\t– Eu cred c\u0103 mai exist\u0103. Nu avem rela\u0163ie direct\u0103 cu pustnicii afla\u0163i în diversele chilii din Athos, dar cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 p\u0103rin\u0163i care p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 a Bisericii R\u0103s\u0103ritene.<\/p>\n
\t– Rug\u0103ciunea inimii poate fi considerat\u0103 un dar sau ea este rodul unei practici zilnice din partea c\u0103lug\u0103rului?<\/em><\/p>\n \t– Sunt multe de spus despre rug\u0103ciunea aceasta. Ea cunoa\u015fte mai multe trepte. Una este rug\u0103ciunea inimii, alta este rug\u0103ciunea care se s\u0103vâr\u015fe\u015fte în minte.<\/strong> Originea ei st\u0103 în porunca Apostolului Pavel: „Ruga\u0163i-v\u0103 neîncetat!<\/em>“<\/strong> (I Tes 5, 17). Sigur c\u0103 în vremurile acelea în care scria Apostolul, nu existau c\u0103lug\u0103ri. Îndemnul acestuia era adresat tuturor cre\u015ftinilor. În mod cert au existat atunci cre\u015ftini care au împlinit cuvântul din epistola paulin\u0103. <\/strong><\/p>\n <\/p>\n \tPorunca pe care ne-o d\u0103 Apostolul Pavel este actual\u0103 \u015fi valabil\u0103 nu numai pentru monahi, ci \u015fi pentru cre\u015ftinii de rând.<\/strong> În m\u0103n\u0103stire, c\u0103lug\u0103rii, având mai mult timp, s-au ocupat în mod deosebit de aceast\u0103 rug\u0103ciune \u015fi fire\u015fte c\u0103, rugându-se, au întâlnit ni\u015fte nedumeriri, ni\u015fte obstacole în practicarea acestei nevoin\u0163e. P\u0103rin\u0163ii filocalici s-au ocupat în mod deosebit cu descrierea st\u0103rilor pe care rug\u0103ciunea le produce în sufletul omului \u015fi pentru a ajuta pe cei ce doresc s\u0103 se roage, astfel ei au alc\u0103tuit „metode“ cunoscute în practica isihast\u0103<\/strong>, ele purtând numele sfin\u0163ilor care le-au scris. Astfel, în tradi\u0163ia ortodox\u0103, exista metoda Sfântului Grigorie Sinaitul, a Sfântului Simeon Noul Teolog. Ele constituie ajutoare importante pentru cei ce doresc s\u0103 se roage necontenit. Aceast\u0103 rug\u0103ciune s-a înd\u0103tinat a fi rostit\u0103 în pustnicii, în sih\u0103strii, în locuri retrase, de c\u0103tre persoane aflate în izolare complet\u0103. Ea cere condi\u0163ii speciale.<\/strong><\/p>\n \t \tDe exemplu, Sfântul Simeon Noul Teolog arat\u0103 c\u0103, de la cel care dore\u015fte s\u0103 se roage necontenit se cere s\u0103 fie desp\u0103timit<\/em><\/span><\/strong>.<\/span> S\u0103 nu fie cuprins de vreo patim\u0103 sau viciu,<\/span> or desp\u0103timirea este un capitol al vie\u0163ii duhovnice\u015fti care necesit\u0103 o grij\u0103 deosebit\u0103 din partea cre\u015ftinilor, o lucrare \u015fi o osteneala continu\u0103<\/strong>. O alt\u0103 condi\u0163ie impus\u0103 practicantului acestei rug\u0103ciuni este ca acesta s\u0103 fie împ\u0103cat suflete\u015fte din toate p\u0103r\u0163ile<\/strong>. S\u0103 fie împ\u0103cat cu Dumnezeu<\/em><\/span><\/strong>.<\/span> Ce vrea sa spun\u0103 asta? Nevoitorul s\u0103 nu se afle în deficit fa\u0163\u0103 de împlinirea poruncilor lui Dumnezeu<\/em><\/strong>. Apoi el trebuie s\u0103 fie în pace cu aproapele<\/em><\/span><\/strong>. S\u0103 nu aib\u0103 neîn\u0163elegeri, vr\u0103jm\u0103\u015fii cu ceilal\u0163i oameni<\/strong>.<\/span> În al treilea rând, nevoitorul trebuie s\u0103 fie împ\u0103cat cu sine<\/em><\/span><\/strong>. O piedic\u0103 în calea dobândirii p\u0103cii cu sine sunt compromisurile pe care omul le face în via\u0163a personal\u0103<\/strong>. Acestea trebuie s\u0103 dispar\u0103.<\/span> Ultima exigen\u0163\u0103 este împ\u0103carea cu natura,<\/strong><\/em> cu firea întreag\u0103 pe care omul trebuie s\u0103 o apere \u015fi s\u0103 o p\u0103streze potrivit rânduielii dumnezeie\u015fti.<\/p>\n \tUniversul necuvânt\u0103tor a fost dat omului ca acesta s\u0103 se foloseasc\u0103 de el cu dreapt\u0103 socoteal\u0103. S\u0103 foloseasc\u0103 omului nu numai trupe\u015fte, ci \u015fi duhovnice\u015fte. Natura ne ajut\u0103 s\u0103 ne men\u0163inem s\u0103n\u0103tatea \u015fi puterea trupului, dar ea are \u015fi ra\u0163iuni spirituale<\/strong>. De aceea, p\u0103rin\u0163ii mai spori\u0163i duhovnice\u015fte ajung la o cunoa\u015ftere spiritual\u0103 a naturii create. Abia atunci omul contempl\u0103 ra\u0163iunile crea\u0163iei \u015fi vede pe Dumnezeu în acestea, socotind natura ca pe un dar venit din partea Lui. Numai dac\u0103 omul se g\u0103se\u015fte în aceast\u0103 stare de desp\u0103timire se poate apuca de rug\u0103ciunea inimii<\/em>, n\u0103d\u0103jduind c\u0103 va avea rezultate.<\/strong><\/p>\n \t– Este obligatorie îndrumarea unui duhovnic în practica acestei rug\u0103ciuni?<\/em><\/p>\n \t– În m\u0103n\u0103stire exist\u0103 aceast\u0103 rânduial\u0103, ca monahul s\u0103 î\u015fi p\u0103zeasc\u0103 mintea pentru c\u0103 vr\u0103jma\u015ful strecoar\u0103 în minte gânduri rele, uciga\u015fe. Pentru a practica aceast\u0103 rug\u0103ciune este nevoie \u015fi de un îndrum\u0103tor, un om sporit, care poate sesiza în ce stadiu duhovnicesc se afl\u0103 încep\u0103torul pe calea rug\u0103ciunii, ce patimi mai lucreaz\u0103 înc\u0103 în sufletul practicantului, dac\u0103 vr\u0103jma\u015ful îl asalteaz\u0103 ispitindu-l, pentru c\u0103 la m\u0103n\u0103stire diavolul nu st\u0103 degeaba<\/span>.<\/strong><\/span> Pentru aceea, mentorul spiritual îl ajut\u0103 cu pova\u0163a care vine din experien\u0163a proprie \u015fi cu rug\u0103ciunea pe cel aflat la începutul drumului, punând rânduial\u0103 în sufletul novicelui, încercând eliberarea duhovniceasc\u0103 a ucenicului.<\/p>\n \t– Putem considera c\u0103 isihasmul este o neglijare a spiritului comunitar prin accentul pe care îl pune pe izolarea \u015fi retragerea în singur\u0103tate a omului, pe nevoin\u0163a particular\u0103 a acestuia?<\/em><\/p>\n \t \t– Spiritul isihast nu contravine duhului eclezial, sobornicesc, al Bisericii<\/strong>. Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 are într-adev\u0103r un aspect comunitar, dar \u015fi unul particular. Omul nu se mântuie\u015fte la gr\u0103mad\u0103.<\/strong> Fiecare cre\u015ftin trebuie sa se îngrijeasc\u0103 de via\u0163a personal\u0103. Asta nu exclude familia lui sau pe ceilal\u0163i oameni.<\/strong><\/span> Nu v\u0103d nici un conflict între cele dou\u0103.<\/p>\n \t– Crede\u0163i c\u0103 isihasmul, ca tradi\u0163ie de rug\u0103ciune ortodox\u0103, poate fi practicat \u015fi în lume? Se poate practica rug\u0103ciunea inimii în condi\u0163iile societ\u0103\u0163ii de ast\u0103zi?<\/strong> Po\u0163i fi în pace cu Dumnezeu, cu semenii \u015fi cu tine însu\u0163i \u015fi te poti desp\u0103timi în mijocul lumii în care tr\u0103im?<\/em><\/p>\n \t– La aceste întreb\u0103ri r\u0103spunsurile au fost destul de neclare. Au ap\u0103rut în zilele noastre diverse idei \u015fi exista chiar \u015fi o revist\u0103 pentru isihasm, în care se spune c\u0103 isihasmul este cea mai buna metod\u0103<\/strong> pentru lumea actual\u0103 de a fi în armonie cu universul. Se face o mare confuzie între isihasm \u015fi rug\u0103ciunea neîncetat\u0103. Isihasmul înseamn\u0103 pustnicie.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \tTermenul „isihia<\/em>“ provine din greac\u0103, înseamn\u0103 „lini\u015ftire“<\/em>, \u015fi se refer\u0103 la pacea pe care omul o ob\u0163ine fugind din lume. Sihastrul este acela care tr\u0103ie\u015fte în retragere total\u0103, în lini\u015fte din partea celor lume\u015fti. Cum se poate spune atunci c\u0103 isihasmul este cea mai bun\u0103 cale pentru oamenii afla\u0163i în lume atunci când numai pustnicul, aflat în singur\u0103tate, poate, cu mult\u0103 osteneal\u0103, s\u0103 ajung\u0103 la oarece sporiri duhovnice\u015fti?<\/strong><\/em><\/span> El tr\u0103ie\u015fte în ni\u015fte condi\u0163ii speciale. Fuga de lume \u015fi vie\u0163uirea aspr\u0103, în izolare, este proprie numai lui. Cum po\u0163i spune c\u0103 lumea aceasta împr\u0103\u015ftiat\u0103 poate fi un mediu propice pentru realizarea rug\u0103ciunii isihaste?<\/strong><\/em> Acest lucru e imposibil<\/span>. Sfântul Vasile cel Mare împreun\u0103 cu Sfântul Maxim M\u0103rturisitorul vorbesc despre rug\u0103ciunea neîncetat\u0103. Ei au tr\u0103it înainte de p\u0103rin\u0163ii isiha\u015fti pe care istoria Bisericii îi cunoa\u015fte mult mai târziu. Pe linia practic\u0103rii rug\u0103ciunii necontenite potrivit îndemnului apostolic, Sfântul Vasile explic\u0103 cum s\u0103 ne rug\u0103m f\u0103r\u0103 încetare. În Omiliile sale, el spune c\u0103 Dumnezeu nu a\u015fteapt\u0103 s\u0103-I cerem: „D\u0103-mi Doamne, cutare sau cutare…<\/em>“. Pentru c\u0103 Dumnezeu \u015ftie mai bine decât noi de ce avem nevoie. Noi s\u0103 facem cum spune Apostolul în alt\u0103 parte: „Ori de mânca\u0163i, ori de be\u0163i, ori altceva de face\u0163i, toate s\u0103 le face\u0163i spre slava lui Dumnezeu<\/em>“. F\u0103când astfel, cel aflat în lume poate ajunge la rug\u0103ciunea necontenit\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n \t \tSfântul Maxim M\u0103rturisitorul a fost întrebat odat\u0103 de un frate: „P\u0103rinte, cum te po\u0163i ruga necontenit, pentru c\u0103 zilnic trebuie s\u0103 munce\u015fti, s\u0103 te mi\u015fti încoace, încolo, \u015fi mintea se r\u0103spânde\u015fte la treburile pe care le faci?<\/em> Sfântul Maxim a r\u0103spuns ucenicului: „Dumnezeu nu porunce\u015fte omului lucruri care nu sunt posibile acestuia<\/em><\/strong>“.<\/p>\n \tApostolul Pavel propov\u0103duie\u015fte \u015fi el s\u0103vâr\u015firea rug\u0103ciunii necontenite. <\/span>Ob\u0163inerea acestei st\u0103ri de rug\u0103ciune permanent\u0103 se face prin dragoste, prin înfrânare, prin în\u0103l\u0163area min\u0163ii la Dumnezeu \u015fi cugetare duhovniceasc\u0103. Cine le are pe acestea, are rug\u0103ciune necontenit\u0103<\/span>.<\/strong> Aceste exigen\u0163e creeaz\u0103 în suflet o anumit\u0103 a\u015fezare, pentru c\u0103 prin dragoste e\u015fti în rela\u0163ii bune, în primul rând cu Dumnezeu \u015fi apoi cu întreaga lume. Cu Dumnezeu, mai întâi, pentru c\u0103 dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu este porunca evanghelic\u0103 cea mai mare. Prin înfrânare pui rânduial\u0103 în cele trupe\u015fti ale tale, pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 o disciplin\u0103, trupul nu ajut\u0103 la sporirea duhovniceasc\u0103. Prin cugetare duhovniceasc\u0103 mintea se ridic\u0103 la Creatorul ei \u015fi, f\u0103când asta, intr\u0103 în permanent\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Cel de sus.<\/strong> Aceasta este rug\u0103ciunea necontenit\u0103.<\/p>\n \tDup\u0103 cum spun Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, rug\u0103ciunea este în\u0103l\u0163area min\u0163ii spre Dumnezeu sau, cum afirm\u0103 Sfântul Ioan Damaschin, convorbirea omului cu Dumnezeu<\/em>. Analizând în modul cel mai simplu aceast\u0103 defini\u0163ie a rug\u0103ciunii, ne putem întreba ce înseamn\u0103 dialogul dintre noi \u015fi Dumnezeu? Este o convorbire între dou\u0103 persoane. Rug\u0103ciunea pe care o facem noi presupune aceast\u0103 prezen\u0163\u0103. Toate rug\u0103ciunile noastre sunt f\u0103cute la persoana a doua singular: „Împ\u0103rate Ceresc, Care pretutindeni e\u015fti….Vino \u015fi Te s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte întru noi<\/em>“. Deci ne adres\u0103m unei persoane care este de fa\u0163\u0103. „Tat\u0103l nostru, Care e\u015fti în ceruri, sfin\u0163easc\u0103-Se numele T\u0103u<\/em>… La fel \u015fi N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu: „Bucur\u0103-te cea plin\u0103 de har, Marie…<\/em>“. Nu zicem: „S\u0103 se bucure Fecioara<\/em>“. Sau sfin\u0163ilor: „Cuvioase p\u0103rinte, roag\u0103-te pentru noi“<\/em>. Adresan\u0163ii acestor rug\u0103ciuni sunt persoane prezente nou\u0103, chiar dac\u0103 în chip nev\u0103zut<\/strong>. A\u015fadar, toate rug\u0103ciunile pe care le rostim sunt întemeiate pe convingerea c\u0103 nu sunt adresate unor persoane absente, ci unora care ne aud, fiind de fa\u0163\u0103, de\u015fi noi în rug\u0103ciune nu vedem cu ochii trupului prezen\u0163a lor, care este una duhovniceasc\u0103.<\/strong><\/p>\n \t \tTo\u0163i Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ne îndrum\u0103 în aceast\u0103 privin\u0163\u0103: „Bag\u0103 de seam\u0103 când vorbe\u015fti cu Dumnezeu, s\u0103 fii cu sentimentul c\u0103 te afli în fa\u0163a Lui<\/em>“.<\/strong><\/span><\/p>\n \tCu atât mai mult atunci când te afli în fa\u0163a Împ\u0103ratului Ceresc, a lui Dumnezeu sau a sfin\u0163ilor nu po\u0163i sta nep\u0103s\u0103tor, nesim\u0163itor. Ceea ce îi spui lui Dumnezeu trebuie s\u0103 treac\u0103 mai înainte prin mintea \u015fi sufletul t\u0103u<\/strong>. O rug\u0103ciune, ca s\u0103 fie bine primit\u0103, trebuie f\u0103cut\u0103 cu în\u0163elegere \u015fi cu sim\u0163ire.<\/strong><\/span> Altfel, o rug\u0103ciune spus\u0103 numai cu buzele nu este rug\u0103ciune, ci p\u0103cat. Sfântul Simeon Noul Teolog vorbe\u015fte despre acest lucru când spune: „Este un mare p\u0103cat s\u0103 te rogi lui Dumnezeu cu nesim\u0163ire<\/strong><\/em>“. Aceasta este o batjocur\u0103. Mai bine s\u0103 nu te rogi deloc. Dac\u0103 nu te rogi, e\u015fti vinovat c\u0103 nu \u0163i-ai împlinit rug\u0103ciunea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, dar dac\u0103 faci rug\u0103ciunea ta cu nesim\u0163ire, cu nep\u0103sare, e\u015fti vinovat de nesocotirea lui Dumnezeu<\/strong><\/span>. Pentru obr\u0103znicia de a spune vorbe neîn\u0163elese, zise cu nep\u0103sare, Dumnezeu te va pedepsi.<\/p>\n \t \tUn pustnic a fost întrebat de un novice: „Cum este bine s\u0103 stea c\u0103lug\u0103rul în chilia sa?<\/em>“ R\u0103spunsul a fost : „Orice ar face \u015fi orice ar gândi s\u0103 aib\u0103 deplina convingere c\u0103 se afl\u0103 în fa\u0163a lui Dumnezeu<\/em>“. F\u0103r\u0103 acest gând nu te po\u0163i mântui. Pentru omul de rând sau c\u0103lug\u0103r, dac\u0103 nu exist\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 se g\u0103se\u015fte înaintea lui Dumnezeu în permanen\u0163\u0103, mântuirea r\u0103mâne departe.<\/strong><\/span> F\u0103r\u0103 aceasta, orice nevoin\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103, post, metanii, nu au valoare. Va s\u0103 zic\u0103 trebuie s\u0103 ai sentimentul prezen\u0163ei lui Dumnezeu totdeauna în mintea \u015fi inima ta.<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n \tAtunci când e\u015fti bântuit de patimi, \u015fi vr\u0103jma\u015ful î\u0163i aduce amintirea gândurilor p\u0103c\u0103toase, când omul tr\u0103ie\u015fte în dezm\u0103\u0163, când este în ceart\u0103 \u015fi vr\u0103jma\u015fie cu cineva, gândurile de ur\u0103 \u015fi de r\u0103zbunare nu îi vor da pace. Dac\u0103 omul face f\u0103r\u0103delegi, fur\u0103, bate sau s\u0103vâr\u015fe\u015fte alte r\u0103ut\u0103\u0163i este prins cu mintea lui la p\u0103cate \u015fi atunci nu are cum s\u0103 vad\u0103 pe Dumnezeu. Pentru el nu mai exist\u0103 prezen\u0163\u0103, nu mai exist\u0103 nimic.<\/p>\n \tPrima condi\u0163ie: desp\u0103timirea<\/strong><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/petronie_pelerini.jpg\" "\\"petronie_pelerini\\"")
{{all}}<\/p>\n \tRolul experien\u0163ei în practica isihast\u0103<\/strong><\/h3>\n
\t„Omul nu se mântuie\u015fte la gr\u0103mad\u0103“<\/strong><\/em><\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/13626.jpg.jpg\" "\\"13626.jpg\\"")
<\/strong><\/p>\n \tMetoda Sfântului Vasile cel Mare<\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/askitis61-218x300.jpg\" "\\"askitis6\\"")
Pentru a dobândi rug\u0103ciunea necontenit\u0103 trebuie s\u0103 facem astfel.<\/strong> S\u0103 zicem c\u0103 te-ai trezit din somn diminea\u0163a. Mintea ta s\u0103 înal\u0163e rug\u0103ciuni c\u0103tre Dumnezeu \u015fi s\u0103 spun\u0103: „Î\u0163i mul\u0163umesc, Doamne, c\u0103 mi-ai mai dat o zi<\/em>“. Pentru c\u0103 puteai s\u0103 mori. Este atâta lume care se culc\u0103 seara \u015fi nu se mai treze\u015fte a doua zi. Atunci când te speli pe fa\u0163\u0103, diminea\u0163a, s\u0103 zici: „Î\u0163i mul\u0163umesc, Doamne, c\u0103 mi-ai dat aceast\u0103 materie minunat\u0103, apa, care m\u0103 cur\u0103\u0163\u0103 \u015fi este bun\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor<\/em>“. Când te îmbraci cu haina ta, mintea s\u0103 înal\u0163e iar un gând c\u0103tre Dumnezeu: „Mul\u0163umesc, Doamne, pentru haina aceasta care îmi acoper\u0103 goliciunea trupului \u015fi m\u0103 ap\u0103r\u0103 de intemperii<\/em>“. \u015ei tot a\u015fa, în tot ceea ce faci, ai rug\u0103ciune necontenit\u0103. Acest mod de vie\u0163uire este realizabil pentru omul de rând<\/strong>.<\/span><\/p>\n \tRug\u0103ciunea – „convorbire între dou\u0103 persoane prezente una alteia<\/em>“<\/strong><\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/christians-praying-icon-220x300.jpg\" "\\"christians"){kind=icon}
<\/strong><\/span>În cazul acestui dialog în care o persoan\u0103 este prezent\u0103 alteia, este obligatoriu ca omul s\u0103 fie atent la persoana c\u0103reia i se adreseaz\u0103.<\/strong> Atunci când vorbe\u015fti cu cineva, e\u015fti atent la ceea ce spune el \u015fi r\u0103spunzi la mesajul pe care interlocutorul \u0163i-l transmite.<\/strong><\/span> Nu te gânde\u015fti la altceva, nu te ui\u0163i în alt\u0103 parte. A\u015fa trebuie sa fie \u015fi sim\u0163irea, starea sufleteasc\u0103 a celui ce se roag\u0103. Când te intereseaz\u0103 un lucru la cineva, când îl rogi pentru ceva, când îi ceri ceva sau îi poveste\u015fti un anumit lucru, tu ai o stare sufleteasc\u0103 deosebit\u0103, care se transmite \u015fi interlocutorului.<\/strong> Cu atât mai mult în cazul rug\u0103ciunii, care nu reprezint\u0103 dialogul cu un om oarecare, ci cu Dumnezeu, cu sfin\u0163ii Lui, cu Maica Domnului.<\/strong><\/p>\n \t„A crede c\u0103 isihasmul este bun pentru oricine reprezint\u0103 un gând incorect \u015fi nereal“<\/strong><\/em><\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/monaxos5-239x300.jpg\" "\\"monaxos5\\"")
<\/strong><\/span><\/span>Revenind la ceea ce a spus Sfântul Vasile, metoda propus\u0103 de el este practic\u0103 \u015fi posibil\u0103 pentru lumea de azi. Deci a spune c\u0103 isihasmul este o metod\u0103 care poate fi folosit\u0103 de lumea de azi este un lucru gre\u015fit. Rug\u0103ciunea necontenit\u0103 \u015fi rug\u0103ciunea isihast\u0103 nu sunt totuna.<\/strong><\/span> Felul în care pustnicul realizeaz\u0103 rug\u0103ciunea necontenit\u0103 nu e potrivit pentru cre\u015ftinul care se afl\u0103 în lume. Dac\u0103 ar fi fost posibil acest lucru, atunci ar fi fost mare minune, s-ar fi coborât isihasmul în societate. A crede c\u0103 isihasmul este bun pentru oricine reprezint\u0103 un gând incorect \u015fi nereal.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \tRug\u0103ciunea neîncetat\u0103 a unei \u0163\u0103r\u0103nci<\/strong><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/taranca-leganand-un-copilas-219x300.jpg\" "\\"taranca-leganand-un-copilas\\"")
<\/em><\/strong>Un exemplu de astfel de prezen\u0163\u0103 l-a dat ca pild\u0103 ![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Petroniu2.jpg\" "\\"Petroniu2\\"")
<\/p>\n