{"id":4032,"date":"2012-09-23T10:54:10","date_gmt":"2012-09-23T10:54:10","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=4032"},"modified":"2012-09-23T10:54:10","modified_gmt":"2012-09-23T10:54:10","slug":"scurta-istorie-a-distrugerii-romaniei-si-a-propagandei-anti-romanesti-ni-se-pregateste-scenariul-kosovo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=4032","title":{"rendered":"Scurta istorie a DISTRUGERII ROMANIEI si a PROPAGANDEI ANTI-ROMANESTI. Ni se pregateste SCENARIUL KOSOVO?"},"content":{"rendered":"

\t\"\"Recentele evenimente din România au creat o imagine cu totul negativ\u01ce acestei \u0163\u01ceri în mas-media interna\u0163ional\u01ce \u015fi în rândul multor oameni politici din Europa \u015fi din S.U.A.. În iulie-septembrie 2012, România a devenit subiectul predilect al mass-mediei interna\u0163ionale, care sus\u0163inea c\u01ce în aceast\u01ce \u0163ar\u01ce a avut loc o lovitur\u01ce de stat \u015fi a fost pus\u01ce în pericol existen\u0163a regimului democratic.<\/strong> Se mai afirma c\u01ce situa\u0163ia era cu atât mai inacceptabil\u01ce, cu cât România este un stat membru al Uniunii Europene \u015fi al N.A.T.O.. Ca urmare, trebuia s\u01ce se ac\u0163ioneze energic pentru restabilirea democra\u0163iei \u015fi asigurarea func\u0163ion\u01cerii institu\u0163iilor îndependente, mai ales a Justi\u0163iei \u015fi a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale. Imaginea catastrofal\u01ce României – alimentat\u01ce masiv din interior – a fost larg difuzat\u01ce în Europa, S.U.A. \u015fi în alte \u0163\u01ceri ale lumii.<\/p>\n

<\/p>\n

\t <\/p>\n

\t\"\"{{all}}<\/p>\n

\t <\/p>\n

\tRecentele evenimente din România au creat o imagine cu totul negativ\u01ce acestei \u0163\u01ceri în mas-media interna\u0163ional\u01ce \u015fi în rândul multor oameni politici din Europa \u015fi din S.U.A.. În iulie-septembrie 2012, România a devenit subiectul predilect al mass-mediei interna\u0163ionale, care sus\u0163inea c\u01ce în aceast\u01ce \u0163ar\u01ce a avut loc o lovitur\u01ce de stat \u015fi a fost pus\u01ce în pericol existen\u0163a regimului democratic.<\/strong> Se mai afirma c\u01ce situa\u0163ia era cu atât mai inacceptabil\u01ce, cu cât România este un stat membru al Uniunii Europene \u015fi al N.A.T.O.. Ca urmare, trebuia s\u01ce se ac\u0163ioneze energic pentru restabilirea democra\u0163iei \u015fi asigurarea func\u0163ion\u01cerii institu\u0163iilor îndependente, mai ales a Justi\u0163iei \u015fi a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale. Imaginea catastrofal\u01ce României – alimentat\u01ce masiv din interior – a fost larg difuzat\u01ce în Europa, S.U.A. \u015fi în alte \u0163\u01ceri ale lumii.<\/p>\n

\tO asemenea situa\u0163ie nu a fost unic\u01ce în istoria României. De<\/strong>-a<\/strong> lungul timpului, imaginea extern\u01ce a acestei \u0163\u01ceri a fost mereu controversat\u01ce, datorit\u01ce campaniei externe, dar \u015fi a politicienilor români. <\/strong><\/span>Intr-o conferin\u0163\u01ce \u0163inut\u01ce în 1926, Iorga afirma: “Nu se \u015ftie îndeajuns ce formidabil\u01ce e propaganda ungureasc\u01ce contra noastr\u01ce ast\u01cezi \u015fi cât de adânc p\u01cetrunde pretutindeni, ce oameni de seam\u01ce din toat\u01ce lumea ajung s\u01ce se conving\u01ce c\u01ce noi suntem ni\u015fte barbari r\u01cepitori, balcanizatorii unor teritorii care revin Coroanei Sfântului Stefan<\/strong>.<\/span> O s\u01ce ne întâlnim cândva cu rezultatele acestei propagande \u015fio s\u01ce ne mu\u015fc\u01cem mâinile pân\u01ce la sânge<\/strong> pentru c\u01ce facem economii unde nu trebuie \u015fi unde trebuie s\u01ce n-avem curajul s\u01ce o facem, fiindc\u01ce întâlnim pretutindeni partizani politici”.<\/em><\/p>\n

\tAceast\u01ce campanie împotriva României era desf\u01ce\u015furat\u01ce cu sprijinul guvernului de la Budapesta de ungurii din Ungaria, precum \u015fi de cei din diaspora. La rândul lor, liderii Partidului Maghiar din România adresau zeci de memorii c\u01cetre Consiliul Societ\u01ce\u0163ii Na\u0163iunilor, în care se plângeau c\u01ce minoritatea maghiar\u01ce era persecutat\u01ce \u015fi supus\u01ce unui masiv proces de desna\u0163ionalizare. Contrapropaganda româneasc\u01ce a fost slab\u01ce \u015fi neconving\u01cetoare.<\/strong><\/p>\n

\tÎn 1936, N. Iorga avertiza din nou asupra imaginii dezastruoase a României: „nu suntem iubi\u0163i în str\u01cein\u01cetate\/…\/<\/em> Acesta nu este un lucru de azi, de ieri. De veacuri întregi, prin nu \u015ftiu ce potrivire a sor\u0163ii, desigur nedreapt\u01ce, a\u015fa a fost cu noi. Am întâmpinat necontenit aceea\u015fi antipatie”.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tMarele istoric avea dreptate. De multe secole intrase în „gena” politicienilor români neluarea în considerare a imaginii \u0163\u01cerii lor, ei urm\u01cerind doar interese personale, în dispre\u0163ul celor publice.<\/p>\n

\tÎn evul mediu, „pâra la Înalta Poart\u01ce<\/em>” devenise o practic\u01ce a boierilor din Moldova \u015fi Muntenia.<\/strong> <\/span>Ace\u015ftia plecau, adesea pe furi\u015f, la Istanbul în c\u01ceru\u0163e burdu\u015fite cu aur, bl\u01cenuri scumpe \u015fi alte valori, ofereau pe\u015fche\u015furi oficialilor turci pentru a ob\u0163ine marea favoare de a s\u01ceruta papucul sultanului din partea c\u01ceruia primeau firmanul pentru ocuparea domniei.<\/p>\n

\tDup\u01ce ob\u0163inerea Independen\u0163ei, în 1877, politicienii români au schimbat Istanbulul cu Parisul, Berlinul \u015fi Viena.<\/strong><\/span> Frunta\u015ful liberal D.A. Sturdza î\u015fi f\u01cecuse o practic\u01ce din a publica, cu pseudonim, articole în presa din Viena, prin care ataca guvernul conservator, acuzându-l c\u01ce promova o politic\u01ce dezastruoas\u01ce,<\/strong> astfel c\u01ce poporul era în mare fierbere, drept care se impunea interven\u0163ia urgent\u01ce a Europei, pentru a pune cap\u01cet acestei situa\u0163ii explozive. Apoi, D.A. Sturdza tip\u01cerea acele articole, „traduse” în române\u015fte, în gazeta „Voin\u0163a Na\u0163ional\u01ce » sub rubrica: „Ce scrie presa str\u01cein\u01ce despre România”.<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\tPractica a continuat \u015fi chiar s-a amplificat, dup\u01ce 1918.<\/strong> Este un fapt, c\u01ce aproape de fiecare dat\u01ce, partidele din opozi\u0163ie începeau campania de r\u01cesturnare a guvenului la Paris \u015fi Londra, prin interviuri fulminante acordate presei din aceste state \u015fi intrevederi cu liderii politici occidentali,<\/strong> pe care c\u01ceutau s\u01ce-i conving\u01ce c\u01ce guvernul de la Bucure\u015fti a instituit dictatura, România se afla în preajma revolu\u0163iei, cu consecin\u0163e incalculabile pentru lini\u015ftea \u015fi pacea Europei \u015fi chiar a lumii (pentru a-i aten\u0163iona \u015fi pe americanii interesa\u0163i de aceast\u01ce arie geografic\u01ce). Occidentalii, neobi\u015fnui\u0163i cu acest limbaj, erau tenta\u0163i s\u01ce dea crezare unor asemenea afirma\u0163ii, drept care, cei mai mul\u0163i, priveau cu îngrijorare spre acest stat de la Dun\u01cere, instabil, aflat într-o permanent\u01ce fierbere, neguvernabil, ajungând la concluzia c\u01ce principala cauz\u01ce era aceea c\u01ce \u015fi-a extins prea mult grani\u0163ele dup\u01ce 1918.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tPe de alt\u01ce parte, se cuvine men\u0163ionat faptul c\u01ce guvernele liberale, care s-au aflat la cârma \u0163\u01cerii timp de 10 ani din cei 22 ai perioadei interbelice, au \u0163inut piept presiunilor externe, promovând o politic\u01ce economic\u01ce bazat\u01ce pe concep\u0163ia “prin noi în\u015fine”,<\/em> punând bazele unei adev\u01cerat industrii na\u0163ionale, cu unele realiz\u01ceri de vârf, cum erau avioanele I.A.R. – Bra\u015fov \u015fi locomotivele Malaxa, au asigurat preponderen\u0163a capitalului românesc în economia na\u0163ional\u01ce. Cu toate presiunile f\u01cecute, monopolurile occidentale, sprijinite de guvernele statelor respective, nu au reu\u015fit s\u01ce domine economia României. Dar, evident, amenin\u0163\u01cerile \u015fi boicoturile nu au lipsit.<\/p>\n

\tAvea perfect\u01ce dreptate Iorga, atunci când scria c\u01ce „nu suntem iubi\u0163i în str\u01cein\u01cetate”,<\/em> deoarece occidentalii nu puteau s\u01ce aprecieze ni\u015fte politicieni care se contestau reciproc, aplicându-\u015fi epitete greu de în\u0163eles într-un regim democratic. Orbi\u0163i de patimi politice, ace\u015ftia nu realizau c\u01ce prin atitudinea lor subminau bazele unit\u01ce\u0163ii statului român, f\u01cecând jocul Ungariei revizioniste.<\/strong> Cu alte cuvinte, nu numai c\u01ce nu contracarau propaganda maghiar\u01ce, dar chiar o alimentau,<\/strong> cu consecin\u0163e grave pentru îns\u01ce\u015fi integritatea teritorial\u01ce a României. În acest context, nu este de mirare c\u01ce dictatul de la Viena din 30 august 1940 a fost considerat de mul\u0163i oameni politici europeni \u015fi americani, precum \u015fi de o bun\u01ce parte a opiniei publice interna\u0163ionale ca fiind un adev\u01cerat arbitraj, prin care s-a f\u01cecut dreptate Ungariei.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tDup\u01ce ce-l de-Al Doilea R\u01cezboi Mondial, „Înalta Poart\u01ce” s-a mutat la Kremlin<\/strong>. Dar \u015fi metoda de influen\u0163are a imaginii României s-a modificat. Deciziile erau luate din afar\u01ce \u015fi aplicate în \u0163ar\u01ce, deseori prin interven\u0163ia direct\u01ce a unui emisar special (cel mai cunoscut este A.I. Vî\u015finski). În mass-media sovietic\u01ce (pres\u01ce \u015fi radio) se declan\u015fa o campanie energic\u01ce împotriva situa\u0163iei intolerabile din România, unde reac\u0163iunea punea în pericol evolu\u0163ia spre democra\u0163ia popular\u01ce a acestei \u0163\u01ceri. Printr-o propagand\u01ce extrem de abil\u01ce, sovietici prezentau interven\u0163iile lor brutale în via\u0163a politic\u01ce, economic\u01ce \u015fi culutural\u01ce a României ca fiind un ajutor „fr\u01ce\u0163esc”, c\u01cerora românii le erau recunosc\u01cetori. In acest timp, mass-media occidental\u01ce era prea pu\u0163in interesat\u01ce de soarta statelor de dincolo de „cortina de fier”, România fiind prezentat\u01ce ca o component\u01ce a „imperiului sovietic”.<\/p>\n

\tDup\u01ce retragerea trupelor sovietice în 1958, conducerea României \u015fi-a permis o politic\u01ce proprie, dezvoltând puternic industria, irigând circa patru milioane hectare de terenuri agricole, f\u01cecând din BANCOREX una dintre cele mai mari \u015fi puternice b\u01cenci din Europa etc. etc. Imaginea extern\u01ce a României a început s\u01ce se amelioreze, occidentul fiind interesat s\u01ce sparg\u01ce „blocul sovietic”. Timp de dou\u01ce decenii (1964-1984), România era prezentat\u01ce în mass-media din Europa de Vest \u015fi din SUA ca o \u0163ar\u01ce care merita tot respectul pentru rezultatele spectaculoase ob\u0163inute în dezvoltarea economic\u01ce \u015fi pentru politica extern\u01ce curajoas\u01ce, dinamic\u01ce \u015fi eficient\u01ce.<\/strong> Primindu-l pe Nicolae Ceau\u015fescu la Casa Alb\u01ce, pre\u015fedintele american Jimmy Carter declara: „Locuitorii Statelor Unite sunt onora\u0163i s\u01ce-l aib\u01ce ca oaspete pe marele conduc\u01cetor al unei \u0163\u01ceri minunate. Este de mare folos pentru mine ca pre\u015fedinte s\u01ce am prilejul de a m\u01ce consulta cu un conduc\u01cetor na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional de talia oaspetelui nostru de ast\u01cezi . Influen\u0163a sa pe arena interna\u0163ional\u01ce, ca lider al României, este excep\u0163ional\u01ce”.<\/em><\/p>\n

\tDup\u01ce venirea lui Gorbaciov la conducerea U.R.S.S. în 1985, rolul interna\u0163ional al lui Ceau\u015fescu \u015fi al României pe arena interna\u0163ional\u01ce s-a diminuat treptat, deoarece liderul de la Kremlin a pornit un dialog direct cu SUA \u015fi celelalte state din vest, iar prin reformele lansate dinamita societatea sovietic\u01ce, anchilozat\u01ce \u015fi aflat\u01ce într-o criz\u01ce profund\u01ce. Cum Ceau\u015fescu s-a opus politicii lui Gorbaciov, el – \u015fi prin el P.C.R. \u015fi România – au devenit \u0163inta atacurilor mass-media din U.R.S.S. \u015fi din statele satelite, precum \u015fi a celei din occident. Abia acum liderii S.U.A. \u015fi ai Europei democratice “au aflat” c\u01ce în aceast\u01ce \u0163ar\u01ce erau înc\u01celcate drepturile omului \u015fi s-a dezvoltat un desgust\u01cetor cult al lui Nicolae Ceau\u015fescu, situa\u0163ie cu totul inacceptabil\u01ce într-o lume civilizat\u01ce.<\/strong><\/span> La rândul s\u01ceu, liderul comunist român \u015fi-a permis s\u01ce sfideze S.U.A., renun\u0163ând la clauza na\u0163iunii celei mai favorizate \u015fi achitând înainte de termen întreaga datorie extern\u01ce (cu pre\u0163ul deterior\u01cerii grave a nivelului de trai al românilor), sus\u0163inând c\u01ce astfel România \u015fi-a asigurat deplina independen\u0163\u01ce.<\/p>\n

\tA fost o grav\u01ce iluzie, pentru c\u01ce mass-media occidental\u01ce a desf\u01ce\u015fuat o vast\u01ce campanie de diabolizare a lui Ceau\u015fescu \u015fi de prezentare a României în cele mai sumbre culori. Evident, minciunile (ca s\u01ce folosesc cuvântul unui ziarist belgian) nu au lipsit. De exemplu, c\u01ce s-ar fi demolat sate locuite de etnici unguri, când în realitate nu a fost demolat nici un asemenea sat, sau c\u01ce sutele de oponen\u0163i ai regimului erau interna\u0163i în spitale psihiatrice (de nebuni), ceea ce era o evaluare cu totul fantezist\u01ce.<\/strong> Pe de alt\u01ce parte, posturile de radio \u015fi presa occidentale popularizau activitatea disiden\u0163ilor români, un loc privilegiat oferindu-i lui Silviu Brucan, despre care omiteau s\u01ce men\u0163ioneze c\u01ce în anii 1945-1955 acesta era unul dintre cei mai fanatici stalini\u015fti,<\/strong><\/span> iar în calitate de redactor \u015fef al ziarului Scânteia, organul central de pres\u01ce al P.C.R., a desf\u01ce\u015furat ample campanii împotriva liderilor partidelor democratice, în primul rând a lui Maniu, Mihalache \u015fi Gh. Br\u01cetianu, cerând arestarea \u015fi pedepsirea lor, iar ace\u015ftia au murit în închisoare. Acum, în anii 1980, aceste pozi\u0163ii erau trecute cu vederea, mass-media eviden\u0163iind doar (cu multe exager\u01ceri) opozi\u0163ia lui Brucan fa\u0163\u01ce de regimul Ceau\u015fescu.<\/strong><\/p>\n

\tÎn decembrie 1989, imaginea extern\u01ce a României s-a schimbat brusc. Aceasta a ocupat prima pagin\u01ce a presei interna\u0163ionale, iar televiziunile au transmis în direct revolu\u0163ia, elogiind eroismul celor care luptau, cu orice risc, împotriva „terori\u015ftilor” care urm\u01cereau s\u01ce-l reinstaleze pe Ceau\u015fescu la putere.<\/strong> Peste 1.000 de revolu\u0163ionari, mai ales tineri, s-au jertfit, asigurând victoria binelui împotriva r\u01ceului (în presa occidental\u01ce Ceau\u015fescu era prezentat ca întruchipând tot ce era mai r\u01ceu în Stalin, Hitler \u015fi Vlad Tepe\u015f la un loc). Aceast\u01ce imagine extern\u01ce pozitiv\u01ce a durat mai pu\u0163in de o lun\u01ce. Câ\u0163iva ziari\u015fti francezi \u015fi unul belgian (care a scris \u015fi o carte intitulat\u01ce „Minciunile mass-media”<\/em>, cu referire special\u01ce la România) au sesisat c\u01ce nici un terorist nu a fost ucis sau luat prizonier, ajungând la concluzia c\u01ce, de fapt, în România nu a avut loc o revolu\u0163ie, ci o lovitur\u01ce de stat, iar cei care au preluat puterea au pus la cale acel macabru scenariu, soldat cu atâtea victime nevinovate.<\/strong> Ca urmare, imaginea extern\u01ce a României s-a deteriorat brusc<\/strong><\/span>. Eroica revolu\u0163ie a românilor a devenit „minciuna secolului”, iar guvernul de la Bucure\u015fti unul cripto-comunist. Ca urmare, se cerea ca lupta pentru victoria democra\u0163iei s\u01ce fie continuat\u01ce.<\/p>\n

\tCea mai grosolan\u01ce manipulare mediatic\u01ce s-a înregistrat în martie 1990, cu prilejul evenimentelor de la Târgu Mure\u015f, de unde televiziunile occidentale \u015fi nu numai au prezentat pe un ungur c\u01cezut la p\u01cemânt, care era lovit cu bestialitate de români<\/strong>. Comentatorii erau sufoca\u0163i de indignare, neg\u01cesind suficiente cuvinte pentru a-i înfiera pe români \u015fi a condamna România în care se petreceau asemenea fapte abominabile. Dup\u01ce câteva zile s-a constatat c\u01ce cel c\u01cezut la p\u01cemânt era român, iar barbarii agresori erau unguri. Prea târziu îns\u01ce, deoarece campania mediatic\u01ce î\u015fi f\u01cecuse efectul, iar cele mai multe televiziuni \u015fi ziare nu au considerat util s\u01ce dea o „erat\u01ce”.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\tA urmat o alt\u01ce catastrof\u01ce mediatic\u01ce pentru România: evenimentele din 13-15 iunie 1990.<\/strong> Din nou presa interna\u0163ional\u01ce condamna România, în care se petreceau fapte extrem de grave: minierii din Valea Jiului, chema\u0163i de pre\u015fedintele \u0163\u01cerii s\u01ce vin\u01ce în Bucure\u015fti, s-au dezl\u01cen\u0163uit, ca ni\u015fte brute ce erau, împotriva manifestan\u0163ilor pa\u015fnici din Pia\u0163a Universit\u01ce\u0163ii, umplând de sânge zeci \u015fi zeci de studen\u0163i \u015fi al\u0163i manifestan\u0163i pentru democra\u0163ie.<\/p>\n

\tImaginea extern\u01ce negativ\u01ce a României nu era cultivat\u01ce numai de dragul senza\u0163ionalului, ci \u015fi pentru un motiv politic foarte important: liderii acestei \u0163\u01ceri trebuiau adu\u015fi în situa\u0163ia de pricepe c\u01ce ei nu sunt singuri în Europa \u015fi în lume, c\u01ce nu pot s\u01ce promoveze o politic\u01ce proprie, ci trebuie s\u01ce porneasc\u01ce pe singura cale admisibil\u01ce: spre Occident, adic\u01ce spre S.U.A., N.A.T.O. \u015fi Uniunea European\u01ce. D<\/strong><\/span>estul de greu \u015fi cu anumite reticien\u0163e, ace\u015ftia au în\u0163eles mesajul \u015fi au început s\u01ce ac\u0163ioneze ca atare. Liderii politici din opozi\u0163ie au fost cei dintâi care au aflat c\u01ce sediile „Înaltelor Por\u0163i” se g\u01cesesc la Washington \u015fi Bruxelles.Ca urmare, a început o vast\u01ce campanie mediatic\u01ce, prin care românii au fost convin\u015fi c\u01ce siguran\u0163a \u015fi prosperitatea lor depindea de aderarea României la N.A.T.O. \u015fi la U.E., iar ei au îmbr\u01ce\u0163i\u015fat cu entuziasm aceast\u01ce op\u0163iune, sondajele de opinie indicând procente fantastice, de 80-90%, care nu se reg\u01ceseau în nici o \u0163ar\u01ce fost\u01ce socialist\u01ce.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tOccidentalii nu s-au l\u01cesat cuprin\u015fi de acest entuziasm, ci au stabilit câte o „foaie de parcurs” pentru aderarea României la N.A.T.O. \u015fi la U.E., iar guvernan\u0163ii români s-au dovedit extrem de cooperan\u0163i, acceptând tot ce li se cerea.<\/strong> În paralel, imaginea extern\u01ce a României a cunoscut o ameliorare, c\u01cep\u01cetând chiar unele note pozitive. În timpul negocierilor \u015fi dup\u01ce aderare, România s-a manifestat ca o \u0163ar\u01ce sigur\u01ce, cuminte \u015fi ascult\u01cetoare. A sus\u0163inut toate interven\u0163iile militare ale S.U.A., a trimis trupe în Bosnia, Kosovo, Irak \u015fi Afganistan (pe cheltuiala statului român), s-a angajat s\u01ce cumpere avioane americane (la mâna a doua), este fericit\u01ce c\u01ce a fost desemnat\u01ce s\u01ce g\u01cezduiasc\u01ce scutul american antiracht\u01ce, iar faptul c\u01ce o companie american\u01ce (Bechtel) devalizeaz\u01ce de zece ani bugetul României sub motiv c\u01ce are contract pentru construirea autostr\u01cezii Transilvania, nu constituie obiect de discu\u0163ie la nivel guvernamental.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tLiderii U.E. sunt foarte mul\u0163umi\u0163i. Guvernele României nu au ridicat niciodat\u01ce vreo obiec\u0163ie la propunerile „nucleului tare”, ba din contra, când cancelarul german a vorbit despre necesitatea economiilor bugetare, regimul de la Bucure\u015fti a dat un exemplu întregii Europei, t\u01ceind 25% din salariile românilor (este drept c\u01ce acest exemplu nu a fost urmat de nici o alt\u01ce \u0163ar\u01ce, dar pre\u015fedintele român merit\u01ce felicit\u01ceri pentru „curajul” s\u01ceu).<\/strong><\/span> Chiar mai mult, când s-a propus crearea unui fond de rezerv\u01ce pentru sus\u0163inerea monedei euro, acela\u015fi pre\u015fedinte a anum\u0163at c\u01ce România, de\u015fi nu face parte din zona euro, este gata s\u01ce contribuie cu 5 miliarde. De la integrare, aceast\u01ce \u0163ar\u01ce a urmat întocmai directivele liderilor U.E. \u015fi ai F.M.I.: a privatizat (adic\u01ce a înstr\u01ceinat) aproape întreaga avu\u0163ie na\u0163ional\u01ce, începând cu petrolul, a lichidat industria na\u0163ional\u01ce, precum \u015fi agricultura pe mari suprafe\u0163e (inclusiv sistemele de iriga\u0163ie \u015fi complexele zootehnice), astfel c\u01ce economia româneasc\u01ce s\u01ce nu poat\u01ce, eventual, concura, produsele din statele occidentale.<\/strong><\/span> Spre satisfac\u0163ia Comisiei Europene, România a devenit o important\u01ce pia\u0163\u01ce de desfacere<\/strong> pentru firmele transna\u0163ionale. Aceast\u01ce \u0163ar\u01ce nu s-a l\u01cecomit la tragerea de fonduri europene, limitându-se la doar 10%, astfel c\u01ce este un contributor temeinic la bugetul Uniunii.<\/strong> Cu alte cuvinte, nu Uniunea European\u01ce finan\u0163eaz\u01ce România, ci invers, România finan\u0163eaz\u01ce aceast\u01ce institu\u0163ie.<\/p>\n

\tÎn acest timp, situa\u0163ia românilor s-a deteriorat grav, ajungând pe ultimele \u015fi adesea chiar pe ultimul loc din Europa în privin\u0163a nivelului de trai, gradului de s\u01cer\u01cecie, speran\u0163ei de via\u0163\u01ce, iar peste trei milioane dintre ei au luat calea bejeniei, abandonându-\u015fi copii \u015fi \u0163ara.<\/strong> Statul român nu mai are resurse proprii pentru a pl\u01ceti salariile \u015fi pensiile, astfel c\u01ce se împrumut\u01ce la F.M.I.<\/strong><\/span>. România, o \u0163ar\u01ce cu peste 12 milioane de hectare de teren arabil, a ajuns s\u01ce nu mai produc\u01ce tractoare \u015fi combine agricole, iar între 70 \u015fi 80% dintre m\u01cerfurile din supermarket-uri sunt de provenien\u0163\u01ce str\u01cein\u01ce.Sub presiunea F.M.I. se m\u01ceresc pre\u0163urile la gaze, energie \u015fi utilit\u01ce\u0163i, pentru a fi aduse la nivelul celor europene, dar nicidat\u01ce nu se ia în calcul faptul c\u01ce salariile din România sunt de patru-cinci ori mai mici decât media din Uniunea European\u01ce.<\/strong> Dup\u01ce cum, F.M.I. nu a abordat niciodat\u01ce problema pensionarilor \u015fi a bolnavilor din România, dar achiesat la închiderea câtorva zeci de spitale. La fel \u015fi în privin\u0163a \u015fcolilor, neprezentând interes faptul c\u01ce în România a crescut, dramatic, analfabetismul.<\/p>\n

\tDac\u01ce U.E., N.A.T.O., F.M.I. \u015fi S.U.A. erau satisf\u01cecute de atitudinea oficialilor români, cet\u01ce\u0163enii acestei \u0163\u01ceri au devenit tot mai nemul\u0163umi\u0163i, mai ales de politica pre\u015fedintelui, care \u015fi-a asumat rolul de „juc\u01cetor”, legându-\u015fi numele de toate deciziile din ultimii opt ani. Pe acest fond, opozi\u0163ia politic\u01ce, având majoritatea în cele dou\u01ce Camere, a decis s\u01ce ac\u0163ioneze. La 3 iulie 2012, invocând prevederile regulamentelor de func\u0163ionare a acestora, a pus la vot înlocuirea pre\u015fedin\u0163ilor Senatului \u015fi Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi alegere în locul lor a unor persoane din rândul Uniunii Social-Liberale. Mai mult, pe baza unui articol din Constitu\u0163ia României, s-a votat, la 6 iulie, suspendarea pre\u015fedintelui \u015fi organizarea unui referendum în ziua de 29 iulie. Curtea Constitu\u0163ional\u01ce a validat hot\u01cerârile adoptate de Parlamentul României. Pre\u015fedintele interimar, în prima sa declara\u0163ie de pres\u01ce f\u01cecut\u01ce la Palatul Cotroceni, a avut împruden\u0163a (ca s\u01ce nu scriu obr\u01ceznicia) s\u01ce declare c\u01ce politica României este decis\u01ce de poporul român. El credea c\u01ce este valabil\u01ce prevederea constitu\u0163ional\u01ce potrivit c\u01cereia Parlamentul <\/strong>„este organul reprezentativ suprem al poporului român”<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\tLiderii S.U.A. \u015fi ai Comisiei Europene s-au alarmat. Într-o \u0163ar\u01ce atât de cuminte \u015fi ascult\u01cetoare, au avut loc evenimente importante, f\u01cer\u01ce ca ei s\u01ce fie informa\u0163i \u015fi s\u01ce-\u015fi fi dat acordul. A\u015fa ceva nu poate fi acceptat! Ar însemna ca România s\u01ce calce pe urmele Poloniei, care a adoptat, în rela\u0163iile cu S.U.A., N.A.T.O. \u015fi Uniunea European\u01ce, o atitudine ferm\u01ce, cerând, \u015fi pân\u01ce la urm\u01ce reu\u015find, s\u01ce impun\u01ce a se \u0163ine seama de punctul s\u01ceu de vedere.<\/strong> <\/span>Iar Polonia nu \u015fi-a înstr\u01ceinat resursele naturale, nu a privatizat domeniile strategice, ci a promovat o politic\u01ce de protejare a intreprinderilor na\u0163ionale \u015fi a pus restric\u0163ii la distribuirea pe pia\u0163a intern\u01ce a m\u01cerfurilor str\u01ceine. Ca urmare, Polonia este singura \u0163ar\u01ce fost\u01ce socialist\u01ce devenit\u01ce membr\u01ce U.E. care nu cunoa\u015fte criza economic\u01ce \u015fi nu este obligat\u01ce s\u01ce se supun\u01ce directivelor F.M.I. \u015fi B\u01cencii Europene.<\/strong> Dar cazul Poloniei, atât de iritant pentru comisarii de la Bruxelles \u015fi cei de la F.M.I., nu trebuia s\u01ce se repete. Mai ales în cazul României, a doua \u0163ar\u01ce, ca m\u01cerime, din aceast\u01ce arie geografic\u01ce.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tRomânia are deja un statut, fiind declarat\u01ce, chiar de pre\u015fedintele suspendat, „micul licurici”, care trebuie s\u01ce urmeze cu fidelitate politica trasat\u01ce de „marele licurici” (S.U.A.). Si apoi, diaspora polonez\u01ce este unit\u01ce, sprijin\u01ce f\u01cer\u01ce rezerve politica Var\u015foviei, iar liderii americani trebuie s\u01ce \u0163in\u01ce seama cele câteva milioane de polonezi care tr\u01ceiesc în S.U.A., ale c\u01ceror voturi pot fi decisive pentru accederea la Casa Alb\u01ce sau în alte institu\u0163ii.<\/strong> Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre diaspora român\u01ce, m\u01cecinat\u01ce, învr\u01cejbit\u01ce,u\u015for manipulabil\u01ce.<\/strong><\/p>\n

\tDesigur, guvernele \u015fi institu\u0163iile democratice occidentale nu puteau s\u01ce invoce motive pragmatice, meschine (economice \u015fi financiare) pentru a-\u015fi exprima propria pozi\u0163ie fa\u0163\u01ce de evenimentele din România. Ca urmare, s-a recurs la inflamarea opiniei publice europene \u015fi transatlantice prin cuvinte \u015fi imagini, care s\u01ce creeze emo\u0163ii puternice. Mass-media a fost alimentat\u01ce cu declara\u0163ii alarmante: lovitur\u01ce de stat, democra\u0163ia în pericol, se încalc\u01ce independen\u0163a justi\u0163iei, Curtea Constitu\u0163ional\u01ce este supus\u01ce presiunilor politice.<\/strong> <\/span>În Occident, unde democra\u0163ia \u015fi justi\u0163ia sunt sacre, \u015ftirile privind evenimentele din România au provocat îngrijorare (aproape ca \u015fi armele de distrugere în mas\u01ce de\u0163inute de Saddam Hussein, care nu s-au g\u01cesit niciodat\u01ce, dar liderul irakian a fost înl\u01ceturat de la putere \u015fi spânzurat).<\/p>\n

\tImaginea extern\u01ce a României s-a deteriorat grav, opinia public\u01ce interna\u0163ional\u01ce fiind informat\u01ce c\u01ce aceast\u01ce \u0163ar\u01ce s-a ab\u01cetut de la toate normele democratice, drept care se impunea interven\u0163ia imediat\u01ce \u015fi ferm\u01ce a Occidentului. Aceste „vorbe” au fost alimentate de mass-media din România, pentru a-\u015fi informa pe cet\u01ce\u0163enii c\u01ce \u0163ara lor a devenit o mare problem\u01ce pentru Europa, care este profund îngrijorat\u01ce \u015fi cere s\u01ce se restabileasc\u01ce imediat democra\u0163ia \u015fi statul de drept.<\/strong><\/p>\n

\tDup\u01ce o temeinic\u01ce preg\u01cetire mediatic\u01ce, pre\u015fedintele U.E., pe post de salvator al democra\u0163iei, a decis s\u01ce intervin\u01ce.De\u015fi pre\u015fedintele interimar \u015fi primul ministru au declarat în repetate rânduri c\u01ce respect\u01ce independen\u0163a justi\u0163iei \u015fi deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, oficialul de la Bruxelles a cerut ca ace\u015ftia s\u01ce se angajeze în scris, dându-le chiar un chestionar în 11 puncte la care \u015feful guvernului trebuia s\u01ce r\u01cespund\u01ce<\/strong>. Iar acesta, nu numai c\u01ce nu a respins, în numele României, o asemenea jignire, dar a \u015fi transmis în 24 de ore „forma scurt\u01ce”, apoi \u015fi „forma lung\u01ce”, detaliat\u01ce, a r\u01cespunsurilor, neîn\u0163elegând care era sensul real al acestui „extemporal”. La rândul s\u01ceu, asistentul secretarului de Stat s-a deplasat la Bucure\u015fti, unde a declarat c\u01ce S.U.A. „sunt îngrijorate de recentele ac\u0163iuni ale guvernului ce amenin\u0163\u01ce mecanismele democratice \u015fi sl\u01cebesc institu\u0163iile independente”.<\/em><\/strong>Si, desigur, atunci când Departamentul de Stat este îngrijorat, situa\u0163ia este foarte grav\u01ce.<\/strong> A mai \u0163inut s\u01ce sublinieze c\u01ce guvernul trebuie s\u01ce r\u01cespund\u01ce pozitiv la cele 11 puncte transmise de la Bruxelles, semn c\u01ce s-a ac\u0163ionat coordonat<\/strong><\/span>, pentru a nu l\u01cesa nici un echivoc eventualilor comentatori politici.<\/p>\n

\tUn punct se referea la obliga\u0163ia guvernului român de a recunoa\u015fte ca fiind valabil referendumul pentru demiterea pre\u015fedintelui numai dac\u01ce la urne se prezenta jum\u01cetate plus unul din num\u01cerul celor cu drept de vot. De fapt, aici i s-a întins o curs\u01ce, deoarece în România nu se cunoa\u015ftea cifra real\u01ce a popula\u0163iei \u015fi nici a celor cu drept de vot<\/strong>. Este limpede c\u01ce oficialii europeni \u015fi administra\u0163ia S.U.A. au impus aceast\u01ce condi\u0163ia de cvorum pentru ca el s\u01ce nu se poat\u01ce realiza, iar pre\u015fedintele suspendat s\u01ce revin\u01ce la Cotroceni.<\/strong> În naivitatea lor, primul ministru \u015fi pre\u015fedintele interimar au acceptat toate condi\u0163iile impuse, sperând c\u01ce astfel îi vor „îmbuna” pe mai marii de la Bruxelles \u015fi Washington. Ini\u0163ial, pre\u015fedintele suspendat a cerut aleg\u01cetorilor s\u01ce se prezinte la vot, deoarece el vrea s\u01ce câ\u015ftige printr-o confruntare dreapt\u01ce, \u015fi nicidecum la masa verde.Constatându-se c\u01ce starea de spirit a românilor îi era ostil\u01ce, i s-a sugerat s\u01ce lanseze chemarea la boicot, adic\u01ce cet\u01ce\u0163enii s\u01ce nu se prezenta la urne, astfel încât cvorumul s\u01ce nu fie atins.<\/strong><\/p>\n

\tA\u015fa cum era de a\u015fteptat, la 21 august 2012, Curtea Constitu\u0163ional\u01ce, luând ca baz\u01ce cifra de 18.292.464 de locuitori, a constatat c\u01ce la vot s-au prezentat 8 459 053 cet\u01ce\u0163eni, adic\u01ce 46,24% din total, astfel c\u01ce referendumul nu a fost validat. In favoarea demiterii pre\u015fedintelui au votat 7.403.836 persoane, adic\u01ce 87,52% din cei prezen\u0163i la urne, iar împotriv\u01ce 943.375 persoane, adic\u01ce 11,15%. Ca urmare, Bruxelles-ul \u015fi Washington-ul, dar \u015fi Berlin-ul, Paris-ul \u015fi alte capitale occidentale au înregistrat cu satisfac\u0163ie faptul c\u01ce referendumul organizat în România nu este valabil.<\/strong> Liderii marilor democra\u0163ii occidentale – care declar\u01ce sus \u015fi tare c\u01ce, în orice împrejurare, trebuie ascultat glasul poporului – au decis ca pe cei 7,4 milioane de români, reprezentând 87,52% dintre votan\u0163i, cifr\u01ce rar întâlnit\u01ce la un scrutin de o asemenea importan\u0163\u01ce – s\u01ce-i pun\u01ce între paranteze, adic\u01ce s\u01ce nu-i ia în considera\u0163ie.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tCercetând imaginea extern\u01ce a României în vara anului 2012, se poate conchide c\u01ce aceasta a fost catastrofal\u01ce, fiind confec\u0163ionat\u01ce în laboratoarele unor cercuri de interese, care \u015fi-au atins, pe termen scurt, obiectivul.<\/strong> Referendumul nu a întrunit cvorumul \u015fi ca atare a fost anulat. Pe termen lung, efectul poate fi unul de bumerang, din cel pu\u0163in dou\u01ce motive:<\/p>\n

\t– S-a eviden\u0163iat faptul c\u01ce România este tratat\u01ce cu dispre\u0163, ca un stat de rangul doi \u015fi chiar mai jos, iar românii sunt dispre\u0163ui\u0163i.<\/strong> <\/span>Acest fapt s-a datorat, în principal, clasei politice, lipsit\u01ce de coloan\u01ce vertebral\u01ce, slugarnic\u01ce, lipsit\u01ce de demnitate. Dând glas acestei realit\u01ce\u0163i, un cunoscut ziarist român î\u015fi punea întrebarea dac\u01ce „n-ar fi bine ca pre\u015fedintele, care s\u01ce fie \u015fi prim-ministru ca în America, s\u01ce fie numit de Washington \u015fi Bruxelles. N-am mai cheltui atâ\u0163ia bani cu alegeri \u015fi referendumuri de demitere”<\/em>. Întrebarea este retoric\u01ce, iar r\u01cespunsul nu poate fi decât unul singur: se impune o primenire radical\u01ce a clasei politice, promovând oameni c\u01cerora nu le este ru\u015fine s\u01ce sunt români \u015fi s\u01ce se comporte ca adev\u01cera\u0163i patrio\u0163i români.<\/p>\n

\t– Românii, care au sus\u0163inut cu entuziasm intrarea în UE, au putut constata c\u01ce aceast\u01ce institu\u0163ie, în acord cu administra\u0163ia american\u01ce, urm\u01cere\u015fte interese proprii foarte pragmatice, iar democra\u0163ia, independen\u0163a justi\u0163iei etc sunt praf în ochii naivilor.<\/strong> <\/span>Ca urmare, este foarte probabil ca românii s\u01ce devin\u01ce eurosceptici, s\u01ce nu mai cread\u01ce în bunele inten\u0163ii, declarative \u015fi în fond nesincere, ale liderilor mondiali. Pe de alt\u01ce parte imaginea extern\u01ce atât de viciat\u01ce a României a fost benefic\u01ce pentru revizioni\u015ftii unguri, care au \u015ftiut, ca \u015fi alt\u01cedat\u01ce, s\u01ce-\u015fi promoveze propriile interese.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tÎn timp ce politicienii români erau absorbi\u0163i de disputele politice \u015fi preocupa\u0163i de „ce zice Europa”, s-a organizat, chiar pe teritoriul României, o întrunire public\u01ce la care mai mul\u0163i oficiali maghiari au cerut cu glas tare autonomia teritorial\u01ce a \u0163inutului secuiesc.<\/strong>Prezent la tab\u01cera tineretului maghiar din jude\u0163ul Harghita, un deputat în parlamentul de la Budapesta a declarat: „dac\u01ce partidul FIDES devine mai puternic \u015fi Ungaria evolueaz\u01ce economic \u015fi din alte puncte de vedere, în opt ani ar putea fi cerut\u01ce oficial revizuirea grani\u0163elor”.<\/em> <\/strong><\/span>Pre\u015fedintele U.D.M.R. a comentat: „Autonomia dorit\u01ce de maghiari nu e împotriva statului român \u015fi la un monent dat se va realiza”.<\/em>Nu a fixat un termen anume, dar a avansat o certitudine: „se va realiza”<\/strong><\/em>.<\/strong><\/span> Oficialii români nu numai c\u01ce nu au luat atitudine fa\u0163\u01ce de aceste declara\u0163ii, dar pre\u015fedintele ales a f\u01cecut, la numai câteva zile dup\u01ce anun\u0163area rezultatelor referendumului, o vizit\u01ce în jude\u0163ele Harghita \u015fi Covasna, unde a declarat:<\/strong>„nu pot s\u01ce nu observ reac\u0163ia ungurimii fa\u0163\u01ce de referendum \u015fi nu am decât s\u01ce le mul\u0163umesc”<\/strong>.<\/em><\/span> Nu a precizat c\u01ce la indica\u0163ia guvernului de la Budapesta, etnicii maghiari din România s-au ab\u0163inut de la vot, contribuind decisiv la e\u015fuarea referendumului, deoarece nu s-a întrunit cvorumul de 50% plus 1 din prezen\u0163a la vot.<\/p>\n

\tCând, în 2002 pre\u015fedintele George Bush a declarat la Bucure\u015fti c\u01ce S.U.A. vor fi „umar la umar” cu România, am fost convins, \u015fi am \u015fi scris, c\u01ce din acel moment \u0163ara noastr\u01ce are garantat\u01ce integitatea teritorial\u01ce. Dup\u01ce spectacolul din iulie-august 2012, când liderii europeni \u015fi ai S.U.A. s-au n\u01cepustit asupra României, care s-a aflat complet izolat\u01ce, nu mai cred în realitatea acelor declara\u0163ii.<\/strong> Mai curând sunt tentat s\u01ce apreciez c\u01ce în vara anului 2012 s-a f\u01cecut un fel de repeti\u0163ie, pentru a vedea dac\u01ce \u015fi cum poate fi izolat\u01ce România, pentru a i se impune orice fel de condi\u0163ii.<\/strong><\/span> Nu este exclus s\u01ce urmeze faza urm\u01cetoare, adic\u01ce provocarea unor incidente în Harghita \u015fi Covasna, urmat\u01ce de inflamarea mass-media interna\u0163ional\u01ce, oferind Uniunii Europene \u015fi S.U.A. pretextul necesarpentru a aplica \u015fi în România model Kosovo, atât de mult dorit de Ungaria.<\/strong> Liderii europeni \u015fi americani s\u01ce afirme c\u01ce în România democra\u0163ia este în pericol, iar minorit\u01ce\u0163ile na\u0163ionale trebuie s\u01ce beneficieze de drepturi cât mai largi. Si în primul rând minorit\u01ce\u0163ii maghiare s\u01ce i se fac\u01ce „dreptate”, adic\u01ce s\u01ce i se asigure autonomia teritorial\u01ce. Mass-media s\u01ce fie astfel dirijat\u01ce, încât s\u01ce sus\u0163in\u01ce c\u01ce un stat maghiar în inima României nu numai c\u01ce nu este împotriva statului român (ca s\u01ce-l citez din nou pe liderul U.D.M.R.), dar poate constitui un model de democra\u0163ie pentru aceast\u01ce \u0163ar\u01ce.<\/strong><\/p>\n

\tS\u01ce dea Dumnezeu s\u01ce m\u01ce în\u015fel.<\/strong><\/p>\n

\t <\/p>\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recentele evenimente din România au creat o imagine cu totul negativ\u01ce acestei \u0163\u01ceri în mas-media interna\u0163ional\u01ce \u015fi în rândul multor oameni politici din Europa \u015fi…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4031,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[959,884,958,64,720,133],"class_list":["post-4032","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-antinational","tag-national","tag-propaganda","tag-romania","tag-secesiune","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4032"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4032\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4031"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}