continuare de UE, \u00een primul r\u00e2nd de Germania, principala for\u0163\u0103 economic\u0103 a Europei. \u00cen anticamera \u0163\u0103rilor cu probleme din zona euro stau Irlanda, Portugalia, Spania, dar \u015fi Italia, a c\u0103rei economie dac\u0103 intr\u0103 \u00een colaps pur \u015fi simplu nu poate fi salvat\u0103. Grecia are datorii de 160% din PIB, dar PIB-ul ei este mic, \u015fi tot nu este dornic\u0103 s\u0103 str\u00e2ng\u0103 cureaua. A\u015fteapt\u0103 acum o poman\u0103 de 116 miliarde de euro. Dar datoria Italiei este de 120% din PIB, dar la PIB-ul Italiei reprezint\u0103 1900 de miliarde de euro, o sum\u0103 enorm\u0103. O provocare extrem\u0103 pentru liderii europeni.<\/span><\/div>\n
Mul\u0163i se \u00eentreab\u0103 de ce nu ies grecii din zona euro, a\u015fa cum au amenin\u0163at de cur\u00e2nd? \u00cen primul r\u00e2nd, ar fi cea mai mare prostie pentru ei, iar amenin\u0163\u0103rile lor sunt mai mult de fa\u0163ad\u0103, pentru a ob\u0163ine banii necesari supravie\u0163uirii sau, \u00een caz contrar, denot\u0103 cea mai mare prostie. Dac\u0103 m\u00e2ine grecii renun\u0163\u0103 la euro \u015fi revin la drahm\u0103, drahma se va devaloriza rapid, vorbim aici de o infla\u0163ie de ordinul sutelor sau miilor, deoarece nimeni nu va avea \u00eencredere s\u0103 plaseze bani \u00een drahme, nici m\u0103car grecii. Drahma va ajunge ca o moned\u0103 african\u0103 \u00een c\u00e2teva luni, iar Grecia va intra inevitabil \u00een faliment, revenirea am\u00e2n\u00e2ndu-se cu zeci de ani. Argentina a \u00eenceput s\u0103-\u015fi revin\u0103 \u00een zece ani, dar Grecia nu are resursele Argentinei.<\/span><\/div>\n
A doua \u00eentrebare, de ce Germania nu expulzeaz\u0103 pur \u015fi simplu Grecia din zona euro? \u00cen primul r\u00e2nd, deoarece ar crea un precedent, urmat poate \u015fi de alte \u0163\u0103ri c\u00e2nd va veni nota de plat\u0103. Iar expulzarea Greciei va avea efecte devastatoare \u015fi asupra monedei euro, sc\u0103z\u00e2nd \u00eencrederea \u015fi duc\u00e2nd la o devalorizare accentuat\u0103 a acesteia. \u015ei dup\u0103 ce alte \u0163\u0103ri vor fi tratate ca \u015fi Grecia, moneda euro va fi sortit\u0103 dispari\u0163iei. <\/span><\/div>\n
A treia \u015fi ultima \u00eentrebare, nu i-ar conveni mai mult Germaniei s\u0103 revin\u0103 la marc\u0103? Pe termen foarte scurt, poate. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 economia Germaniei, cea mai puternic\u0103 din UE, se bazeaz\u0103 \u00een cea mai mare parte pe exporturi, dar nu orice fel de exporturi, ci exporturi de produse finite de \u00eenalt\u0103 tehnologie. Iar \u00een cazul revenirii la marc\u0103 pe termen scurt marca va fi o moned\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de monedele na\u0163ionale care se vor devaloriza puternic, \u00eenc\u00e2t germanii nu vor mai avea cui s\u0103-\u015fi exporte produsele, deoarece nimeni nu \u015fi le va mai putea permite. Ar urma falimente \u00een serie, de la Mercedes la BMW, \u00een urma \u00eengust\u0103rii pie\u0163ei \u015fi c\u0103derii cererii, iar economia Germaniei ar intra \u00eentr-o recesiune accentuat\u0103, de unde nu se \u015ftie c\u00e2nd \u00ee\u015fi va reveni. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o situa\u0163ie extrem de complicat\u0103. <\/span><\/div>\n
Nouriel Roubini, profetul crizei americane, spunea c\u0103 \u00een 2012, \u00een urma crizei americane, a celei din zona euro \u015fi a \u00eencetinirii cre\u015fterii economice a Chinei, sunt create condi\u0163iile pentru o furtun\u0103 financiar\u0103 perfect\u0103 (perfect storm), \u00een care sunt \u00eendeplinite cele mai rele posibilit\u0103\u0163i cu putin\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
Mai aproape de noi, tot \u00een UE, dar \u00een afara zonei euro, Ungaria p\u0103\u015fe\u015fte \u015fi ea pe panta colapsului. Problema este c\u0103 Ungaria, ca \u015fi noi, nu este \u00een zona euro, deci UE \u015fi principalele \u0163\u0103ri europene nu se vor gr\u0103bi s\u0103-i sar\u0103 \u00een ajutor ca \u015fi \u00een cazul Greciei de p\u00e2n\u0103 acum, deoarece stabilitatea monedei unice nu este amenin\u0163at\u0103 dec\u00e2t indirect. Ungaria va trebui s\u0103 se salveze \u00een primul r\u00e2nd singur\u0103, dar trebuie s\u0103 aib\u0103 capacitatea \u015fi voin\u0163a de a o face.<\/span><\/div>\n
Rom\u00e2nia are o situa\u0163ie ceva mai bun\u0103, poate dintre pu\u0163inele cazuri \u00een istoria noastr\u0103. Nu st\u0103m at\u00e2t de prost, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vom fi afecta\u0163i. Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 taie cheltuielile ceva mai devreme dec\u00e2t al\u0163ii, deci are ceva spa\u0163iu de manevr\u0103. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este an electoral \u015fi acest lucru se poate schimba oric\u00e2nd. Oric\u00e2t ar fi de dureros, austeriatea trebuie s\u0103 continue, reducerea deficitului \u015fi chiar anularea lui ar trebui s\u0103 fie politica de baz\u0103 a oric\u0103rui guvern. Cu at\u00e2tea \u0163\u0103ri \u00een pragul colapsului, bani pentru \u00eemprumuturi nu prea se g\u0103sesc, \u015fi dac\u0103 se g\u0103sesc vor fi la dob\u00e2nzi \u00eempov\u0103r\u0103toare. \u00cen Ungaria, Victor Orban a alungat FMI-ul pentru a nu fi nevoit s\u0103 accepte condi\u0163ii dure (lipsa pomenilor electorale \u00een perspectiva alegerilor viitoare) \u00een schimbul banilor la dob\u00e2nzi reduse, dar dup\u0103 ce a \u00eencercat \u00eemprumuturi pe pia\u0163a liber\u0103, unde dob\u00e2nzile au devenit enorme, a trebuit s\u0103 revin\u0103 la ideea unui acord cu FMI. Referitor la dob\u00e2nzi, trebuie amintit c\u0103 Italia nu a reu\u015fit la sf\u00e2r\u015fitul anului s\u0103 atrag\u0103 bani prin obliga\u0163iuni emise, dob\u00e2nzile dep\u0103\u015find opt la sut\u0103. La o sut\u0103 de miliarde \u00eemprumutate, ar trebui s\u0103 dea \u00eenapoi \u00een plus opt miliarde, o sum\u0103 \u00eempov\u0103r\u0103toare pentru oricine.<\/span><\/div>\n
Realitatea este c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 a desfiin\u0163at multe teorii economice. Economia nu este o \u015ftiin\u0163\u0103 exact\u0103, nu se bazeaz\u0103 ca \u015fi matematica sau ingineria pe ni\u015fte axiome pe care dac\u0103 le aplici e\u015fti sigur de rezultat. Economia este o \u015ftiin\u0163\u0103 care evolueaz\u0103 empiric, \u015fi regulile se schimb\u0103 din mers, o re\u0163et\u0103 dovedit\u0103 bun\u0103 \u00eentr-un anumit moment se poate dovedi catastrofal\u0103 \u00een altul. Teoriile sunt create doar pentru a fi infirmate mai t\u00e2rziu, \u00een func\u0163ie de evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii umane. Toate teoriile economice \u015fi-au dovedit \u00een timp limitele. Exist\u0103 o vorb\u0103: \u201ceconomist este acel care va \u015fti m\u00e2ine de ce ceea ce a prev\u0103zut ieri nu s-a \u00eendeplinit ast\u0103zi\u201d.<\/span><\/div>\n
Ne apropiem de zona care ne doare, respectiv Rusia \u015fi Ucraina. Situa\u0163ia Ucrainei este critic<\/span>\u0103 din punct de vedere economic, \u015fi aceast\u0103 \u0163ar\u0103 fiind deja \u00een pragul colapsului. Dar \u00een privin\u0163a acestei \u0163\u0103ri situa\u0163ia este mai complicat\u0103, conducerea lui Ianukovici reu\u015find performan\u0163a de a anula orice perspectiv\u0103 de ajutor UE sau FMI. Derapajele autoritare, persecutarea opozi\u0163iei \u015fi a presei, cel mai cunoscut aspect fiind condamnarea Iuliei Timo\u015fenko la 7 ani de \u00eenchisoare pentru a o putea scoate din cursa electoral\u0103, au anulat orice posibilitate de apropiere de uniunea european\u0103, pentru care un sistem democratic func\u0163ional sunt o premis\u0103 obligatorie pentru \u00eenceperea oric\u0103ror discu\u0163ii. Paranoia lui Ianukovici a devenit paroxistic\u0103, \u00een cea mai pur\u0103 re\u0163et\u0103 stalinist\u0103, regimul v\u0103z\u00e2nd \u00een orice manifestare doar m\u00e2na agen\u0163ilor occidentali care submineaz\u0103 Ucraina, \u00een spatele oric\u0103rei cereri pentru democra\u0163ie se ascund revolu\u0163ii portocalii sponsorizate de SUA.<\/span><\/div>\n
Ceea ce nu \u00een\u0163elege Ianukovici \u015fi ai s\u0103i este faptul c\u0103 a reu\u015fit o performan\u0163\u0103 care s-a dovedit imposibil\u0103 pentru oricare lider al opozi\u0163iei: s\u0103-i uneasc\u0103, \u00een sensul c\u0103 actuala politic\u0103 \u015fi conducere a de la Kiev i-a nemul\u0163imit profund pe to\u0163i, fie na\u0163ionali\u015fti, fie proeuropeni, \u015fi chiar pe cei din regiunea Donetsk, populat\u0103 masiv cu etnici ru\u015fi \u015fi rusofoni. Aceast\u0103 regiune nu a dat diziden\u0163i \u00een timpurile sovietice, a fost \u00eempotriva protestelor contra fostului pre\u015fedinte Leonid Kucima \u015fi \u00eempotriva revolu\u0163iei portocalii din 2004. Totu\u015fi, chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 regiune, popularitatea lui Ianukovici a sc\u0103zut \u015fi scade \u00een continuare.<\/span><\/div>\n
Sc\u0103derea dramatic\u0103 a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi corup\u0163ia \u00een cre\u015ftere, dublate cu  <\/span>m\u0103surile poli\u0163iene\u015fti de represiune, contribuie din plin la asta. Se adaug\u0103 anularea Zilei Libert\u0103\u0163ii, zi liber\u0103 instaurat\u0103 \u00een urma victoriei revolu\u0163iei portocalii din 2004, \u00eenchirierea bazei navale de la Sevastopol p\u00e2n\u0103 \u00een 2042, inten\u0163ia de a face din limba rus\u0103 a doua limb\u0103 de stat, inten\u0163ia Rusiei de preluare a re\u0163elei de conducte ucrainene, frustrarea fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul gazelor, \u00een ciuda acordului din 2010 \u00een urma prelungirii \u00eenchirierii Sevastopolului. Am expus aceste aspecte acum mai bine de un an \u015fi jum\u0103tate \u00een articolul Rom\u00e2ni \u0219i disolu\u021bia Ucrainei, provoc\u0103ri, perspective \u0219i amenin\u021b\u0103ri<\/a>[6]<\/sup><\/small><\/a>, \u015fi \u00eentradev\u0103r, Ucraina se afl\u0103 \u015fi mai aproape de disolu\u0163ie, odat\u0103 cu falimentul devenit aproape inevitabil. Un fost oficial important ucrainean, Stepan Havrish, spunea c\u0103 Ucraina st\u0103 \u00eentre predarea a ce a mai r\u0103mas din activele strategice ale \u0163\u0103rii \u015fi faliment. Spre UE \u015fi FMI Ucraina nu se mai poate adresa, mai r\u0103m\u00e2ne Rusia care, \u015ftiindu-i pe ucraineni cu spatele la zid, va pune presiune \u015fi va ob\u0163ine maximul de foloase \u00een schimbul banilor necesari func\u0163ion\u0103rii statului ucrainean, chiar \u015fi intrarea \u00een noua uniune at\u00e2t de drag\u0103 lui Vladimir Putin.<\/span><\/div>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dup\u0103 cum se poart\u0103 acum negocierile, Ucraina va transfera ce mai are de transferat c\u0103tre Gazprom, respectiv controlul asupra infrastructurii de transport gaze, ultimul factor de negociere al Ucrainei cu Rusia. Ianukovici a reu\u015fit performan\u0163a ca \u00een c\u00e2\u0163iva ani s\u0103 dea Rusiei tot ce \u00ee\u015fi dorea aceasta \u00een Ucraina, f\u0103r\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 ceva \u00een schimb. De exemplu, \u00een schimbul \u00eenchirierii pe mai departe a bazei de la Sevastopol, \u00een 2010, Ucrainei i se promitea o reducere de 30% la pre\u0163ul gazelor, dar ast\u0103zi Ucraina a a juns s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 416 dolari pe mia de metri cubi. Poate c\u0103 acest a\u015fteptat transfer c\u0103tre Gazprom va fi pic\u0103tura care va umple paharul opozan\u0163ilor, fiind de a\u015fteptat noi mi\u015fc\u0103ri de strad\u0103, \u00eenc\u0103 un pas spre disolu\u0163ia statului ucrainean. \u00cen perspectiva viitoarelor alegeri, \u00een mod sigur falsificate dup\u0103 aceea\u015fi re\u0163et\u0103 ca \u00een 2004 sau ca \u015fi \u00een Rusia anul trecut, urmate probabil de violen\u0163e, a falimentului care poate fi doar am\u00e2nat, aceast\u0103 disolu\u0163ie este din ce \u00een ce mai aproape, f\u0103c\u00e2ndu-i pe mul\u0163i s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis de separarea statului. <\/span><\/div>\n
Ziarul \u201eTimes\u201d spunea c\u0103 2012 va fi anul revoltelor slave, din Rusia, Belarus \u015fi Ucraina, dup\u0103 cum anul 2011 a fost anul revoltelor arabe. Se prea poate s\u0103 aib\u0103 dreptate, dup\u0103 cum s-a terminat anul precedent, cu puternice proteste ale opozan\u0163ilor lui Vladimir Putin \u00een Rusia. Falsificarea alegerilor a fost recunoscut\u0103 indirect chiar de premierul Putin, atunci c\u00e2nd le-a promis ru\u015filor alegeri libere \u015fi corecte \u00een 2012, atunci c\u00e2nd va candida la pre\u015fedin\u0163ie. Spun\u00e2nd c\u0103 urm\u0103toarele alegeri vor fi corecte, recuno\u015fti indirect c\u0103 precedentele au fost incorecte, guvernul condus de Vladimir Putin av\u00e2nd responsabilitatea organiz\u0103rii acestora. Protestele ruse\u015fti, amploarea lor, a ar\u0103tat o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a Rusiei \u015fi i-a sl\u0103bit vizibil pozi\u0163ia lui Vladimir Putin pe plan intern \u015fi extern, p\u00e2n\u0103 acum v\u0103zut ca \u015fi liderul unei Rusii Unite, ca \u015fi numele partidului s\u0103u, dar din ce \u00een ce mai contestat \u015fi nevoit s\u0103 recurg\u0103 la fraud\u0103 pentru a-\u015fi men\u0163ine o majoritate parlamentar\u0103 confortabil\u0103 at\u00e2t pentru el, c\u00e2t \u015fi pentru siloviki. (Putin \u0219i revitalizarea imperiului<\/a>[7]<\/sup><\/small><\/a>) De o astfel de situa\u0163ie, mai ales dup\u0103 ce secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat c\u0103 alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte, vor \u00eencerca s\u0103 profite americanii \u00een cursul viitoarelor negocieri pe multiple planuri. <\/span><\/div>\n
Este ca \u015fi imaginea flotei militare ruse \u00een portul sirian Tartous, impun\u0103toare de la distan\u0163\u0103, dar g\u0103unoas\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce te apropii. Singurul portavion rusesc, Amiral Kuznetzov, a sosit la 8 ianuarie 2012 \u00een portul sirian, \u00eenso\u0163it de fregata Amiral Chabanenko, remorcherul Nikolai Chiker \u015fi trei mici vase cistern\u0103. Aceast\u0103 flot\u0103 a plecat din Severomorsk, l\u00e2ng\u0103 Murmansk, la \u00eenceputul lui decembrie. \u00cen Marea Mediteran\u0103 li s-a mai al\u0103turat un vas cistern\u0103 \u015fi corveta Mudri, din flota de Baltica, precum \u015fi corveta Ladni din flota M\u0103rii Negre. La Tartous, flota rus\u0103 a \u00eenc\u0103rcat alimente, ap\u0103 \u015fi combustibil. Doar Chabanenko, Ladni \u015fi cisterna Lena au acostat, portavionul Kuznetzov fiind prea mare \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ancorat mai \u00een larg.  <\/span>La 10 ianuarie flota rus\u0103 a p\u0103r\u0103sit apele siriene, Ladni spre Sevastopol, iar portavionul Amiral Kuznetzov \u00eenapoi spre Severomorsk.<\/span><\/div>\n
Aceasta este imaginea de la distan\u0163\u0103, dar dac\u0103 ne apropiem pu\u0163im, vom vedea c\u0103 portavionul Kuznetzov de 60000 de tone are capacitatea de a duce p\u00e2n\u0103 la 50 de aparate de lupt\u0103, 26 cu arip\u0103 fix\u0103 (avioane) \u015fi restul elicoptere, mai pu\u0163in dec\u00e2t jum\u0103tate din capacitatea unui portavion american de clasa Nimitz. La Tartous, Kuznetzov a avut doar opt avioane Su-33 \u015fi dou\u0103 elicoptere Ka-27S pentru c\u0103utare-salvare, poate \u00een cazul \u00een care s-ar fi pierdut vreun Suhoi. Dar nu avea deloc Ka-27RLD, elicoptere radar de avertizare timpurie (early warning), f\u0103r\u0103 de care \u00eentreaga flot\u0103 era practic legat\u0103 la ochi. <\/span><\/div>\n
\u00cei lipseau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi elicopterele Ka-27PLO, cu capacit\u0103\u0163i de lupt\u0103 antisubmarin, poate c\u0103 amiralii ru\u015fi considerau c\u0103 fregata ASW Amiral Chabanenko era suficient\u0103 pentru a asigura protec\u0163ia \u00eentregului convoi. Agen\u0163iile arabe de pres\u0103 au anun\u0163at c\u0103 un submarin american a trecut prin canalul Suez din Marea Ro\u015fie \u00een Marea Mediteran\u0103, deci \u00een apropierea coastelor siriene, cam cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sosirea flotei ruse la Tartous. \u00cen mod sigur, inten\u0163ia era de a supraveghea flota \u015fi probabil pentru a \u00eenregistra \u015fi cataloga zgomotele motoarelor navelor componente, o modalitate foarte exact\u0103 de a urm\u0103ri submarinele \u015fi navele pe \u00eentreg globul. Americanii au o astfel de baz\u0103 de date \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece, care se actualizeaz\u0103 periodic cu ajutorul senzorilor plasa\u0163i pe fundul oceanelor pe rutele de acces ale navelor militare. Unul din culoarele obligatorii de trecere pentru submarinele sovietice era prin Marea Nordului, \u00eentre Islanda \u015fi Marea Britanie. Senzorii plasa\u0163i pe fundul apei \u00eenregistrau zgomtul motoarelor la fiecare trecere, catalogau \u015fi f\u0103ceau compara\u0163ii, \u00een urma faptului c\u0103 fiecare motor de submarin sau nav\u0103 militar\u0103 mai mare are un zgomot distinctiv unic, \u00eentocmai ca \u015fi amprentele digitale sau vocale la oameni. Astfel, dac\u0103 un submarin american \u00eenregistreaz\u0103 un zgomot de motor undeva \u00een Oceanul Pacific, prin compara\u0163ie cu baza de date poate \u015fti nu numai cui apar\u0163ine nava, ci \u015fi numele ei.<\/span><\/div>\n
Dar nu cred c\u0103 merit\u0103 efortul de a \u00eenregistra motorul portavionului Amiral Kuznetzov, care oricum cred c\u0103 este demult \u00een baza american\u0103 de date.  <\/span>Acesta poate fi folosit ca \u015fi imaginea flotei ruse, respectiv a diferen\u0163ei dintre ceea ce dore\u015fte Putin \u015fi realitate. Construc\u0163ia lui a \u00eenceput \u00een 1982 \u015fi era 70% terminat\u0103 \u00een 1989. A navigat prima dat\u0103 \u00een 1991, nefinalizat, a primit avioane la bord \u00een 1993, dar a devenit opera\u0163ional \u00een 1995. \u00cencep\u00e2nd cu 1996, a petrecut mai bine de \u015fase ani \u00een repara\u0163ii \u00een trei \u015fantiere diferite, deci 40% din activitate. Motorul principal s-a defectat de nenum\u0103rate ori \u00een decursul activit\u0103\u0163ii, prezen\u0163a remorcherului Nikolai Chiker \u00een flota rus\u0103 explic\u00e2ndu-se astfel, \u00een cazul unei defec\u0163iuni, portavionul urm\u00e2nd s\u0103-\u015fi continue c\u0103l\u0103toria remorcat. Odat\u0103 ajuns \u00een februarie \u00een port, portavionul Amiral Kuznetzov va fi dezarmat \u015fi va \u00eencepe un program de reutilare \u015fi reechipare programat s\u0103 dureze p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 sau chiar mai t\u00e2rziu, dac\u0103 va fi terminat vreodat\u0103. Astfel, rachetele antinav\u0103 supersonice SSM P-700 Granit din sistemul de armament al portavionului nu se mai fabric\u0103. Nu se mai fabric\u0103 nici Su-33, avia\u0163ia portavionului urm\u00e2nd s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu Mig-29K, versiunea naval\u0103 a Migului, \u00een urma unei comenzi din India de 16 buc\u0103\u0163i, prin suplimentare ar ie\u015fi un cost mai mic pe bucat\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul Su-33.<\/span><\/div>\n
Pentru a ilustra \u015fi mai bine dezastrul naval \u00een care se zbate flota militar\u0103 rus\u0103, ca printr-o ironie, un submarin strategic rus clasa Delta 4, Ecaterinburg, a luat foc \u00eentr-un doc uscat din Murmansk la 29 decembrie. Ecaterinburg se afla la repara\u0163ii c\u00e2nd a izbucnit incendiu, cel mai probabil din neglijen\u0163\u0103. Din fericire nu erau la bord torpile sau rachetele nucleare SS-N-23 (16 buc\u0103\u0163i) submarinul Delta 4 fiind unul dintre cele \u015fase care asigur\u0103 descurajarea nuclear\u0103 p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een serviciu a noilor submarine clasa Borei care ar urma s\u0103 fie armate cu rachetele Bulava. Reactorul nuclear era \u015fi el oprit, evit\u00e2nd astfel un nou Cernob\u00e2l sau Fukushima. Dar incendiul a afectat carcasa exterioar\u0103 \u015fi camera torpilelor, precum \u015fi sonarul care a fost totalmente distrus.  <\/span><\/span><\/div>\n
Cam asta este situa\u0163ia flotei ruse actuale, care nu mai impresioneaz\u0103 mult\u0103 lume, de aceea consider c\u0103 tentativa de demonstra\u0163ie de for\u0163\u0103 a fost total contraproductiv\u0103 \u00een cazul Siriei. Vladimir Putin a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pompeze noi sume de bani, ca \u015fi \u00een cazul armatei \u00een general, pentru a reveni la vechea glorie imperial\u0103, p\u0103\u015find pe urmele Uniunii Sovietice. Dar ast\u0103zi, \u00een condi\u0163iile actuale, pe un astfel de drum, are \u015fanse mai mari s\u0103 o ia pe calea Uniunii Sovietice \u00een momentul dezintegr\u0103rii sale, 1989-1991.<\/span><\/div>\n
\u015ei \u00een Transnistria au avut a\u015fa-zise alegeri. Epoca comunistului cleptoman proprietar al \u201eSheriff\u201d, deci cel mai mare capitalist comunist transnistrean, Igor Smirnov, s-a \u00eencheiat, acesta l\u0103s\u00e2nd locul lui Evgheni \u015eevciuk, un tip mult mai inteligent, \u015fi prin asta mult mai periculos pentru viitorul Moldovei. De parc\u0103 pentru a marca schimbarea de gard\u0103 de la Tiraspol \u015fi a ne transmite un avertisment este ucis t\u00e2n\u0103rul de 18 ani Vadim Pisari. <\/b><\/span><\/div>\n
Am f\u0103cut aceast\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a evenimentelor mondiale pentru a marca ideea c\u0103 aten\u0163ia lumii \u00eentregi este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een multe p\u0103r\u0163i, iar evenimentul de la Nistru nu poate re\u0163ine aten\u0163ia prea mult\u0103 vreme. Ar fi o oportunitate major\u0103 pentru conducerea de la  <\/span>Chi\u015fin\u0103u, dup\u0103 cum spunea analistul Dan Dungaciu, s\u0103 ob\u0163in\u0103 retragerea for\u0163elor de men\u0163inere a p\u0103cii ruse\u015fti \u015fi \u00eenlocuirea lor cu o for\u0163\u0103 de poli\u0163ie european\u0103 sau trupe sub mandat OSCE. Oricum, am asistat p\u00e2n\u0103 acum la <\/b>premier\u0103, men\u0163inerea p\u0103cii este asigurat\u0103 de una dintre p\u0103r\u0163ile \u00een conflict, respectiv armata rus\u0103. Ca s\u0103 reu\u015feasc\u0103, conducerea de la Chi\u015fin\u0103u ar fi trebuit s\u0103 foloseasc\u0103 din plin acest eveniment regretabil \u015fi s\u0103 pun\u0103 presiune la toate cancelariile occidentale, s\u0103 provoace reac\u0163ii, discu\u0163ii, mese rotunde, incidentul s\u0103 fie capul de afi\u015f al \u015ftirilor din toat\u0103 lumea m\u0103car c\u00e2teva zile. <\/span><\/div>\n
Ori, pentru asta, republica Moldova ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 o conducere pe m\u0103sura mizei, nu una care este incapabil\u0103 de mai bine de doi ani s\u0103 pun\u0103 \u00een scaun un pre\u015fedinte. Din p\u0103cate, AIE s-a dovedit incapabil\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste interesele \u015fi orgoliile de moment, nu a avut p\u00e2n\u0103 acum o reac\u0163ie coordonat\u0103, ci mai degrab\u0103 dezordonat\u0103. Este suficient s\u0103 ne uit\u0103m la coali\u0163ia la putere \u015fi s\u0103 facem o compara\u0163ie \u00eentre politicienii de la st\u00e2nga \u015fi dreapta Prutului, ca s\u0103 aducem dovada zdrobitoare c\u0103 \u015fi moldovenii sunt rom\u00e2ni: politicienii sunt la fel.<\/span><\/div>\n
Stai \u015fi te \u00eentrebi atunci, prin ce miracol Dumnezeu ne-a dat asemenea b\u0103rba\u0163i \u00een 1918, care au reu\u015fit cu \u0163ara la p\u0103m\u00e2nt, \u00eenconjura\u0163i de du\u015fmani din toate p\u0103r\u0163ile, \u00een vremuri de epidemii, de r\u0103zboi \u015fi foamete, ceea ce noi nu suntem \u00een stare s\u0103 b\u00e2jb\u00e2im nici \u00een timp de pace \u015fi lini\u015fte!<\/span><\/div>\n
O singur\u0103 speran\u0163\u0103 vine din alt\u0103 parte, de la popor, termen at\u00e2t de invocat de politicieni mai ales ast\u0103zi, c\u00e2nd cuvintele cele mai folosite de ei sunt alegeri \u015fi selectarea candida\u0163ilor, despre rezultat, respectiv \u00eemp\u0103r\u0163irea ciolanului vorbindu-se mai \u00een \u015foapt\u0103. Aceast\u0103 speran\u0163\u0103 se manifest\u0103 sub forma tinerilor care protesteaz\u0103 pe ambele p\u0103r\u0163i ale Prutului \u00eempotriva agresiunii ruse\u015fti sub care geme Basarabia de dou\u0103 sute de ani. Aceast\u0103 agresiune a mai f\u0103cut o victim\u0103 la Nistru, o nou\u0103 via\u0163\u0103 de t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n a fost sacrificat\u0103 de gloan\u0163ele agresorilor. Iar tinerii no\u015ftri protesteaz\u0103 cer\u00e2ndu-le ru\u015filor s\u0103 plece. Ca s\u0103 fie auzi\u0163i, ar trebui s\u0103 fie sprijini\u0163i de conducerea de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi de la Bucure\u015fti, care ar trebui s\u0103 le transmit\u0103 mesajul \u015fi la factorii de decizie occidentali care s\u0103 pun\u0103 presiune pe Rusia, mai ales c\u0103 acum se afl\u0103 temporar \u00een regres. Acum ar fi momentul s\u0103 se ob\u0163in\u0103 ceva \u015fi pentru noi \u00een urma regresului pe plan diplomatic al Rusiei, dac\u0103 am \u015fti s\u0103 punem pu\u0163in\u0103 presiune \u015fi s\u0103 ne mi\u015fc\u0103m c\u00e2t de c\u00e2t diploma\u0163ia.<\/span><\/div>\n
Dar pe tinerii din strad\u0103, care cer plecarea ru\u0219ilor, \u00eei aude cineva?    <\/span>  <\/span>    <\/span>    <\/span> <\/span> <\/span> <\/span> <\/span>  <\/span> <\/span> <\/span> <\/span><\/b><\/span><\/div>\n
 <\/span> <\/span> <\/span>   <\/span>     <\/span> <\/span>   <\/span> <\/span>  <\/span>   <\/span> <\/span> <\/span> <\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

References<\/h3>\n
    \n
  1. ^<\/a><\/sup><\/small> Rusia \u0219i ap\u0103rarea imperiului<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  2. ^<\/a><\/sup><\/small> Dreptul istoric, starea de fapt \u0219i b\u0103t\u0103liile internetului<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  3. ^<\/a><\/sup><\/small> Revoltele arabe, proteste \u0219i r\u0103zboi civil<\/a> (www.cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  4. ^<\/a><\/sup><\/small> Libia, dilema occidentului \u0219i oportunit\u0103\u021bile Rusiei<\/a> (www.cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  5. ^<\/a><\/sup><\/small> Robert Gates, Libia \u0219i NATO<\/a> (www.cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  6. ^<\/a><\/sup><\/small> Rom\u00e2ni \u0219i disolu\u021bia Ucrainei, provoc\u0103ri, perspective \u0219i amenin\u021b\u0103ri<\/a> (www.cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  7. ^<\/a><\/sup><\/small> Putin \u0219i revitalizarea imperiului<\/a> (www.cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n

    Authors: Cristian Negrea<\/p>\n

    Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Anul acesta, 2012,   considerat de unii un an apocaliptic, a \u00ee nceput tragic, \u00een for\u0163\u0103, mai ales pentru noi, rom\u00e2nii, prin…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":497,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,27,32],"tags":[],"class_list":["post-1844","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-economie","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1844"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1844\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7899,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1844\/revisions\/7899"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/497"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}