{"id":2009,"date":"2012-12-25T10:22:19","date_gmt":"2012-12-25T10:22:19","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=2009"},"modified":"2018-12-25T10:32:24","modified_gmt":"2018-12-25T10:32:24","slug":"eminescu-si-moldovenistii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=2009","title":{"rendered":"Eminescu \u015fi moldoveni\u015ftii"},"content":{"rendered":"
\n
\"Eminescu <\/a><\/div>\n

Au trecut dou\u0103 sute de ani de c\u00e2nd Rusia a anexat Basarabia la 1812, \u015fi acest lucru a l\u0103sat urme ad\u00e2nci, de ne\u015fters \u00een con\u015ftiin\u0163ele oamenilor. Ast\u0103zi, c\u00e2nd Basarabia este sf\u00e2\u015fiat\u0103, dar independent\u0103, cu o por\u0163iune ocupat\u0103 militar de o putere str\u0103in\u0103, dar \u00een cea r\u0103mas\u0103 te po\u0163i exprima liber, se pot observa multe paradoxuri \u015fi contradic\u0163ii. Anii de ocupa\u0163ie, crimele, execu\u0163iile, deport\u0103rile, jafurile \u015fi asasin\u0103rile au putut fi uitate sau ignorate, dar fenomenul pervers l\u0103sat de ocupant, cel al \u201emancurtiz\u0103rii\u201d unei p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei, ne iese pregnant \u00een fa\u0163\u0103 cu fiecare ocazie \u015fi este cu at\u00e2t mai pu\u0163in explicabil.<\/span><\/p>\n

De pild\u0103, \u00een toate sondajele de opinie, o propor\u0163ie important\u0103 din popula\u0163ie are \u00eencredere \u00een Rusia \u015fi consider\u0103 c\u0103 Rusia este cel mai mare prieten al Moldovei, un segment mult mai \u00eensemnat fa\u0163\u0103 de cei care au acelea\u015fi sim\u0163\u0103minte fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. Asta \u00een timp ce Rusia \u00eenc\u0103 \u0163ine sub ocupa\u0163ie militar\u0103 11% din teritoriul \u0163\u0103rii (peste 40% din acest teritoriu sunt rom\u00e2ni) pentru care au murit peste o mie de oameni \u00een r\u0103zboiul din 1992 \u015fi chiar anul acesta trupele de ocupa\u0163ie au mai f\u0103cut o victim\u0103, pe rom\u00e2nul Vadim Pisari de 18 ani. Este greu de explicat aceast\u0103 dragoste fa\u0163\u0103 de ocupant, dragostea victimei fa\u0163\u0103 de c\u0103l\u0103u care are nuan\u0163e masochiste. <\/span><\/p>\n

\u00cen psihologie s-a g\u0103sit \u015fi termenul pentru a descrie rela\u0163ia dintre r\u0103pitor \u015fi ostatic \u00een cadrul unor evenimente de lu\u0103ri de ostateci, sindromul Stockolm. \u00cen cursul acestor lu\u0103ri de ostateci, se ajunge ca ace\u015ftia s\u0103 simt\u0103 \u00een\u0163elegere fa\u0163\u0103 de r\u0103pitori, chiar dac\u0103 sunt victimele lor, \u015fi de multe ori s\u0103 intervin\u0103 pentru ei. Este un fenomen care se studiaz\u0103 \u00een continuare, mecanismele lui de declan\u015fare la nivel psihic \u00eenc\u0103 nu sunt l\u0103murite, ca orice fenomene care implic\u0103 creierul \u015fi comportamentul uman, \u00een general. Dar pentru a p\u0103trunde mai bine acest simptom Stockolm, cei ce se ocup\u0103 cu studierea lui ar putea s\u0103 o fac\u0103 mai bine \u00een Republica Moldova printre acei care \u00eenc\u0103 \u00eei \u00eendr\u0103gesc at\u00e2t pe ru\u015fi, de\u015fi \u00een mod sigur vei g\u0103si printre rudele lor deporta\u0163i prin Gulag. S-ar putea ca \u00een acest caz s\u0103 fie vorba de un sindrom Stockolm combinat cu o sp\u0103lare de creier, \u015fi tot nu ai ob\u0163ine o explica\u0163ie satisf\u0103c\u0103toare. S\u0103 ne imagin\u0103m un sclav pe o planta\u0163ie, care lucreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 cade jos pentru st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, este b\u0103tut dac\u0103 nu o face, apoi seara se duce \u015fi se laud\u0103 fa\u0163\u0103 de al\u0163ii c\u00e2t este de bogat st\u0103p\u00e2nul s\u0103u \u015fi umbl\u0103 m\u00e2ndru din pricina asta.<\/span><\/p>\n

Totu\u015fi, cet\u0103\u0163enii moldoveni alearg\u0103 dup\u0103 cet\u0103\u0163enia rom\u00e2neasc\u0103, nu dup\u0103 cea ruseasc\u0103. \u201eO \u0163ar\u0103 \u00een care termenul de patriotism \u015fi cel de na\u0163ionalism sunt antagonice este sortit\u0103 dispari\u0163iei\u201d spunea Oleg Serebrian, un geopolitician de dincolo de Prut. Iar Republica Moldova este una dintre aceste \u0163\u0103ri, deoarece s\u0103 fi patriot aici \u00eenseamn\u0103 s\u0103 lup\u0163i pentru Republica Moldova, iar s\u0103 fii na\u0163ionalist \u00eenseamn\u0103 s\u0103 lup\u0163i pentru Rom\u00e2nia. Na\u0163iunea \u015fi patria, \u00een cazul unui locuitor dintre Prut \u015fi Nistru, sunt no\u0163iuni contradictorii, deci acest stat este menit s\u0103 dispar\u0103 \u00een timp.<\/span><\/p>\n

Tocmai de aceea, cei despre care vorbeam la \u00eenceputul articolului, au trebuit s\u0103 inventeze o na\u0163iune, cea moldoveneasc\u0103, pentru ca patriotismul \u015fi na\u0163ionalismul s\u0103 sune la unison. Dar sun\u0103 fals, teoria este at\u00e2t de n\u0103stru\u015fnic\u0103 \u00eenc\u00e2t te g\u00e2nde\u015fti cum de este posibil ca oameni aparent serio\u015fi s\u0103 se ocupe de a\u015fa ceva. \u015ei totu\u015fi o fac, cu argumente care mai de care mai ilare. Am auzit unul nou, conform c\u0103ruia Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii exist\u0103 doar din 1859, pe c\u00e2nd Moldova \u015fi moldovenii din secolul XIV, de aceea moldoveni\u015ftii trec la contraatac, cer\u00e2nd alipirea Moldovei p\u00e2n\u0103 la Carpa\u0163i Republicii Moldova. Cererea lor are sens, p\u00e2n\u0103 \u015fi ei \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 un stat c\u00e2t o bucat\u0103 din Basarabia nu are cum s\u0103 subziste pe termen lung, nu are baza unui stat viabil. Am expus \u00eentr-un articol anterior faptul c\u0103 inclusiv unii politicieni, scriitori, geografi ru\u015fi recunosc faptul c\u0103 Basarabia este a Rom\u00e2niei (vezi Rom\u00e2nitatea Basarabiei dup\u0103 autorii ru\u015fi<\/a>[1]<\/sup><\/small><\/a>). Dar corifeii moldovenismului insist\u0103 p\u00e2n\u0103 dincolo de limita ridicolului. <\/span><\/div>\n

Argumentul lor este ilar, dup\u0103 cum spuneam. De ce nu merg s\u0103 \u00eel repete italienilor, care p\u00e2n\u0103 la 1861 (tocmai au aniversat o sut\u0103 cincizeci de ani de la unificarea Italiei) erau doar o colec\u0163ie de st\u0103tule\u0163e, niciunul dintre ele nu purta denumirea de Italia. Iar locuitorii erau genovezi, piemontezi, vene\u0163ieni, dar la un tot erau italieni, la fel ca \u015fi rom\u00e2nii \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne. La fel \u015fi Germania, care nu a existat p\u00e2n\u0103 la 1871, ci erau statele Prusia, Bavaria \u015f.a.m.d , iar locuitorii erau prusaci, bavarezi, \u015f.a.m.d. Chiar dup\u0103 teoria lor \u015fchioap\u0103, observa\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia este mai veche dec\u00e2t Germania sau Italia, nu-i a\u015fa? \u00cen fine, nu are rost s\u0103 mai pierdem vremea cu asta, la altceva doream s\u0103 ajung.<\/span><\/p>\n

Ca orice na\u0163iune, cea moldoveneasc\u0103 avea nevoie de mai multe lucruri, de eroi na\u0163ionali \u015fi de genii na\u0163ionale. A\u015fa c\u0103, dup\u0103 ce \u00een treac\u0103t a ap\u0103rut \u015fi un dic\u0163ionar rom\u00e2n-moldovenesc, corifeii na\u0163iunii moldovene\u015fti i-au confiscat rapid pe \u015etefan cel Mare \u015fi pe Mihai Eminescu, instal\u00e2ndu-i \u00een fotoliile de erou \u015fi poet al na\u0163iunii moldovene\u015fti. \u00cen graba lor, ace\u015fti moldoveni\u015fti au uitat dou\u0103 lucruri. Primul, cuv\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare, care spunea c\u0103 mai bine te faci frate cu turcul dec\u00e2t cu muscalul. <\/span><\/p>\n

Al doilea lucru, au uitat s\u0103-l citeasc\u0103 pe Eminescu, evit\u00e2nd poate astfel ceea ce Eminescu numea \u201eform\u0103 f\u0103r\u0103 fond\u201d, respectiv ideea na\u0163iunii moldovene\u015fti. Poate le-ar fi convenit ca Mihai Eminescu s\u0103 fie doar poetul romantic \u00eendr\u0103gostit, vorbind doar de plopii f\u0103r\u0103 so\u0163, de codru, poate din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd vorbind de un luceaf\u0103r \u015fi un demiurg. C\u00e2teva pove\u015fti pe l\u00e2ng\u0103 F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103 \u015fi at\u00e2t, f\u0103r\u0103 a intra \u00een fondul problemei. Dar \u015fi \u00een poezie moldoveni\u015ftii au dat gre\u015f, nu degeaba mentorii lor l-au interzis, apoi i-au interzis doar c\u00e2teva din poeziile sale. Cum zice Eminescu \u00een Doin\u0103: \u201eDe la Nistru p\u00e2n\u2019la Tisa \/ Tot rom\u00e2nu pl\u00e2nsu-mi-sa\u201d. Da, a\u015fa e, e p\u00e2n\u0103 la Tisa \u015fi nu p\u00e2n\u0103 la Prut sau Carpa\u0163i, este rom\u00e2nu \u015fi nu moldoveanu. Ce ne facem mai departe: \u201eDe la Hotin p\u00e2n<\/span>\u2019la Mare \/ Vin Muscalii de-a c\u0103lare \/ De la Mare la Hotin \/ Mereu calea ne-o a\u0163in\u201d? Muscalii, tovar\u0103\u015fi, nu rom\u00e2nii sau valahii!<\/span><\/p>\n

Asta dac\u0103 te rezumi la poezia lui Eminescu. Dar ce se fac moldoveni\u015ftii dac\u0103 p\u0103trunzi mai ad\u00e2nc \u00een opera eminescian\u0103? Trebuie men\u0163ionat c\u0103 Eminescu, p\u00e2n\u0103 la 1883, la internarea sa \u00een ospiciu, avea doar vreo patruzeci de poezii publicate, opera sa de baz\u0103 fiind articolele politice din ziarele vremii, \u00een special la Timpul. Dac\u0103 ace\u015fti moldoveni\u015fti ar fi citit fie \u015fi numai c\u00e2teva din articolele sale politice, nu s-ar fi gr\u0103bit s\u0103-l includ\u0103 \u00een r\u00e2ndul moldoveni\u015ftilor, ba dimpotriv\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, Eminescu nu folose\u015fte niciodat\u0103 termenul de popor moldovean, ci numai de cel rom\u00e2nesc. Iar articolele sale sunt at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcate de sentimente pure rom\u00e2ne\u015fti \u00eenc\u00e2t nu ai cum s\u0103 le treci cu vederea. Articolele sale sunt scrise cu o aten\u0163ie deosebit\u0103 asupra frazei, lucrate cu grij\u0103, \u00eentocmai ca \u015fi un poem, dar sunt at\u00e2t de cuprinz\u0103toare la aspectele politice, istorice, de actualitate ale vremii, dar \u015fi de geopolitic\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l pe Eminescu unul dintre geopoliticienii rom\u00e2ni ai secolului al XIX-lea. Nu este de mirare c\u0103 st\u0103tea la mas\u0103 la Cap\u015fa ore \u00een \u015fir\u00a0 al\u0103turi de al\u0163i scriitori \u015fi publici\u015fti de marc\u0103, cum ar Ion Luca Caragiale \u015fi Ioan Slavici. Dar s\u0103 vedem c\u00e2teva din cele scrise de Eminescu pe tema Basarabiei, cuvinte la care moldoveni\u015ftii ar trebui s\u0103 ia aminte: \u201e\u00censu\u0219i numele Basarabia \u021bip\u0103 sub condeiele ruse\u0219ti. C\u0103ci Basarabia nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t \u021bara Basarabilor, precum Rusia \u00eenseamn\u0103 \u021bara ru\u0219ilor, Rom\u00e2nia \u021bara rom\u00e2nilor\u201d sau \u201eA rosti numele Basarabia este totuna cu a protesta contra domina\u0163iunii ruse\u015fti\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Unde sunt moldoveni\u015ftii care s\u0103 discute sau conteste cuvintele marelui Mihai Eminescu? Dar Eminescu, \u00een virtutea geniului s\u0103u, a prev\u0103zut oarecum \u015fi tendin\u0163a asta a unora de a se erija \u00een ap\u0103r\u0103tori ai moldovenismului, explic\u00e2nd-o prin tipul de domina\u0163ie ruseasc\u0103, demoralizatoare cum o nume\u015fte, de asemenea face \u015fi o analiz\u0103 a necesit\u0103\u0163ii Rusiei spre expansiune, \u015fi toate acestea sunt valabile chiar \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi. Au trecut 162 de ani de la na\u015fterea lui Eminescu, \u015fi ast\u0103zi ni se pare mai actual ca \u015fi oric\u00e2nd, la fel ca \u015fi un alt mare contemporan \u015fi prieten al s\u0103u, mai ales cu privire la politica intern\u0103. M\u0103 refer aici la Caragiale.<\/span><\/span><\/p>\n

Exemplific aici cu un scurt articol al lui Eminescu:<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenaintarea Rusiei<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

La \u00eenceputul veacului XVIII hotarele de la r\u0103s\u0103rit ale \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Habsburgilor nu erau statornicite. Banatul Timi\u015foarei, de\u015fi desp\u0103r\u0163it prin Dun\u0103re \u015fi prin culmile Carpa\u0163ilor de celealalte p\u0103r\u0163i ale \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei otomane, era st\u0103p\u00e2nit de Turci, \u00eenc\u00e2t pe toat\u0103 \u00eentinderea Mure\u015fului, Ungaria era lipsit\u0103 de grani\u0163e potrivite cu \u00eentinderea ei. Aceast\u0103 stare de lucruri nu putea s\u0103 fie dec\u00e2t trec\u0103toare. Ori Turcii trebuia s\u0103 \u00eenainteze peste Mure\u015f, \u015fi s\u0103 nu se opreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu vor g\u0103si mai ad\u00e2nc spre apus ni\u015fte grani\u0163e mai tari, ori Curtea din Viena trebuia s\u0103 c\u00e2\u015ftige st\u0103p\u00e2nirea p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, \u015fi p\u00e2n\u0103 la culmile Carpa\u0163ilor. <\/span><\/i><\/p>\n

Pacea de la Carlov\u0103\u0163 nu putea dar s\u0103 fie \u00eencheiat\u0103 dec\u00e2t pentru deocamdat\u0103. <\/span><\/i><\/p>\n

La \u00eencheierea tratatului de la Pasarovitz, Curtea din Viena trece peste grani\u0163ele fire\u015fti \u015fi ocup\u0103 pozi\u0163iuni agresive \u00een Serbia \u015fi Oltenia.<\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, tratatul de pace de la Belgrad statornice\u015fte grani\u0163ele fire\u015fti \u00eentre cele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii \u015fi prin aceasta luptele \u00eenceteaz\u0103. Austria ocup\u0103 pozi\u0163iunile din liniile Carpa\u0163ilor, ocup\u0103 Bucovina, ocup\u0103 vechea Or\u015fov\u0103, ocup\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri chiar \u00eentregile \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti; dar toate aceste ocupa\u0163iuni sunt pentru cuvinte de ap\u0103rare, o ap\u0103rare mai mult sau mai pu\u0163in legitim\u0103 fa\u0163\u0103 cu Rusia; ele sunt m\u0103suri luate \u00een prevederea \u015fi dreapta cump\u0103nire a unei primejdii statornice \u015fi ne\u00eembl\u00eezite.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/i><\/p>\n

Dup\u0103 documentele consultate \u015fi dup\u0103 faptele istorice, vedem c\u0103 altele sunt cuvintele ce \u00eemping pe Ru\u015fi spre miaz\u0103zi \u015fi r\u0103s\u0103rit.<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia ruseasc\u0103 nu este un stat, nu este un popor, este o lume \u00eentreag\u0103, care, neg\u0103sind \u00een sine nimic de o m\u0103re\u0163ie intensiv\u0103, caut\u0103 m\u00e2ng\u00e2ierea propriei m\u0103riri \u00een dimensiunile mari.<\/span><\/i><\/b> Lupta \u00eentre Turci \u015fi Ru\u015fi este o consecven\u0163\u0103 fireasc\u0103 a deosebirilor de credin\u0163e; dar mai mult dec\u00e2t din aceast\u0103 deosebire, luptele au urmat din prisosul de putere omeneasc\u0103, ce s-a produs totdeauna \u00een Rusia. \u0162arul e puternic \u015fi nu \u015ftie ce s\u0103 fac\u0103 cu puterile de care dispune. Chiar \u00eenl\u0103untrul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei sale, nici prin munc\u0103 pacinic\u0103, nici prin lucrare sufleteasc\u0103 aceste puteri nu se pot consuma; pentru aceea ele dau mereu n\u0103val\u0103 \u00een afar\u0103, – altfel ar trebui s\u0103 se mistuiasc\u0103 \u00een lupte interne. <\/b><\/span><\/i><\/p>\n

Este o lume s\u0103rac\u0103 \u015fi pentru aceea cuprins\u0103 de un neast\u00e2mp\u0103r statornic. <\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u0162aru Petru \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 chiar capitala pe p\u0103m\u00e2nt cucerit, \u015fi pune astfel marca deosebitoare pe noua \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. <\/span><\/i><\/p>\n

De atunci p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi Ru\u015fii \u00eenainteaz\u0103 mereu at\u00e2t spre r\u0103s\u0103rit c\u00e2t \u015fi spre miaz\u0103zi. Popoare puternice odinioar\u0103 au c\u0103zut \u015fi s-au sf\u0103r\u00e2mat sub pasul lor.<\/span><\/i><\/b> Le\u015fii au pierit ca \u201eneam hot\u0103r\u00e2tor\u201d de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului; cetele de cazaci, cari \u00eenc\u0103 la 1711 luptau al\u0103turi cu Turcii; au c\u0103zut sub st\u0103p\u00e2nirea \u0162arului; p\u00e2n\u0103 la Nistru Ru\u015fii nu g\u0103sesc nicio stavil\u0103 destul de puternic\u0103.<\/span><\/i><\/p>\n

Aici \u00eens\u0103, la Nistru, ei se opresc. Dar nu se opresc dec\u00e2t spre a se preg\u0103ti pentru \u00eenaintare. <\/b><\/span><\/i><\/p>\n

Documentele istorice, relat\u00e2nd fapte net\u0103g\u0103duite, ne dovedesc c\u0103 Ru\u015fii sunt o putere mistuitoare, mistuitoare nu numai prin puterea bra\u0163ului, ci \u015fi prin urm\u0103rile demoralizatoare ale \u00eenr\u00e2uririi lor.<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Polonia nu a fost nimicit\u0103 prin puterea bra\u0163ului; Crimeea, \u00eenainte de a fi fost cucerit\u0103, a fost eliberat\u0103. <\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Ca orice putere mare, Ru\u015fii acolo unde v\u0103d c\u0103 vor \u00eent\u00e2mpina rezisten\u0163\u0103 mare, se opresc \u015fi lucreaz\u0103 cu o r\u0103bdare secular\u0103, spre a surpa \u00eencet, \u00eencet temeliile puterilor ce li se pun \u00eempotriv\u0103. Puterea lor \u00een \u0163\u0103rile ocupate e bl\u00e2nd\u0103, dar plin\u0103 de o dulcea\u0163\u0103 demoralizatoare; \u015fi tot astfel \u00een \u0163\u0103rile cucerite la \u00eenceput sunt plini de \u00eengrijire pentru binele cuceri\u0163ilor, \u00eencetul cu \u00eencetul \u00eens\u0103 ei se \u00een\u0103spresc p\u00e2n\u0103 ajung de cer, nu averea ci sufletul cuceri\u0163ilor. <\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Urm\u0103rile ocupa\u0163iunilor ruse\u015fti \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti le sunt tuturora cunoscute; viciurile sociale, ce Rom\u00e2nii au contractat de la binevoitorii lor, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu sunt cu des\u0103v\u00e2r\u015fire st\u00e2rpite. <\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Ei nu sunt poporul plin de \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103 m\u00e2ndrie, ce provoac\u0103 pe alte popoare la lupt\u0103 dreapt\u0103 \u015fi \u00eent\u0103ritoare; sunt poporul, ce-\u015fi d\u0103 mereu silin\u0163a s\u0103 desarmeze pe celealalte popoare, pentru ca apoi s\u0103 \u015fi le supun\u0103. <\/b><\/span><\/i><\/p>\n

Pentru aceea ocuparea pe c\u00e2t se poate de \u00eendelungat\u0103 a \u0163\u0103rilor str\u0103ine este unul dintre semnele deosebitoare ale politicei ruse\u015fti; e peste putin\u0163\u0103 ca o \u0163ar\u0103 s\u0103 fie timp mai \u00eendelungat ocupat\u0103 de o\u015ftiri str\u0103ine \u015fi mai ales de o\u015ftiri ce au \u00een purtarea lor dulcea\u0163a omor\u00e2toare, f\u0103r\u0103 ca \u00een popula\u0163ia \u0163\u0103rii s\u0103 nu scad\u0103 energia vital\u0103, f\u0103r\u0103 ca ocupa\u0163ia s\u0103 nu devie o deprindere \u015fi \u00eencetul cu \u00eencetul o trebuin\u0163\u0103 din ce \u00een ce tot mai viu sim\u0163it\u0103. <\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen mai multe r\u00e2nduri, Austria a ocupat \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti, pentru ca Ru\u015fii s\u0103 nu le poat\u0103 ocupa. \u00cen mai multe r\u00e2nduri le-au ocupat Ru\u015fii; dar peste pu\u0163in Austria le-a f\u0103cut soma\u0163iunea obicinuit\u0103 \u015fi ei s-au retras. <\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, ocuparea \u00een toate formele cerute de dreptul interna\u0163ional a teritoriului cuprins \u00eentre Nistru, Prut \u015fi Dun\u0103re, are pentru Rusia mai mult dec\u00e2t importan\u0163a unei simple cuceriri: prin aceasta Ru\u015fii c\u00e2\u015ftig\u0103 pozi\u0163iuni, care domineaz\u0103 \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi Dun\u0103rea, c\u00e2\u015ftig\u0103 Hotinul, de unde domineaz\u0103 intr\u0103rile dinspre miaz\u0103noapte ale Carpa\u0163ilor, c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, o \u00eenr\u00e2urire mai direct\u0103 asupra poporului rom\u00e2n. <\/b><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen tratatul de la Paris, Rusia nu a fost lipsit\u0103 de nici unul din aceste c\u00e2\u015ftiguri. Punerea poporului rom\u00e2n sub ocrotirea puterilor mari \u015fi restituirea unei p\u0103r\u0163i mici din teritoriul rupt din trupul Moldovei, sunt dou\u0103 c\u00e2\u015ftiguri mari pentru noi, dar pentru Rusia nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte lucruri sup\u0103r\u0103toare. <\/b><\/span><\/i><\/p>\n

Timpul, 6 mai 1878\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/i>\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

References<\/h3>\n
    \n
  1. ^<\/a><\/sup><\/small> Rom\u00e2nitatea Basarabiei dup\u0103 autorii ru\u015fi<\/a> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n

    Authors: Cristian Negrea<\/p>\n

    Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Au trecut dou\u0103 sute de ani de c\u00e2nd Rusia a anexat Basarabia la 1812, \u015fi acest lucru a l\u0103sat urme ad\u00e2nci, de ne\u015fters \u00een con\u015ftiin\u0163ele oamenilor. Ast\u0103zi, c\u00e2nd Basarabia este sf\u00e2\u015fiat\u0103, dar independent\u0103, cu o por\u0163iune ocupat\u0103 militar de o putere str\u0103in\u0103, dar \u00een cea r\u0103mas\u0103 te po\u0163i exprima liber, se pot observa multe paradoxuri \u015fi contradic\u0163ii. Anii de ocupa\u0163ie, crimele, execu\u0163iile, deport\u0103rile, jafurile \u015fi asasin\u0103rile au putut fi uitate sau ignorate, dar fenomenul pervers l\u0103sat de ocupant, cel al \u201emancurtiz\u0103rii\u201d unei p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei, ne iese pregnant \u00een fa\u0163\u0103 cu fiecare ocazie \u015fi este cu at\u00e2t mai pu\u0163in explicabil.
    \nDe pild\u0103, \u00een toate sondajele de opinie, o propor\u0163ie important\u0103 din popula\u0163ie are \u00eencredere \u00een Rusia \u015fi consider\u0103 c\u0103 Rusia este cel mai mare prieten al Moldovei, un segment mult mai \u00eensemnat fa\u0163\u0103 de cei care au acelea\u015fi sim\u0163\u0103minte fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. Asta \u00een timp ce Rusia \u00eenc\u0103 \u0163ine sub…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":832,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[],"class_list":["post-2009","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2009"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2009\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7904,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2009\/revisions\/7904"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/832"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}