{"id":2082,"date":"2012-08-14T17:10:29","date_gmt":"2012-08-14T17:10:29","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=2082"},"modified":"2012-08-14T17:10:29","modified_gmt":"2012-08-14T17:10:29","slug":"suntem-in-razboi-si-noi-nu-stim-poate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=2082","title":{"rendered":"Suntem in razboi si noi nu stim? Poate…"},"content":{"rendered":"
\t<\/span>Haosul generalizat a pus st\u0103pînire pe România! Clasa politic\u0103 \u015fi institu\u0163iile statului s-au pr\u0103bu\u015fit concomitent, într-o explozie abject\u0103. Ca jurnalist, am spus-o de mai multe ori: România se afl\u0103 în al 22-lea an de r\u0103zboi! Observînd ceea ce se întâmpl\u0103 în via\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi social\u0103 din \u0163ar\u0103! Ini\u0163ial, am crezut c\u0103 este vorba de clasicul r\u0103zboi româno-român, dar exist\u0103 semne c\u0103 sîntem \u015fi \u0163inta agresiunii unor entit\u0103\u0163i externe, de stat sau private, primul fiind doar stimulat de acesta din urm\u0103! O întrebare pare s\u0103 revin\u0103, din ce în ce mai des, ca o obsesie, în mintea \u015fi pe buzele fiec\u0103rui român: „Ce e mic, r\u0103u, negru, urît \u015fi bate la u\u015f\u0103”? R\u0103spunsul e la fel de neprietenos: „Viitorul”! Consta\u0163i cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 tranzi\u0163ia în care te zbengui nu e ceva trec\u0103tor, c\u0103 existen\u0163a e ceva la limita hazardului \u015fi c\u0103 singurele certitudini sînt, \u015fi de acum încolo, schimbarea \u015fi nesiguran\u0163a! Au crescut num\u0103rul \u015fi intensitatea crizelor, conflictelor asimetrice, situa\u0163iilor de urgen\u0163\u0103. Toate acestea s-au suprapus peste crizele tale, deja existente: criza de identitate, de autoritate, cultural\u0103, economic\u0103, social\u0103, educa\u0163ional\u0103, din s\u0103n\u0103tate, din ap\u0103rare, criza bunului sim\u0163, criza genera\u0163iilor, criza institu\u0163iilor, criza de încredere, criza politic\u0103, criza de securitate. Chiar \u015fi institu\u0163iile care fac parte din Sistemul Na\u0163ional de Ap\u0103rare pierd treptat din încredere, incapabile s\u0103 se apere de atacurile constante la care sînt supuse, dar \u015fi mîncate pe interior de un cancer teribil. Societatea româneasc\u0103 contemporan\u0103 pare s\u0103-\u015fi fi pierdut busola \u015fi min\u0163ile! Lumea a\u015fezat\u0103 \u015fi predictibil\u0103 pe care o cuno\u015fteai a disp\u0103rut peste noapte, l\u0103sînd, în locul ei, incertitudine \u015fi frica zilei de mîine.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\t <\/div>\n
\t <\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span>{{all}}<\/span><\/div>\n

\tHaosul generalizat a pus st\u0103pînire pe România! Clasa politic\u0103 \u015fi institu\u0163iile statului s-au pr\u0103bu\u015fit concomitent, într-o explozie abject\u0103. Ca jurnalist, am spus-o de mai multe ori: România se afl\u0103 în al 22-lea an de r\u0103zboi! Observînd ceea ce se întâmpl\u0103 în via\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi social\u0103 din \u0163ar\u0103! Ini\u0163ial, am crezut c\u0103 este vorba de clasicul r\u0103zboi româno-român, dar exist\u0103 semne c\u0103 sîntem \u015fi \u0163inta agresiunii unor entit\u0103\u0163i externe, de stat sau private, primul fiind doar stimulat de acesta din urm\u0103! O întrebare pare s\u0103 revin\u0103, din ce în ce mai des, ca o obsesie, în mintea \u015fi pe buzele fiec\u0103rui român: „Ce e mic, r\u0103u, negru, urît \u015fi bate la u\u015f\u0103”? R\u0103spunsul e la fel de neprietenos: „Viitorul”! Consta\u0163i cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 tranzi\u0163ia în care te zbengui nu e ceva trec\u0103tor, c\u0103 existen\u0163a e ceva la limita hazardului \u015fi c\u0103 singurele certitudini sînt, \u015fi de acum încolo, schimbarea \u015fi nesiguran\u0163a! Au crescut num\u0103rul \u015fi intensitatea crizelor, conflictelor asimetrice, situa\u0163iilor de urgen\u0163\u0103. Toate acestea s-au suprapus peste crizele tale, deja existente: criza de identitate, de autoritate, cultural\u0103, economic\u0103, social\u0103, educa\u0163ional\u0103, din s\u0103n\u0103tate, din ap\u0103rare, criza bunului sim\u0163, criza genera\u0163iilor, criza institu\u0163iilor, criza de încredere, criza politic\u0103, criza de securitate. Chiar \u015fi institu\u0163iile care fac parte din Sistemul Na\u0163ional de Ap\u0103rare pierd treptat din încredere, incapabile s\u0103 se apere de atacurile constante la care sînt supuse, dar \u015fi mîncate pe interior de un cancer teribil. Societatea româneasc\u0103 contemporan\u0103 pare s\u0103-\u015fi fi pierdut busola \u015fi min\u0163ile! Lumea a\u015fezat\u0103 \u015fi predictibil\u0103 pe care o cuno\u015fteai a disp\u0103rut peste noapte, l\u0103sînd, în locul ei, incertitudine \u015fi frica zilei de mîine.<\/span><\/p>\n

\tCu o situa\u0163ie economic\u0103 precar\u0103, o economie fragil\u0103, afectat\u0103 de schimb\u0103rile pe plan mondial \u015fi un stat perceput ca avînd o atitudine ostil\u0103, chiar du\u015fm\u0103noas\u0103 fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163ean, România \u015fi societatea româneasc\u0103 sînt, ast\u0103zi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimele s\u0103pt\u0103mîni, dar \u015fi în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informa\u0163ie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în \u0163ara noastr\u0103, o amloare f\u0103r\u0103 precedent. Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatic\u0103, prin pres\u0103, radio \u015fi televiziune, este conceput\u0103 astfel încît s\u0103 se declan\u015feze concomitent din interior \u015fi din exterior \u015fi s\u0103 lase impresia c\u0103 procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine \u015fi nu sînt induse de centre de decizie agresoare . Astfel de ac\u0163iuni duc la ruperea capacit\u0103\u0163ii de protec\u0163ie na\u0163ional\u0103 \u015fi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii na\u0163ionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut \u015fi a subproduc\u0163iilor culturale, impunerea unui complex na\u0163ional de inferioritate cultural\u0103, crearea unei confuzii na\u0163ionale în ierarhia valoric\u0103, denigrarea personalit\u0103\u0163ilor \u015fi valorilor culturale na\u0163ionale, promovarea neîncrederii generale \u015fi a lipsei de respect fa\u0163\u0103 de institu\u0163iile na\u0163ionale fundamentale, spolierea patrimoniului na\u0163ional, crearea unui sentiment de culpabilitate na\u0163ional\u0103, alimentarea \u015fi declan\u015farea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor na\u0163ionale, a imnului na\u0163ional, a patriotismului \u015fi na\u0163ionalismului, exacerbarea valorilor locale \u015fi regionale în detrimentul con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale.<\/p>\n

\tO întrebare r\u0103mîne nepus\u0103 (vorba colegului Ilie Pintea!) – aceast\u0103 stare este generat\u0103 de români \u015fi permanenta lor lupt\u0103 pentru putere, sau interese externe creeaz\u0103 psihoza agresivit\u0103\u0163ii \u015fi conflictului permanent? Referitor la agresiunea extern\u0103, chiar dac\u0103 pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, exist\u0103 cîteva elemente care indic\u0103 faptul c\u0103 România este, în ultimii ani, „\u0163int\u0103” prin:
\t– distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corup\u0163iei, incapacitatea clasei politice de a adopta m\u0103suri eficiente;
\t– crearea unor situa\u0163ii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina \u015fi Rusia;
\t– ac\u0163iunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;
\t– îndatorarea excesiv\u0103 a \u0163\u0103rii;
\tCum se realizeaz\u0103 aceste lucruri? Potrivit http:\/\/militar.infomondo.ro\/, în primul rînd, prin manipularea \u015fi constrîngerea celor mai activi vectori ai vie\u0163ii economico-sociale: clasa politic\u0103 \u015fi mass media.<\/p>\n

\tDar, s\u0103 le iau pe rînd! Clasa politic\u0103 este, evident, dominat\u0103 \u015fi manipulat\u0103 prin exploatarea propriilor racile. Acest lucru a fost oarecum facilitat de neputin\u0163a societ\u0103\u0163ii civile de a elimina, anterior alegerilor, sau prin alegeri, persoanele cu vulnerabilit\u0103\u0163i evidente. Fie din cauza amatorismului, fie datorit\u0103 fraudelor electorale.
\tDar, cum se manifest\u0103 aceste vulnerabilit\u0103\u0163i la nivelul principalelor structuri ale statului?
\tParlamentul: de\u015fi marea mas\u0103 a parlamentarilor români sînt persoane de bun\u0103 credin\u0163\u0103, cei care invariabil ies la ramp\u0103 fac parte din categoria celor cu probleme. Indiferent de partidul pe care, pe moment, „îl servesc”. Liderii apar\u0163in unor grupuri de interese evidente, calit\u0103\u0163ile lor fiind reduse sau chiar lipsind cu des\u0103vâr\u015fire.
\tGuvernul: caracteristica dominant\u0103 a membrilor guvernului este dat\u0103 de faptul c\u0103, o parte semnificativ\u0103, fac parte din categoria “incompeten\u0163i dovedi\u0163i” , sau apar\u0163in categoriei “obedien\u0163i politic” – f\u0103r\u0103 coloan\u0103 vertebral\u0103. Mass Media: „Jurnali\u015ftii” actuali sînt „aronda\u0163i” intereselor patronatului din pres\u0103, majoritatea formatorilor de opinie fac parte din categoria persoanelor susceptibile de a avea vulnerabilit\u0103\u0163i. Vulnerabilit\u0103\u0163le sînt date de: slaba preg\u0103tire profesional\u0103, obedien\u0163a fa\u0163\u0103 de un baron local, de un sponsor, apartenen\u0163a la fosta poli\u0163ie politic\u0103, interese economice, fie de apartenen\u0163a la un grup politic. Cum, parte din patronatul din pres\u0103 are grave probleme de moralitate \u015fi chiar de legalitate, este clar c\u0103 acesta va face jocul celui care i-o va impune!<\/p>\n

\tAgresiunea se manifest\u0103 zilnic, cu o violen\u0163\u0103 greu de definit \u015fi la toate nivelele vie\u0163ii de zi cu zi: <\/span><\/p>\n

\t1. Politic<\/strong>: manipularea clasei politice sau chiar conducerea acesteia pentru realizarea impresiei de scandal, incapacitate, du\u015fm\u0103nie, crearea iluziei c\u0103 actuala situa\u0163ie politic\u0103 va fi schimbat\u0103 cu ocazia alegerilor preziden\u0163iale. <\/span><\/p>\n

\t2. Economic<\/strong>: adoptarea unor m\u0103suri care contravin intereselor na\u0163ionale, contractarea unui împrumut extern împov\u0103r\u0103tor care va afecta mai multe legislaturi, efectuarea de cheltuieli nejustificate în contrapondere cu altele care nu se efectueaz\u0103, indecizie \u015fi oscila\u0163ii legislative; <\/span><\/p>\n

\t3. Social: antagonizarea categoriilor sociale prin „asmu\u0163irea” unora împotriva celorlalte, neacordarea unor drepturi salariale legale; <\/span><\/p>\n

\t4. Institu\u0163ional<\/strong>: distrugerea unor institu\u0163ii fundamentale ale statului român: Armata, Justi\u0163ia, Poli\u0163ia \u015fi Jandarmeria, Serviciile speciale, Curtea de Conturi, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 prin: infiltrarea politicienilor cu interese economice la nivelul Cur\u0163ii de Conturi, existen\u0163a în cadrul Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a unui num\u0103r semnificativ de judec\u0103tori “cu probleme”, distrugerea bazei de selec\u0163ie a Armatei \u015fi a nivelului de trai a membrilor acesteia; <\/span><\/p>\n

\t5. Mediatic<\/strong>: crearea în permanen\u0163\u0103 a a\u015fa-ziselor „scandaluri de pres\u0103” în care mass media se las\u0103 antrenat\u0103 cu „dezinvoltur\u0103” în scopul distragerii opiniei publice de la adev\u0103ratele probleme ale na\u0163iunii, tabloidizarea presei scrise, a radioului \u015fi televiziunilor, crearea de fal\u015fi idoli eminamente idio\u0163i, asaltul financiar asupra televiziunii \u015fi radioului publice \u015fi exacerbarea divertismentului sexual sau cu conota\u0163ii sexuale pe posturile de televiziune; <\/span><\/p>\n

\t6. Justi\u0163ie<\/strong>: crearea impresiei c\u0103 aceasta este imposibil de reformat, c\u0103 membri ei fac parte din categoria corup\u0163ilor; <\/span><\/p>\n

\t7. Legislativ<\/strong>: adoptarea unor legi superficial întocmite, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice c\u0103 „se lucreaz\u0103”;<\/span><\/p>\n

\t8. S\u0103n\u0103tate<\/strong>: modificarea permanent\u0103 a cadrului legislativ din domeniu, perceperea unor taxe pe serviciile medicale anterior gratuite, subfinan\u0163area \u015fi c\u0103pu\u015farea sistemului, plecarea speciali\u015ftilor în str\u0103in\u0103tate, dificultatea accederii la tratament, totul avînd consecin\u0163a îmboln\u0103virii na\u0163iunii \u015fi degrad\u0103rii fondului ei genetic; <\/span><\/p>\n

\t9. Înv\u0103\u0163\u0103mînt<\/strong>: distrugerea bazei de selec\u0163ie a corpului didactic prin pauperizarea acestei categorii, neacordarea drepturilor salariale legale, nereformarea sistemului de înv\u0103\u0163\u0103mînt, distrugerea înv\u0103\u0163\u0103mîntului superior \u015fi cercet\u0103rii, politizarea structurilor de conducere, schimbarea continu\u0103 a programei de înv\u0103\u0163\u0103mînt \u015fi bulversarea genera\u0163iilor tinere, cu consecin\u0163a apari\u0163iei unei genera\u0163ii slab educate \u015fi bulnerabile; <\/span><\/p>\n

\t10. România ca membru al Uniunii Europene<\/strong> (aceast\u0103 nou\u0103 Uniune Sovietic\u0103!): neîndeplinirea sistematic\u0103 a angajamentelor de reformare a justi\u0163iei; lipsa de performan\u0163\u0103 a europarlamentarilor români \u015fi cooptarea pe listele de partid pe locuri eligibile a unor personalit\u0103\u0163i cu expertiz\u0103 limitat\u0103, obsucre sau compromise; <\/span><\/p>\n

\t11. România ca membru al NATO<\/strong>: transformarea treptat\u0103 a Armatei României, un aliat activ \u015fi performant în cadrul Alian\u0163ei, într-o armat\u0103 f\u0103r\u0103 resurse \u015fi implicit f\u0103r\u0103 vizibilitate. Prin aceasta se distruge \u015fi singurul vector de promovare a politici externe române\u015fti!; <\/span><\/p>\n

\t12. Informativ<\/strong>: distrugerea sistematic\u0103 a credibilit\u0103\u0163ii serviciilor speciale din România, subfinan\u0163area acestora, inducerea ideii c\u0103 principalele ocupa\u0163ii ale acestora sînt poli\u0163ia politic\u0103, jocurile de culise \u015fi afacerile murdare, ridiculizarea acestora (vezi cazul Le\u015f, teroristul în \u015flapi!), inducerea ideii c\u0103 acestea sînt incapabile \u015fi ineficiente (spionul Floricel), desfiin\u0163area unor structuri de interven\u0163ie (Acvila) pe motiv de fraud\u0103, consum exagerat de fonduri etc; <\/span><\/p>\n

\t13. Etnic<\/strong>: transcederea problemei „autonomiei teritoriale” a minorit\u0103\u0163ii maghiare la un alt nivel prin radicalizarea discursului liderilor acesteia ca urmare a necoopt\u0103rii la guvernare a UDMR .<\/p>\n

\tToate aceste observa\u0163ii, din surse deschise, converg spre concluzia c\u0103 România se afl\u0103 în mijlocul unei agresiuni, mijloacele folosite fiind exact cele din manualele de specialitate, oferite de clasa politic\u0103 româneasc\u0103 aflat\u0103 într-o form\u0103 sau alta sub controlul agresorului. Agresorul, sau grupul de agresori, pot fi entit\u0103\u0163i statale sau grup\u0103ri economico-financiare transna\u0163ionale, servicii speciale de stat sau private ap\u0103rute mai ales dup\u0103 încheierea R\u0103zboiului Rece prin concedierea speciali\u015ftilor pe probleme americane sau sovietice care, odat\u0103 r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 \u015fi-au continuat activitatea în mediul privat, în slujba unor interese economice private.<\/p>\n

\tAst\u0103zi, amenin\u0163\u0103rile de securitate nu sînt pe frontiere ci provin, în principal, din interiorul acestora: hazardul \u015fi catastrofele naturale, corup\u0163ia \u015fi mafiotizarea institu\u0163iilor statului \u015fi clasei politice, amenin\u0163\u0103rile la ordinea public\u0103 sînt riscuri mai pronun\u0163ate la adresa securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale decît atacul armat al unei \u0163\u0103ri vecine. Sau NU? Cum spuneam, agresarea societ\u0103\u0163ii, \u015eI mediatic\u0103, prin radio \u015fi televiziune, este conceput\u0103 astfel încît s\u0103 se declan\u015feze concomitent, din interior \u015fi din exterior, \u015fi s\u0103 lase impresia c\u0103 procesele dezorganizante se produc natural, de la sine \u015fi nu sînt induse de c\u0103tre o decizie agresoare (Mario Balint, "Target-opera\u0163iuni militare externe în combaterea terorismului", Ed. Banatului Montan, 2010). Astfel de ac\u0163iuni duc la ruperea capacit\u0103\u0163ii de protec\u0163ie na\u0163ional\u0103 \u015fi pot cuprinde: injectarea unui complex na\u0163ional de inferioritate, promovarea neîncrederii generale \u015fi a lipsei de respect fa\u0163\u0103 de institu\u0163iile na\u0163ionale fundamentale, spolierea patrimoniului na\u0163ional, crearea unui sentiment de culpabilitate na\u0163ional\u0103 (ex: Emil Boc: "To\u0163i sîntem de vin\u0103 pentru dezastrul în care se afl\u0103 România acum"), inducerea unui sentiment de inutilitate, etc. Cînd, îns\u0103, propriul decident politic utilizeaz\u0103 tehnica agres\u0103rii mediatice, avem de-a face cu o amenin\u0163are direct\u0103 la siguran\u0163a na\u0163ional\u0103! Care, ad\u0103ugat\u0103 triunghiului s\u0103r\u0103cie-lips\u0103 educa\u0163ie (educa\u0163ie cu televizorul)- lips\u0103 s\u0103n\u0103tate (imposibilitatea sus\u0163inerii sistemului social) face un cocktaill exploziv la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale!<\/p>\n

\tADORMIREA SIM\u0162URILOR ESTE DROGUL MASELOR NEMUL\u0162UMITE DE PROPRIA VIA\u0162\u0102! Între timp, în România e R\u0102ZBOI!<\/span><\/p>\n

\t <\/p>\n

\tArticolul original<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Haosul generalizat a pus st\u0103pînire pe România! Clasa politic\u0103 \u015fi institu\u0163iile statului s-au pr\u0103bu\u015fit concomitent, într-o explozie abject\u0103. Ca jurnalist, am spus-o de mai multe…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2081,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[882,883,376,173,52,64],"class_list":["post-2082","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-agresiune","tag-externa","tag-nato","tag-nevazut","tag-razboi","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2082"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2082\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2081"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}