{"id":2522,"date":"2012-08-24T14:54:55","date_gmt":"2012-08-24T14:54:55","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=2522"},"modified":"2012-08-24T14:54:55","modified_gmt":"2012-08-24T14:54:55","slug":"despre-limitele-organismului-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=2522","title":{"rendered":"Despre limitele organismului nostru"},"content":{"rendered":"

\t\"\"Men\u0163inerea, prelungirea vie\u0163ii cu orice pre\u0163 a devenit, pare-se, scopul suprem pentru omul modern, prins într-o ciudat\u0103 societate hedonist-consumist-postmodernist\u0103, cum este cea din zilele noastre. Cu toate c\u0103 dorin\u0163a de a r\u0103mâne în via\u0163\u0103 nu este doar rezultatul direct al celui mai puternic instinct, cel de supravie\u0163uire, ci \u015fi al unor posibilit\u0103\u0163i reale pe care ni le ofer\u0103 \u015ftiin\u0163a, cunoa\u015ftem înc\u0103 pu\u0163ine informa\u0163ii cu privire la limitele trupului nostru. Dincolo de presupuneri sau estim\u0103ri „din ochi”, \u015ftiin\u0163a poate s\u0103 ne ofere în prezent o serie de cifre \u015fi informa\u0163ii cu privire la extremele pe care le poate atinge corpului uman, precum \u015fi cu privire la supravie\u0163uirea în condi\u0163ii vitrege.<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\t <\/p>\n

\t <\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tMen\u0163inerea, prelungirea vie\u0163ii cu orice pre\u0163 a devenit, pare-se, scopul suprem pentru omul modern, prins într-o ciudat\u0103 societate hedonist-consumist-postmodernist\u0103, cum este cea din zilele noastre. Cu toate c\u0103 dorin\u0163a de a r\u0103mâne în via\u0163\u0103 nu este doar rezultatul direct al celui mai puternic instinct, cel de supravie\u0163uire, ci \u015fi al unor posibilit\u0103\u0163i reale pe care ni le ofer\u0103 \u015ftiin\u0163a, cunoa\u015ftem înc\u0103 pu\u0163ine informa\u0163ii cu privire la limitele trupului nostru. Dincolo de presupuneri sau estim\u0103ri „din ochi”, \u015ftiin\u0163a poate s\u0103 ne ofere în prezent o serie de cifre \u015fi informa\u0163ii cu privire la extremele pe care le poate atinge corpului uman, precum \u015fi cu privire la supravie\u0163uirea în condi\u0163ii vitrege.<\/strong><\/p>\n

\tCât te po\u0163i baza pe propriul trup?<\/strong><\/h2>\n

\tÎntr-un viitor oricând posibil, nu va conta mai deloc ce forma de înv\u0103\u0163\u0103mânt ai absolvit sau cât de bine te descurci cu calculatorul. Evident, nici nepotismul nu va mai fi la nivelul la care este prezent ast\u0103zi în societate. La urma urmei, în caz de supravie\u0163uire extrem\u0103, ne vom confrunta cu un “care pe care” nemaiîntâlnitîn cadrul istoriei moderne \u015fi contemporane. Va conta mai mult preg\u0103tirea spiritual\u0103, ca \u015fi – evident – cea fizic\u0103, cuno\u015ftin\u0163ele de baz\u0103 în arta supravie\u0163uirii \u015fi în\u0163elegerea secretelor mediului înconjur\u0103tor, de la cel antropic la jungle, de\u015ferturi, p\u0103duri sau oceane.<\/p>\n

\tÎn aceste condi\u0163ii, se impune o revizuire a cuno\u015ftin\u0163elor pe care le de\u0163inem cu privire la parametrii de func\u0163ionare a organismului uman supus unor factori extremi de ordin extern sau intern. Cu to\u0163ii am auzit de oameni care au supravie\u0163uit unor accidente sau alte întâmpl\u0103ri, în condi\u0163ii incredibile, în urma c\u0103rora, teoretic, nicio fiin\u0163\u0103 uman\u0103 nu ar fi avut cum s\u0103 scape cu via\u0163\u0103. Au existat astfel cazuri documentate de oameni care au supravie\u0163uit unor r\u0103ni de glonte în cap sau c\u0103derii de pe o cl\u0103dire de 10 etaje, dar acestea sunt cazuri izolate.<\/p>\n

\tCând vine vorba de anduran\u0163a organismului uman \u015fi supravie\u0163uirea f\u0103r\u0103 niciun ajutor, cercet\u0103rile recente în domeniu au stabilit a\u015fa numita “Regul\u0103 a lui Trei”. Regula lui Trei face referire direct\u0103 la cât de mult poate rezista un om obi\u015fnuit f\u0103r\u0103 aer (trei minute), f\u0103r\u0103 ap\u0103 (trei zile) \u015fi f\u0103r\u0103 hran\u0103 (trei s\u0103pt\u0103mâni).<\/strong><\/p>\n

\tAlte limite sunt un pic mai particularizate în func\u0163ie de factori importan\u0163i, precum starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate, vârsta, condi\u0163ia fizic\u0103, condi\u0163ionarea specific\u0103 \u015fi, nu în ultimul rând, antrenamentul mental \u015fi mijloacele de revigorare a spiritului fiec\u0103ruia.<\/p>\n

\t\"\"{{all}}<\/p>\n

\tR\u0103spunsurile pe care le d\u0103m unor întreb\u0103ri, foarte legitime în contextul dat, precum: cât timp po\u0163i r\u0103mâne treaz f\u0103r\u0103 s\u0103 mori, la ce altitudine po\u0163i ajunge f\u0103r\u0103 s\u0103 te sufoci, ori la ce grad al accelera\u0163iei rezi\u015fti înainte ca trupul t\u0103u s\u0103 fie zdrobit? spun multe despre fragilitatea sau, din contr\u0103, rezisten\u0163a acestui înveli\u015f de carne \u015fi oase pe care îl numim trup omenesc.<\/p>\n

\tCât putem rezista f\u0103r\u0103 somn?<\/strong><\/h2>\n

\tEi bine, experimentele au demonstrat c\u0103 pilo\u0163ii de vân\u0103toare din cadrul Air Force au intrat într-o stare de delir dup\u0103 ce au fost supu\u015fi priv\u0103rii de somn. Tot în urma experimentelor a reie\u015fit c\u0103 o singur\u0103 noapte de nesomn scade abilit\u0103\u0163ile de a \u015fofa la fel de mult ca \u015fi consumul câtorva pahare de vin. Recordul absolul de a r\u0103mâne treaz apar\u0163ine lui Randy Gardner, care la vârsta de 17 ani a reu\u015fit s\u0103 r\u0103mân\u0103 treaz un num\u0103r de 264 ore, adic\u0103 circa 11 zile.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\t <\/p>\n

\tDar când privarea de somn duce la moarte?<\/strong><\/h2>\n

\tUn chinez în vârst\u0103 de 26 ani a murit dup\u0103 ce a r\u0103mas treaz timp de 11 zile, într-o încercare de a viziona toate meciurile din carrul unui Campionat European. Demn de re\u0163inut: cet\u0103\u0163eanul chinez a consumat alcool \u015fi a fumat mult pe perioada celor 11 zile, iar medicii nu au putut s\u0103 afle în ce m\u0103sur\u0103 consumul acestor intoxicante a avut vreun rol în deces. În cadrul unui experiment – cum altfel decât crud? – cercet\u0103torii din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Chicago au obligat niste \u015fobolani de laborator s\u0103 nu doarm\u0103 deloc. Bietele roz\u0103toare au sucombat dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103mâni de chin.<\/p>\n

\tÎnainte s\u0103 moar\u0103, \u015fobolanii au prezentat simptome de hipermetabolism, o condi\u0163ie în care metabolismul organismului func\u0163ioneaz\u0103 la viteze atât de mari, încât arde toate caloriile din organism. În analele medicinei, hipermetabolismul a fost mereu în leg\u0103tur\u0103 cu lipsa somnului.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tCe cantitate de radia\u0163ie putem absorbi?<\/strong><\/h2>\n

\tExpunerea la radia\u0163ii intense este un pericol pe termen lung pentru orice vietate, deoarece produce muta\u0163ii serioase în ADN, putând modifica materialul genetic astfel încât se ajunge la apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea cancerelor. Dar care este cantitatea de radia\u0163ii necesar\u0103 pentru a produce moartea unui om? Conform lui Peter Caracappa, specialist în protec\u0163ia contra radia\u0163iilor atomice din cadrul Institutului Politehnic Rensselaer, o expunere de doar câteva minute la o radia\u0163ie cu intensitatea de 5-6 unit\u0103\u0163i Sievert provoac\u0103 diferite forme de cancer.<\/p>\n

\tPentru a ne imaginea ce înseamn\u0103 asta, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 muncitorii niponi care au lucrat în împrejurimile centralei de la Fukushima, dup\u0103 producerea accidentului de trist\u0103 amintire, au absorbit circa 0,4-1 unit\u0103\u0163i Sievert pe or\u0103. Cu toate c\u0103 au supravie\u0163uit pe termen redus, riscul de a face cancer este foarte ridicat în cazul acestor adev\u0103ra\u0163i eroi.<\/p>\n

\tLa ce accelera\u0163ie rezist\u0103m?<\/strong><\/h2>\n

\tCutia toracic\u0103 ne protejeaz\u0103 inima \u015fi pl\u0103mânii de \u015focurile relativ puternice cu care ne putem confrunta în via\u0163a de zi cu zi, gen lovituri sau c\u0103z\u0103turi, dar nu ne este de mare ajutor atunci când organismul nostru este supus unor for\u0163e precum cele pe care trebuie s\u0103 le suporte pilo\u0163ii avioanelor de vân\u0103toare de ultim\u0103 genera\u0163ie.<\/p>\n

\tCercet\u0103torii din cadrul NASA \u015fi ai U. S. Air Force au dorit întotdeauna s\u0103 afle limitele organismului uman în astfel de situa\u0163ii, pentru a putea concepe ulterior echipamente de protec\u0163ie speciale. Conform unor cercet\u0103ri recente, un om supus unor acceler\u0103ri laterale care ating valoarea de 14 G se poate alege cu organele interne smulse de la locul lor…<\/p>\n

\tO accelera\u0163ie de 4-8 G poate provoca simptome asem\u0103n\u0103toare unui KO încasat de la un campion mondial de box la categoria grea.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tCare sunt limitele foamei?<\/strong><\/h2>\n

\tAdapt\u0103rile de ordin metabolic \u015fi fiziologic prin care trec oamenii afla\u0163i în pericol s\u0103 moar\u0103 de foame au fascinat cercet\u0103torii timp de peste un secol, de când medicina modern\u0103 studiaz\u0103 acest sumbru fenomen. Cu toate acestea, \u015fi la ora actual\u0103 au r\u0103mas multe necunoscute pe harta cunoa\u015fterii proceselor biologice pe care le declan\u015feaz\u0103 inani\u0163ia. Un studiu recent, care ia în considerare Indicele Masei Corporale, arat\u0103 deosebiri interesante care \u0163in de sex, în ceea ce prive\u015fte rezisten\u0163a la foame.<\/p>\n

\tSpre exemplu, dac\u0103 un b\u0103rbat a ajuns s\u0103 aib\u0103 un IMC de valoarea 13, este în pericol s\u0103 moar\u0103 de inani\u0163ie. În contrast, femeile supravie\u0163uiesc chiar dac\u0103 IMC-ul lor atinge valoarea de 11; au existat cazuri ale unor femei care au supravie\u0163uit \u015fi cu un indice de 10 sau 9. Abilitatea natural\u0103 a femeii de a rezista mai bine decât b\u0103rba\u0163ii unor perioade prelungite de foamete are dou\u0103 mari cauze:<\/p>\n

\t1. Femeile pot depozita în mod natural cantit\u0103\u0163i de gr\u0103sime mai mari decât b\u0103rba\u0163ii, iar gr\u0103simea furnizeaz\u0103 o cantitate mai mare de energie decât proteinele prezente în masa muscular\u0103 mai mare a b\u0103rba\u0163ilor.<\/strong><\/p>\n

\t2. Contribu\u0163ia energiei eliberate prin arderea gr\u0103similor este mai mare în cazul femeilor, care î\u015fi pot conserva astfel mai bine rezervele de proteine.<\/strong><\/p>\n

\tConform eviden\u0163elor verificabile, oamenii mor de inani\u0163ie dup\u0103 circa 45 zile în care nu au mâncat absolut nimic. Se estimeaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 trecerea celor 45 zile fatidice, corpul uman \u015fi-a pierdut 30-35% din greutatea ini\u0163ial\u0103.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tCare sunt limitele noastre în fa\u0163a frigului?<\/strong><\/h2>\n

\tTemperatura tipic\u0103 a organismului uman este de +37 grade Celsius. Dac\u0103 a sc\u0103zut cu un singur grad \u015fi a ajuns la 36, timpii de reac\u0163ie \u015fi gândirea sunt deja serios afectate. Dac\u0103 ai ajuns s\u0103 ai doar 35 grade, nu mai e\u015fti capabil(\u0103) s\u0103 î\u0163i scrii propriul nume pe hârtie, iar mersul pe jos devine ceva extrem de dificil. La 33 grade, omul devine complet ira\u0163ional, ajungând chiar s\u0103-\u015fi arunce propriul echipament de supravie\u0163uire. La o temperatur\u0103 de 32 grade, majoritatea oamenilor colapseaz\u0103 \u015fi orice fiin\u0163\u0103 omeneasc\u0103 devine incon\u015ftient\u0103 odat\u0103 ce temperatura sa corporal\u0103 atinge 30 grade. La 20 grade, inima deja nu mai bate…<\/p>\n

\tCu toate acestea sunt \u015fi excep\u0163ii notabile, cum este cazul unui bebelu\u015f care, în anul 2001, a fost salvat dup\u0103 ce inima sa nu mai b\u0103tuse timp de 2 ore, iar temperatura sa corporal\u0103 atinsese doar 16 grade Celsius.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tLa ce fel de lovituri \u015fi \u015focuri putem rezista?<\/strong><\/h2>\n

\t\u0162esutul muscular uman genereaz\u0103 circa 0,3 micronewtoni de for\u0163\u0103 pe fibr\u0103 muscular\u0103. Adic\u0103 aproximativ 100 newtoni (10 kg) pentru fiecare centimetru p\u0103trat de mu\u015fchi.<\/p>\n

\tDar oasele din bra\u0163ul uman rezist\u0103 unei for\u0163e de compresie de circa 200 megapascali, adic\u0103 echivalentul unei for\u0163e de 50 kilonewtoni.<\/p>\n

\tÎn anul 1931, se pare c\u0103 boxerul Max Baer a administrat oponentului s\u0103u, Ernie Schaff, cel mai puternic pumn din istorie. Ernie nu \u015fi-a mai revenit niciodat\u0103. A intrat în com\u0103 profund\u0103 \u015fi a murit dup\u0103 \u015fase luni.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tCât de mult sânge putem pierde, \u015fi totu\u015fi s\u0103 supravie\u0163uim?<\/strong><\/h2>\n

\tUn adult are, în func\u0163ie de greutatea corporal\u0103, 3,8-5.6 litri de sânge. Putem pierde circa 15 % din totalul de sânge, f\u0103r\u0103 efecte imediate. Dar dac\u0103 pierdem 40% din volumul total de sânge, presiunea sangvin\u0103 devine prea sc\u0103zut\u0103. Inima intr\u0103 astfel în tahicardie ventricular\u0103, care poate deveni oricând fatal\u0103. Exerci\u0163iile de tip cardio îmbun\u0103t\u0103\u0163esc \u015fansele de supravie\u0163uire în cazul unor pierderi importante de sânge.<\/p>\n

\tRecordul apar\u0163ine unei persoane care a supravie\u0163uit unui accident, cu toate c\u0103 pierduse aproximativ 75% din cantitatea de sânge.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tLa câte în\u0163ep\u0103turi de albin\u0103 rezist\u0103m?<\/strong><\/h2>\n

\tPericolul de a fi atacat de un roi de albine sau viespi nu este deloc mic, mai ales pentru cei care î\u015fi petrec mult timp în natur\u0103: amatori de drume\u0163ii, fotografi, p\u0103durari, militari, agricultori, unii sportivi, alpini\u015fti, etc.<\/p>\n

\tPe baza estim\u0103rilor speciali\u015ftilor, un om obi\u015fnuit moare dup\u0103 ce a fost în\u0163epat de circa 600 albine. Dar rezisten\u0163a la veninul acestor insecte \u0163ine de mul\u0163i al\u0163i factori.<\/p>\n

\tRecordul în domeniu este de\u0163inut de o persoan\u0103 care a supravie\u0163uit la 2243 în\u0163ep\u0103turi de albine.<\/p>\n

\t\"\"<\/strong>{{all}}<\/p>\n

\tSe poate supravie\u0163ui sunetelor?<\/strong><\/h2>\n

\tIntensitatea sunetelor se m\u0103soar\u0103 în decibeli. Bun\u0103oar\u0103, un avion cu reac\u0163ie, care decoleaz\u0103 la distan\u0163a de 50 metri de un om, produce un sunet de 125 decibeli (dB), dureros de puternic pentru urechile noastre.<\/p>\n

\tLimita intensit\u0103\u0163ii suntelor pe care le poate suporta organismul nostru este de 160 dB. Deasupra acestei limite, timpanul urechii cedeaz\u0103. În plus, v\u0103t\u0103marea organelor interne supuse unor intensit\u0103\u0163i mari ale sunetului este foarte posibil\u0103.<\/p>\n

\tSe estimeaz\u0103 c\u0103 cel mai puternic sunet înregistrat vreodat\u0103 a rezultat în urma erup\u0163iei vulcanului Krakatoa din anul 1883: la distan\u0163a de 160 kilometri de locul erup\u0163iei violente, intensitatea sunetului a atins valaorea de 180 decibeli. Orice om care s-ar fi aflat la 140 kilometri de vulcan ar fi fost lovit de un sunet de 200 decibeli, iar la acest volum, pl\u0103mânii s\u0103i ar fi fost literalmente rup\u0163i, omul decedând în urma emboliei pulmonare.<\/p>\n

\tO grenad\u0103 de sunet de tip T-420 poate genera un zgomot de 175 decibeli la o distan\u0163\u0103 de 2 metri. Mai aproape de atât, volumul sunetului cre\u015fte la 186 decibeli, suficient pentru a provoca un infarct. De Nicu Pârlog  – Descopera <\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Men\u0163inerea, prelungirea vie\u0163ii cu orice pre\u0163 a devenit, pare-se, scopul suprem pentru omul modern, prins într-o ciudat\u0103 societate hedonist-consumist-postmodernist\u0103, cum este cea din zilele noastre.…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[877,904,905,907,902,903,906,899],"class_list":["post-2522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-altele-continut","tag-caldura","tag-fenomen","tag-frig","tag-intepaturi","tag-organism","tag-rezistenta","tag-sunet","tag-toleranta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2522"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2522\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}