{"id":284,"date":"2011-12-12T16:36:32","date_gmt":"2011-12-12T16:36:32","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=284"},"modified":"2011-12-12T16:36:32","modified_gmt":"2011-12-12T16:36:32","slug":"drang-nach-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=284","title":{"rendered":"Drang nach Europa"},"content":{"rendered":"

Scris de Radu Golban<\/a> <\/span> in 12 decembrie 2011 la 12:13<\/span>, in Politics<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Vetoul Londrei prin care a exprimat dezacordul cu modul de unificare a Europei sub egida Germaniei a incitat spiritele in Europa, considerandu-l un pas spre izolarea insulei.<\/strong><\/p>\n

Momentul culminant al Congresului International al Jurnalistilor de la Viena la care au participat peste 400 de oameni de presa, a fost fara indoiala discursul scriitorului norvegian Knut Hamsun, cand acesta a fost omagiat cu aplauze interminabile pentru solicitarea sa „Anglia trebuie ingenunchiata”.<\/strong><\/p>\n

Presedintele congresului S\u00fcndermann a subliniat ca in fata situatiei de criza, Europa este o idee in primul rand continentala, deoarce continentul european nu este doar o notiune politica, nu numai istorie ci si program si misiune. Acest congres cu un adevarat simt al timpului a avut loc de la 21 la 25 iunie 1943.<\/p>\n

Saptezeci de ani de la razboi presa este la fel de unita in critica defaimatoare a retinerii Marii Britanii fata de planurile unificatoare ale Germaniei. Echidistanta si vocea critica a presei la adresa politicii Germaniei nemandatate de a unifica Europa, incarcata doar cu un bagaj ideologic si magulitoar printru-n exces de solidaritate afirmativa, pare sa fie in timp de pace la fel de rara pe cat este la razboi. Sprijinul nemarginit al presei pentru o idee necioplita si vulgara a unitatii europene, nu patrunde mai adanc de nivelul avizat de organele politice, manifestandu-si doar simpla admiratie pentru propaganda politica de la prima facie. Nici ieri pentru pretextul Germaniei naziste de a unii Europa impotriva bolsevismului si capitalismului mondial si nici astazi pentru a unii Europa in sprijinul monedei comune condeiul ascutit nu s-a utilizat de varful sau pentru a strapunge plasma ideologica ci s-a rezumat doar la un exercitiu caligrafic. Dar care este misiunea si programa care a imunizat spiritul critic al presei? <\/p>\n

Arogarea unei misiuni a Germaniei de unificare a continentului se explica din incapacitatea acesteia de a fi dupa vorbele fostului cancelar Helmut Schmidt, o tara normala si a supravietui la nivelul de trai reputabil, fara a nu cuceri – fie militar sau spiritual Europa. Datorita pozitiei centrale, unei supradensitati a populatiei si lipsei de resurse naturale Germania depinde in mare masura de accesul la pietile europene de desfacere, materie prima si forta de munca. Cucerirea spirituala a popoarelor europene face abuz de o gama larga de indoctrinare incepand cu regizarea unor crize politice sau economice pana la extrapolarea binelui comun unui intreg continent la nivel de Europa unita. „A coloniza inseamana a misiona”, preciza ultimul cancelar wilhelmin Max von Baden. Astazi acest curent a fost preluat de fundatiile publice germane, precum Konrad Adenauer s.a., care in numele unor valori superioare stilizeaza nevoia de unitate europeana. Asadar nu trebuie sa ne uimeasca, daca convertirea fostilor patrioti nationali in berlino-europeni mai resimt si un spirit de obligatie si recunostinta fata de misionarul prusac. De la Versailles incoace Berlinul reitereaza critica la politica Londrei de balanta de putere in Europa propagand necesitatea unitatii continentului impotriva acestei dominatii britanice. Spre deosebire a unei politici decente si vizibile a Londrei in favoarea unui echilibru in Europa, Berlinul are o predilectie pentru neintrerupta invocarea a dreptului de autodeterminare a popoarelor alias kosovoizarea a statelor europene, tocmai de a le transforma in niste statulete impotente in jurul unei mari Germanii.
Dar care sa fie rostul acestor statulete? Intr-un discurs al F\u00fchrerelui din 1943, care nu este de natura sa elogieze meritele celor proaspati convertiti in berlino-europeni si dornici de admiratie straina, Hitler precizeaza ca politica Reichului trebuie sa se insipre din politica lui Carol cel Mare (747-814), care a infiintat Marcha orientalis pentru a proteja nucleul Europei: Rostul popoarelor primitive din estul Europei este de a le transforma in metereze pentru apararea Germaniei.<\/p>\n

Similar recomandarilor ale lui Joachim von Ribbentrop pentru, ultimului ministru de externe al Reichului pentru infiintarea Statelor Unite ale Europei, a impus Berlinul astazi renuntarea partiala la suveranitate a tarilor din UE. Renuntarea la suveranitate trebuie sa se justifice printr-o cauza fictiva – numita fie siguranta sau stabilitate, fara a explica in mod concret la ce se vor supune statele, preciza capul diplomatiei hitleriste. Cel tarziu de la ultimul summit de la Bruxelles stim ca cea mai saraca tara din UE, Romania va contribui prin noi imprumuturi de la FMI la finantarea stabilitatii eurosistemuli, chiar daca mai mult ca sigur va fi amendata prin noul mecanism de sanctionare automata a deficitelor. Canonizarea stabilitatii si austeritatii este la fel pe masura tonului misionarului prusac avand caracter de programa si misiune, cat este multumirea cancelarului la adresa Romaniei pentru sacrificiile facute in slujba monedei comune, in cadrul vizitei presedintelui Basescu la Berlin.<\/p>\n

Pe cat este de simptomatic pentru hegemonia Germaniei in Europa, de la Bismarck la Merkel, repetarea ca nu are nici un interes in Europa sa conduca, pe atat este de simptomatic pentru lipsa de demnitatea in Romania dorinta de supunere si conducere straina. Noul tratat al UE marcheaza trecerea de la suveranitatea nationala ca baza a statalitatii romanesti moderne la o noua era de colonialism european, care repune bazele dominatiei straine in Romania din 1872. Trasaturile paranoide in deciziile politice in special ale Romaniei se repeta: Ieri am aderat puterilor Axei, le-am sprijinit cu credite fortate in sistemul german de cliring prin livrari de produse agricole, petrol si minereuri insaracind popultatia tarii prin inflatie si reducerea consumului, am sacrificat un numar imens de soldati pe front pentru a sprijini lupta impotriva bolsevismului – dupa ce tot Germania a batut palma cu Rusii sa ne smulga Basarabia si Bucovina. Pretextul a fost convingator: Nemtii au dat tacit prin pactul Molotov – Ribbentrop mana libera rusilor sa ne cioparteasaca tara ca sa ne convinga sa intram in lupta alaturi de ei. Iar astazi? Astazi zelul european la Bucuresti repetenet la lectia de istorie si reticent la patriotism in contextul suveranitatii a fost din nou primul gata sa se supuna oracarui dictat. Ambele – creditle fortate in cliring si dictatul austreitatii sunt instrumente ale unui stat supus unei guvernari straine care prin intermediul prorpii administratii fiscale aplica o politica de pauperizare a populatiei in numele unei aliante europene, redefinand abuziv binele comun. Uitate sunt si sacrificiile Romaniei de dupa razboi, cand timp de doua secole tara a platit rusilor prin exploatarea sovromurilor pentru despagubirile de razboi ale Germaniei.<\/p>\n

Denaturarea celei mai elementare notiuni ale unei aliante, punand sacrificiul material inaintea beneficiului este un act de incalcare neincetata a unei bune guvernari. De la A la B cat de la Antonescu la Basescu tributul pentru o alianta jegmanitoare a mers mana in mana cu elogierea politica a sacrificilui, facand astfel ca diferenta intre ei si comunisti sa se limiteze doar la directia canalizarii resurselor tarii; unii spre apus iar altii spre rasarit. Nici una si nici alta nu este la inaltimea demnitatii cuvenite poporului roman. In concluzie doar un set impozite feudale si inumane care vor lua si untul de pe paine vor asigura disciplina bugetara impusa si cotizatiile la Bruxelles, dar si un potential de raspcoala precum in 1907. Londra din fericire a decis sa nu mai urmeze o politica de imblanzire precum a dus-o Chamberlain la invazia Cehoslovaciei in 1939. Traiasca Europa!<\/p>\n<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scris de Radu Golban in 12 decembrie 2011 la 12:13, in Politics Vetoul Londrei prin care a exprimat dezacordul cu modul de unificare a Europei…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[157,58,156],"class_list":["post-284","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-economie","tag-criza","tag-europa","tag-germania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/284","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=284"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/284\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=284"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=284"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}