{"id":3392,"date":"2012-09-10T21:45:28","date_gmt":"2012-09-10T21:45:28","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=3392"},"modified":"2012-09-10T21:45:28","modified_gmt":"2012-09-10T21:45:28","slug":"crisenii-din-tara-motilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=3392","title":{"rendered":"Cri\u015fenii – Din \u0163ara Mo\u0163ilor"},"content":{"rendered":"

\t\"\"Abrudenii \u015fi Câmpenarii numesc pe fra\u0163ii lor dela vest Cri\u015feni<\/i>. Sar Cri\u015fenii, n-ave\u0163i team\u0103!<\/i> – a fost cuvântul de îmb\u0103rb\u0103tare al Mo\u0163ilor în toate momentele grele.
\tEi sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i de Mo\u0163ii propriu zi\u015fi de culmile mun\u0163ilor G\u0103ina (1486 m.), Dragu-Bradu (1102 m.) \u015fi Vulcan (1200 m.).
\tSatele lor sunt resfirate pe valea Cri\u015fului Alb \u015fi afluen\u0163ii s\u0103i pân\u0103 sus pe culmi, pân\u0103 la isvoarele acestui râu, la muntele Dragu-Brad.
\t Leg\u0103tura cu Abrudul \u015fi Câmpenii o face \u015foseaua na\u0163ional\u0103, ce trece pe la Buce\u015f, pe sub muntele Vulcan.<\/font><\/span><\/p>\n

\t <\/p>\n

<\/p>\n

\t\"\"{{all}}<\/p>\n

\t            Abrudenii \u015fi Câmpenarii numesc pe fra\u0163ii lor dela vest Cri\u015feni<\/i>. Sar Cri\u015fenii, n-ave\u0163i team\u0103!<\/i> – a fost cuvântul de îmb\u0103rb\u0103tare al Mo\u0163ilor în toate momentele grele.<\/strong>
\t            Ei sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i de Mo\u0163ii propriu zi\u015fi de culmile mun\u0163ilor G\u0103ina (1486 m.), Dragu-Bradu (1102 m.) \u015fi Vulcan (1200 m.).
\t            Satele lor sunt resfirate pe valea Cri\u015fului Alb \u015fi afluen\u0163ii s\u0103i pân\u0103 sus pe culmi, pân\u0103 la isvoarele acestui râu, la muntele Dragu-Brad.
\t            Leg\u0103tura cu Abrudul \u015fi Câmpenii o face \u015foseaua na\u0163ional\u0103, ce trece pe la Buce\u015f, pe sub muntele Vulcan.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            De valea Mure\u015fului îi desparte \u015firul mun\u0163ilor Z\u0103randului (Drocia-Highi\u015f), cu vârful cel mai înalt Caraciu (750 m.), \u015fi care la sud, pe la Dealul Mare (NOTA 1), se împreun\u0103 cu mun\u0163ii metalici, boga\u0163i în aur: Musariu<\/i> (620 m.), Dealul Fetii<\/i> (696 m.), Bârza<\/i> (764 m.), Muncelul<\/i> (773 m.), Cire\u015fata<\/i> (741 m.), M\u0103ce\u015fata<\/i> (710 m.), Coastea mare<\/i> (690 m.), \u015fi pe la sud-est prin muntele Fericeaua<\/i> (1164 m.) \u015fi Dealu-Ungurului<\/i> (950 m.), cu mun\u0163ii Abrudului.
\t            Astfel Cri\u015fenii au fost îngr\u0103di\u0163i ca într-o cetate de mun\u0163ii lor, cari \u015fi pe Cri\u015f în jos, spre Arad, se apropie în multe locuri de malurile apei, de parc\u0103 stau s-o opreasc\u0103 \u015fi abia dela Gurahon\u0163 în jos, spre Buteni, încep a se mai resfira.
\t            \u015eoseaua na\u0163ional\u0103 dela Deva, ce intr\u0103 în valea Cri\u015fului pela Dealu-Mare, leag\u0103 regiunea aceasta frumoas\u0103 cu alta mai mic\u0103, – tot un fel de cetate natural\u0103: \u0162ara B\u0103i\u0163ii<\/i>, – cu totul vreo 8 comune, înconjurate de mun\u0163ii Muncelul, Cire\u015fata sau Cire\u015ful, M\u0103ce\u015fata, Coastea-Mare, Duba, Setras \u015fi Stogul, to\u0163i mun\u0163i auriferi, cu mine odinioar\u0103 vestite la Câinel, Draica, Trestia, M\u0103gura, B\u0103i\u0163a, Cr\u0103ciune\u015fti \u015fi Topli\u0163a.
\t            Întreg acest \u0163inut a format pân\u0103 la anul 1876 jude\u0163ul Zarandului cu sediul în or\u0103\u015felul Baia de Cri\u015f.
\t            Centrele Zarandului<\/b>.
\t            – Pe \u015foseaua na\u0163ional\u0103 dela Abrud spre valea Cri\u015fului ajungem mai întâi în târgu\u015forul Cri\u015ftior, vechi centru \u015fi a\u015fezare a unor familii nobilitare: Balya, Kristyori etc., a c\u0103ror origine se presupune a fi româneasc\u0103.
\t            Se cunosc unele documente vechi, în care se aminte\u015fte de un voivodat român, de pe vremea ocup\u0103rii maghiare, în frunte cu un anumit Boalia, alias Boar. Propriet\u0103\u0163ile rurale ale acestor familii au ajuns în mâinile s\u0103tenilor români, chiar \u015fi descenden\u0163ii lor s-au dus, ori s-au stins f\u0103r\u0103 urma\u015fi. Biserica ungureasc\u0103 rom. cat. din Cri\u015ftior e în ruin\u0103 dela a. 1848, iar cea reformat\u0103 abia num\u0103r\u0103 80 credincio\u015fi, f\u0103r\u0103 preot.
\t            Biserica ortodox\u0103 are 1400 de credincio\u015fi. Cu ocaziunea unei repar\u0103ri recente a zidirei, s-a descoperit pe ea o pictur\u0103 veche \u015fi inscrip\u0163ii slavone, înc\u0103 nedescifrate. Dup\u0103 un document amintit de A. Densu\u015feanu, cl\u0103direa aceasta ar fi datând dela anul 1411. Profesorul Dr. S. Dragomir sus\u0163ine c\u0103 bisericile ortodoxe din Cri\u015ftior, Valea Bradului \u015fi Ribi\u0163a din Zarand sunt cele mai vechi biserici din Ardeal.
\t            Pe teritoriul comunei Cri\u015ftior e situat\u0103 colonia societ\u0103\u0163ii Mica, care exploateaz\u0103 minele de aur din apropiere, dela Valea Arsului, Valea Morii, Gura Bârzii \u015fi Musariu. În fiecare Duminec\u0103 se \u0163in târguri, la care s\u0103tenii de pe v\u0103ile ce se adun\u0103 aci (Bucure\u015fti, \u015eesuri, Curechiu, Rovine, Zdrap\u0163i) î\u015fi vând bine produsele lor func\u0163ionarilor dela mine.
\t            La marginea de jos, pe malul drept al Cri\u015fului, în fa\u0163\u0103 cu Gura V\u0103ii dela Bârza, sunt a\u015fa numitele \u015fteampuri, ale societ\u0103\u0163ii Mica, o impozant\u0103 fabric\u0103 de ales aurul, care atrage aten\u0163iunea vizitatorului înc\u0103 din dep\u0103rtare, dela 4-5 km, prin co\u015ful s\u0103u înalt de 70 m \u015fi 2,5 m l\u0103rgime la gura din vârf \u015fi prin sgomotul infernal, ce-l fac \u015fteampurile propriu zise (NOTA 2). Signalele acestor uzine sunt auzite pe o raz\u0103 de 50 km împrejur.
\t            La 10 km pe Cri\u015f în jos dela Cri\u015ftior este or\u0103\u015felul Brad. Situat la întâlnirea \u015foselelor na\u0163ionale, ce vin dela Abrud \u015fi dela Deva \u015fi formeaz\u0103 \u015foseaua na\u0163ional\u0103 de pe valea Cri\u015fului, aceast\u0103 localitate a fost din vremuri vechi un viu centru comercial.
\t            Târgurile sale s\u0103pt\u0103mânale de vite au fost întotdeauna mai frecventate, decât ale unor ora\u015fe mai mari din jur, ca Deva, Or\u0103\u015ftie, Abrud. Din gara Brad se expediaz\u0103 toamna câte 50 vagoane \u0163uic\u0103, 30 vagoane nuci, 10 vagoane mere.
\t            În Brad prospereaz\u0103 un puternic institut financiar românesc: "Cri\u015fana".
\t            Mo\u0163ii de pe Arie\u015f plaseaz\u0103 o mare parte din minunatul lemn de construc\u0163ie, dela Albac \u015fi Bistra, pe pia\u0163a Bradului. Tot pe aci, prin gara Brad, se aprovizioneaz\u0103 cu f\u0103in\u0103 o mare parte a Mo\u0163ilor din jurul Abrudului.
\t            Sediul direc\u0163iunei societ\u0103\u0163ii Mica, care exploateaz\u0103 minele de aur dela Ruda, Musariu, Valea Morii \u015fi cele de c\u0103rbuni dela \u0162ebea, este la Brad.
\t            Institu\u0163ii culturale sunt: a) liceul Avram Iancu<\/i>, având 275 elevi, cu 11 clase; b) o \u015fcoal\u0103 secundar\u0103 de fete grad I; c) o \u015fcoal\u0103 primar\u0103 cu 7 înv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi o scoala de ucenici.
\t            Soc. Mica are în Brad un minunat muzeu de antichit\u0103\u0163i miniere \u015fi de mineralogie minier\u0103. Se poate vedea o roat\u0103, cu care Romanii scoteau apa din mine, un \u015ftiar\u0163 de lut de pe vremea Romanilor \u015fi multe exemplare rare de "stufe", adic\u0103 minereu cu aur cristalizat sau liber.
\t            În Brad se afl\u0103: judec\u0103torie mixta, pretura plasei Brad, doua oficii notariale, sediul protopopiatului Zarand \u015fi 4 biserici.
\t            Num\u0103rul locuitorilor este de 4000, din cari Români 3200, to\u0163i ortodoxi.
\t            Centrul ora\u015fului Brad, adic\u0103 pia\u0163a, este tocmai la v\u0103rsarea v\u0103ii apei Luncoiului în Cri\u015f, deci cam expus inunda\u0163iunilor. Are îns\u0103 minunat teren de desvoltare pe \u015fesul din jurul liceului.
\t            Cea mai mare parte a p\u0103mânturilor din hotarul comunei Brad a apar\u0163inut pân\u0103 de curând unor familii neme\u015fe\u015fti (Brady, Porsch \u015f.a.). Ast\u0103zi îns\u0103 au trecut toate în mâna Românilor.
\t            La al\u0163i 10 km de Brad, pe \u015foseaua na\u0163ional\u0103, întâlnim or\u0103\u015felul Baia de Cri\u015f, re\u015fedinta veche a jude\u0163ului Zarand \u015fi cuibul trufa\u015filor magna\u0163i din acest \u0163inut: Ribiczey, Veres \u015f.a. Ast\u0103zi \u015fi aceste propriet\u0103\u0163i s-au irosit, iar urma\u015fii st\u0103pânilor de odinioar\u0103 s-au stins aproape cu totul.
\t            În Baia de Cri\u015f e judec\u0103torie mixt\u0103, perceptorat de dare, pretura plasei Avram Iancu, ocolul silvic, \u015fcoala primar\u0103 cu 3 înv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi mai nou înfiin\u0163at\u0103 o \u015fcoal\u0103 de arte \u015fi meserii.
\t            Aici a murit în 1872 "Craiul Mun\u0163ilor", Avram Iancu<\/i>.
\t            Cei dintâi, dup\u0103 scuturarea lan\u0163urilor ungure\u015fti, Românii din Baia de Cri\u015f s-au gr\u0103bit s\u0103 ridice pe o pia\u0163\u0103 a lor bustul lui Avram Iancu. De\u015fi nu e un monument de o valoare artistic\u0103 deosebit\u0103, totu\u015fi e un semn v\u0103dit de însufle\u0163ire \u015fi jertf\u0103 curat\u0103 din partea unor bie\u0163i Româna\u015fi, asupri\u0163i atâta vreme.
\t            \u015eoseaua na\u0163ional\u0103 pe Cri\u015f în jos, spre Arad, mai duce prin ora\u015fele H\u0103lmagiu \u015fi Gurahon\u0163, din vechiul Zarand. Centre cu oficii administrative \u015fi judec\u0103tore\u015fti, cu târguri de s\u0103pt\u0103mâna \u015fi cu magazii pentru satisfacerea nevoilor popora\u0163iunei de pe dealurile \u015fi v\u0103ile dimprejur. În Gurahon\u0163 se afl\u0103 o fabric\u0103 de ciment de bun\u0103 calitate.
\t            Între Baia de Cri\u015f \u015fi H\u0103lmagiu se afla izvoarele cu ap\u0103 cald\u0103 sulfuroas\u0103, dela Va\u0163a, de un efect miraculos contra reumatismului.
\t            Din trecutul Z\u0103r\u0103ndenilor<\/b>.
\t            – Oricât de p\u0103duroas\u0103 ar p\u0103rea regiunea Zarandului, ea a fost locuit\u0103 din timpuri preistorice. În comuna Curechiu, – dosit\u0103 adânc între mun\u0163ii M\u0103gura, Coastea-Mare, Ursa, Duba, Leordi\u015ful, Dealul Boului \u015fi Curi\u0163elul – la a. 1908, dup\u0103 un puhoiu îngrozitor, s-a g\u0103sit un buzdugan, admirabil lustruit, datând din epoca neolitic\u0103.
\t            Herodot scrie c\u0103 Darius Hitaspes s-a luptat la a. 513 a. Chr. contra Sci\u0163ilor \u015fi c\u0103 în valea râului Maris (Mure\u015f) a dat peste neamul Agatâr\u015filor, cari aveau grele podoabe de aur (NOTA 3).
\t            Evident, acest aur n-a putut fi decât din minele dela B\u0103i\u0163a, dela Brad, Dealul Ungurului \u015fi dela Zlatna \u015fi Abrud, singurele mine exploatate din antichitate. […]
\t            Faima despre comorile ascunse în Mun\u0163ii Apuseni ai Daciei a fost motivul principal la cucerirea \u015fi colonizarea acestei provincii din partea Romanilor.
\t            Aurul în vremile str\u0103vechi având o valoare cu mult mai mare decât azi, este natural ca principalul ram de câ\u015ftig al locuitorilor din Zarand s\u0103 fi fost pe atunci mineritul sau b\u0103ie\u015fitul, cum i se zice pe aici.
\t            La Caraciu, la Ruda, în mun\u0163ii Fericeaua \u015fi Dealul Ungurului se v\u0103d bine \u015fi ast\u0103zi urmele vechilor sp\u0103l\u0103torii de aur, cari se cred a fi dinainte de epoca roman\u0103. Pe coasta muntelui, aproape de câte un isvor, s-a s\u0103pat câte un lac mare, dela care un "iaz" (canal), uneori pân\u0103 la 2 km, ducea apa la locul unde se afla piatra cu aur. Aceasta, pisat\u0103 m\u0103runt, se a\u015feza pe un plan înclinat, c\u0103ptu\u015fit cu "ciorec" (stofa aspra de lana) \u015fi numit "herchiu" \u015fi se conducea peste ea apa din lac. Din când în când "cioarecul" se scutura de aurul r\u0103mas pe el într-un vas cu ap\u0103, din care urmeaz\u0103 alegerea cu \u015faitrocul, asem\u0103n\u0103toare încâtva cu cernerea grâului.
\t            Cu astfel de sp\u0103l\u0103turi au mâncat cei b\u0103trâni o mare parte din muntele Caraciu \u015fi Fericeaua, mai ales în partea numit\u0103 Corabie.
\t            La începutul cucerirei romane coloni\u015ftii vor fi luat dela b\u0103\u015ftina\u015fii de aici modul de a extrage aurul. Epuizându-se repede aurul dela suprafa\u0163\u0103, au fost nevoi\u0163i s\u0103 se coboare în m\u0103runtaiele p\u0103mântului. Având bra\u0163e suficiente în sclavii \u015fi prizonierii lor de r\u0103sboi, au lucrat (manat) acele galerii minunate în minele dela Caraciu, dela Ruda, B\u0103i\u0163a, Fericea \u015fi Dealul Ungurului, apoi dela St\u0103nija, Techereu \u015fi Poiana, cari sunt o dovad\u0103 mai mult de grandoarea geniului roman. Pere\u0163ii \u015fi tavanul acestor galerii sunt ciopli\u0163i în dalt\u0103 pe toat\u0103 întinderea lor. Unele sunt de 1.70 m înalte \u015fi 1.50 m largi. În unele se afl\u0103 spa\u0163iuri largi cu scobituri în pere\u0163i în form\u0103 de b\u0103nci, care serveau ca locuri de popas.
\t            În minele dela Ruda-Zdrahol\u0163 s-a aflat un mojer (piuli\u0163\u0103) cu inscrip\u0163ie latin\u0103. În Dealul Ungurului s-au aflat c\u0103r\u0103mizi de pe vremea roman\u0103. În altarul bisericei ort. din Poiana (plasa Geoagiu) se afl\u0103 o piatr\u0103, servind drept mas\u0103, adus\u0103 din muntele Fericeaua dela mine, cu urme de scrisoare latin\u0103 pe ea. Unelte vechi romane, din bârne de brad, – esen\u0163\u0103 azi cu totul disparut\u0103 din ace\u015fti mun\u0163i, – se scot \u015fi ast\u0103zi din minele: Baia acr\u0103, Baia ro\u015fie, Zapodia, Mali\u0163a \u015fi altele din mun\u0163ii Fericea \u015fi Dealul Ungurului. În aceste loca\u015furi subp\u0103mântene s-a dat \u015fi peste lan\u0163uri la un loc cu oase omene\u015fti.
\t            Se \u015ftie ca Romanii, mul\u0163umit\u0103 spiritului lor organizatoric, care îi caracteriza, au întemeiat în Dacia Felix o administra\u0163ie speciala minier\u0103. În fruntea acesteia st\u0103 un Procurato aurariarum, cu re\u015fedin\u0163a în Ampelum (Zlatna de azi). Acesta da concesiunile de minerit, supraveghia lucr\u0103rile minelor \u015fi încasa veniturile cuvenite statului dela mine. Mai târziu înmul\u0163indu-se agendele, s-a înfii\u0163tat un post de subprocurator în Baia de Cri\u015f.
\t            Dup\u0103 retragerea legiunilor romane, pe timpul invaziunilor barbare în Dacia, negre\u015fit lucrarea minelor de aur s-a redus sim\u0163itor.
\t            Având îns\u0103 în vedere l\u0103comia omului din toate timpurile dup\u0103 aur, nu se poate admite c\u0103 Românii în tot timpul evului mediu s\u0103 nu fi continuat lucr\u0103rile. Scriitorul T. Weiss în lucrarea sa "Der Bergbau in den siebenburgischen Landestheilen" (1891) scrie, c\u0103 de\u015fi Romanii au avut multe bra\u0163e de munc\u0103, ei nu cuno\u015fteau alt chip de a cr\u0103pa stânca decât acela de a face foc sub ea \u015fi când era bine înfierbântat\u0103 aruncau pe ea o\u0163et, dup\u0103 care urma lucrarea cu ciocanul. În chipul acesta, în timpul scurt de 150 ani, cât au \u0163inut legiunile în Dacia, a fost imposibil s\u0103 sape toate galeriile \u015fi toate "mânc\u0103turile" subp\u0103mântene, aflate în evul nou. Acestea au trebuit s\u0103 fie f\u0103cute de omul evului mediu, care n-a putut fi altul decât "b\u0103ie\u015ful" român din Zarand sau din mun\u0163ii Abrudului. Gra\u0163ie acestei îndeletniciri a sa multimilenar\u0103, b\u0103ie\u015ful român de azi cunoa\u015fte piatra bun\u0103 (vâna) la prima vedere, iar locul cu aur îl presimte instinctiv. I-l arat\u0103 Vâlva b\u0103ii. Alteori îl viseaz\u0103, a\u0163ipind lâng\u0103 oala cu "p\u0103zitur\u0103". De unde ar fi avut atâta r\u0103bdare \u015fi pricepere pentru a r\u0103scoli atâta p\u0103mânt diferitele neamuri de barbari, cari s-au scurs peste plaiurile Daciei dup\u0103 retragerea împ\u0103ratului Aurelian?
\t            Dup\u0103 tradi\u0163ie, la venirea ungurilor în Dacia, în comuna Cri\u015ftior era un cneaz, cu numele Balia, care administra \u0163inutul acesta.
\t            Despre continuitatea Românilor aici, ca vechi minieri, gr\u0103ie\u015fte \u015fi faptul c\u0103 Români singuratici de pe aici \u015fi chiar sate întregi, cum sunt cei din \u0162ebea, Caraciu \u015fi altele n-au fost iobagi, ci simpli b\u0103ie\u015fi (minieri). Gr\u0103ie\u015fte împrejurarea, c\u0103 mai toate minele au fost de veacuri proprietatea singuraticilor s\u0103teni. Gr\u0103ie\u015fte în fine st\u0103ruin\u0163a Românilor pe aceste v\u0103i \u015fi dealuri, cura\u0163i în obiceiuri str\u0103vechi \u015fi grai \u015fi neamesteca\u0163i cu nici un suflet de alt\u0103 na\u0163ie.
\t            În vremea feudalismului iobagii z\u0103r\u0103ndeni au fost din cei mai dârzi, f\u0103când diferite r\u0103scoale. Cea mai crâncen\u0103 a fost cea dela 1784. Dup\u0103 întoarcerea lui Horia dela Viena, el a trimis pe Cri\u015fan, omul s\u0103u de încredere, la Brad, unde la târgul de s\u0103pt\u0103mân\u0103, ce se \u0163inea atunci pe malul Cri\u015fului, a chemat pe \u0163\u0103ranii frunta\u015fi sub podul de peste Cri\u015f \u015fi le-a ar\u0103tat iobagilor z\u0103r\u0103ndeni "pecetia împ\u0103r\u0103teasc\u0103" adus\u0103 de Horia \u015fi i-a convocat la o consf\u0103tuire în biserica din Mesteac\u0103n. De aici s-a purces crâncenul r\u0103sboiu civil, în care au fost exterminate multe familii "neme\u015fe\u015fti" din Zarand \u015fi din celelalte jude\u0163e din jur.
\t            Cri\u015fan, al doilea conduc\u0103tor al r\u0103scula\u0163ilor, a fost din comuna Vaca, de pe malul drept al Cri\u015fului. Numele s\u0103u adevarat n-a fost Cri\u015fan, ci Marcu Giurgiu, dar Mo\u0163ii de pe Arie\u015f l-au botezat dup\u0103 numele râului \u015fi de atunci to\u0163i z\u0103r\u0103ndenii pentru Mo\u0163i sunt Cri\u015feni.
\t            Despre tragedia acestor martiri vom vorbi mai pe larg în capitolele ce urmeaz\u0103. Aci putem spune c\u0103 sângele lor n-a curs în zadar.
\t            În r\u0103sturn\u0103rile din anul 1848, comitetul na\u0163ional a numit de prefect al z\u0103r\u0103ndenilor pe tân\u0103rul \u015fi entuziastul avocat din Abrud, Ioan Buteanu, stâlp al tinerilor din comitetul na\u0163ional.
\t            El avea s\u0103 organizeze o legiune în Zarand \u015fi s\u0103 încheie cordonul lui Iancu pe Cri\u015f.
\t            Cum îns\u0103 în Brad, Baia de Cri\u015f \u015fi Ribi\u0163a se aflau câteva familii nobile maghiare puternice, din cari se recrutaser\u0103 to\u0163i prefec\u0163ii feudali ai Zarandului, problema lui Buteanu n-a fost u\u015foar\u0103. Prefec\u0163ii unguri, având la îndemân\u0103 \u015foselele bune: Brad – Deva \u015fi Brad – Arad, puteau \u0163ine u\u015for leg\u0103tura cu armatele maghiare de pe valea Mure\u015fului. O rezisten\u0163\u0103 la satul Târnava, lâng\u0103 Va\u0163a, a Cri\u015fenilor, înarma\u0163i numai cu l\u0103nci, a fost repede înecat\u0103 în sânge de trupele lui Hatvany.
\t            Tot ce s-a putut face în Zarand au fost luptele de gueril\u0103, având ca prim scop s\u0103 fac\u0103 nesigur\u0103 comunica\u0163ia pe cele doua \u015fosele. Doi tribuni \u015fi-au luat asupra lor aceast\u0103 sarcina, amândoi preo\u0163i. Unul Ioan Laslo, din Pe\u015ftera, cel\u0103lalt Simion Groza din Rovine, "tribunul celor 7 sate z\u0103r\u0103ndene", – cum îl nume\u015fte G. Bari\u0163iu (în Istoria Transilvaniei), având paza \u015foselei Brad – Abrud.
\t            Amândoi s-au achitat în mod str\u0103lucit de îns\u0103rcinarea primit\u0103.
\t            Dela popa Laslo se p\u0103streaz\u0103 în muzeul "Astrei" din Sibiu o adres\u0103 de mul\u0163umit\u0103 a lui Iancu, iar Simion Groza a fost acela, care cu Cri\u015fenii s\u0103i a dat loviturile decisive atât lui Hatvany, cât \u015fi lui Kemeny, în toate luptele purtate de Iancu. El a t\u0103iat la Buce\u015f calea acestor comandan\u0163i, închizându-i în Abrud \u015fi luându-le a doua zi toate proviziile \u015fi tot el a format pe muntele \u015etiur\u0163ul din Abrud aripa dreapt\u0103, care s-a înc\u0103erat piept la piept cu ungurii în cele trei lupte crâncene, date de Iancu. Cri\u015fenele \u015fi Cri\u015fenii lui Simion Groza au risipit în satul Dup\u0103 Piatr\u0103 \u015fi ultimele resturi din armata lui Hatvany, încât însu\u015fi acest nenorocit "erou" maghiar scrie: "Când am sosit la Brad, din întreg corpul ofi\u0163eresc n-am r\u0103mas decât eu \u015fi înc\u0103 trei ofi\u0163eri…"<\/i>. (NOTA 4)
\t            Simion Groza, care, pân\u0103 la moarte, umbla în portul vechiu românesc din Rovine, de câte ori ap\u0103rea în public, purta un ban de aur dela "împaratul" (decora\u0163ie dela comandantul armatei ruse\u015fti) pe frumosul s\u0103u pieptar alb.
\t            A p\u0103storit cu vrednicie turma sa 51 ani (1834 – 1885). La centenarul na\u015fterei lui Avram Iancu (August 1924) comitetul Cri\u015fenilor din Brad pentru serb\u0103ri a adus atât osemintele lui Groza, cât \u015fi ale lui Buteanu, (care, se \u015ftie, a fost prins mi\u015fele\u015fte la Abrud de Hatvany \u015fi de tr\u0103d\u0103torul Drago\u015f \u015fi ucis tot astfel la Iosa\u015fi de resturile fugare ale acestui "erou maghiar"), deodat\u0103 cu ale eroilor din Carpa\u0163i, \u015fi a\u015fezate unul de-a dreapta, altul de-a stânga intr\u0103rii lâng\u0103 mormântul lui Avram Iancu din cimitirul bisericei ortodoxe dela \u0162ebea, – drept str\u0103jeri pe vecinicie ai marelui lor comandant.
\t            În era absolutismului austriac z\u0103r\u0103ndenii au început a ridica \u015fcoale cu înv\u0103\u0163\u0103tori, pl\u0103ti\u0163i exclusiv de popor, f\u0103r\u0103 nici o interven\u0163ie sau ajutor dela stat. Ei v\u0103zuser\u0103 atât la 1784, cât \u015fi la 1848, ce "greu e f\u0103r\u0103 oameni cu carte din neamul nostru…".
\t            Înc\u0103 în anul 1860, la 11 ani dup\u0103 focul cel mare al revolu\u0163iei, când abia î\u015fi ref\u0103cur\u0103 gospod\u0103riile, pr\u0103date de unguri, Românii z\u0103r\u0103ndeni au hot\u0103rât înfiin\u0163area unui gimnaziu mare cu 8 clase în Brad. Sbucium\u0103rile lor pentru adunarea fondurilor, aprobarea statutului etc., sunt descrise în "Monografia gimnaziului", scris\u0103 cu prilejul jubileului de 50 ani, de actualul director, dr. Ioan Radu (Or\u0103\u015ftie 1920. Tip. "Libertatea").
\t            Gimnaziul s-a deschis la 1869 ca \u015fcoal\u0103 confesional\u0103 ortodox\u0103 \u015fi s-a sus\u0163inut timp de 50 ani numai din fondurile date de cele 92 comune z\u0103r\u0103ndene (NOTA 5).
\t            Pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii nu se poate invoca o pild\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu a acestor Mo\u0163i-Cri\u015feni. Fiind aci regiunea minelor de aur, s\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 aurul din vreo min\u0103 a format vreun fond pentru gimnaziu. Nu. Se potrive\u015fte \u015fi aici cântecul: "Mun\u0163ii no\u015ftri aur poart\u0103, noi cer\u015fim din poart\u0103-n poart\u0103".
\t            Din truda lor, din inima lor, au scos fondul de 58.200 florini, din care s-a sus\u0163inut gimnaziul pân\u0103 la unirea Ardealului cu patria mam\u0103.
\t            Mai mult. Ace\u015fti urma\u015fi ai lui Cri\u015fan, înc\u0103 de pe la anul 1900 au început s\u0103 adune ban cu ban s\u0103 fac\u0103 un fond pentru o nou\u0103 cl\u0103dire de liceu.
\t            La 1914, având 20.000 coroane spre acest scop, au început cl\u0103direa cea nou\u0103, ast\u0103zi gata, un adev\u0103rat monument, – aere perenius, – de jertf\u0103 pe altarul culturei române\u015fti. Pu\u0163ine licee din România se pot mândri cu o cl\u0103dire asem\u0103n\u0103toare, – poate nici unul cu una atât de luminoasa, de igienica \u015fi într-o pozi\u0163ie atât de frumoas\u0103 \u015fi plin\u0103 de cele mai frumoase amintiri. O cl\u0103dire grandioas\u0103 aparte cu sal\u0103 de gimnastic\u0103, tot odat\u0103 sal\u0103 festiv\u0103, cu scen\u0103, galerie, apartament pentru du\u015furi, garderob\u0103 etc., completeaz\u0103 liceul. De asemenea locuin\u0163a directorului se va construi ca pavilion separat.
\t            Construc\u0163ia acestor cl\u0103diri, început\u0103 în anul 1914, s-a isbit dela început de greut\u0103\u0163ile r\u0103sboiului: chemarea sub arme a personalului, scumpirea materialelor \u015fi neregula în transporturi pân\u0103 ce în Septembrie 1916, când inginerul Dusoiu, conduc\u0103torul lucr\u0103rilor, luate în întreprindere de firma Dusoiu \u015fi Leuca, având cet\u0103\u0163enia României, a fost internat, iar lucrarea a încetat cu totul.
\t            Zidirea abia ajunsese sub acoperi\u015f. Atât firma antreprenor\u0103, cât \u015fi fondul au suferit pagube mari. Cu atât mai mare îns\u0103 a fost bucuria Cri\u015fenilor, când la anul 1921 au putut s\u0103 ia din nou firul construc\u0163iilor, c\u0103ci acum î\u015fi vedeau realizat visul, pentru care str\u0103mo\u015fii lor î\u015fi v\u0103rsase sângele la Mesteac\u0103n, la Târnava, la Buce\u015f, la Cerni\u0163a \u015fi la \u015etiur\u0163ul din Abrud. Acum erau siguri c\u0103 gimnaziul lor, în care timp de peste 50 de ani se instruiser\u0103 to\u0163i intelectualii din Mun\u0163ii Apuseni, va deveni în scurt timp liceu.
\t            Lucr\u0103rile, din lips\u0103 de fonduri, au mers încet \u015fi greu. Nu sunt deplin terminate nici ast\u0103zi. Totu\u015fi în anul 1921 \u015fcoala s-a mutat în cl\u0103direa cea nou\u0103 \u015fi în anul \u015fcolar 1922-23 s-a dat primul examen de bacalureat. Vechiul gimnaziu de ast\u0103zi s-a schimbat în liceul Avram Iancu<\/i> din Brad, – o adev\u0103rat\u0103 mândrie nu numai a Cri\u015fenilor, ci a oric\u0103rui Român. Ca o dovad\u0103 de energia \u015fi însufle\u0163irea acumulat\u0103 în ace\u015fti urma\u015fi ai lui Cri\u015fan, amintim c\u0103 toate fondurile, primite de ei dela stat pentru construc\u0163ia liceului, dela 1918 pân\u0103 ast\u0103zi, fac 1.650.000 lei: din vânzarea de p\u0103mânturi \u015fi case au încasat 465.000 lei, dela banca Marmorosch, Blanc & Co. în anul 1921 un dar de 200.000 lei, dela "Familia Lupt\u0103torilor" 250.000 lei (NOTA 6), în total lei 2.565.000 lei.
\t            Cu suma aceasta au terminat cl\u0103direa principal\u0103, care era gata numai de ro\u015fu în 1916, abia pus\u0103 sub acoperi\u015f; au ridicat pavilionul s\u0103lei de gimnastic\u0103 (numai sub acoperi\u015f) \u015fi în anul 1927 au f\u0103cut \u015fase sute metri de zid împrejmuitor, urmând ca pe viitor s\u0103 se a\u015feze pe el îngr\u0103direa de sârm\u0103. Tot din banii ace\u015ftia s-a f\u0103cut o reparare radical\u0103 a vechei zidiri (acoperi\u015f, adapt\u0103ri etc.), f\u0103cându-se proprie pentru un internat al liceului.
\t            Dac\u0103 adaog\u0103m la aceasta fondul de 200.000 coroane, plasat în ea dela 1914 pân\u0103 la 1916 \u015fi 4.000 cor. pre\u0163ul terenului de 4 jug\u0103re cump\u0103rat în anul 1913 dela banca Cri\u015fana (mai bine zis d\u0103ruit de Cri\u015fana) în valuta de azi (de 30 ori): 6.120.000 lei, avem total 8.685.000 lei, cât a costat liceul, care, dup\u0103 o evaluare cât mai sc\u0103zut\u0103, valoreaz\u0103 azi 20.000.000 lei.
\t            În greut\u0103\u0163ile excep\u0163ionale de construc\u0163ie din anii de dup\u0103 r\u0103zboiu, aceasta numai a\u015fa a fost posibil c\u0103 comitetul \u015fcolar a lucrat în regie proprie, supraveghiând pas cu pas fiecare c\u0103r\u0103mid\u0103.
\t            Sufletul acestei ac\u0163iuni a fost directorul liceului dr. I. Radu, profesor la gimnaziul din Brad înc\u0103 din anul 1891, însu\u015fi un Cri\u015fan din \u0163ara B\u0103i\u0163ii \u015fi fost elev al gimnaziului dela a. 1877 din \u015fcoala primar\u0103 preg\u0103titoare, anexat\u0103 gimnaziului.
\t            Paralel cu deschiderea gimnaziului, Z\u0103r\u0103ndenii au deschis \u015fi \u015fcoale primare centrale, în comunele principale, iar mai târziu în fiecare comun\u0103.
\t            Toate aceste erau \u015fcoli confesionale, sus\u0163inute numai de Români, cari aici sunt to\u0163i ortodoxi. Abia târziu s-au mai putut ob\u0163ine unele ajutoare \u015fi dela stat.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            Din via\u0163a politic\u0103 a Cri\u015fenilor, dup\u0103 1860<\/b><\/font><\/span><\/p>\n

\t            – În prim\u0103vara anului 1861 s-a restaurat vechiul jude\u0163 al Zarandului. Prefect al jude\u0163ului este numit de împ\u0103ratul Francisc Iosif Ioan Pipo\u015f<\/i>, care î\u015fi ia de colaboratori-subprefec\u0163i pe dr. Iosif Hodo\u015f \u015fi Amos Frâncu. Celelalte func\u0163iuni principale erau ocupate de Ioan Frâncu, G. Secula, L. Petco, Al. St. \u015eulu\u0163, G. Moldovan \u015fi al\u0163ii.
\t            La venirea sa în Zarand, Cri\u015fenii au f\u0103cut lui Pipo\u015f o primire împ\u0103r\u0103teasc\u0103.
\t            El deschide "congraga\u0163iunea" (consiliul judetean) în limba român\u0103, pe care o proclam\u0103 de limba oficial\u0103 a comitatului Zarand.<\/i>
\t            O serie de ac\u0163iuni: adresa jude\u0163ului Zarand c\u0103tre împ\u0103rat contra uniunei Ardealului \u015fi contra anex\u0103rei Zarandului la Ungaria, cererea unui congres na\u0163ional român \u015fi convocarea dietei Transilvaniei (adres\u0103 scris\u0103 de Hodo\u015f) ridic\u0103 Zarandul \u015fi pe conduc\u0103torii s\u0103i în fruntea lupt\u0103torilor na\u0163ionali. Prela\u0163ii români îi binecuvânteaz\u0103, tinerimea academic\u0103 îi felicit\u0103.
\t            Pe atunci prefec\u0163ii erau înzestra\u0163i cu puteri mari. Judec\u0103torii înc\u0103 atârnau de ei. Arhiva judec\u0103toriei \u015fi a c\u0103r\u0163ii funduare din Baia de Cri\u015f e dovada, c\u0103 pe acele vremuri limba român\u0103 era limba oficial\u0103 \u015fi la judec\u0103torie. Ungurii puteau întrebuin\u0163a în scripte \u015fi limba lor. În colo toata via\u0163a jude\u0163ului era româneasc\u0103.
\t            Un mândru steag tricolor românesc, de m\u0103tase, cu ciucuri de aur împodobia totdeauna salonul de primire al prefectului din Baia de Cri\u015f. La ziua Împ\u0103ratului acest steag fâlfâia pe casa comitatului, înspre Ardeal, iar altul unguresc înspre Ungaria
\t            La festivit\u0103\u0163i prefectul purta toga roman\u0103.
\t            Pu\u0163inii Unguri din Baia de Cri\u015f, neam turanic, fra\u0163i buni ai Bulgarilor, – de\u015fi prefectul \u015fi subprefec\u0163ii umblau cu ei, cum umbli cu oul cel ro\u015fu, – neputând suferi aceast\u0103 "lume valaha"<\/i>, au început s\u0103 fac\u0103 dese reclama\u0163iuni, în urma c\u0103rora guvernul a trimis un comisar special pentru anchet\u0103.
\t            Pipo\u015f \u015fi Hodo\u015f cucerir\u0103 inima acestui comisar, care în raportul s\u0103u scrie: "\u015fi trebuie s-o m\u0103rturisesc deschis, c\u0103 în jude\u0163ul Zarand introducerea limbei române\u015fti, dup\u0103 convingerea mea, nu împiedec\u0103 cu nimic mersul lucr\u0103rilor". (NOTA 7)
\t            B\u0103trânii din Zarand amintesc cu duio\u015fie de dragostea, ce le-o dovedea "M\u0103ria-sa fi\u015fpanul" Pipo\u015f, ori "vici\u015fpanul" Hodo\u015f sau Frâncu.
\t            Ducerea la bun sfâr\u015fit a întemeierei gimnaziului din Brad e opera acestor apostoli ai cauzei române. (NOTA 8)
\t            "Craiul Mun\u0163ilor", Avram Iancu, a petrecut cea mai mare parte din epoca pribegiei sale între iubi\u0163ii s\u0103i Cri\u015feni, bucurându-se de toat\u0103 dragostea lor.
\t            Din timpul acesta au r\u0103mas multe amintiri \u015fi episoade, unele sunt descrise în bro\u015fura "Avram Iancu, martirul"<\/i>, de dr. I. Radu, Brad 1924, din care vom reproduce aci câteva: <\/font><\/span><\/p>\n

\t            Dup\u0103 o serbare de fine de an, la gimnaziul din Brad, pe când se dep\u0103rta publicul, profesorul Costin, întâlnind pe Iancu, îi zise:
\t            – Domnule Iancu, de ce nu veni\u015fi la s\u0103rb\u0103toarea noastr\u0103?
\t            –Multi doctores pauci docti…<\/i> – îi r\u0103spunde Iancu abia zâmbind. <\/font><\/span><\/p>\n

\t            Pe la anul 1870 se afla un ofi\u0163er de triangulare, de origin\u0103 neam\u0163, dimpreun\u0103 cu familia în Baia de Cri\u015f. So\u0163ia acestuia spuse, c\u0103 ar dori s\u0103 m\u0103nânce m\u0103m\u0103lig\u0103 româneasc\u0103. Avocatul Teodor Pop, ca s\u0103-i fac\u0103 pl\u0103cere, o invit\u0103 la cin\u0103. Din întâmplare seara vine \u015fi Iancu \u015fi fu invitat \u015fi el. \u015etiind, c\u0103 nu-i pl\u0103cea s\u0103 i se dea nici o aten\u0163iune, gazda nu-l prezint\u0103 oaspe\u0163ilor. Conversa\u0163ia în vremea cinei a decurs vesel în limba german\u0103, luând parte la ea din când în când \u015fi Iancu. La sfâr\u015fitul cinei doamna spune c\u0103 a auzit de "nebunul" de Iancu, c\u0103 el e în Baia de Cri\u015f \u015fi se teme foarte mult s\u0103 nu dea fa\u0163a cu el. Mai spune c\u0103 a pus doi solda\u0163i la poart\u0103 ca s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 toat\u0103 ziua. A auzit, c\u0103 Iancu nu poate suferi pe str\u0103ini.
\t            – A\u015f, ave\u0163i informa\u0163ii gre\u015fite despre Iancu, doamn\u0103, îi zice gazda. Ce a\u0163i zice dac\u0103 l-a\u0163i vedea pe Iancu aici în seara aceasta?
\t            -Doamne fere\u015fte! A\u015fi ame\u0163i de spaim\u0103.
\t            -Iat\u0103, domnul acesta e însu\u015fi Iancu!
\t            – A, nu se poate. Dumnealui e un domn de societate, cult. Nu se poate.
\t            -Da! S\u0103-mi da\u0163i voie s\u0103 vi-l prezint: d. Avram Iancu.
\t            -Nu se poate, nu se poate!
\t\u015ei n-a voit s\u0103 cread\u0103 cu nici un pre\u0163.
\t            -Te rog, d-le Iancu , s\u0103 confirmi \u015fi D-ta.
\tDar Iancu s-a sculat lini\u015ftit dela mas\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 nici o vorb\u0103 s-a dep\u0103rtat.
\t            A doua zi so\u0163ia ofi\u0163erului întâlnind pe avocatul Pop, îi zise: "Ai avut dreptate. Domnul de asear\u0103 a fost în adev\u0103r Iancu. L-am v\u0103zut azi diminea\u0163\u0103 trecând pela fereastr\u0103 cântând din fluer". <\/font><\/span><\/p>\n

\t            Într-o sear\u0103 a anului 1872 erau aproape to\u0163i func\u0163ionarii jude\u0163ului Zarand la un pahar de vin la birtul numit la "Matca" în Baia de Cri\u015f. Iancu înc\u0103 era de fa\u0163\u0103.
\t            Începuse a vorbi aprins, – ceea ce foarte rar se întâmpla – contra camarilei dela Viena \u015fi chiar contra împ\u0103ratului.
\t           – Nene Iancule, îl întrerupse avocatul G. Secula, D-ta e\u015fti om în\u0163elept, las\u0103 vorbele acestea.
\t            -Cu cine vorbe\u015fti? \u015etii D-ta cu cine vorbe\u015fti? – se r\u0103sti Iancu, privindu-l sinistru.
\t           – Cum s\u0103 nu \u015ftiu. Cu Avram Iancu, prefectul legiunilor gemine, cu …
\t           – Nu e adev\u0103rat! Iancu a murit acum 22 ani (adica când s-a îmboln\u0103vit).
\t            În 10 Septembrie 1872 Iancu a fost g\u0103sit mort în casa \u0163\u0103ranului Ioan Stupina din Baia de Cri\u015f. Vestea mor\u0163ei lui str\u0103b\u0103tu ca fulgerul. Intelectualii din Baia de Cri\u015f au format îndat\u0103 un comitet de înmormantare, au preg\u0103tit un car mortuar \u015fi au procurat toate cele necesare.
\t            Înmormantarea a fost vrednic\u0103 de Avram Iancu. Slujba înmormânt\u0103rii a fost condus\u0103 de protopopul Zarandului N. I. Mih\u0103l\u0163eanu \u015fi de Simion Balint din Ro\u015fia Montan\u0103, vrednicul so\u0163 de arme a lui Iancu. To\u0163i tribunii dela 1848, mai to\u0163i preo\u0163i, au celebrat actul înmormânt\u0103rii. Au servit 36 de preo\u0163i.
\t            Nu numai \u015foseaua dela Baia de Cri\u015f pân\u0103 la biserica din \u0162ebea, ci \u015fi câmpul din jur era inundat de Mo\u0163ii, veni\u0163i din toti mun\u0163ii.
\t            S\u0103pt\u0103mâni întregi dup\u0103 înmormântare s-au tras clopotele la toate bisericile din Mun\u0163ii Apuseni, jelindu-l pe Iancu.
\t            La câteva zile dup\u0103 înmormântare au venit la advocatul Sigismund Borlea din Baia de Cri\u015f doi Mo\u0163i tineri, au cerut s\u0103 le spun\u0103 cât fac cheltuielile înmormânt\u0103rei \u015fi îndat\u0103 le-au achitat. Cine au fost \u015fi de unde au venit, n-au vrut s\u0103 spun\u0103 \u015fi nici ast\u0103zi nu se \u015ftie. <\/font><\/span><\/p>\n

\t            La anul 1876 jude\u0163ul Zarand a fost desfiin\u0163at. O parte de comune (dela Va\u0163a pe Cri\u015f în jos) a fost trecut\u0103 la jude\u0163ul Arad, celelalte la jud. Hunedoara. \u015eovinismul unguresc nu mai putea mistui "lumea valah\u0103 z\u0103r\u0103ndean\u0103".<\/font><\/span><\/p>\n

\t            Era "constitu\u0163ionalismului" maghiar<\/b>.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            – Maghiarii asigurându-\u015fi treptat preponderen\u0163a în monarhie revin la ideia lor favorit\u0103 dela 1848: stat unitar na\u0163ional maghiar<\/i>. Epoca neagr\u0103 de asuprire a limbei \u015fi culturei române\u015fti.
\t            În timpul acesta Z\u0103r\u0103ndenii grupa\u0163i în jurul gimnaziului se organizeaz\u0103 pe teren cultural \u015fi economic, preg\u0103tindu-se pentru ziua cea mare a învierei na\u0163ionale.
\t            Desp\u0103r\u0163\u0103mântul din Brad al "Astrei", în timpul dela 1890-1918, e unul din cele mai active. Aproape în fiecare Duminic\u0103 se \u0163in prelegeri poporale prin satele din Zarand, ilustrate cu proec\u0163iuni luminoase. Popularizarea "Astrei" în combaterea alcoolismului, cultura pomilor, cultura ra\u0163ional\u0103 a fâna\u0163elor, soiurile mai alese de vite, împ\u0103durirea erosiunilor de ape etc., formeaz\u0103 obiectul acestor conferin\u0163e, din cari o parte s-au publicat în revista "\u0162ara noastr\u0103". S-au organizat cursuri pentru analfabe\u0163i, s-au înfiin\u0163at bibioteci poporale, s-au plasat la meserii copii de s\u0103teni, din cari o parte bun\u0103 s-au relevat ca talente \u015fi ast\u0103zi sunt mae\u015ftrii de frunte, \u015fi s-a f\u0103cut propagand\u0103 pentru înfiin\u0163area de cooperative. Pentru intelectuali s-au aranjat \u015fez\u0103tori culturale, mult gustate.
\t            Cum statul maghiar împ\u0103r\u0163ia gratuit altoi, salcâmi etc., din pepinierele sale, s-au f\u0103cut interven\u0163ii \u015fi s-a distribuit un num\u0103r considerabil de altoi s\u0103tenilor. La început conservatori \u015fi chiar refractari plant\u0103rilor de salcâmi, în curând au în\u0163eles Românii binefacerile acestora \u015fi ast\u0103zi nu au, dup\u0103 cum ar planta.
\t            Arhivele "Astrei" din Sibiu gr\u0103esc despre munca desf\u0103\u015furat\u0103 în Zarand, de pionierii culturei române\u015fti: profesorii gimnaziului, înv\u0103\u0163\u0103torii, preo\u0163ii \u015fi al\u0163ii.
\t            R\u0103sfoind colec\u0163ia ziarelor ardelene în timpul dela 1890-1918, vedem din rapoartele publicate c\u0103 un ales \u015fi variat repertoriu teatral a fost pus pe scen\u0103 de mai multe ori pe an în centrele din Zarand \u015fi cu deosebire în Brad. Dela Nunta \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103<\/i> pân\u0103 la Sgârcitul risipitor<\/i> \u015fi Lipitorile satului<\/i>, toate piesele mai însemnate de Alecsandri au fost jucate. O noapte furtunoas\u0103, O scrisoare pierdut\u0103, Conu Leonida<\/i> de Caragiale, Casta Diva<\/i> de H. Leca, M\u0103rul<\/i> de Z. Bârsan, Aur<\/i> de Constan\u0163a Hodo\u015f, Cârlanii<\/i> de C. Negruzzi etc., au fost gustate cu mult\u0103 pl\u0103cere de Cri\u015feni. Într-o vreme se f\u0103cuse o "companie teatral\u0103", care ducea din sat în sat "Lipitorile satelor"<\/i>, pies\u0103 simbolic\u0103.
\t            Secretul succesului a fost c\u0103 rolurile se distribuiau acelora, cari aveau predispozi\u0163ii pentru caracterele persoanelor din pies\u0103. Astfel diletan\u0163i, dela cari nimeni nu s-ar fi a\u015fteptat, creiau roluri surprinz\u0103toare. Cine va putea uita pe Madame Franz cu toate ticurile ei (d-na Boneu), pe Ric\u0103 Venturiano sau pe jupân Moise (I. Barna); pe Zoe în monologul din "Scrisoarea pierdut\u0103" (d-na L. Ghi\u015fa); Ana din "Aur" (d-na O. Pârvu); pe Farfuridi \u015fi Brânzovenescu (M. Stoia \u015fi P. Laz\u0103r), pe jupân Dumitrache (Dr. I. Radu) etc.
\t            Un corespondent al "Gazetei Transilvaniei", asistând la piesa "Aur" jucat\u0103 în Brad, cu ocaziunea adun\u0103rei generale a soc. "fondului de teatru român" dela 1905, scria: "Niciodat\u0103 nu mi-am putut închipui, ca dilentan\u0163ii s\u0103 poat\u0103 juca atât de bine".
\t            Societ\u0103\u0163i corale \u015fi de c\u0103lu\u015feri, conduse de profesorii de muzic\u0103 dela gimnaziu, au dat dese concerte \u015fi produc\u0163iuni în Brad, Baia de Cri\u015f, H\u0103lmagiu \u015fi Buteni.
\t            Din venitul curat al acestor produc\u0163iuni s-a înfiin\u0163at "Masa studen\u0163ilor" \u015fi "Fondul bolnavilor" dela gimnaziu, dând mancare \u015fi medicamente gratuite elevilor s\u0103raci.
\t            La aceste manifestaîiuni Ungurii priveau cu invidie. De împiedecat îns\u0103 nu le-au împiedecat. O singur\u0103 dat\u0103 au încercat s\u0103 fac\u0103 o sp\u0103rtur\u0103 în \u015firurile române\u015fti. Anume la anul 1912 autorit\u0103\u0163ile (toate ungure\u015fti) \u015fi intelectualii unguri, din Brad \u015fi Baia de Cri\u015f, au pus la cale o uniune economic\u0103 în stil mare, bucurându-se de multe avantagii dela guvern. La adunarea de constituire au invitat pe to\u0163i Românii z\u0103r\u0103ndeni, f\u0103cându-le promisiuni ademenitoare. \u015ei, ca succesul s\u0103 le fie mai asigurat, au oferit presiden\u0163ia lui dr. I. Radu, f\u0103cându-i elogii pentru activitatea sa pe teren cultural \u015fi economic. Scopul m\u0103gulirei a fost în\u0163eles. Nici un român n-a intrat în uniunea "economic\u0103…", din care pe urm\u0103 nu s-a ales nimic.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            Pe teren economic<\/b>.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            – Cine are p\u0103mântul, are \u0163ara<\/i> – e un proverb, bine cunoscut Cri\u015fenilor. Dup\u0103 \u015ftergerea iob\u0103giei, proprietarii unguri din Zarand au început a sc\u0103p\u0103ta pas de pas \u015fi a vinde p\u0103mântul la fo\u015ftii lor iobagi români. Minele de aur adâncindu-se tot mai mult în p\u0103mânt, reclamau capitaluri de exploatare \u015fi pricepere tehnic\u0103, de cari "neme\u015fii" cheltuitori nu dispuneau. Pela 1884 minele bogate dela Ruda ajungând în mâinile societ\u0103\u0163ii germane "Actiengesellschaft zu Gotha" se începu exploatarea lor modern\u0103, care a dat \u015fi continu\u0103 a da rezultate str\u0103lucite. Câte 3000 de minieri, aproape to\u0163i Români, lucreaz\u0103 annual în mine ori la suprafa\u0163\u0103, în \u015fteampuri \u015fi la exploat\u0103rile de p\u0103duri ale acestei societ\u0103\u0163i, azi transformat\u0103 în societatea Mica din Bucure\u015fti.
\t            Banul ajuns în mâna românului, acesta s-a gr\u0103bit s\u0103-l plaseze bine, cump\u0103rând p\u0103mântul proprietarilor din Cri\u015ftior, Brad \u015fi Baia de Cri\u015f.
\t            Banca Albina din Sibiu a avut înc\u0103 dela începutul înfiin\u0163\u0103rei sale o agentur\u0103 în Baia de Cri\u015f, condus\u0103 de advocatul T. Pop, care a finan\u0163at multe vânz\u0103ri de p\u0103mânt în Zarand. Dând împrumuturi de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi fiind de o culat\u0103 \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 extrem\u0103 la încas\u0103ri, Albina, sub conducerea în\u0163eleptului ei director Partenie Cosma, a fost motorul expropierei lente \u015fi sigure a multor mo\u015fii de pe valea Cri\u015fului, ca \u015fi în tot Ardealul.
\t            De pe la anul 1880 începe curentul înfiin\u0163\u0103rei de b\u0103nci, ca societ\u0103\u0163i pe ac\u0163iuni, în diferite centre din Ardeal.
\t            Cri\u015fenii nu s-au l\u0103sat mai pe jos. La anul 1891 înfiin\u0163eaz\u0103 banca Cri\u015fana în Brad, iar la 1897 Z\u0103r\u0103ndeana în B\u0103i\u0163a.
\t            Înfiin\u0163ate de preo\u0163i, înv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori \u015fi conduse tot de ei câ\u0163iva ani f\u0103r\u0103 nici un salar, mai târziu cu salarii minimale, aceste institu\u0163ii s-au consolidat an de an.
\t            Matca lor tot Albina era, care le da credite în orice vreme.
\t            B\u0103ncile acestea în diferite rânduri \u015fi-au ridicat capitalul.
\t            Cri\u015fana îndeosebi a luat un avânt nea\u015fteptat. A cump\u0103rat în anul 1905 în centrul pie\u0163ii Brad casele dela proprietarul Pataky, cu principalele pr\u0103v\u0103lii din Brad \u015fi cu S\u0103li pentru birourile sale. Dela proprietarul Porsch a cump\u0103rat întreaga proprietatea sa din Brad, circa 100 jug\u0103re, dimpreun\u0103 cu magaziile \u015fi casele apar\u0163in\u0103toare. Mo\u015fia aceasta a fost parcelat\u0103 \u015fi vândut\u0103 ieftin \u0163\u0103ranilor din Brad, iar terenul frumos din centru, de 4 jugre, a fost "vândut" cu 4000 coroane fondului gimnazial pentru a construi pe el cl\u0103direa cea nou\u0103.
\t            Vânzarea a fost numai de form\u0103, pentru ochii autorit\u0103\u0163ilor ungure\u015fti. 4000 coroane e un pre\u0163 de nimic fa\u0163\u0103 de valoarea obiectului.
\t            Sub egida Cri\u015fanei, comer\u0163ul de pe pia\u0163a Brad, Cri\u015ftior \u015fi Baia de Cri\u015f a trecut aproape cu totul în mâna Românilor (ca nuci, cereale, rachiu \u015f.a.).
\t            Industria fiertului de rachiu, o ramur\u0103 principal\u0103 de câ\u015ftig pe Cri\u015f, e dominat\u0103 de Cri\u015fana.
\t            Capitalul social al Cri\u015fanei ast\u0103zi e 5.000.000 lei, activul de 40.000.000 lei \u015fi fondurile proprii 4.000.000 lei. Depunerile spre fructificare sunt 25.000.000 lei.
\t            Nici o institu\u0163ie financiar\u0103 nu se poate mândri cu o cotiza\u0163iune egal\u0103 cu a Crisanei pentru scopuri de cultur\u0103 româneasc\u0103.
\t            Când se va scrie monografia Cri\u015fanei \u015fi a Z\u0103r\u0103ndenei se va dovedi cu cifre elocvente spiritul de abnega\u0163iune \u015fi de jertf\u0103, de care au fost anima\u0163i conduc\u0103torii lor.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            Pe teren politic<\/b>.<\/font><\/span><\/p>\n

\t            – Politica de maghiarizare strângea cu cercul s\u0103u de fier an de an tot mai mult \u015fi rândurile Cri\u015fenilor. Dar ace\u015ftia nu erau croi\u0163i din material flexibil.
\t            Zarandul apar\u0163inea în ceea ce prive\u015fte legea electoral\u0103 Ungariei \u015fi ca atare avea un num\u0103r mult mai mare de aleg\u0103tori, ca alte cercuri din Ardeal. În primul parlament maghiar au trimis pe avocatul Sigismund Borlea, iar dup\u0103 moartea acestuia au ales cu mare însufle\u0163ire pe tân\u0103rul avocat de atunci din Baia de Cri\u015f, P. Tru\u0163\u0103. La urm\u0103toarea alegere administra\u0163ia ungureasc\u0103 a recurs la teroare: a împr\u0103\u015ftiat cu armata aleg\u0103torii lui Tru\u0163\u0103. Pentru acest motiv, Românii au declarat pasivitatea pân\u0103 la anul 1905, când o parte a Românilor intrând în activitate, Z\u0103r\u0103ndenii au p\u0103\u015fit cu vrednicul lor protopop \u015fi luptator Vasile Damian. Candidatul guvernului a fost Hollaki Imre.
\t            Entuziasmul Z\u0103r\u0103ndenilor \u015fi hot\u0103rârea lor de a învinge s-au desl\u0103n\u0163uit cu o putere neînfrânt\u0103.
\t            "În veci neuitate au r\u0103mas zilele de 26-27 Ianuarie 1905, când am ales deputat pe iubitul nostru protopop Vasile Damian. Duhul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, – ale c\u0103ror oase sunt risipite pe plaiurile Zarandului, ap\u0103rându-ne legea \u015fi mosia<\/i>, – a reînviat \u015fi s-a s\u0103l\u0103\u015fluit din nou în piepturile nepo\u0163ilor… " scrie Dr. Ioan Radu în bro\u015fura: "Alegerea prot. V. Damian de deputat dietal, Or\u0103\u015ftie 1905".
\t            Cumin\u0163enia poporului în aceste alegeri, tactica \u015fi curajul s\u0103u ilustreaz\u0103 clar evenimentele dela 1848. B\u0103trâni între 70-80 ani au stat afar\u0103 2 zile în gerul de Ianuarie, a\u015fteptând s\u0103 le vina rândul vot\u0103rei. Câ\u0163iva au \u015fi murit a doua zi dup\u0103 alegere.
\t            St\u0103pânirea cu agen\u0163ii \u015fi jandarmii ei au f\u0103cut toate sfor\u0163\u0103rile, dar v\u0103zând îndârjirea poporului, n-a cutezat s\u0103 recurg\u0103 la violen\u0163\u0103.
\t            V. Damian a c\u0103p\u0103tat 2811 voturi, iar Hollaki 745.
\t            La alegerile urm\u0103toare Ungurii nici n-au mai pus contracandidat lui V. Damian.
\t            El a fost unul din stâlpii comitetului na\u0163ional.
\t            Z\u0103r\u0103ndenii au fost dintre cei dintâi în toate mi\u015fc\u0103rile politice române\u015fti din epoca aceasta.
\t            În Septembrie 1891 unul din fii Z\u0103r\u0103ndenilor, student la universitatea din Cluj, adun\u0103 tinerimea în casina român\u0103 \u015fi le comunic\u0103 planul Replicei<\/i> \u015fi coresponden\u0163a de peste var\u0103 cu Aurel Popovici, privitoare la redactarea ei. Se alege un comitet pentru strângerea materialului, în care împreun\u0103 cu un alt student z\u0103r\u0103ndean \u015fi-au luat cu vrednicie partea lor de munc\u0103. Aurel Popovici \u015fi comitetul de redac\u0163ie din Gratz a fost încântat de materialul bogat, bine asortat, documentat cu date precise, ce i-a prezentat delega\u0163ia din Cluj a studen\u0163ilor. Partea leului la redactarea Replicei revine studen\u0163ilor universitari din Cluj din anul \u015fcolar 1891-1892.
\t            În primavara anului 1892, când delega\u0163ia partidului na\u0163ional prezentase împ\u0103ratului Memorandul<\/i>, ziarul Telegraful Român din Sibiu scrisese un articol injurios la adresa comitetului \u015fi adânc jignitor al sentimentului \u015fi mândriei române\u015fti.
\t            Studen\u0163ii z\u0103r\u0103ndeni dela universitatea din Cluj pun la cale o adres\u0103 a tinerimei publicat\u0103 în ziarul Tribuna, prin care înfiereaz\u0103 \u0163inuta anti-na\u0163ionala a gazetei, care plutea în apele tulburi ale oportuni\u015ftilor.
\t            Adresa aceasta a fost ca o scânteie electric\u0103 într-o magazie de pulbere.
\t            Din toate p\u0103r\u0163ile Ardealului curgeau valuri protestele contra \u0163inutei nedemne a Telegrafului, proteste luate în adun\u0103ri poporale, prezidate de preo\u0163i \u015fi protopopi, de\u015fi se \u015ftia c\u0103 mitropolitul lor, Miron Românul, era patronul grup\u0103rei dela Telegraful.
\t            La procesul "Memorandului" Z\u0103r\u0103ndenii au trimis o frumoas\u0103 delega\u0163ie de s\u0103teni \u015fi pentru acoperirea speselor de drum câ\u0163iva intelectuali au ridicat un împrumut de banc\u0103, pe care l-au pl\u0103tit din punga lor în câ\u0163iva ani cu interesele obi\u015fnuite.
\t            Toate proiectele ungure\u015fti de legi cu tendin\u0163e de maghiarizare au fost întâmpinate de Cri\u015feni cu proteste energice în adun\u0103ri poporale.
\t            Nici o alegere comunal\u0103 ori jude\u0163ian\u0103 n-a l\u0103sat pasivi pe Românii z\u0103r\u0103ndeni. Totdeauna au scos lista româneasca. În cercul B\u0103i\u0163ii nici chiar prefec\u0163ii jude\u0163ului n-au reu\u015fit s\u0103 fie alesi.
\t            Preg\u0103ti\u0163i astfel pentru ziua cea mare<\/i>, la 1918, în cele dintâi zile de pr\u0103bu\u015fire a Austro-Ungariei, Cri\u015fenii \u015fi-au format primul comitet revolu\u0163ionar, prima armat\u0103 local\u0103 în Brad, menite s\u0103 \u0163in\u0103 ordinea în întreg \u0163inutul.
\t            Condus\u0103 de c\u0103pitanul (azi colonel) S. Banciu, ajutat de locotenen\u0163ii \u015fi sublocotenen\u0163ii C. Ciocan, Boneu, P\u0103tru\u0163iu, garda aceasta în curând a desarmat jandarmeria ungureasc\u0103 \u015fi g\u0103rzile ungure\u015fti din Brad \u015fi Baia de Cri\u015f \u015fi a devenit pivotul siguran\u0163ei pe Cri\u015f.
\t            Consiliul na\u0163ional din Brad îndat\u0103 dup\u0103 1 Decembrie 1918 a luat ini\u0163iativa înfiin\u0163\u0103rei unui regiment cu numele "Horia", mai târziu "Regimentul de Beiu\u015f", care în luptele de pe Tisa a luptat um\u0103r la um\u0103r cu Regimentul 9 Vân\u0103tori. Comandantul acestuia, colonelul Rasoviceanu (azi general), î\u015fi aminteste cu duio\u015fie \u015fi elogii de tov\u0103r\u0103\u015fia demn\u0103 a regimentului Cri\u015fenilor.
\t            Gra\u0163ie prevederilor consiliului na\u0163ional din Brad, la venirea sa armata român\u0103 a g\u0103sit aici nu numai o cantitate mare de furaj, dar \u015fi alimente suficiente, a\u015fa c\u0103 o întreag\u0103 divizie s-a putut preg\u0103ti aici în lini\u015fte din Ianuarie pân\u0103 în 15 Aprilie 1919 pentru ofensiv\u0103 pe Cri\u015f.
\t            Ast\u0103zi Cri\u015fenii muncesc din greu \u015fi muncesc cu drag pentru în\u0103l\u0163area României Mari, visat\u0103 atât de mult de ei \u015fi p\u0103rin\u0163i lor.
\t            Suprafa\u0163a întregului lor \u0163inut, \u015ftiu ei bine, e s\u0103rac\u0103 dela natur\u0103, sp\u0103lat\u0103 de ape \u015fi neîndestul\u0103toare pentru sus\u0163inerea întregei popora\u0163iuni. Exploatarea minelor societ\u0103\u0163ii Mica dela Ruda, Musariu etc., se face cu rezultate frumoase, dar capitalul ei totu\u015fi e neîndestul\u0103tor pentru a se putea extinde \u015fi asupra celorlalte mine din regiune. Timpul, poate, va aduce cu sine \u015fi aceasta.
\t            Cea dintâi dorin\u0163\u0103 a acestor Mo\u0163i este organizarea \u015fcoalelor din satele lor \u015fi terminarea construc\u0163iilor la liceul din Brad; repararea \u015foselelor na\u0163ionale, deschiderea unor \u015fosele noui (Vidra-Bulze\u015fti-Baia de Cri\u015f, Dup\u0103 Piatr\u0103-Zlatna, Cri\u015ftior-Poiana \u015fi Cri\u015ftior-\u015eesuri-B\u0103i\u0163a); leg\u0103tura de linie ferat\u0103 Brad-Deva sau Brad-Ilia; continuarea împ\u0103duririlor pe coastele sp\u0103late de ape \u015fi sc\u0103derea procentelor dup\u0103 datoriile la b\u0103nci, cari i-apas\u0103 greu \u015fi pe ei, \u015fi atunci bra\u0163e de lucru le-a dat D-zeu pentru a se putea ferici. […] <\/font><\/span><\/p>\n

\tNota 1. A nu se confunda cu Dealul Mare de lâng\u0103 Abrud, care desparte comuna Bucium de comuna Valea Dosului.
\tNota 2. Vezi: B\u0103ile de aur dela Brad, de Dr. T. Suciu, în anuarul 38 al Gimnaziului din Brad.
\tNota 3. Vezi: Dr. T. Suciu, B\u0103ile de aur.
\tNota 4. Dr. S. Dragomir: Avram Iancu p. 95
\tNota 5. Vezi: Memorandul Z\u0103r\u0103ndenilor pentru reînfiin\u0163area jud. Zarand, Arad 1921. Tipografia diecezan\u0103
\tNota 6. Multe din ajutoare au fost date prin mijlocirea neuitatului Al. Constantinescu, fost ministru \u015fi senator ales la Brad, care a înfiin\u0163at \u015fi internatul liceului. Un pre\u0163ios concurs a avut liceul Avram Iancu din Brad \u015fi din partea autorului acestui volum, el însu\u015f fost elev al gimnaziului în anii 1881-1884. Vezi: "România \u015fi r\u0103sboiul mondial", de I. Rusu Abrudeanu, pag. 153-156, Bucure\u015fti, 1921
\tNota 7. Vezi: Dr. I. Radu: Monografia Gimnaziului din Brad.
\tNota 8. Vezi: Monografia p. 105 \u015fi urm. <\/font><\/span><\/p>\n

\t <\/p>\n

\tArticolul original<\/font><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Abrudenii \u015fi Câmpenarii numesc pe fra\u0163ii lor dela vest Cri\u015feni. Sar Cri\u015fenii, n-ave\u0163i team\u0103! – a fost cuvântul de îmb\u0103rb\u0103tare al Mo\u0163ilor în toate momentele…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3391,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[182,930,929,382,126,924,534,925],"class_list":["post-3392","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-aur","tag-cris","tag-criseni","tag-evolutie","tag-istorie","tag-moti","tag-politic","tag-transilvania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3392\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3391"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}