\t![\"Ca](\"http:\/\/www.presseurop.eu\/files\/images\/article\/catholics-vs-protestants.jpg?1347014963\" "\\"Ca")
Opozi\u0163ia între \u0163\u0103rile “virtuoase” din Nordul Europei \u015fi \u0163\u0103rile “risipitoare” din Sud a luat turnura unei fracturi între protestan\u0163ii austeri \u015fi riguro\u015fi \u015fi catolicii prom\u0163i în c\u0103utarea iert\u0103rii p\u0103catelor economice, noteaz\u0103 un editorialist italian, fin cunosc\u0103tor al Vaticanului.<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t <\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tOpozi\u0163ia între \u0163\u0103rile “virtuoase” din Nordul Europei \u015fi \u0163\u0103rile “risipitoare” din Sud a luat turnura unei fracturi între protestan\u0163ii austeri \u015fi riguro\u015fi \u015fi catolicii prom\u0163i în c\u0103utarea iert\u0103rii p\u0103catelor economice, noteaz\u0103 un editorialist italian, fin cunosc\u0103tor al Vaticanului. <\/strong><\/p>\n \tPoate c\u0103 nu \u015ftiu to\u0163i, dar în statele nord-europene mul\u0163i cred c\u0103 problema datoriilor europene este rezultatul unui p\u0103cat catolic. În limba german\u0103, termenul “Schuld<\/em>” nu înseamn\u0103 doar “datorie<\/em>”, ci \u015fi “vin\u0103<\/em>”. Este vorba de asocieri semantice care eviden\u0163iaz\u0103 diferen\u0163e culturale profunde.<\/p>\n \t\u015ei ajut\u0103 la mai buna în\u0163elegere a accentuatei lipse de încredere, care merge pân\u0103 la prejudecat\u0103, a unor na\u0163iuni nord-europene fa\u0163\u0103 de state percepute ca membre ale unui incon\u015ftient “Club Mediteraneean<\/em>”. Diferen\u0163a între, pe de o parte, valoarea obliga\u0163iunilor de stat italiene \u015fi spaniole, \u015fi cele germane, pe de alta, cap\u0103t\u0103 astfel un ecou cu valen\u0163e etice: tendin\u0163e de discriminare care dep\u0103\u015fesc cu mult problema datoriilor statelor suverane.<\/p>\n \tSe ajunge în mod automat, ba chiar cu temerea de a o spune, la un amestec de valori între cultur\u0103 \u015fi religie, la imprimarea în fondul Uniunii Europene a unor elemente care au înveninat în trecut rela\u0163iile.<\/p>\n \tDe fapt, este vorba de înc\u0103lcarea unui tabu care treze\u015fte fantasmele Reformei \u015fi Contrareformei \u015fi r\u0103zboaielor purtate în leg\u0103tur\u0103 cu perceperea lui Dumnezeu în Europa. Un aspect al polemicilor care în ultimele luni a fost abordat doar în grab\u0103. \u015ei totu\u015fi, acest aspect reapare cu intermiten\u0163\u0103, în timp ce euro începe s\u0103 nu mai reprezinte bog\u0103\u0163ie \u015fi stabilitate, ci \u015fomaj, s\u0103r\u0103cie \u015fi declin. Retorica antiitalian\u0103 \u015fi antimediteraneean\u0103, spre deosebire de cea antigerman\u0103, este alimentat\u0103 în mod incon\u015ftient cu stereotipuri nu doar culturale, ci \u015fi religioase.<\/p>\n \t“Adev\u0103ruri<\/em>” str\u0103vechi, îngropate în memoria Vechiului Continent, care nu ar trebui scoase, pentru a nu se risca distrugerea laboriosului compromis între na\u0163iuni care a garantat decenii întregi pacea social\u0103 \u015fi politic\u0103. Starea de incertitudine conduce spre izola\u0163ionism, din convingerea iluzorie c\u0103 singuri ne putem salva mai bine.<\/p>\n \tEste un izola\u0163ionism alimentat de unele cercuri din zonele luterane ale Germaniei \u015fi de state majoritar protestante precum Olanda, Finlanda \u015fi altele. Se merge pân\u0103 la a spune c\u0103, dac\u0103 Martin Luther, teologul german din secolul XVI, ar fi fost prezent la Maastricht în 1992, când au fost puse bazele uniunii monetare europene, el ar fi împiedicat aderarea statelor mediteraneene. “Asculta\u0163i: nicio \u0163ar\u0103 catolic\u0103 care nu a trecut prin Reforma protestant<\/em>\u0103” nu trebuie s\u0103 adere la zona euro, î\u015fi imagineaz\u0103 unii c\u0103 ar fi spus Martin Luther. Teza este sus\u0163inut\u0103 de Stephan Richter, directorul The Globalist<\/em><\/a>, site-ul care analizeaz\u0103 tendin\u0163ele actuale în era globaliz\u0103rii<\/a>.<\/p>\n \tRichter este un comentator catolic, dar în primul rând german. El afirm\u0103 c\u0103 “excesul de catolicism afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea fiscal\u0103 a na\u0163iunilor, chiar \u015fi acum, în secolul XXI<\/em>”. Aceasta ar fi “teza lui Luther<\/em>”, pe care statele nord-europene o regret\u0103 c\u0103 nu a fost aplicat\u0103; \u015fi a c\u0103rei înc\u0103lcare ar fi la originea multor probleme. Dac\u0103, în schimb, cuvintele sale imaginare ar fi fost respectate, “zona euro ar fi fost mai compact\u0103, iar economia european\u0103 ar avea mai pu\u0163ine dificult\u0103\u0163i<\/em>”.<\/p>\n \tÎn concluzie, pentru a analiza capacitatea unei \u0163\u0103ri de a adera la zona euro nu ar fi trebuit s\u0103 fie aplicate criterii economice, ci examinarea fundamentelor religioase: totul ar fi fost mai u\u015for. Argumentul este destul de simplu: a\u015fa-numitul grup “PIGS<\/em>” (sau “PIIGS<\/em>”) – acronim care în englez\u0103 înseamn\u0103 “porci<\/em>” \u015fi se refer\u0103 la ini\u0163ialele Portugaliei, Irlandei, Greciei \u015fi Spaniei, cu înc\u0103 un “I” include \u015fi Italia – toate aceste state sunt majoritar catolice, cu excep\u0163ia Greciei ortodoxe.<\/p>\n \tNoutatea este c\u0103, în ultim\u0103 instan\u0163\u0103, etichetele nu mai au o semnifica\u0163ie conjunctural\u0103, legat\u0103 de criza capitalismului financiar exportat\u0103 de Statele Unite, ci sunt un fel de sentin\u0163\u0103 de condamnare definitiv\u0103 a unei culturi \u015fi unui mod de guvernare; iar, mai nou, a unei confesiuni religioase.<\/p>\n \tLa baza “vinei<\/em>” na\u0163iunilor îndatorate ar fi incapacitatea catolicismului de a se emancipa: un mod de a tr\u0103i, chiar înainte de o credin\u0163\u0103, care a trecut de la practica indulgen\u0163elor emise pentru iertarea p\u0103catelor la o toleran\u0163\u0103 excesiv\u0103 în materie de “p\u0103cate fiscale<\/em>”. Polemica îi face pe unii economi\u015fti, în special pe cei spanioli, s\u0103 mearg\u0103 la originea capitalismului, eliminând premisele protestante \u015fi înlocuindu-le cu dinamismul spaniol-catolic caracteristic perioadei Reformei \u015fi Contrareformei.<\/p>\n \tDar criticile retrospective privind origini ale aristocra\u0163iei capitaliste confirm\u0103 doar ambiguitatea unui proces care risc\u0103 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o ruptur\u0103, nu o reconciliere european\u0103. Pentru germanii de rând, fondul european de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 ar fi doar o cedare în fa\u0163a “culturii p\u0103catului” \u015fi datoriilor unei Europe catolice considerat\u0103 incorigibil\u0103.<\/p>\n \tF\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de acest context, devine greu de în\u0163eles evidenta lips\u0103 de comunicare între liderii politici europeni; \u015fi tentativa unor cercuri politice \u015fi economice de a o face s\u0103 e\u015fueze. În concluzie, se pare c\u0103 pe fondul crizei de pe pie\u0163ele financiare se încearc\u0103 evocarea unui conflict între catolici \u015fi luterani, “motivul de r\u0103zboi<\/em>” (“casus belli<\/em>”) fiind polemicile pe tema modalit\u0103\u0163ilor acord\u0103rii asisten\u0163ei financiare.<\/p>\n \tConflictul latent este explicat prin torsionarea spre nord \u015fi spre est a axei europene, ca urmare a procesului de extindere, cu consecin\u0163a cre\u015fterii costurilor pentru na\u0163iunile protestante. Nu este o coinciden\u0163\u0103 c\u0103 ast\u0103zi se spune c\u0103 Finlanda este în centrul Uniunii Europene, iar Italia ar fi la periferie. Este una dintre numeroasele consecin\u0163e ale încheierii R\u0103zboiului Rece.<\/p>\n \tEste o trecere de la o comunitate european\u0103 a c\u0103rei unitate s-a dezvoltat pe o ax\u0103 central-meridional\u0103 – Germania – Fran\u0163a – Italia – la una aflat\u0103 sub hegemonia unei na\u0163iuni germane care în privin\u0163a Europei pare s\u0103 faciliteze o victorie a tradi\u0163iilor estice \u015fi protestante asupra entuziasmului catolicilor germani. Cancelarul Angela Merkel provine din fosta Germanie de Est \u015fi este fiica unui pastor protestant. Noul pre\u015fedinte german, Joachim Gauck, a fost pastor luteran.<\/p>\n \tDar perspectiva georeligioas\u0103 luteran\u0103 asupra crizei datoriilor oblig\u0103 la unele ac\u0163iuni politico-geografice energice. Exist\u0103 temeri puternice c\u0103 vor fi activate o serie de stereotipuri: deocamdat\u0103 acestea trec pe plan second din cauza crizei economice. Dac\u0103 datoriile suverane reprezint\u0103 o vin\u0103 care trebuie isp\u0103\u015fit\u0103, \u015fi pentru care iertarea nu mai este garantat\u0103, excomunic\u0103rile \u015fi presupusele prevalen\u0163e geoeconomice \u015fi georeligioase amenin\u0163\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 demoni care vor trage Europa înapoi nu doar câ\u0163iva ani, ci câteva decenii, cele mai întunecate.<\/p>\n \tO stare de incertitudine<\/h2>\n
\tUn mod de a tr\u0103i<\/h2>\n