{"id":29,"date":"2011-10-13T16:56:00","date_gmt":"2011-10-13T16:56:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=29"},"modified":"2023-03-07T06:59:53","modified_gmt":"2023-03-07T06:59:53","slug":"cristian-negrea-ne-puteam-opri-pe-nistru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=29","title":{"rendered":"Ne puteam opri pe Nistru?"},"content":{"rendered":"
\n

<\/p>\n

Eliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de nord (22 iunie – 26 iulie 1941)<\/em><\/p>\n

\u00cen vara aceasta s-au \u00eemplinit \u015faptezeci de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, la 22 iunie 1941. Prilej pentru unii de a-\u015fi da cu p\u0103rerea pe la televiziuni despre una sau despre alta, despre ce ar fi trebuit Rom\u00e2nia s\u0103 fac\u0103 atunci \u015fi nu a f\u0103cut sau despre ce ar fi trebuit s\u0103 nu fac\u0103 dar a f\u0103cut. Am v\u0103zut peregrin\u00e2ndu-se fel de fel de speciali\u015fti \u015fi exper\u0163i \u00een datul cu p\u0103rerea, dar prea pu\u0163ini au reu\u015fit s\u0103 puncteze situa\u0163ia de atunci \u015fi adev\u0103rul, iar chiar dac\u0103 au f\u0103cut-o, p\u0103rerea lor s-a pierdut \u00een corul pseudoanali\u015ftilor de conjunctur\u0103. A mai zis \u015fi pre\u015fedintele o chestie \u015fi de aici a ie\u015fit o p\u0103ruial\u0103 care a aruncat \u00een desuetitudine orice analiz\u0103 clar\u0103 \u015fi la rece a evenimentelor. Este tipic pentru media rom\u00e2neasc\u0103, orice dezbatere serioas\u0103 necesar\u0103 este aruncat\u0103 \u00een contextul luptelor electorale, de parc\u0103 noi am fi permanent \u00eentr-o campanie electoral\u0103. Dar atunci, \u00een 1941, nu eram \u00eentr-o campanie electoral\u0103, ci \u00eentr-o lupt\u0103 pentru existen\u0163a statului rom\u00e2n, asta uit\u0103 majoritatea anali\u015ftilor de pe ecranele televizoarelor.<\/span><\/p>\n

Am r\u0103mas uluit de ceea ce se discuta pe la televizor, indiferent de post, ace\u015fti a\u015fa zi\u015fi anali\u015fti d\u0103deau sentin\u0163e \u015fi exprimau p\u0103reri dup\u0103 opinia lor de nezdruncinat, cam ce ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia atunci, exemplul cui s\u0103-l urmeze, ce cale ar fi trebuit s\u0103 apuce ca nou\u0103 s\u0103 ne fie mai bine \u00een prezent. I-a\u015f \u00eentreba pe ace\u015fti anali\u015fti care se pricep extraordinar de bine, au un sim\u0163 nemaipomenit asupra c\u0103ii ce ar fi trebuit urmate atunci, \u00een 1941, sau ce ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 sau s\u0103 dreag\u0103 Antonescu tot \u00een 1941, i-a\u015f \u00eentreba pe ace\u015fti anali\u015fti, dac\u0103 se pricep at\u00e2t de bine s\u0103 simt\u0103 care ar fi trebuit s\u0103 fie tendin\u0163a \u015fi orientarea \u0163\u0103rii, de ce nu au cump\u0103rat la greu ac\u0163iuni la IBM la momentul potrivit, ast\u0103zi ar fi putut fi miliardari \u00een dolari, nu? A, era pe vremea lui Ceau\u015fescu \u015fi nu puteau, dar atunci de ce nu au cump\u0103rat ac\u0163iuni la Google sau la Facebook \u00een anii 2000?<\/span><\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 e foarte u\u015for s\u0103 faci o analiz\u0103 post factum. Adic\u0103 s\u0103 analizezi un eveniment dup\u0103 ce acesta s-a petrecut. Poporul rom\u00e2n, \u00een \u00een\u0163elepciunea sa, a etichetat \u015fi aceast\u0103 meteahn\u0103 prin proverbul \u201eDup\u0103 b\u0103t\u0103lie, mul\u0163i viteji se arat\u0103!\u201d, proverb extraordinar de potrivit \u00een contextul temei \u00een discu\u0163ie. Adapt\u00e2ndu-l pu\u0163in, putem spune c\u0103 \u201e…mul\u0163i anali\u015fti se arat\u0103!\u201d. Ceea ce vreau s\u0103 eviden\u0163iez este aspectul c\u0103 po\u0163i s\u0103 \u00ee\u0163i dai cu p\u0103rerea foarte autorizat despre un eveniment odat\u0103 ce acesta a trecut, este foarte u\u015for s\u0103 zici una sau alta odat\u0103 ce faptul s-a consumat, c\u00e2nd deja se \u015ftie ce turnur\u0103 au luat evenimentele. Ce poate fi mai simplu dec\u00e2t s\u0103 spui c\u0103 l-ai fi putut consilia pe kaiser \u00een 1914 s\u0103 nu porneasc\u0103 r\u0103zboiul, deoarece era clar c\u0103 va pierde \u015fi \u00ee\u015fi va pierde \u015fi tronul? Sau pe Napoleon \u00een 1815, la Waterloo, spun\u00e2ndu-i s\u0103 nu-l trimit\u0103 pe Grouchy dup\u0103 Blucher, deoarece Grouchy nu va ajunge la timp, dar Blucher o va face, schimb\u00e2nd soarta b\u0103t\u0103liei. Ca \u015fi o concluzie, am vrut s\u0103 spun c\u0103 este foarte u\u015for s\u0103 fii de\u015ftept dup\u0103 ce lucrurile s-au petrecut. Este foarte u\u015for s\u0103-\u0163i dai cu p\u0103rerea din fotoliu, la TV, c\u00e2nd toat\u0103 lumea \u015ftie deja cum au evoluat lucrurile \u015fi ce s-a petrecut. Totu\u015fi, revin, de ce ace\u015fti de\u015ftep\u0163i nu au cump\u0103rat ac\u0163iuni la Google? Nu voi putea s\u0103-mi r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare poate niciodat\u0103. \u015ei cred c\u0103 nici ei.<\/span><\/p>\n

Revenind, r\u0103m\u00e2n multe \u00eentreb\u0103ri asupra particip\u0103rii noastre \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, respectiv asupra multor lucruri r\u0103mase cu semn de \u00eentrebare. Mi-am propus s\u0103 \u00eencerc s\u0103 r\u0103spund punctual la fiecare dintre ele, pe r\u00e2nd, deoarece subiectul este extraordinar de vast, cu neputin\u0163\u0103 de expediat \u00eentr-un singur articol. \u00cen acest articol mi-am propus s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebarea pus\u0103 deja din titlu, respectiv, \u00een 1941 ne puteam opri pe Nistru? O \u00eentrebare grea, pe marginea c\u0103reia a curs mult\u0103 cerneal\u0103, dar din p\u0103cate prea pu\u0163ine argumente solide pro \u015fi contra. Voi \u00eencerca s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare dup\u0103 p\u0103rerea mea, dar aduc\u00e2nd \u015fi argumente, nu doar afirma\u0163ii f\u0103r\u0103 acoperire. Iar aceste argumente le-am grupat \u00een mai multe p\u0103r\u0163i, dup\u0103 tipul lor. Sunt sigur c\u0103 vor genera alte controverse, dar este bine dac\u0103 vor ajuta la l\u0103murirea unor aspecte r\u0103mase \u00een suspensie tocmai de c\u0103tre unii anali\u015fti prea pu\u0163in preg\u0103ti\u0163i sau informa\u0163i. Dar pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere, trebuie rev\u0103zut contextul interna\u0163ional al momentului 1941.<\/span><\/p>\n

Calea spre trecerea Prutului<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen 1919 am reu\u015fit s\u0103 realiz\u0103m Rom\u00e2nia Mare. Am spus 1919, deoarece istoriografia comunista ne-a \u00eenv\u0103\u0163at gre\u015fit \u015fi am r\u0103mas cu aceast\u0103 dat\u0103, de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, unde delega\u0163ii rom\u00e2ni transilv\u0103neni au votat pentru unirea cu Rom\u00e2nia, dar acest lucru s-a realizat doar abia mai t\u00e2rziu, \u015fi a fost nevoie de un r\u0103zboi crunt pentru asta, r\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (I) Din Apuseni pe Tisa<\/a>). La fel, Basarabia s-a unit cu Rom\u00e2nia prin decizia Sfatului \u0162\u0103rii de la 27 martie 1918, dar bol\u015fevicii au fost izgoni\u0163i nu de declara\u0163ii \u015fi \u015fedin\u0163e, ci de t\u0103i\u015ful baionetei soldatului rom\u00e2n. \u015ei la fel a fost peste tot. S\u0103 nu ne facem iluzii f\u0103r\u0103 rost, Rom\u00e2nia Mare a fost realizat\u0103 \u015fi confirmat\u0103 de puterea armelor, nu de negocierile diplomatice din cancelariile europene. Putea Br\u0103tianu s\u0103 negocieze p\u00e2n\u0103 c\u0103dea jos la Paris, dac\u0103 Ardealul r\u0103m\u00e2nea ocupat de trupele maghiare. Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat atunci, cu toat\u0103 diploma\u0163ia? D\u0103dea Parisul o rezolu\u0163ie \u015fi ungurii s-ar fi retras de spaima rezolu\u0163iei? Dac\u0103 nu s-ar fi retras, risca Fran\u0163a via\u0163a unui singur soldat francez ca s\u0103-i fac\u0103 dreptate Rom\u00e2niei? Cei ce cred asta dau dovad\u0103 de naivitate extrem\u0103. Atunci, Antanta a dat rezolu\u0163ia necesar\u0103, dar impunerea ei s-a f\u0103cut de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103, cu for\u0163a armelor. De ce tratatul de la Trianon s-a semnat abia dup\u0103 ce ungurii au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i, abia la 4 iunie 1920? Abia dup\u0103 ce au fost b\u0103tu\u0163i f\u0103r\u0103 drept de apel de armata rom\u00e2n\u0103, iar Budapesta ocupat\u0103 la 4 august 1919. Ar fi mi\u015fcat Fran\u0163a sau Anglia vreun soldat ca s\u0103 impun\u0103 grani\u0163ele Rom\u00e2niei Mari? Ba dimpotriv\u0103, noi am fost chema\u0163i s\u0103 acoperim flancul francez \u00een prim\u0103vara lui 1919, atunci c\u00e2nd ace\u015ftia cedau Odessa \u015fi se retr\u0103geau spre Nistru. Atunci am trecut Nistrul, am ocupat Tiraspolul \u015fi alte localit\u0103\u0163i ca s\u0103 protej\u0103m st\u00e2nga francezilor \u015fi a celor trei divizii grece\u015fti ce evacuau \u00een grab\u0103 Odessa din calea bol\u015fevicilor. Francezii au plecat cu tot cu trupele lor coloniale, \u015fi noi am r\u0103mas singuri pe frontiera de est cu sovieticii. Ne-am b\u0103tut cu ei p\u00e2n\u0103 la 1924 \u015fi chiar dup\u0103 asta, un r\u0103zboi de uzur\u0103 lung \u015fi costisitor (Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 Unire<\/a>).<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Vecinii no\u015ftri nu s-au \u00eemp\u0103cat niciodat\u0103 cu ideea Rom\u00e2niei Mari, le st\u0103tea ca sarea \u00een ochi. \u00cen primul r\u00e2nd, ru\u015fii, deveni\u0163i sovietici. Dar nu numai noi intram \u00een planurile lor expansioniste, ci \u00eentreg globul trebuia cuprins \u00een co\u015fmarul ideologiei ro\u015fii. Numai c\u0103 noi, polonezii \u015fi finlandezii eram cei mai aproape, primii \u00een calea lor. Ungurii \u015fi bulgarii, \u00eenvin\u015fi \u00een primul r\u0103zboi mondial, aveau \u0163elurile lor revizioniste \u015fi revan\u015farde, mai ales primii. Pentru a-\u015fi redob\u00e2ndi imperiul pierdut s-au f\u0103cut aliat \u015fi cu Hitler \u00een politica sa revizionist\u0103. Asta dup\u0103 ce au fost r\u00e2nd pe r\u00e2nd monarhi\u015fti procentrali, apoi revolu\u0163ionari \u015fi republicani antantofili din 16 noiembrie 1918, apoi din martie 1919 bol\u015fevici, p\u00e2n\u0103 la ocuparea de c\u0103tre rom\u00e2ni a Budapestei la 4 august 1919. Recuno\u015ftin\u0163a lor pentru c\u0103 i-am sc\u0103pat de teroarea bol\u015fevic\u0103 a lui Bela Kuhn a fost politica clar antirom\u00e2neasc\u0103 \u015fi deschis pentru revizuirea frontierelor Rom\u00e2niei, bine\u00een\u0163eles \u00een favoarea Ungariei. \u015ei era clar pentru oricine c\u0103 Ungaria nu va ezita s\u0103 loveasc\u0103 pe la spate atunci c\u00e2nd va g\u0103si momentul favorabil, dar nu singur\u0103, ci \u00een alian\u0163\u0103 cu al\u0163ii.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

Pentru a se proteja de un astfel de eveniment, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat mai multe tratate \u015fi alian\u0163e cu statele care aveau interesul \u00een p\u0103strarea status-quo-ului \u015fi a p\u0103cii \u00een estul european. Tratatul \u015fi Conven\u0163ia Militar\u0103 cu Polonia au fost semnate la 3 martie 1921, re\u00eennoite \u00een 1926 \u015fi 1931, la care se ad\u0103uga Tratatul de Garan\u0163ii (1926). Conform acestor tratate, Rom\u00e2nia \u015fi Polonia se angajau s\u0103 se sprijine reciproc \u00een cazul unei agresiuni din est. \u00centre 1920 \u015fi 1922 se \u00eencheie conven\u0163iile politice \u015fi militare bilaterale \u00eentre Rom\u00e2nia, Cehoslovacia \u015fi Regatul S\u00e2rbo-Croato-Sloven (Iugoslavia), iar la 14 septembrie 1923 era semnat\u0103 la Praga Conven\u0163ia Militar\u0103 a Micii Antante, cum avea s\u0103 se numeasc\u0103 aceast\u0103 alian\u0163\u0103. Aceasta prevedea faptul ca Rom\u00e2nia \u015fi Iugoslavia s\u0103 se sus\u0163in\u0103 reciproc \u00een cazul unei agresiuni din partea Bulgariei, iar \u00een 1929 s-au \u00eencheiat condi\u0163iile de conlucrare ale celor trei armate, pentru ca la 19 decembrie 1931 s\u0103 se \u00eencheie o nou\u0103 conven\u0163ie militar\u0103 ce stipula \u00een cazul unui r\u0103zboi generalizat scoaterea din cauz\u0103 a Ungariei printr-o ac\u0163iune comun\u0103. Era necesar\u0103 aceast\u0103 conven\u0163ie, dac\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een 1919 noi le-am venit \u00een ajutor cehoslovacilor, iar s\u00e2rbii nu au intervenit \u00een r\u0103zboiul nostru contra Ungariei bol\u015fevice. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1934, mini\u015ftrii de externe ai Rom\u00e2niei, Greciei, Iugoslaviei \u015fi Turciei \u00eencheiau pactul de constituire a \u00cen\u0163elegerii Balcanice cu scopul coordon\u0103rii statelor antirevizioniste din Balcani \u015fi garantarea grani\u0163elor actuale. \u00cen 1936 urmeaz\u0103 \u015fi conven\u0163ia militar\u0103, care prevedea inclusiv zonele de concentrare \u015fi cuantumul for\u0163elor \u00een cadrul unei agresiuni a Bulgariei. Fran\u0163a garantase grani\u0163ele Rom\u00e2niei Mari \u00eenc\u0103 din 1920, iar Tratatul de Amici\u0163ie \u015fi Colaborare rom\u00e2no-italian a fost semnat la Roma la 16 septembrie 1926. Prin acesta din urm\u0103, Rom\u00e2nia \u015fi Italia se angajau s\u0103-\u015fi acorde sprijin reciproc pentru ap\u0103rarea grani\u0163elor confirmate de tratatele de pace. \u00cen urma politicii revan\u015farde a lui Mussolini \u015fi a apropierii acestuia de Hitler, Italia va denun\u0163a tratatul \u00een 1934.<\/span><\/p>\n

Ascensiunea lui Hitler la putere \u00een Germania (ianuarie 1933), politica sa revan\u015fard\u0103, ezit\u0103rile franco-britanice, iar mai apoi alian\u0163a sovieto-german\u0103 (Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939) vor pulveriza alian\u0163ele Rom\u00e2niei duc\u00e2nd la dezmembrarea \u0163\u0103rii din vara lui 1940. Pe r\u00e2nd, atribuirea regiunii sudete din Cehoslovacia Germaniei \u00een cadrul Acordului de la Munchen (29-30 septembrie 1938), cu aprobarea Angliei \u015fi Fran\u0163ei, apoi dezmembrarea Cehoslovaciei (15 martie 1939), a dus la dispari\u0163ia unuia dintre alia\u0163ii din Mica Antant\u0103. Dispari\u0163ia Poloniei, \u00eenghi\u0163it\u0103 de germani \u015fi sovietici, a fost un alt pas. A urmat c\u0103derea Fran\u0163ei \u00een mai pu\u0163in de \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, armisti\u0163iul fiind semnat la 25 iunie. <\/span><\/p>\n

A doua zi, URSS ne cerea ultimativ cedarea Basarabiei \u015fi a Bucovinei de Nord. Ini\u0163ial sovieticii inten\u0163ionau s\u0103 cear\u0103 \u00eentreaga Bucovin\u0103 (Ribbentrop a fost informat de sovietici la 24 iunie) dar \u00een 26 iunie au venit cu preten\u0163iile reduse la jum\u0103tatea de nord a Bucovinei, posibil \u015fi la interven\u0163ia lui Hitler pentru care Bucovina a fost o surpriz\u0103, deoarece nu era prev\u0103zut\u0103 \u00een anexa secret\u0103 a acordului dintre Ribbentrop \u015fi Molotov. Amenin\u0163a\u0163i de un r\u0103zboi pe dou\u0103 sau chiar trei fronturi, cu ungurii \u015fi bulgarii care abia a\u015fteptau s\u0103 ne \u00eenfig\u0103 cu\u0163itul \u00een spate, ne-am adresat alia\u0163ilor r\u0103ma\u015fi. Grecia \u015fi Iugoslavia ne-au conjurat s\u0103 ced\u0103m \u015fi s\u0103 nu tulbur\u0103m pacea din regiune, singura \u0163ar\u0103 care a declarat c\u0103 \u00ee\u015fi va \u00eendeplini \u00eentocmai obliga\u0163iile militare asumate a fost Turcia. \u00cen acest caz, dac\u0103 intram \u00een r\u0103zboi cu URSS \u015fi eram ataca\u0163i de bulgari, turcii ar fi pornit la r\u0103zboi \u00eempotriva acestora. Dar ce f\u0103ceam cu Ungaria, care ar fi atacat \u00een mod sigur? Am fi avut nevoie de sprijinul Iugoslaviei, singura \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 intervin\u0103 la timp \u00eempotriva ungurilor. Dar Iugoslavia, ca \u015fi Grecia, a spus nu. Ca o ironie, at\u00e2t Iugoslavia, c\u00e2t \u015fi Grecia, \u00een mai pu\u0163in de un an vor fi ocupate de germani.<\/span><\/p>\n

Mai departe, un aspect asupra c\u0103ruia ar trebui insistat, mai ales c\u0103 prezint\u0103 similitudini \u015fi cu situa\u0163ia noastr\u0103 de ast\u0103zi. Politicianismul nostru, ve\u015fnica g\u00e2lceav\u0103 \u00eentre partide, lipsa de scrupule \u015fi corup\u0163ia politicienilor ne-au f\u0103cut ca \u00een zorii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial s\u0103 avem prea pu\u0163ini militari capabili la posturile de decizie din cadrul armatei, iar armata s\u0103 fie insuficient dotat\u0103 cu armament modern. Nu eram prea diferi\u0163i fa\u0163\u0103 de ziua de ast\u0103zi, c\u00e2nd chiar imnul na\u0163ional este ciuntit pentru sterila g\u00e2lceav\u0103 politic\u0103. Norii se adunau de mult deasupra Rom\u00e2niei, dar politicienii \u00ee\u015fi vedeau lini\u015fti\u0163i de ve\u015fnicele lor certuri meschine. Am avut parte \u015fi de un rege mai preocupat de putere dec\u00e2t de nevoile ap\u0103r\u0103rii, astfel c\u0103 am ajuns la situa\u0163ia din 1940 insuficient dota\u0163i \u015fi \u00eenzestra\u0163i militar. <\/span><\/p>\n

Doar c\u00e2teva exemple. Cu un an \u00eenainte s-a v\u0103zut \u00een campania german\u0103 din Polonia importan\u0163a tancurilor \u015fi avia\u0163iei care s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103, coordonat. Au fost militari care au scris asta \u00een lucr\u0103rile de specialitate, printre ei fiind generalul Gheorghe Dabija sau Radu R. Rosetti, ultimul sus\u0163in\u00e2nd numeroase conferin\u0163e la Academia Rom\u00e2n\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103. C\u00e2\u0163i politicieni s-au obosit s\u0103 \u00eenve\u0163e ceva, erau mai importante scandalurile de corup\u0163ie tocmai pe furniturile armatei. \u00cen mai \u00eencepe campania german\u0103 contra Fran\u0163ei, din nou un blietzkrieg bazat pe binomul tanc-avion. \u00centreb, c\u00e2te tancuri avea Rom\u00e2nia nu \u00een iunie 1940, la ultimatumul sovietic, ci un an mai t\u00e2rziu, la trecerea Prutului? 70 (\u015faptezeci) de tancuri R-2 Skoda, dep\u0103\u015fite \u015fi acestea. \u00cenc\u0103 din anii \u201920 s-a elaborat un program de construire a 3000 (trei mii) de cazemate \u00eent\u0103rite pe malul Nistrului, ca ap\u0103rare \u00eenspre URSS. C\u00e2te au fost gata mai bine de zece ani mai t\u00e2rziu, la 26 iunie 1940? O sut\u0103. Scuze se pot g\u0103si ulterior, c\u0103 a fost criza din 1929-1933, \u015fi multe altele. Chestia cu criza v\u0103 sun\u0103 cunoscut? Nici azi nu se g\u0103sesc bani pentru achizi\u0163ionarea de avioane de lupt\u0103 moderne, doar e criz\u0103, nu?<\/span><\/p>\n

\u00cen Consiliul de Coroan\u0103 doar \u015fase au fost pentru rezisten\u0163\u0103 (\u015etefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urd\u0103reanu), restul de 20 fiind pentru acceptarea ultimatumului. Dup\u0103 cedarea a jum\u0103tate de Ardeal (cu arbitrajul inclusiv al Italiei, reprezentat\u0103 de Ciano, cu care avusesem un tratat de garantare a frontierelor), este chemat la putere generalul Ion Antonescu care \u00eel for\u0163eaz\u0103 pe Carol al II-lea s\u0103 abdice \u00een favoarea fiului s\u0103u Mihai.<\/span><\/p>\n

Ce putea face Antonescu \u00een momentul urm\u0103tor? Trec pe scurt peste partea asta, ar trebui ea singur\u0103 s\u0103 fie un studiu mai aprofundat. Avea dou\u0103 solu\u0163ii, nu exista cale de mijloc. Ori cu sovieticii, ori cu germanii. Fran\u0163a disp\u0103ruse ca putere politic\u0103 \u015fi militar\u0103, Anglia lupta izolat\u0103 pentru insula ei. Urma b\u0103t\u0103lia Angliei, dar dac\u0103 germanii ar fi debarcat \u00een 1940, la superioritatea lor tehnic\u0103 din acel moment, Anglia nu ar fi avut prea mul\u0163i sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103. Antonescu putea s\u0103 se orienteze spre sovietici, c\u00e2nd avea informa\u0163ii despre barbaria cu care ace\u015ftia trataser\u0103 rom\u00e2nii doar cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103? C\u00e2nd asistase, ca militar, la toate tentativele de destabilizare a Rom\u00e2niei prin invaziile bol\u015fevicilor din anii \u201920 care doreau s\u0103 bol\u015fevizeze Rom\u00e2nia, a\u015fa cum f\u0103cuser\u0103 deja cu \u0163\u0103rile baltice? S\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cu Stalin, cel care spunea c\u0103 tratatele nu valoreaz\u0103 nici m\u0103car c\u00e2t h\u00e2rtia pe care sunt scrise? Op\u0163iunea cealalt\u0103 era logic\u0103 \u015fi normal\u0103. Dac\u0103 nu alegea, Rom\u00e2nia era ocupat\u0103 ori de c\u0103tre unul, ori de c\u0103tre altul, se afla \u00eentre ei. Sau, cel mai probabil, s-ar fi ajuns la o \u00eemp\u0103r\u0163ire ca \u015fi \u00een cazul Poloniei.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Cimitirul militar de la \u0162iganca<\/em><\/span><\/p>\n<\/div>\n

De ce nu ne puteam opri pe Nistru?<\/span><\/strong><\/p>\n

La 22 iunie 1941, generalul Antonescu d\u0103 celebrul ordin \u201eRom\u00e2ni, v\u0103 ordon, trece\u0163i Prutul!\u201d, angaj\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u00eempotriva URSS (opera\u0163iunea Barbarossa). 22 iunie 1941 r\u0103m\u00e2ne data oficial\u0103 a intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een al doilea r\u0103zboi mondial. Dar oare s\u0103 fie a\u015fa? Oficial, da, dar neoficial? S-a \u00eencheiat pacea dintre Rom\u00e2nia \u015fi soviete, dup\u0103 declara\u0163ia de r\u0103zboi a acestora din 1 mai 1919? Dar 26 iunie 1940, atacarea solda\u0163ilor care se retr\u0103geau, nu era parte a unui r\u0103zboi? C\u0103pitanul Ioan Boro\u015f, \u00eempu\u015fcat mortal la Her\u0163a de c\u0103tre trupele sovietice la 29 iunie 1940, c\u00e2nd a ie\u015fit \u00een fa\u0163a lor spun\u00e2ndu-le c\u0103 au dep\u0103\u015fit linia de demarca\u0163ie, nu a c\u0103zut \u00een r\u0103zboi? A\u015fa a fost ocupat \u015fi \u0163inutul Her\u0163a \u00een iunie 1940, chiar dac\u0103 nu era parte a cererii ultimative a lui Stalin. Dar interminabilele provoc\u0103ri de la frontier\u0103 dintre iulie 1940 \u015fi iunie 1941, ocuparea prin surprindere a ostroavelor din Delta Dun\u0103rii, luptele de uzur\u0103, ciocnirile pe grani\u0163\u0103 rezultate cu mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, nu fac parte din r\u0103zboi? Mai trebuie amintite avioanele de recunoa\u015ftere sovietice care survolau zilnic teritoriul rom\u00e2nesc \u00eenc\u0103 din mai 1941? De aceea spun c\u0103 data oficial\u0103 este mai mult dec\u00e2t discutabil\u0103.<\/span><\/p>\n

Am atacat Rusia Sovietic\u0103 la 22 iunie 1941 (s-ar putea spune c\u0103 am contraatacat-o) al\u0103turi de armata german\u0103. Frontul rom\u00e2nesc era parte a Grupului de Armate Sud condus de generalul Gerd von Rundstedt, practic partea sudic\u0103 a acestui front. Armata a 4-a rom\u00e2n\u0103 (general corp de armat\u0103 Nicolae Ciuperc\u0103, corpurile 3,5,11 armat\u0103 cu diviziile 11,15,21 \u015fi 35 inf, 1 gard\u0103, 1 gr\u0103niceri, brig 7 cav, brig 1 \u015fi 2 fortifica\u0163ii \u015fi reg 17 inf) se afla desf\u0103\u015furat\u0103 de la sud-est de Ia\u015fi (Comarna) p\u00e2n\u0103 la confluen\u0163a Prutului cu Dun\u0103rea (front de 200 km), la nordul ei era dispus\u0103 Armata a 11-a german\u0103 (general-colonel Eugen von Schobert, corpurile 11, 30 \u015fi 54 germane cu diviziile 46, 50, 76, 170, 198, 239 \u015fi ulterior 72 infanterie, la care se ad\u0103ugau Corpul de cavalerie rom\u00e2n, cu brig 5 \u015fi 6 cav, \u015fi diviziile rom\u00e2ne 5,6,8,13,14 inf \u015fi 1 blindat\u0103) pe un front de circa 150 km, iar \u00een continuarea acesteia din urm\u0103, de-a lungul grani\u0163ei trasate de Molotov, de la Seletin la Ripiceni, pe un front de circa 130 km, Armata a 3-a rom\u00e2n\u0103 (general corp de armat\u0103 Petre Dumitrescu, cuprinz\u00e2nd Corpul de munte cu brig\u0103zile 1,2,4 munte, divizia 7 infanterie, brigada 8 cavalerie), toate form\u00e2nd \u00eempreun\u0103 Grupul de armate \u201dGeneral Antonescu\u201d. \u00cen prim\u0103 faz\u0103, acest grup de armat\u0103 avea sarcina de a fixa for\u0163ele inamice, \u00eempiedic\u00e2ndu-le deplasarea spre nord, acolo unde configura\u0163ia frontului f\u0103cea necesar\u0103 executarea primei lovituri \u015fi \u00eenaintarea trupelor germane p\u00e2n\u0103 la ob\u0163inerea unei continuit\u0103\u0163i logice a frontului. \u00centreg frontul avea o form\u0103 \u00eenaintat\u0103 \u00een partea de sud, de aceea trebuia a\u015fteptat ca ofensiva Grupului de Armate Centru s\u0103 ajung\u0103 aliniamentul Grupului de Armate Sud. Dar pentru fixarea inamicului erau necesare dese incursiuni pentru testarea t\u0103riei \u015fi voin\u0163ei de lupt\u0103 a inamicului, preg\u0103tind ofensiva viitoare prin ocuparea unor capete de pod de esen\u0163iale pentru desf\u0103\u015furarea opera\u0163iunilor. <\/span><\/p>\n

\u00cen fa\u0163a lor, Armatele 9 (general-colonel T. Cerevicenko) \u015fi 12 sovietice (general-locotenent P.G. Ponedelin). Ulterior, primei armate i se trimite \u00een ajutor Armata 18 (general-locotenent A. K. Simrnov) din Districtul Militar Moscova. Sovieticii, pe pozi\u0163ii ofensive, aveau dispuse \u00eentre Prut \u015fi Nistru opt grupuri de armat\u0103, dintre care trei mecanizate, cu circa 20-24 mari unit\u0103\u0163i de infanterie, mecanizate, tancuri, toate \u00een componen\u0163a Frontului de Sud al Armatei Ro\u015fii. Pozi\u0163iile ofensive ale sovieticilor nu l\u0103sau dubii cu privire la inten\u0163iile lor viitoare, de for\u0163are a Por\u0163ii Foc\u015fanilor spre a p\u0103trunde \u015fi ocupa zonele petroliere ale Ploie\u015ftilor. Ne-am b\u0103tut bine, dar am \u015fi avut pierderi importante, 5011 mor\u0163i, 14898 r\u0103ni\u0163i \u015fi 4487 disp\u0103ru\u0163i, nu numai datorit\u0103 lipsei de experien\u0163\u0103 inerent\u0103 la un \u00eenceput de campanie, dar \u015fi faptului c\u0103 aveam \u00een fa\u0163\u0103 poate cel mai puternic corp de armat\u0103 din \u00eentreaga Armat\u0103 Ro\u015fie, Armata a 9-a sovietic\u0103. \u015ei f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, corpul cel mai puternic de izbire a fost Armata a 11-a german\u0103, \u00eempreun\u0103 cu unit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din cadrul acesteia. <\/span><\/p>\n

Cam at\u00e2t, deocamdat\u0103, despre campania pentru recuperarea Basarabiei \u015fi Bucovinei. Dar ca s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebarea din titlu, va trebui s\u0103 iau \u00een calcul mai multe tipuri de cauze.<\/span><\/p>\n

Cauzele opera\u0163ionale <\/span><\/strong><\/p>\n

Chiar \u015fi din forma por\u0163iunii dintre Prut \u015fi Nistru, mai lat\u0103 la sud \u015fi mai \u00eengust\u0103 la nord, se putea deduce c\u0103 nu am fi avut cum s\u0103 atingem Nistrul concomitent. Mai era \u015fi natura terenului \u015fi gradul de rezisten\u0163\u0103 opus de adversar. De exemplu, divizia a 35-a rom\u00e2n\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u00een fa\u0163a masivului Corne\u015fti, fapt care a dus la necesitatea schimb\u0103rii planului tactic \u015fi opera\u0163ional prin obligativitatea schimb\u0103rii direc\u0163iei de \u00eenaintare a unit\u0103\u0163ilor vecine c\u0103tre noul pericol. Astfel, Armata a 4-a rom\u00e2n\u0103 a oprit ofensiva ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 cu st\u00e2nga descoperit\u0103 \u015fi a manevrat st\u00e2nga sa spre nord \u00eentr-o mi\u015fcare de \u00eenv\u0103luire coordonat\u0103 cu Armata a 11-a german\u0103 care manevra spre sud (corpul 54 german, div 72 inf german\u0103, 1 blindat\u0103 \u015fi 35 inf rom\u00e2ne). Mai erau desele contraatacuri sovietice \u00eenso\u0163ite de tancuri, dup\u0103 cum spuneam Armata a 9-a era poate cea mai puternic\u0103 din \u00eentreaga Armat\u0103 Ro\u015fie.<\/span><\/p>\n

Astfel s-a ajuns ca Armata a 3-a rom\u00e2n\u0103 s\u0103 ocupe Bucovina de Nord mult mai repede dec\u00e2t Armata a 4-a rom\u00e2n\u0103 \u015fi a 11-a german\u0103 centrul \u015fi sudul Basarabiei. Astfel, Armata a 3-a a atins Nistrul la vest de Hotin la 7 iulie eliber\u00e2nd ora\u015ful \u00een ziua urm\u0103toare, pe c\u00e2nd centrul Basarabiei a fost eliberat total abia la 24 iulie, iar sudul la 26 iulie. Ce-ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 militarii Armatei a 3-a? S\u0103 stea \u015fi s\u0103 se uite peste Nistru la sovieticii de pe linia fortificat\u0103 \u201eStalin\u201d? \u015ei ce ar fi f\u0103cut sovieticii? Ar fi l\u0103sat efective de acoperire \u00een spatele fortifica\u0163iilor \u015fi ar fi deplasat trupe \u00een Basarabia, contra Armatelor a 3-a \u015fi a 11-a. Atunci urm\u0103toarea misiune a fost for\u0163area Nistrului \u00een dreptul ora\u015fului Moghilev, for\u0163are realizat\u0103 \u00een 17 iulie 1941 ora 3.45, p\u00e2n\u0103 seara se edific\u0103 dou\u0103 capete de pod la est de Nistru care sunt dezvoltate prin lupte grele, ajung\u00e2nd ca \u00een seara de 20 iulie s\u0103 aib\u0103 8 km frontal \u015fi 7 km ad\u00e2ncime (cel realizat de corpul de cavalerie), respectiv 15 km frontal \u015fi 8-10 km ad\u00e2ncime (cel al v\u00e2n\u0103torilor de munte). Din aceste capete de pod, fiind situa\u0163ia prielnic\u0103, la 21 iulie 1941 Armata a 3-a rom\u00e2n\u0103 a trecut la ofensiva general\u0103 spre Voznesensk pe Bug. \u00cen acela\u015fi moment, corpul 54 german for\u0163a Nistrul la Dub\u0103sari. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 ac\u0163iunea de la Moghilev \u015fi ofensiva ulterioar\u0103 au fost de un real folos celorlalte dou\u0103 armate care luptau \u00een Basarabia, Cetatea Alb\u0103 fiind ocupat\u0103 abia 5 zile mai t\u00e2rziu, la 26 iulie. <\/span><\/p>\n

A\u015fadar, s\u0103 ne oprim pe Nistru c\u00e2nd noi deja \u00eel trecusem cu zece zile \u00een urm\u0103? Iar ofensiva declan\u015fat\u0103 de Armata a 3-a care a facilitat cur\u0103\u0163irea Basarabiei de sovietici, n-ar fi trebuit pornit\u0103, ca s\u0103 nu c\u0103lc\u0103m prea mult pe teritoriul sovietic? Nu uita\u0163i c\u0103 sovieticii s-au retras din sudul Basarabiei spre Odessa \u015fi datorit\u0103 pericolului de a fi \u00eenv\u0103lui\u0163i de la nord de trupele rom\u00e2no-germane ce declan\u015faser\u0103 ofensiva spre Bug.<\/span><\/p>\n

La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een cadrul ofensivei pe Tisa \u00een aprilie 1919. (vezi R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (II) Expectativa pe Tisa<\/a>) \u00cen cursul contraofensivei declan\u015fate la 16 aprilie 1919 am ajuns din Apuseni la linia Tisei, iar Antanta insista s\u0103 nu trecem Tisa deoarece \u00eencerca s\u0103-l aduc\u0103 pe zadarnic pe Bela Kuhn la ra\u0163iune prin mijloace diplomatice, lucru nereu\u015fit cum se va vedea mai t\u00e2rziu. Dar noi trecuser\u0103m deja Tisa, Grupul de Nord, pentru a face leg\u0103tura cu cehoslovacii. Abia mai t\u00e2rziu, \u00een iunie, c\u00e2nd bol\u015fevicii unguri i-au atacat pe cehoslovaci \u015fi ace\u015ftia s-au retras, descoperindu-ne dreapta, ne-am retras dincolo de r\u00e2u cu toate efectivele.<\/span><\/div>\n

Cauze politice<\/span><\/strong><\/p>\n

Revin la conjunctura politic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 interna\u0163ional\u0103 din anul 1941. Fran\u0163a, una dintre marile puteri ale perioadei interbelice \u00ee\u015fi \u00eencetase existen\u0163a. Anglia, o alt\u0103 mare putere, lupta izolat\u0103 \u00eencerc\u00e2nd cu disperare s\u0103-\u015fi apere insula at\u00e2t \u00eempotriva avia\u0163iei, c\u00e2t \u015fi pe mare, pentru a nu fi total blocat\u0103. \u00cen Africa de Nord, Afrikakorps-ul lui Rommel venit \u00een ajutorul italienilor era victorios, ocupase Tobruk-ul \u015fi p\u0103rea doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 ce va defila la Cairo. Belgia, Olanda, jum\u0103tate din Fran\u0163a, Danemarca, Norvegia, Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia cu insula Creta, toate ocupate de germani, iar celelalte state neutre sau aliate cu Germania. Germania devenise puterea dominant\u0103 de pe continent, \u015fi nimeni nu p\u0103rea c\u0103 \u00eei putea sta \u00een cale. \u015ei nici nu era cine.<\/span><\/p>\n

Situa\u0163ia Angliei era deplorabil\u0103, o invazie ar fi fost catastrofal\u0103 pentru ei. Teama lui Hitler pentru debarc\u0103ri i-a scutit de o soart\u0103 trist\u0103 \u015fi omenirea la fel, dar cu pre\u0163ul sacrific\u0103rii Europei de Est \u015fi altor \u0163\u0103ri ulterior. Japonia era aliata Germaniei, f\u0103c\u00e2nd parte din Ax\u0103. Era logic odat\u0103 cu declan\u015farea r\u0103zboiului dintre Germania \u015fi URSS, Japonia s\u0103 atace \u00een Orientul \u00cendep\u0103rtat, \u00een Siberia. Avuseser\u0103 ciocniri \u00een Mongolia \u00eenc\u0103 din 1939, cea mai cunoscut\u0103 fiind cea de la Halhin Gol din august 1939. Chiar Stalin men\u0163inea trupe importante \u00een Siberia de teama unui atac japonez care nu s-a mai produs, parte din trupele respective fiind transferate spre vest dup\u0103 ce a fost clar\u0103 inten\u0163ia japonezilor \u015fi dup\u0103 Pearl Harbour, unele intr\u00e2nd direct de pe trenuri \u00een lupt\u0103 \u00een cadrul b\u0103t\u0103liei Moscovei. Dar \u00een vara lui 1941 Hitler \u00eenc\u0103 putea miza pe ajutorul nipon, fie \u015fi numai pentru a \u0163ine trupe sovietice c\u00e2t mai departe de frontul european.<\/span><\/p>\n

Opinia public\u0103 \u00een SUA era clar \u00eempotriva interven\u0163iei \u00een r\u0103zboi, ea dorind s\u0103-i lase pe europeni s\u0103 se bat\u0103 \u00eentre ei c\u00e2t vor dori. Experien\u0163a din primul r\u0103zboi mondial, cu cinci sute de mii de solda\u0163i americani mor\u0163i, r\u0103ni\u0163i \u015fi disp\u0103ru\u0163i pe c\u00e2mpiile Fran\u0163ei fiind \u00eenc\u0103 traumatizant\u0103. Tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103 Franklin Delano Roosevelt nu i-a putut sprijini deschis pe englezi \u00een 1940 de teama campaniei electorale ce urma. \u015ei mai t\u00e2rziu americanii au trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een principiu neutri, p\u00e2n\u0103 la 7 decembrie 1941, data atacului japonez de la Pearl Harbour.\u00a0 \u015ei chiar dup\u0103 aceea, era dificil s\u0103-i convingi pe americani s\u0103 mearg\u0103 \u015fi \u00eempotriva germanilor, nu numai \u00eempotriva japonezilor, chiar dac\u0103 de conjunctur\u0103 erau alia\u0163i cu britanicii contra japonezilor, \u015fi ace\u015ftia fiind ataca\u0163i de niponi. Hitler a rezolvat problema declar\u00e2nd el \u00eensu\u015fi r\u0103zboi SUA, o decizie greu de \u00een\u0163eles, c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 o mai \u00eentind\u0103 o vreme. Dar asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een decembrie, nu \u00een iunie, \u015fi nici \u00een iulie, c\u00e2nd am trecut Nistrul.<\/span><\/p>\n

Culmea este c\u0103 englezii nu ne-au declarat r\u0103zboi nici \u00een iunie c\u00e2nd am trecut Prutul, nici \u00een iulie c\u00e2nd am trecut Nistrul, nici \u00een octombrie c\u00e2nd asediam Odessa, ci tocmai \u00een 6 decembrie, c\u00e2nd treceam Bugul. Prin asta Churchill recuno\u015ftea indirect drepturile noastre asupra Basarabiei \u015fi Bucovinei, necesit\u0103\u0163ile militare de a ne edifica o zon\u0103 tampon de protec\u0163ie, dar trecerea Bugului era prea mult \u015fi trebuia s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria de aliat de conjunctur\u0103 al ru\u015filor, poate au existat \u015fi presiuni pentru asta.<\/span><\/p>\n

Deci, Germania era puterea dominant\u0103 pe continent. Noi aveam o problem\u0103 de rezolvat cu ru\u015fii, cu cine era logic \u015fi normal s\u0103 ne aliem? Cu germanii nu aveam nimic, nu ei ne ocupaser\u0103 nordul Transilvaniei, ei au arbitrat \u015fi aprobat asta, ca \u015fi o moned\u0103 de schimb \u015fi de \u015fantaj \u00eentre noi \u015fi unguri. Prin aceasta \u00ee\u015fi asigura loialitatea at\u00e2t a ungurilor, care se temeau s\u0103 piard\u0103 acest teritoriu, c\u00e2t \u015fi a rom\u00e2nilor, care \u00eel doreau \u00eenapoi. <\/span><\/p>\n

S\u0103 presupunem c\u0103 ne opream pe Nistru \u015fi ziceam c\u0103 noi p\u00e2n\u0103 aici am avut treab\u0103. Dar ungurii mergeau mai departe, chiar dac\u0103 aveau efective mai reduse \u00een campanie. La terminarea r\u0103zboiului cu o victorie german\u0103, lucru foarte probabil \u00een 1941 tocmai \u00een lumina considerentelor geopolitice expuse mai sus, cui crede\u0163i c\u0103 le-ar fi r\u0103mas nordul Ardealului, ungurilor care au mers p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t sau rom\u00e2nilor care s-au oprit la Nistru? Orice analiz\u0103 f\u0103cut\u0103 dup\u0103 1941 sau 1942 intr\u0103 \u00een categoria celor postfactum expuse mai sus, la \u00eenceputul articolului.<\/span><\/p>\n

Mergem mai departe. S-au tot f\u0103cut compara\u0163ii total deplasate cu Finlanda, c\u0103 ei s-au oprit pe vechea grani\u0163\u0103 pierdut\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului de iarn\u0103 \u015fi au fost trata\u0163i diferit. Cea mai marte inep\u0163ie pe care am auzit-o vreodat\u0103, iar cei care o sus\u0163in se vede c\u0103 habar nu au de istoria r\u0103zboiului mondial.<\/span><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, finlandezii nu aveau trupe germane pe teritoriul lor, ei nu luptau pe front al\u0103turi de germani \u015fi nici \u00eencadra\u0163i cu ei. Puteau s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 unde doreau, nimeni nu le-ar fi putut impune. Dac\u0103 doreau s\u0103 se opreasc\u0103 o puteau face oric\u00e2nd, germanii nu aveau cum s\u0103-i preseze sau s\u0103-i amenin\u0163e cu ceva. Doar nu crede\u0163i c\u0103 ar fi trecut prin Suedia, \u015fi-ar fi mutat for\u0163e din Norvegia sau \u015fi-ar fi desprins trupe de pe front ca s\u0103 le trimit\u0103 sute de kilometri ca s\u0103-l conving\u0103 pe Mannerheim s\u0103 avanseze o sut\u0103 de kilometri. Chiar s\u0103 presupunem prin absurdul absurdului c\u0103 ar fi f\u0103cut asta, finlandezii ar mai fi luptat? \u00cen fine, exerci\u0163iul este de-a dreptul ridicol. Deci, Hitler nu avea nicio p\u00e2rghie \u00eempotriva lui Mannerheim. Mai departe, cei care sus\u0163in c\u0103 Stalin nu i-a ocupat pe finlandezi fiindc\u0103 ace\u015ftia nu au trecut mai departe de grani\u0163a pierdut\u0103 \u00een 1940 din nou dau dovad\u0103 de cras\u0103 necunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii, ca s\u0103 m\u0103 exprim fin. Stalin, care spunea c\u0103 tratatele nu valoreaz\u0103 nici m\u0103car c\u00e2t h\u00e2rtia pe care au fost scrise, s\u0103 dea dovad\u0103 de un sim\u0163 al onoarei \u015fi recuno\u015ftin\u0163ei? Hai s\u0103 fim serio\u015fi! <\/span><\/p>\n

Realitatea este c\u0103 finlandezilor nu le-a folosit la nimic faptul c\u0103 s-au oprit pe vechea grani\u0163\u0103. \u00cen 1944, c\u00e2nd sovieticii revin \u00een ofensiv\u0103, ei nu se opresc pe grani\u0163a stabilit\u0103 \u00een armisti\u0163iul din 15 martie 1940, ci merg mai departe pentru a ocupa \u00eentreaga Finland\u0103. Intr\u0103 \u00een istmul Karelia cu \u0163inta Helsinki, \u015fi un singur lucru i-a oprit: b\u0103t\u0103lia de la Tali Ihantala (1-9 iulie 1944), mult dincolo de linia de armisti\u0163iu din 1940. Finlandezii au interceptat un mesaj radio care indica locul concentr\u0103rii for\u0163elor sovietice \u00een vederea unui atac care ar urma s\u0103 rup\u0103 linia defensiv\u0103 \u015fi au concentrat acolo tot ce aveau \u00een materie de artilerie \u015fi avia\u0163ie (inclusiv avia\u0163ia german\u0103) \u015fi le administreaz\u0103 sovieticilor o \u00eenfr\u00e2ngere dur\u0103. Convins de dificultatea de a cuceri Finlanda \u015fi presat de nevoile de trupe pentru opera\u0163ia Bagration \u00een \u0163\u0103rile baltice unde rezisten\u0163a era acerb\u0103, dar \u015fi cu faptul c\u0103 alia\u0163ii debarcaser\u0103 \u00een Normandia \u015fi puteau ocupa o bucat\u0103 prea mare din Europa \u00eenaintea sa, Stalin a decis s\u0103 renun\u0163e la acest front divergent fa\u0163\u0103 de direc\u0163ia de principal\u0103 de atac contra Germaniei \u015fi s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 for\u0163ele spre vest. Tali Ihantala a fost motivul pentru care Finlanda nu a fost ocupat\u0103 de sovietici, nu recuno\u015ftin\u0163a lui Stalin.<\/span><\/p>\n

Despre recuno\u015ftin\u0163a lui Stalin \u00eel pute\u0163i \u00eentreba pe regele Mihai, care a fost silit s\u0103 abdice de\u015fi fusese decorat de Stalin cu ordinul Victoria pentru actul de la 23 august. Sau pe generalul Avramescu, c\u0103ruia i s-au adus mul\u0163umiri la radio Moscova pentru tratamentul omenos al popula\u0163iei \u00een Crimeea, dar \u00een martie 1945 a fost ridicat \u015fi ucis de sovietici. S-au pe mul\u0163i al\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Puteam s\u0103 facem acela\u015fi lucru ca \u015fi finlandezii? Antonescu asta a \u00eencercat, tot \u00een 1944. Era din acela\u015fi aluat cu Mannerheim \u015fi Pilsudski (ultimul murise \u00een 1935), cu experien\u0163\u0103 \u00een primul r\u0103zboi mondial \u015fi cu experien\u0163\u0103 \u00een luptele cu bol\u015fevicii. \u015etia c\u0103 ace\u015ftia nu se \u0163ineau de cuv\u00e2nt \u015fi nu respectau nimic \u00een afara for\u0163ei brute. \u015ei Antonescu a \u00eencercat un Tali Ihantala, pe nume Ia\u015fi-Foc\u015fani-N\u0103moloasa, dar asta este o alt\u0103 poveste. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pe finlandezi nu i-a ajutat cu nimic faptul c\u0103 s-au oprit la vechea grani\u0163\u0103, sovieticii au dat \u00eenapoi doar \u00een fa\u0163a for\u0163ei, la fel cum au f\u0103cut-o \u015fi \u00een 1918-1919 \u00een Basarabia. Poate dac\u0103 ar fi trecut vechea grani\u0163\u0103, finlandezii ar fi putut izola total Leningradul, iar cu c\u0103derea acestuia s-ar fi deblocat for\u0163e germane care ar fi concurat la alte opera\u0163iuni \u015fi rezultatul ar fi fost altul. Poate.<\/span><\/p>\n

Dar s\u0103 revenim. Dac\u0103 noi am fi zis odat\u0103 ajun\u015fi la Nistru c\u0103 ne oprim, ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla? Nu trebuie s\u0103 mergem mai departe, doar p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1941, respectiv cu trei luni \u00eenainte de momentul atingerii Nistrului. La 25 martie 1941 Iugoslavia este nevoit\u0103 s\u0103 adere la pactul tripartit cu Axa, dar are loc o lovitur\u0103 de stat dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu \u00een care regentul Paul a fost \u00eenlocuit cu regele Petru al II-lea. La 6 aprilie \u00eencepe invazia Iugoslaviei de c\u0103tre germani, italieni \u015fi unguri, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria refuz\u00e2nd s\u0103 participe cu trupe. Dimpotriv\u0103, Antonescu i-a transmis lui Hitler c\u0103 \u00een cazul \u00een care ungurii vor intra \u00een teritoriile locuite de rom\u00e2ni ca \u015fi Banatul s\u00e2rbesc, trupele rom\u00e2ne vor intra dup\u0103 ele \u015fi le vor combate p\u00e2n\u0103 la scoaterea lor afar\u0103. \u00cen unsprezece zile Iugoslavia capituleaz\u0103 (17 aprilie), fiind \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Germania, Italia, Ungaria \u015fi Bulgaria, precum \u015fi statul independent Croa\u0163ia. <\/span><\/p>\n

Putea fi \u015fi soarta Rom\u00e2niei \u00een cazul \u00een care nu mergeam mai departe?<\/span><\/p>\n

Despre aspira\u0163iile Rom\u00e2niei \u00een 1941 cel mai sec a fost baronul Manfred von Killinger, ambasadorul german la Bucure\u015fti, \u00eentr-o discu\u0163ie cu ofi\u0163eri rom\u00e2ni: \u201eVoi vre\u0163i ca germanii s\u0103-i bat\u0103 pe ru\u015fi \u015fi apoi englezii s\u0103-i bat\u0103 pe germani. \u015ei le-a\u0163i da o m\u00e2n\u0103 de ajutor am\u00e2ndurora\u201d. C\u00e2t\u0103 clarviziune politic\u0103! <\/span><\/p>\n

Cauze militare<\/span><\/strong><\/p>\n

Unul dintre argumentele forte ale celor ce sus\u0163in c\u0103 ne puteam opri pe Nistru este faptul c\u0103 nu ni s-a cerut de c\u0103tre Hitler s\u0103 continu\u0103m. Dar Hitler a cerut cuiva \u00een mod expres s\u0103 continue? \u00cen 1941 era at\u00e2t de puternic pe pozi\u0163ie c\u0103 nu trebuia s\u0103 cear\u0103. Ac\u0163iona doar dac\u0103 nu o f\u0103ceai, ca \u015fi \u00een cazul Iugoslaviei.<\/span><\/p>\n

Un alt argument este cel referitor la faptul c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 nu era preg\u0103tit\u0103 pentru un astfel de r\u0103zboi. Dar cine era preg\u0103tit de un astfel de r\u0103zboi? Cine ar fi crezut c\u0103 r\u0103zboiul va mai dura \u00eenc\u0103 patru ani? La fel, cine a crezut \u00een 1914 c\u0103 r\u0103zboiul va dura patru ani, c\u00e2nd to\u0163i erau convin\u015fi c\u0103 se va termina p\u00e2n\u0103 de Cr\u0103ciun? Dar odat\u0103 ce intri \u00een lupt\u0103, nu \u015fti c\u00e2nd ie\u015fi, toate planurile ideale pe h\u00e2rtie se risipesc \u00een cea\u0163a luptei. Dar cine era preg\u0103tit\u0103 pentru un astfel de r\u0103zboi? Anglia, a c\u0103rei paz\u0103 de coast\u0103 era \u00eenarmat\u0103 \u00een 1940 cu b\u00e2te? \u015ei trupele de recru\u0163i care f\u0103ceau instruc\u0163ie cu cozi de m\u0103tur\u0103, fiind o pu\u015fc\u0103 la fiecare pluton? Germania, cea mai preg\u0103tit\u0103, care a atacat Rusia pe un front de 2900 de kilometri cu 3500 de tancuri? Adic\u0103 ceva mai mult de un tanc pe kilometru? Adev\u0103rul e c\u0103 nimeni nu era preg\u0103tit pentru un asemenea r\u0103zboi, dar \u00een 1941 nu se b\u0103nuia c\u0103 va fi un asemenea r\u0103zboi!<\/span><\/p>\n

Mai mult, cine a f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu fie preg\u0103tit\u0103 de r\u0103zboi, c\u00e2nd toate semnele erau clare de ani de zile c\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre o confruntare? Nimeni nu \u015fi-a ascuns inten\u0163iile, ba dimpotriv\u0103, le-a f\u0103cut publice \u015fi le-a sus\u0163inut continuu. Ungaria nu ascundea c\u0103 dore\u015fte recuperarea inclusiv prin for\u0163\u0103 a Ardealului, ci chiar o spunea r\u0103spicat. Hitler \u015fi-a publicat inten\u0163iile \u00een Mein Kampf. Stalin sus\u0163inea la fiecare luare de cuv\u00e2nt necesitatea izbucnirii revolu\u0163iei proletare globale \u015fi sublinia datoria Uniunii sovietice de a ajuta proletariatul s\u0103 scuture jugul burghez, chiar prin for\u0163a armelor. Mai mult, ne-a atacat continuu, a \u00eencercat fel de fel de revolu\u0163ii pe teritoriul nostru cum a fost cea de la Tatar Bunar \u00een 1924 (vezi Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 Unire<\/a>). A cui e vina c\u0103 liderii no\u015ftri au stat cu capul \u00eentre urechi \u015fi \u015fi-au v\u0103zut de ciorov\u0103iala lor politic\u0103 intern\u0103 \u015fi meschin\u0103 (ca \u015fi ast\u0103zi, de altfel) f\u0103c\u00e2ndu-l pe Iorga s\u0103 vorbeasc\u0103 de \u201eh\u00e2ra noastr\u0103 politic\u0103 care ne face de r\u00e2s la toate neamurile\u201d? Ce putea face Antonescu \u00eentr-un an ca s\u0103 \u00eendrepte gre\u015felile \u015fi indolen\u0163a a dou\u0103zeci de ani? A f\u0103cut c\u00e2t a putut, a reorganizat armata \u015fi a cump\u0103rat armament, at\u00e2t c\u00e2t a reu\u015fit. Dar c\u00e2nd vine momentul, nu te \u00eentreab\u0103 dac\u0103 e\u015fti preg\u0103tit sau nu, el vine \u015fi at\u00e2t. Ce ar fi trebuit s\u0103 facem, s\u0103 le spunem sovieticilor \u00een iunie 1940 s\u0103 mai am\u00e2ne ultimatumul p\u00e2n\u0103 vom fi preg\u0103ti\u0163i? Sau lui Hitler s\u0103 am\u00e2ne atacul p\u00e2n\u0103 vom fi preg\u0103ti\u0163i? Sau s\u0103 le spunem germanilor merge\u0163i voi mai \u00eenainte, c\u0103 venim \u015fi noi mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce ne vom preg\u0103ti pu\u0163in? Este problema ta dac\u0103 ai pierdut vremea f\u0103r\u0103 rost. Chiar \u015fi pildele M\u00e2ntuitorului sunt clare \u00een acest sens: lucra\u0163i c\u0103 va veni seara \u015fi nu ve\u0163i mai putea lucra. Ce-am f\u0103cut 20 de ani? Aceea\u015fi \u00eentrebare se poate pune \u015fi pentru ziua de azi, dac\u0103 m\u00e2ine vom fi implica\u0163i \u00eentr-un conflict f\u0103r\u0103 avioane de lupt\u0103 moderne, de exemplu.<\/span><\/div>\n

Un alt argument t\u00e2mpit care ar justifica \u00een mintea unora c\u0103 ne puteam opri pe Nistru este faptul c\u0103 Hitler nu punea nicio baz\u0103 pe trupele rom\u00e2ne, c\u0103 le considera slabe. Chiar \u015fi o revist\u0103 prestigioas\u0103 de istorie a dat declara\u0163ia lui Hitler de dinainte de \u00eenceperea r\u0103zboiului, conform c\u0103reia trupele rom\u00e2ne nu prezint\u0103 \u00eencredere. Era p\u0103rerea lui preconceput\u0103, dar aceea\u015fi revist\u0103 uit\u0103 s\u0103 spun\u0103 de declara\u0163ia lui Hitler dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi, la 12 august 1941, c\u0103tre ambasadorul spaniol, Espinoza de los Monteros: \u201etrupele rom\u00e2ne, alia\u0163ii no\u015ftri, sunt absolut eminente\u201d<\/em>. Mai devreme, la 29 iunie, \u00eei mul\u0163umea \u00een scris lui Antonescu pentru \u201eviteaza atitudine \u015fi activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de armata rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

Vre\u0163i \u015fi altele, de la ofi\u0163erii \u015fi generalii germani h\u00e2r\u015fi\u0163i \u00een lupte, cei mai capabili s\u0103 judece comportamentul \u015fi combativitatea unor lupt\u0103tori? Spicuiesc doar c\u00e2teva: mare\u015falul Erich von Manstein, comandantul frontului de sud, poate cel mai capabil general german din al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een memoriile sale: \u201ede cele mai multe ori, rom\u00e2nii s-au b\u0103tut cu mult curaj\u201d<\/em>. Generalul von Salmuth, comandantul corpului 30 armat\u0103 german, \u00een scris c\u0103tre brigada 6 cavalerie rom\u00e2n\u0103: \u201e… (aceasta) posed\u0103 nu numai spiritul viu al cavaleristului, ci \u015fi voin\u0163a d\u00e2rz\u0103 de a lupta\u201d<\/em>. Generalii Hansen \u015fi Kortzfleisch c\u0103tre Divizia 1 blindat\u0103 rom\u00e2n\u0103, al\u0103turi de care eliberaser\u0103 Chi\u015fin\u0103ul, le transmitea mul\u0163umirile c\u0103lduroase \u015fi deosebita recuno\u015ftin\u0163\u0103. Sunt doar c\u00e2teva declara\u0163ii despre eliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de nord, dar mai sunt multe altele, ulterioare, pe care nu am cum s\u0103 le cuprind aici. totu\u015fi, dau declara\u0163ia generalului Hans Spiedel, dup\u0103 r\u0103zboi ajuns comandant al for\u0163elor terestre NATO din Europa Central\u0103. \u00centrebat de ziaristul american Cyrus Sulzberger: Care au fost cele mai bune trupe ale Axei \u00een afar\u0103 de germani? Finlandezii, croa\u0163ii, ungurii?<\/em> el a r\u0103spuns simplu \u015fi clar: Niciunul dintre ace\u015ftia. Rom\u00e2nii au fost. Da\u0163i-le \u015fefi buni \u015fi nu ve\u0163i g\u0103si trupe mai bune<\/em>. Mai trebuie ceva demonstrat?<\/span><\/p>\n

\u015ei crede\u0163i c\u0103 germanii ar fi renun\u0163at u\u015for la contribu\u0163ia unor astfel de solda\u0163i? C\u0103 ar fi renun\u0163at pur \u015fi simplu la for\u0163a principal\u0103, de baz\u0103, de la sudul Grupului de Armate Sud? C\u0103 ar fi scos trupe ca s\u0103 asedieze Odessa \u00een locul rom\u00e2nilor, Odessa fiind singurul ora\u015f mare cucerit de un aliat al germanilor f\u0103r\u0103 concursul acestora (e drept, cu grele pierderi)?<\/span><\/p>\n

\u015ei noi am recunoscut contribu\u0163ia germanilor la eliberarea Basarabiei \u015fi Bucovinei, poate cel mai limpede prin prisma declara\u0163iei generalului Petre Dumitrescu: \u201eF\u0103r\u0103 ei nu am fi putut face re\u00eentregirea neamului\u201d<\/em>, lucru evident. \u015ei atunci noi, cu sacii \u00een c\u0103ru\u0163\u0103, puteam spune c\u0103 pentru noi p\u00e2n\u0103 aici am avut treab\u0103?<\/span><\/p>\n

Urm\u0103toarele considerente \u0163in tot de natura militar\u0103 a cauzelor pentru care nu ne puteam opri pe Nistru, dar le-a\u015f numi mai degrab\u0103 cauze strategice.<\/span><\/p>\n

Cauze strategice<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen toat\u0103 istoria militar\u0103, din antichitate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, exist\u0103 ni\u015fte principii universal valabile, de la Sun Tzu p\u00e2n\u0103 la David Petraeus. Unul dintre ele este cel referitor la urm\u0103rirea adversarului. \u00centr-un r\u0103zboi, \u00eentr-o lupt\u0103, la care se ajunge la o b\u0103t\u0103lie deschis\u0103 \u00eentre doi adversari, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 unul va ceda. Dar depinde \u015fi cum o face. Dac\u0103 se retrage ordonat spre o nou\u0103 pozi\u0163ie pentru a \u00eencerca o nou\u0103 rezisten\u0163\u0103, respectiv o nou\u0103 b\u0103t\u0103lie, ajungem \u00een situa\u0163ia unei victorii tactice de moment din partea celuilalt nu cu o victorie decisiv\u0103. Dar dac\u0103 unul dintre adversari o rupe la fug\u0103 dezorganizat \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt. Dar victoria celuilalt nu este deplin\u0103, dac\u0103 acesta nu \u00eel urm\u0103re\u015fte. Urm\u0103rirea este un principiu de baz\u0103 din mai multe motive. Ciocnirea, b\u0103t\u0103lia propriu-zis\u0103, \u00een cazul unor adversari apropia\u0163i ca \u015fi num\u0103r, dot\u0103ri \u015fi poten\u0163ial, rezult\u0103 \u00eentr-un num\u0103r relativ apropiat de pierderi. Cedarea terenului poate avea efect pentru moral \u015fi unele c\u00e2\u015ftiguri tactice de moment, dar dac\u0103 adversarul nu este urm\u0103rit, victoria nu are cum s\u0103 fie total\u0103. Cele mai mari pierderi pentru un oponent nu vin \u00een cursul b\u0103t\u0103liei propriu-zise, ci \u00een momentul urm\u0103ririi, atunci c\u00e2nd nu are cum s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 cu for\u0163e de ripost\u0103, din moment ce mare parte a trupelor fug panicate. Dac\u0103 nu au rezistat \u00een cursul b\u0103t\u0103liei, nu au cum s\u0103 reziste \u00een cursul fugii dezorganizate, dac\u0103 sunt urm\u0103rite de trupele victorioase. \u00cen timpul urm\u0103ririi sunt dezorganizate marile armate, atunci sunt cele mai mari pierderi pentru cei urm\u0103ri\u0163i care nu au cum s\u0103 ini\u0163ieze o rezisten\u0163\u0103 valabil\u0103, atunci se iau cei mai mul\u0163i prizonieri lipsindu-i pe adversari de posibilitatea unei reveniri. Urm\u0103rirea este de cele mai multe ori cheia victoriei depline pentru unii \u015fi poarta dezastrului pentru al\u0163ii.<\/span><\/p>\n

C\u0103 tot vorbeam de Napoleon, \u00eenainte de Waterloo l-a b\u0103tut pe Brucher, 8000 de prusaci mor\u0163i. Pentru a-l scoate definitiv din lupt\u0103, l-a trimis pe Grouchy s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 cu 30000 de francezi, el urm\u00e2nd s\u0103 se ocupe de Wellington la Waterloo. Problema este c\u0103 Grouchy nu numai c\u0103 nu l-a g\u0103sit pe Brucher, dar nici nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 ajung\u0103 la Waterloo \u00een momentul esen\u0163ial, \u00een timp ce Grouchy nu a mai ajuns niciodat\u0103 la Waterloo. Napoleon a pierdut pe m\u00e2na lui Grouchy, iar dac\u0103 \u015fi acesta ajungea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, poate alta ar fi fost soarta b\u0103t\u0103liei.<\/span><\/p>\n

Urm\u0103rirea este esen\u0163ial\u0103 \u00een des\u0103v\u00e2r\u015firea victoriei pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Nu este de ajuns s\u0103 \u00eenvingi adversarul ci trebuie s\u0103-l urm\u0103re\u015fti ca s\u0103-l sco\u0163i total din lupt\u0103, ca s\u0103 nu te treze\u015fti m\u00e2ine lupt\u00e2nd din nou cu el. To\u0163i marii generali \u015fi comandan\u0163i au respectat cu sfin\u0163enie acest principiu de baz\u0103 al strategiei militare. <\/span><\/p>\n

Iar noi puteam \u00eenc\u0103lca acest principiu de baz\u0103 refuz\u00e2nd s\u0103-i urm\u0103rim \u015fi captur\u0103m pe sovieticii care se retr\u0103geau \u00een debandad\u0103? Dac\u0103 i-am fi l\u0103sat, m\u00e2ine ne trezeam lupt\u00e2nd cu aceia\u015fi \u00een prima linie, cum am mai p\u0103\u0163it-o \u015fi alt\u0103 dat\u0103.<\/span><\/p>\n

Al\u0163i anali\u015fti au spus c\u0103 nu trebuia s\u0103 trecem Nistrul deoarece noi nu am dus niciodat\u0103 r\u0103zboi \u00een afara grani\u0163elor noastre, am dus doar r\u0103zboaie de ap\u0103rare a teritoriului nostru. Alt\u0103 prostie ce denot\u0103 o necunoa\u015ftere total\u0103 nu numai a strategiei militare, ci \u015fi a istoriei noastre. Iar ace\u015ftia care sus\u0163in astfel de inep\u0163ii se vede c\u0103 nu cunosc lucruri elementare, cum ar fi diferen\u0163a dintre un r\u0103zboi de agresiune \u015fi unul preventiv. Un\u00a0 r\u0103zboi de agresiune este unul \u00een care \u00ee\u0163i ataci vecinul deoarece vrei ceva de la el, pur \u015fi simplu, fie c\u0103 e vorba de teritoriu, influen\u0163\u0103 sau avantaje economice sau de alt\u0103 natur\u0103. Dar un r\u0103zboi preventiv este acela \u00een care \u00ee\u0163i ataci adversarul c\u00e2nd e\u015fti sigur c\u0103 el vrea s\u0103 te atace, ataci \u00eenainte de a ataca el. Exemplele sunt enorm de multe \u00een istorie, inclusiv \u00een istoria noastr\u0103. Iar rom\u00e2nii au dus multe r\u0103zboaie \u00een afara teritoriului na\u0163ional, r\u0103zboaie preventive de ap\u0103rare.<\/span><\/p>\n

Dacii \u00eei atac\u0103 pe romani peste Dun\u0103re \u00een iarna dintre anii 86 \u015fi 87, \u015ftiind c\u0103 vor fi ataca\u0163i de ace\u015ftia oricum. Mihai Viteazu devasteaz\u0103 \u015fi trece prin foc \u015fi sabie sudul Dun\u0103rii \u00een 1583. Mai departe, \u00een timpurile moderne, independen\u0163a ne-am c\u00e2\u015ftigat-o la Plevna \u00een r\u0103zboiul din anii 1877-1878 dincolo de Dun\u0103re, nu pe teritoriul na\u0163ional. \u00cen 1913 am intrat din nou \u00een Bulgaria pentru a pacifica regiunea dob\u00e2ndind rolul de lider regional, pacea \u00eencheindu-se la Bucure\u015fti. \u00cen 1919 am eliminat pericolul bol\u015fevic maghiar ocup\u00e2nd Budapesta prin lupt\u0103 la 4 august 1919. Tot \u00een 1919 am trecut Nistrul ocup\u00e2nd Tiraspolul \u015fi alte regiuni pentru a asigura flancul st\u00e2ng al diviziilor franceze \u015fi grece\u015fti ce se retr\u0103geau din Odessa sub presiunea bol\u015fevicilor ru\u015fi. Iar acum ar fi trebuit s\u0103 ezit\u0103m s\u0103 trecem Nistrul?<\/span><\/p>\n

Scopul unui r\u0103zboi este distrugerea adversarului. Nu numai s\u0103 \u00eel \u00eenvingi, ci s\u0103 \u00eel distrugi. Urm\u0103rirea, despre care vorbeam, este un mijloc, un corolar. Iar distrugerea adversarului implic\u0103 \u015fi urm\u0103rirea lui, de cele mai multe ori dincolo de grani\u0163ele tale. Dac\u0103 nu o faci, pl\u0103te\u015fti un pre\u0163 greu mai t\u00e2rziu, a\u015fa cum am f\u0103cut-o noi \u00een 1919. Nu i-am urm\u0103rit pe unguri peste Tisa \u00een aprilie 1919, au revenit \u015fi ne-au atacat \u00een iulie. Alte pierderi, alte victime care ar fi putut fi evitate. Au trecut Tisa pe trei coloane \u015fi ne-am luptat \u00een defensiv\u0103, apoi am contraatacat resping\u00e2ndu-i din nou peste Tisa. (vezi R\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919 (III) De la Tisa la Budapesta<\/a>) Au fost voci \u00een Antanta care ne-au cerut \u015fi atunci s\u0103 ne oprim pe Tisa. De ce, ca s\u0103 fim ataca\u0163i din nou odat\u0103 ce ungurii se regrupau? Regele Ferdinand a procedat corect trec\u00e2nd Tisa \u00een urm\u0103rirea adversarului p\u00e2n\u0103 la ocuparea Budapestei. (vezi Ocuparea Budapestei (I)<\/a>)<\/span><\/div>\n

Exemple mai recente. \u00cen 1991, coali\u0163ia interna\u0163ional\u0103 l-a alungat pe Saddam Hussein din Kuweit, dar nu l-a urm\u0103rit \u015fi nu l-a deposedat de putere. A r\u0103mas o amenin\u0163are \u00een ciuda bombardamentelor din 1998 sau a zonelor de interdic\u0163ie aerian\u0103. A fost \u00eenl\u0103turat abia \u00een 2003. \u00cen 2008, ru\u015fii i-au alungat pe georgieni doar p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a Osetiei de Sud? Nu, au trecut pe urmele lor pe teritoriul georgian.<\/span><\/p>\n

Iar noi, nu era normal \u015fi logic s\u0103-i urm\u0103rim pe sovietici dincolo de Nistru p\u00e2n\u0103 la distrugerea lor, lucru c\u00e2t se poate de firesc \u015fi posibil \u00een 1941? Dac\u0103 nu o f\u0103ceam, sovieticii s-ar fi regrupat \u015fi ne-ar fi atacat din nou pe linia Nistrului, de data asta mai puternic. O zical\u0103 militar\u0103 spune c\u0103 atunci c\u00e2nd intri \u00eentr-un r\u0103zboi, trebuie s\u0103 ai stomacul s\u0103-l duci p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Noi am fost sili\u0163i s\u0103 intr\u0103m \u00een r\u0103zboi, \u015fi a trebuit s\u0103-l ducem p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. L-au dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t sutele de mii de solda\u0163i rom\u00e2ni mor\u0163i, r\u0103ni\u0163i, mutila\u0163i, disp\u0103ru\u0163i, prizonieri cu anii prin gulagurile ruse\u015fti. Ei au luptat \u015fi \u015fi-au f\u0103cut datoria, au luptat cu armele cu care \u0163ara lor i-a \u00eenzestrat, \u015fi nu ei sunt vinova\u0163i pentru modul \u00een care s-au \u00eencheiat ostilit\u0103\u0163ile. Responsabilit\u0103\u0163ile trebuie c\u0103utate la cei care timp de dou\u0103zeci de ani nu s-au preocupat de problema esen\u0163ial\u0103 a \u0163\u0103rii, ap\u0103rarea. Au preferat s\u0103 se certe pentru guvernare \u015fi s\u0103 risipeasc\u0103 aiurea fondurile destinate cump\u0103r\u0103rii de armament. Iar apoi s\u0103 vin\u0103 anali\u015ftii \u015fi s\u0103 arunce \u00eentreaga vin\u0103 \u00een c\u00e2rca lui Antonescu c\u0103 nu s-a oprit pe Nistru mi se pare culmea ipocriziei. Mai ales c\u0103 prea seam\u0103n\u0103 situa\u0163ia de atunci cu cea de ast\u0103zi, politicienii se ceart\u0103 \u015fi dot\u0103rile armatei se tot am\u00e2n\u0103. Doamne fere\u015fte de un r\u0103zboi, dar \u00een acest caz pot fi ar\u0103ta\u0163i cu degetul to\u0163i cei vinova\u0163i de am\u00e2narea repetat\u0103 a moderniz\u0103rii armatei, timp de dou\u0103zeci de ani. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/10\/ne-puteam-opri-pe-nistru.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen vara aceasta s-au \u00eemplinit \u015faptezeci de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, la 22 iunie 1941. Prilej pentru unii de a-\u015fi da cu p\u0103rerea pe la televiziuni despre una sau despre alta, despre ce ar fi trebuit Rom\u00e2nia s\u0103 fac\u0103 atunci \u015fi nu a f\u0103cut sau despre ce ar fi trebuit s\u0103 nu fac\u0103 dar a f\u0103cut. Am v\u0103zut peregrin\u00e2ndu-se fel de fel de speciali\u015fti \u015fi exper\u0163i \u00een datul cu p\u0103rerea, dar prea pu\u0163ini au reu\u015fit s\u0103 puncteze situa\u0163ia de atunci \u015fi adev\u0103rul,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":21,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[46,47],"class_list":["post-29","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-nistru","tag-oprire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=29"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8463,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29\/revisions\/8463"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/21"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=29"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=29"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=29"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}