![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/1341677332527.cached.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\tÎnainte de a lansa cel mai vizionat video din istoria internetului, Jason Russell era rareori activ în mediul virtual. Contul lui de YouTube era mort iar pe paginile de Facebook \u0219i Twitter ap\u0103reau uneori poze updatate cu gr\u0103din\u0103rit \u0219i copiii. Se gândea c\u0103 internetul „nu e f\u0103cut ca s\u0103 fim la curent cu num\u0103rul de oameni care ne plac” \u0219i când obiceiurile lui tehnologice îl f\u0103ceau s\u0103 se simt\u0103 „ ca un geniu, dependent sau megalomaniac” se deconecta mai multe zile, fiind de acord cu afirma\u021bia umoristului Andy Borowitz, pe care a adaugat-o \u0219i la favorite: „ E important s\u0103-\u021bi stingi calculatorul \u0219i s\u0103 faci lucruri în lumea real\u0103.”<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t <\/p>\n
\t![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/boala-internetului.jpg\" "\\"boala")
{{all}}<\/p>\n
\tÎnainte de a lansa cel mai vizionat video din istoria internetului, Jason Russell era rareori activ în mediul virtual. Contul lui de YouTube era mort iar pe paginile de Facebook \u0219i Twitter ap\u0103reau uneori poze updatate cu gr\u0103din\u0103rit \u0219i copiii. Se gândea c\u0103 internetul „nu e f\u0103cut ca s\u0103 fim la curent cu num\u0103rul de oameni care ne plac” \u0219i când obiceiurile lui tehnologice îl f\u0103ceau s\u0103 se simt\u0103 „ ca un geniu, dependent sau megalomaniac” se deconecta mai multe zile, fiind de acord cu afirma\u021bia umoristului Andy Borowitz, pe care a adaugat-o \u0219i la favorite: „ E important s\u0103-\u021bi stingi calculatorul \u0219i s\u0103 faci lucruri în lumea real\u0103.”<\/p>\n
\tDar acest Russell din luna martie se lupta s\u0103 sting\u0103 tot. A forwardat un link c\u0103tre Kony 2012, documentarul lui foarte personal despre criminalul african Joseph Kony. Ideea era s\u0103 foloseasc\u0103 mediul social pentru a-l face cunoscut pe Kony, notorietatea fiind primul pas spre a-l opri. \u0218i p\u0103rea c\u0103 func\u021bioneaz\u0103: filmul a fost lansat în ciberspa\u021biu primind peste 70 de milioane de view-uri în mai \u0103u\u021bin de o s\u0103pt\u0103mân\u0103. Ceva îns\u0103 s-a întâmplat cu Russell în acest r\u0103stimp. Acelea\u0219i unelte digitale care l-au ajutat în misiune au început s\u0103 îl afecteze psihic prin expunerea constant\u0103 la critic\u0103 \u0219i laude \u0219i punând cap\u0103t rela\u021biei distante cu noua medie.<\/p>\n
\tA dormit dou\u0103 ore în primele patru zile \u0219i a produs un vârtej de updaturi pe Twitter. A postat un link c\u0103tre „I Met the Walrus”, un scurt interviu animat cu John Lennon, îndemnându-i pe cei care-l urm\u0103reau s\u0103 „înceap\u0103 s\u0103-\u0219i antreneze mintea”. A postat \u0219i o poz\u0103 cu tatuajul lui, TIMSHEL, un cuvânt biblic despre alegerea pe care omul o poate face între bine \u0219i r\u0103u. La un moment dat, a uploadat \u0219i a comentat o poz\u0103 digital\u0103 a unui mesaj trimis de mama sa. În alt moment \u0219i-a comparat via\u021ba cu filmul Inception, „un vis într-un vis.”<\/p>\n
\tÎn cea de-a opta zi din straniul s\u0103u vortex din sec. al XXI-lea, a postat un ultim tweet – un citat din Martin Luther King Jr.: „Dac\u0103 nu po\u021bi zbura, atunci alearg\u0103, dac\u0103 nu po\u021bi alerga, atunci mergi, dac\u0103 nu po\u021bi merge,atunci târ\u0103\u0219tete, dar orice ai face, trebuie s\u0103 mergi înainte. ” \u0219i a intrat din nou în via\u021ba real\u0103. \u0218i-a dat jos hainele \u0219i a mers într-o intersec\u021bie aglomerat\u0103 aproape de casa lui din San Diego unde a lovit cimentul cu palmele în mod repetat \u0219i vorbea nedeslu\u0219it despre diavol. \u0218i asta s-a transformat într-un video foarte vizionat.<\/p>\n
\tDup\u0103 asta, Russell a fost diagnosticat cu „psihoz\u0103 reactiv\u0103”, un fel de demen\u021b\u0103 temporar\u0103. Nu a avut nimic de-a face cu alcoolul sau drogurile, a \u021binut s\u0103 sublinieze so\u021bia lui, Danica, într-un post pe blog, ci cauza a fost ma\u0219ina care l-a \u021binut pe Russell conectat chiar \u0219i atunci când era sfâ\u0219iat. „De\u0219i e ceva nou pentru noi, doctorii spun c\u0103 e o experien\u021b\u0103 comun\u0103” dat\u0103 fiind „tranzi\u021bia brusc\u0103 a lui Russell de la anonimitate relativ\u0103 la aten\u021bie global\u0103 – primind atât reac\u021bii pozitive cât \u0219i negative.” Patru luni mai târziu compania lui Jason a men\u021bionat c\u0103 acesta a ie\u0219it din spital, dar c\u0103 înc\u0103 recupereaz\u0103. So\u021bia a p\u0103strat o lun\u0103 de lini\u0219te pe Twitter. Conturile sociale \u0219i media ale lui Jason r\u0103mân goale.<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tÎntreb\u0103rile despre efectele d\u0103un\u0103toare ale internetului asupra min\u021bii sunt cel pu\u021bin la fel de vechi ca hyperlink-urile. Chiar \u0219ii printre scepticii re\u021belisticii, ideea c\u0103 o nou\u0103 tehnologie poate influen\u021ba felul în care gândim \u0219i sim\u021bim, sau chiar c\u0103 poate duce la demen\u021b\u0103, era considerat\u0103 naiv\u0103, ca \u0219i când ai amenin\u021ba becul electric cu un baston sau ai da vina pe televizor pentru copiii din ziua de azi. În schimb, internetul era v\u0103zut ca un alt intermediar, un sistem de livrare, nu o ma\u0219in\u0103rie diabolic\u0103. Îi f\u0103cea pe oameni mai ferici\u021bi \u0219i mai productivi. Exista vreo dovad\u0103 contrar\u0103?<\/p>\n
\tÎns\u0103 acum dovezile încept s\u0103 se adune. Primele cercet\u0103ri bune, recenzate de mai mul\u021bi speciali\u0219ti, ies la iveal\u0103 iar ce se vede e mult mai sumbru decât ce anticipau cu surle \u0219i trâmbi\u021be utopienii web-ului. Actuala prezentare a internetului – portabil\u0103, social\u0103, accelerat\u0103 \u0219i universal\u0103- s-ar putea s\u0103 ne fac\u0103 nu doar mai pros\u021bi sau mai însingura\u021bi, ci \u0219i mai deprima\u021bi \u0219i nelini\u0219ti\u021bi, înclina\u021bi spre deficite de aten\u021bie, spre tulbur\u0103ri obsesiv-compulsive \u0219i chiar psihotici. Min\u021bile noastre digitalizate pot scana la fel ca ale dependen\u021bilor de droguri iar oamenii normali sufer\u0103 în moduri triste \u0219i aparent noi.<\/p>\n
\tÎn vara anului 1996, \u0219apte tineri cercet\u0103tori MIT au \u0219ters delimit\u0103rile dintre om \u0219i calculator tr\u0103ind simultan în lumea fizic\u0103 \u0219i în cea virtual\u0103. Aveau tastaturi în buzunare, transmi\u021b\u0103toare radio în ghiozdane \u0219i ecrane ce se puteau pune pe ochi. Î\u0219i spuneau „cyborgi” \u0219i erau foarte ciuda\u021bi. Dar dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Sherry Turkle, psiholog la MIT, „cu to\u021bii am devenit cyborgi.” Aceast\u0103 via\u021b\u0103 de conectare continu\u0103 a devenit normal\u0103, dar asta nu înseamn\u0103 c\u0103 e \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103, pentru c\u0103 tehnologia –ca s\u0103 cit\u0103m o vorb\u0103 veche despre alcool- devine cauza \u0219i solu\u021bia tuturor problemelor din vie\u021bile noastre.<\/p>\n
\tÎn mai pu\u021bin timp decât dureaz\u0103 o copil\u0103rii americanii s-au contopit cu ma\u0219inile lor, petrecând cel pu\u021bin 8 ore pe zi în fa\u021ba monitorului, mai mult timp decât petrecem pentru orice alt\u0103 activitate, inclusiv somn. Adolescen\u021bii includ 7 ore de vizionare într-o zi obi\u0219nuit\u0103 \u0219colar\u0103, 11 ore dac\u0103 punem la socoteal\u0103 timpul petrecut la diverse alte dispozitive. La ultima campanie a lui Obama pentru pre\u0219edin\u021bie iPhone-ul nu fusese înc\u0103 lansat. În America smartphone-urile dep\u0103\u0219esc acum modelele vechi de mobile \u0219i peste o treime din utilizatori intr\u0103 online înainte de a se ridica din pat.<\/p>\n
\tÎntre timp, trimiterea sms-urilor a devenit vital\u0103: o perosan\u0103 obi\u0219nuit\u0103, indiferent de vârst\u0103, prime\u0219te sau trimite în jur de 400 de mesaje pe lun\u0103, de patru ori mai mult ca în 2007. Adolescentul obi\u0219nuit proceseaz\u0103 3700 de mesaje pe lun\u0103, dubl\u0103 decât în 2007. \u0218i peste dou\u0103 treimi din ace\u0219ti cyborgi obi\u0219nui\u021bi, printre care m\u0103 num\u0103r \u0219i ei, afirm\u0103 c\u0103 li se pare c\u0103 vibreaz\u0103 telefonul când, de fapt, nimic nu se întâmpl\u0103. Cercet\u0103torii o numesc „sindromul virba\u021biei-fantom\u0103.”<\/p>\n
\tToate schimb\u0103rile din ultimii 5 ani ne fac s\u0103 ne imagin\u0103m un cal care a \u021b\u0103\u0219nit de sub c\u0103l\u0103re\u021bul lui iar acum târ\u0103\u0219te persoana pe care înainte îl conducea. Nimeni nu militeaz\u0103 pentru un fel de viitor amish, îns\u0103 cercet\u0103rile arat\u0103 din ce în ce mai clar faptul c\u0103 internetul nu este „doar” un sistem oarecare de livrare. El creeaz\u0103 un nou mediu mental, o stare digital\u0103 natural\u0103 în care mintea uman\u0103 devine un panou instrumental \u0219i din care pu\u021bini oameni vor ie\u0219i nev\u0103t\u0103ma\u021bi.<\/p>\n
\t„Acesta problem\u0103 este la fel de important\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 precedent pentru schimbarea climatic\u0103” afirm\u0103 Susan Greenfield, profesor de farmacologie la Universitatea Oxford, care lucreaz\u0103 acum la o carte despre felul în care cultura digital\u0103 ne transform\u0103 – \u0219i nu într-un mod bun. „Am putea crea cea mai frumoas\u0103 lume pentru copiii no\u0219tri, dar acest lucru nu se va întâmpla dac\u0103 suntem în stadiul neg\u0103rii iar oamenii intr\u0103 dormind în aceste tehnologii \u0219i devin zombie cu ochi de sticl\u0103.”<\/p>\n
\tInternetul ne înnebune\u0219te? Nu tehnologia în sine sau con\u021binutul. Îns\u0103 o recenzie din Newsweek despre rezultatele din mai multe \u021b\u0103ri remarc\u0103 faptul c\u0103 toate arat\u0103 în acea\u0219i direc\u021bie. Peter Whybrow, directorul Institutului Semel de Neuro\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i departamentului de Comportament Uman din UCLA sus\u021bine c\u0103 „orice calculator este ca o cocain\u0103 electronic\u0103,” alimentând cicluri de manie urmate de perioade depresive. „Internetul duce la comportamente despre care oamenii \u0219tiu c\u0103 nu sunt în interesul lor, îi umple de anxietate \u0219i îi face s\u0103 ac\u021bioneze compulsiv” spune Nicolas Carr a c\u0103rui carte The Shallows<\/em> despre efectul re\u021belei asupra cogni\u021biei a fost nominalizat\u0103 pentru premiul Pulitzer. „Ne m\u0103re\u0219te obsesiile, dependen\u021ba \u0219i reac\u021biile cauzate de stres” adaug\u0103 Larry Rosen, un psiholog din California care cerceteaz\u0103 de zeci de ani efectele internetului. „Acesta încurajeaz\u0103 \u0219i chiar promoveaz\u0103 nebunia.”<\/p>\n \tTeama c\u0103 internetul \u0219i tehnologia mobil\u0103 contribuie la crearea de dependen\u021b\u0103, ca s\u0103 nu mai men\u021bion\u0103m tulbur\u0103rile ADHD \u0219i OCD, a persistat decade la rând, îns\u0103 în majoritatea timpului cei care negau au învins. „Ce urmeaz\u0103? Abuzul cuptorului cu microunde \u0219i dependen\u021ba de balsamul de buze” a scris un cercet\u0103tor pentru una din revistele eminente de psihiatrie, respingând un studiu na\u021bional asupra utiliz\u0103rii problematice a internetului în 2006. Manual de diagnostic \u0219i statistic\u0103 a disfunc\u021biunilor mentale nu a inclus niciodat\u0103 o categorie de interac\u021biuni ma\u0219ino-umane.<\/p>\n \tAceast\u0103 perspectiv\u0103 se va schimba îns\u0103 anul viitor când va ap\u0103rea noul MDS care va include pentru prima oar\u0103 tulburarea dependen\u021bei de internet<\/em> de\u0219i doar într-o anex\u0103 sub marcajul „de cercetat”. China, Taiwan \u0219i Korea au acceptat recent diagnosticul \u0219i au început s\u0103 trateze folosirea problematic\u0103 a internetului drept o criz\u0103 na\u021bional\u0103 grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate. În acele \u021b\u0103ri în care zeci de milioane de oameni (dintre care 30% adolescen\u021bi) sunt considera\u021bi dependen\u021bi de internet, majoritatea de jocuri, realitatea virtual\u0103 \u0219i media social\u0103, povestea a fost o \u0219tire senza\u021bional\u0103 de prima pagin\u0103. Un tân\u0103r a lovit-o pe mama lui fatal pentru c\u0103 aceasta a sugerat s\u0103 se delogheze (dup\u0103 care i-a folosit cartea de credit pentru a lua mai multe ore). Cel pu\u021bin 10 utilizatori ultra de web hr\u0103ni\u021bi doar de serviciul online de livrare de t\u0103i\u021bei au murit din cauza unor cheaguri de sânge de la prea mult stat.<\/p>\n \tGuvernul corean investe\u0219te acum bani în centre de tratament \u0219i coordoneaz\u0103 inchiderea târzie a internetului pentru tineri. Între timp, China a lansat lupta mamelor pentru folosirea obiceiuri neprimejdioase a internetului dup\u0103 ce s-a aflat c\u0103 unii doctori foloseau electro-\u0219ocuri \u0219i b\u0103t\u0103i crunte pentru a trata dependen\u021ba de internet.<\/p>\n \t„Exist\u0103 ceva legat de mediu care provoac\u0103 dependen\u021ba” spune Elias Aboujaoude, psihiatru la \u0218coala de Medicin\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii Stanford \u0219i director al Clinicii de tulbur\u0103ri obsesiv-compulsive \u0219i de tulbur\u0103ri ale controlului impulsului. „Am v\u0103zut numero\u0219i pacien\u021bi care nu au nicio istorie de comportament dependent – sau de abuz de substan\u021b\u0103 sau de orice alt fel – care devin dependen\u021bi de internet \u0219i alte tehnologii asem\u0103n\u0103toare. ”<\/p>\n \tStudiul lui din 2006 despre obiceiurile problematice ale folosirii internetului (care fusese ini\u021bial luat\u0103 în derâdere) a fost ulterior publicat\u0103 \u0219i a format baza pentru cartea sa recent\u0103 Virtually You<\/em> despre ruptura produs\u0103 de alura irezistibil\u0103 a internetului. Chiar \u0219i printre utilizatorii prin cablu de v\u0103rst\u0103 mijlocie – intervievatul avea în jur de 40 de ani, caucazian \u0219i câ\u0219tiga peste 50 000$ pe an – Aboujaoude a descoperit c\u0103 mai mult de 1 din 8 prezentau semne de ata\u0219amanent nes\u0103n\u0103tos de internet. Chestionarele mai noi ce recruteaz\u0103 utilizatorii online au descoperit c\u0103 num\u0103rul americanilor este egal cu cel al asiaticilor.<\/p>\n \tA existat apoi experimentul Unplugged din 2010 al Universit\u0103\u021bii Maryland prin care 200 de studen\u021bi au fost ruga\u021bi s\u0103 renun\u021be la toate tehnologiile web \u0219i mobile pentru o zi \u0219i s\u0103-\u0219i noteze într-un jurnal sentimentele. „Cu siguran\u021b\u0103 sunt dependent iar dependen\u021ba e dezgust\u0103toare” a scris unul dintre studen\u021bi. „Media este drogul meu” a scris altul. Cel pu\u021bin alte dou\u0103 \u0219coli nu au reu\u0219it nici m\u0103car s\u0103 lanseze experimentul din cauza lipsei participan\u021bilor. „Majoritatea studen\u021bilor nu sunt doar nedoritori, ci chiar incapabili s\u0103 r\u0103mân\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103turile lor media c\u0103tre lume” a conchis Universitatea Maryland.<\/p>\n \t <\/p>\n