{"id":41,"date":"2011-09-01T12:51:00","date_gmt":"2011-09-01T12:51:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=41"},"modified":"2023-03-07T06:56:17","modified_gmt":"2023-03-07T06:56:17","slug":"cristian-negrea-romani-sau-valahi-o-dezbatere-steril","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=41","title":{"rendered":"Rom\u00e2ni sau valahi, o dezbatere steril\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n
\n
E suficient\u0103 o scurtr\u0103 privire \u00een istoria noastr\u0103 \u0219i a regiunii \u00een care tr\u0103im pentru a \u00een\u021belege un adev\u0103r pe care mul\u021bi rom\u00e2ni prefer\u0103 s\u0103-l ignore. Anume c\u0103 vecinii no\u0219tri cu care ne-a procopsit istoria \u0219i migra\u021biile popoarelor nu ne-au \u00eenghi\u021bit niciodat\u0103, ei f\u0103c\u00e2nd tot ce le st\u0103tea \u00een putin\u021b\u0103 pentru a sc\u0103pa de noi. Au \u00eencercat prin toate mijloacele, inclusiv militare, istoria noastr\u0103 fiind doar un \u0219ir continuu de lupte \u0219i eforturi pentru a ne p\u0103stra limba \u0219i neamul. Iar vecinii no\u0219tri, cu excep\u021bia unor scurte perioade \u00een care i-am avut alia\u021bi de conjunctur\u0103 pe unii sau pe al\u021bii, nu au \u00eencetat s\u0103 nege existen\u021ba noastr\u0103 \u0219i implicit dreptul nostru istoric de a st\u0103p\u00e2ni ceea ce ne apar\u021bine pe drept, p\u0103m\u00e2ntul \u00een care ne-am format, am crescut ca neam \u0219i ne-am afirmat identitatea na\u021bional\u0103. \u00cenconjura\u021bi din toate p\u0103r\u021bile, o insul\u0103 latin\u0103 \u00eentr-o mare slav\u0103 \u0219i turanic\u0103, aceast\u0103 romaninate s-a tot mic\u0219orat sub presiuni \u0219i lovituri p\u00e2n\u0103 a ajuns ceea pe care o cunoa\u0219tem ast\u0103zi. Nu era de ajuns, trebuia ca \u0219i rom\u00e2nii ajun\u0219i \u00een teritoriile statelor vecine s\u0103 fie dezna\u021bionaliza\u021bi \u0219i asimila\u021bi, prin for\u021b\u0103 \u0219i persuasiune sau prin alte mijloace mai subtile. Aceste mijloace de for\u021b\u0103 combinate cu cele subtile au fost \u0219i sunt utilizate concomitent, local \u0219i regional, chiar \u00eencerc\u00e2ndu-se influen\u021barea rom\u00e2nilor care tr\u0103iesc \u00een interiorul grani\u021belor proprii.<\/div>\n
Mistificarea istoriei este la rang de cinste \u00een panoplia mijloacelor folosite, \u0219i este cu at\u00e2t mai eficient\u0103 cu c\u00e2t nici rom\u00e2nii \u00een general nu par s\u0103 aib\u0103 apeten\u021b\u0103 pentru aflarea adev\u0103rului. \u201c<\/span>Min\u021bi\u021bi, min\u021bi\u021bi, ceva tot va r\u0103m\u00e2ne!\u201d <\/span>spunea Gobbels pun\u00e2nd bazele dezinform\u0103rii moderne, slogan preluat cu entuziasm \u0219i de antirom\u00e2nii de ast\u0103zi. Trist este c\u0103 ace\u0219tia \u00ee\u0219i g\u0103sesc cu u\u0219urin\u021b\u0103 cozi de topor care s\u0103 le sus\u021bin\u0103 cu entuziasm teoriile chiar \u0219i \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor. Prea pu\u021bine sunt vocile care se ridic\u0103 \u0219i combat aceste teorii nega\u021bioniste, \u00eencep\u00e2nd cu cea a lui Roesler \u0219i continu\u00e2nd cu o sumedenie de ipoteze \u0219i idei din ziua de ast\u0103zi.<\/div>\n
Iar una din teoriile la mod\u0103, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 altele merg mai greu \u0219i nu produc efectele scontate pe moment, este cea a dezbin\u0103rii neamului rom\u00e2nesc. Teorii coform c\u0103rora rom\u00e2nii, moldovenii, vlahii, poate \u00een cur\u00e2nd \u0219i ardelenii sau oltenii, sunt popoare dferite \u0219i c\u0103 nu au nici \u00een clin sau \u00een m\u00e2nec\u0103 unii cu al\u021bii, mai deosebi\u021bi dec\u00e2t rom\u00e2nii fa\u021b\u0103 de papua\u0219i.<\/div>\n
Despre teoriile moldovenismului am tot auzit, mai cu seam\u0103 \u00een ultima vreme, de c\u00e2nd Republica Moldova s-a cam \u00eendreptat \u0219ov\u0103ielnic spre UE, \u0219i vom mai auzi, \u201ddivide et impera\u201d \u0219i-a dovedit eficien\u021ba \u00een decursul istoriei mondiale. Nu doar \u00een Basarabia, ci \u0219i \u00een Ucraina, unde rom\u00e2ni nu exist\u0103, ci doar moldoveni. Minorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, de fapt moldovene\u0219ti, li s-au redus orele de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, de fapt moldoveneasc\u0103, ajung\u00e2nd la doar dou\u0103 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Vorbeam cu un elev din Noua Suli\u021b\u0103, din Bucovina r\u0103mas\u0103 Ucrainei, \u0219i \u00eemi descria cu am\u0103nunte situa\u021bia. Mi-a povestit de surpriza sa \u00een momentul \u00een care a f\u0103cut primele lec\u021bii de istorie \u00een Rom\u00e2nia, despre \u0219ocul avut la \u00een\u021belegerea logic\u0103 \u0219i clar\u0103 a adev\u0103rului dup\u0103 ce ani de zile \u00eenv\u0103\u021base la \u0219coala ucrainean\u0103 despre cum rom\u00e2nii au tot \u00eencercat s\u0103 ia teritorii ucrainene \u0219i ruse\u0219ti care nu le apar\u021bineau. La cetatea Hotin, ghidul ucrainean \u00ee\u021bi explic\u0103 despre acest monument de art\u0103 slav\u0103 (!) ridicat pentru ap\u0103rarea p\u0103m\u00e2nturilor slave. Dar la \u00eentrebarea de ce cetatea a fost ridicat\u0103 pe malul drept, al a\u0219a-zi\u0219ilor atacatori, nu \u0219tie s\u0103-\u021bi r\u0103spund\u0103.<\/div>\n
Iar despre deosebirile inventate \u00eentre vlahi \u0219i rom\u00e2ni, acestea au fost speculate mai ales de c\u0103tre s\u00e2rbi \u0219i bulgari \u00een \u00eencercarea reu\u0219it\u0103 de divizare a minorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de pe teritoriile lor. Dar s\u0103 vedem ce sunt vlahii, conform Wikipedia.<\/div>\n
Originea numelui este legat\u0103 de lingvistica <\/em>germanic\u0103<\/em><\/a>: aceea\u0219i origine duce la cuvintele „welsh” \u0219i „wallon” \u00een alte p\u0103r\u021bi ale <\/em>Europei<\/em><\/a> pentru popula\u021biile locale considerate romanice. <\/em>Popoarele slave<\/em><\/a> au preluat cuv\u00e2ntul, folosind ini\u021bial numele de valahi<\/strong> \u00een general \u00een leg\u0103tur\u0103 cu toate <\/em>popoarele romanice<\/em><\/a> deci \u0219i pentru locuitorii teritoriului ev-medieval rom\u00e2nesc.. Mai t\u00e2rziu, forma cuv\u00e2ntului s-a nuan\u021bat, oarecum schimbat \u00een func\u021bie de utilizatori. De exemplu, <\/em>Italia<\/em><\/a> \u00een <\/em>limba polonez\u0103<\/em><\/a> este numit\u0103 „W\u0142ochy”, iar in <\/em>limba maghiara<\/em><\/a> „olasz” sunt italienii, iar „ol\u00e1h” sunt rom\u00e2nii. Termenul valahi<\/strong> era un <\/em>exonim<\/em><\/a>, deci folosit numai „\u00een afar\u0103”, \u00een timp ce respectivii (valahii \u00eentre ei) foloseau diferite cuvinte provenite din „romanus” pentru a se numi pe ei \u00een\u0219i\u0219i: „<\/em>rom\u00e2ni<\/em><\/a>” „<\/em>rum\u00e2ni<\/em><\/a>„, „rum\u00e2ri”, „<\/em>arm\u00e2ni<\/em><\/a>„, „arum\u00e2ni”, \u0219.a.m.d. \u00cen acest context este demn de men\u021bionat, c\u0103 \u00een greaca Imperiului Bizantin (<\/em>Imperiul Roman de Est<\/em><\/a>) valahii erau denumi\u021bi deseori [„romanoi”]], ca fiind vorbitori de limb\u0103 romanic\u0103 (latin\u0103).<\/em><\/div>\n
\u00cen documentele istorice europene din <\/em>Evul Mediu<\/em><\/a> termenul apare sub diferite forme: Walachen (germ.), valaques (fr.), vlachs sau wallachians (engl.), velascos (sp.), velaci sau valacchi (ital.), volohi sau vlohi (rus., pol.), vlasi (serb., bulg.), ol\u00e1hok sau vlachok (magh.), vlahoi (neogr.), iflaklar (turc.) \u0219i variante (moshovlahi, ku\u021bovlahi, dicieni, mavrovlahi sau morlahi…).\u201d<\/em><\/div>\n
\u201eNumele de Valah<\/strong> are aceea\u0219i etimologie ca \u0219i numele de <\/em>Wales<\/em><\/a> (\u00een <\/em>Marea Britanie<\/em><\/a>), Walcheren (\u00een <\/em>Olanda<\/em><\/a>), <\/em>Valonia<\/em><\/a> (\u00een <\/em>Belgia<\/em><\/a>) \u0219i numeroasele toponime de tip „Welch”, „Walsch”, „Walchen” \u00een\u0219iruite de-a lungul vechii limite dintre arealul <\/em>limbilor germanice<\/em><\/a> \u0219i cel al <\/em>limbilor romanice<\/em><\/a>, \u00een <\/em>Alpi<\/em><\/a>. Este vorba de cuv\u00e2ntul germanic walah<\/strong> sau walh<\/strong>, \u00eensemn\u00e2nd „str\u0103in”, „ne-german”, \u0219i care, la r\u00e2ndul lui, provine din numele poporului <\/em>celtic<\/em><\/a> al Volcilor<\/strong> (Volcae \u00een latin\u0103), \u00eent\u00e2lnit de germanicii <\/em>teutoni<\/em><\/a> \u00een decursul campaniilor lor de jaf \u0219i prad\u0103 \u00een <\/em>Galia<\/em><\/a>, \u00een anii 110-100 \u00ee.e.n. Migra\u021bia ulterioar\u0103 a triburilor germanice \u00een Europa, \u00een secolele III – IV, \u00een contact cu <\/em>slavii<\/em><\/a> \u0219i cu celelate popoare migratoare, a r\u0103sp\u00e2ndit acest etnonim de walah<\/strong> \u00een Europa central\u0103 \u0219i oriental\u0103 (pentru popula\u021biile romanice). Trec\u00e2nd \u00een alte limbi, walah<\/strong> a luat diferite forme : vlah, vlahos, vlas, voloh, wloh, olah, iflak… trec\u00e2nd ulterior \u0219i \u00een limbile occidentale : valacchi, velaci, valaques, valacos, wallachians.<\/em><\/div>\n
Valahii<\/strong> sud-dun\u0103reni de azi sunt urma\u0219ii <\/em>tracilor<\/em><\/a> romaniza\u021bi \u0219i a romanilor antici veni\u021bi aici \u0219i r\u0103ma\u0219i (ca \u0219i \u00een Dacia). De\u0219i, oficial, sunt recunoscu\u021bi ca minorit\u0103ti na\u021bionale \u00een statele unde sunt prezen\u021bi (<\/em>Albania<\/em><\/a>, <\/em>Bulgaria<\/em><\/a>, <\/em>Grecia<\/em><\/a>, <\/em>Macedonia<\/em><\/a> \u0219i <\/em>Serbia<\/em><\/a>), num\u0103rul lor este sistematic minorat \u00een recens\u0103m\u00e2nte (par\u021bial fiindc\u0103 multe persoane nu doresc s\u0103 se afirme ca fiind minoritare), nu sunt \u0219coli\u021bi \u00een limba matern\u0103 \u0219i sunt supu\u0219i unui proces de asimilare, iar \u00een Rom\u00e2nia sunt pur \u0219i simplu socoti\u021bi Rom\u00e2ni<\/strong> de\u0219i popula\u021bia local\u0103 \u00eei deosebe\u0219te prin porecla de „Machedoni” (cuv\u00e2nt care nu trebuie confundat cu „<\/em>Macedoneni<\/em><\/a>„: locuitorii republicii Macedonia sau a regiunii Macedonia din Grecia).\u201d<\/em><\/div>\n

\u0218i totu\u0219i, diversiunea func\u021bioneaz\u0103, chiar \u0219i ast\u0103zi \u00een Serbia exist\u00e2nd dou\u0103 minorit\u0103\u021bi a\u0219a-zis distincte, rom\u00e2nii \u0219i vlahii, \u0219i chiar membrii acestora nu sunt prea con\u0219tien\u021bi c\u0103 sunt acela\u0219i lucru, rod al \u00eendelungatei propagande de dezbinare. Acest tip de propagand\u0103 a fost activ\u0103 inclusiv \u00een perioada comunist\u0103, \u00een timpul regimului lui Tito, dar \u0219i de mai devreme, cum demonstreaz\u0103 \u0219i acest articol preluat din ziarul \u201c<\/span>Plaiuri n\u0103s\u0103udene\u201d al refugia\u021bilor n\u0103s\u0103udeni din perioada ocup\u0103rii Ardealului de Nord de c\u0103tre unguri (1941 \u2013 1944), articol scris de I.V. Spiridon \u0219i intitulat Wallach:<\/p>\n

de I. V. Spiridon \u2013 Plaiuri Nas\u0103udene<\/em><\/p>\n

Povestea un prieten c\u0103 \u00een trecut un cet\u0103\u0163ean foarte bogat cu punga \u015fi nu tot at\u00e2t cu duhul, jertfise pe altarul propagandei pentru un anume partid o sum\u0103 at\u00e2t de serioas\u0103, \u00eenc\u00e2t dup\u0103 ce partidul c\u00e2\u015ftigase \u00een alegeri a trebuit s\u0103 fie \u015fi el luat \u00een serios. A fost deci numit membru \u00een consiliul comunal. Comuna: un ora\u015f destul de poluat. Totul ar fi r\u0103mas normal, pentru vremuri \u015fi locuri, dac\u0103 cet\u0103\u0163eanul nu ar fi avut p\u0103reri, care ar fi venit \u00een conflict cu ale altui membru al consiliului. La una din \u015fedin\u0163e conflictul a crescut \u00een propor\u0163ii, \u015fi un profesor, care nu \u00eel prea putea accepta, \u00eei arunc\u0103 enervat epitetul: incultule! Cet\u0103\u0163eanul sare ca ars:<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 anecdot\u0103 mi-a venit \u00een minte zilele trecute c\u00e2nd r\u0103sfoiam un dic\u0163ionar. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor am dat peste cuv\u00e2ntul \u201ewalachians\u201d, sub care \u00een\u0163elegeau englezii pe rom\u00e2ni, mai ales pe cei din Oltenia \u015fi Muntenia. Nu numai englezii se numesc astfel. Germanii, spre exemplu, \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201dWallachen\u201d, italienii \u201d valacchi\u201d, francezii \u201evalaques\u201d , grecii \u201evlahos\u201d, polonii \u201evolosin\u201d \u015fi vecinii no\u015ftri \u201eolah\u201d. R\u0103d\u0103cina din care deriv\u0103 toate acestea este vechiul cuv\u00e2nt german \u201eWallach\u201d, sub care se \u00een\u0163elegeau romanii. Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea imperiului roman de r\u0103s\u0103rit, cuv\u00e2ntul a continuat s\u0103 circule cu aceea\u015fi sfer\u0103 larg\u0103, cuprinz\u00e2nd \u00een interiorul ei pe toate neamurile n\u0103scute din coapsa Romei. Cu timpul sfera aceasta s-a restr\u00e2ns tot mai mult, p\u00e2n\u0103 ce, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul Evului Mediu, \u015fi \u00eenceputul celui Modern, am r\u0103mas singurii care mai eram numi\u0163i astfel. <\/em><\/div>\n
Cari sunt motivele pentru care nou\u0103 ni s-a aplicat mai mult\u0103 vreme aceast\u0103 veche expresie german\u0103? <\/em><\/div>\n
\u00cen primul r\u00e2nd probabil c\u0103 la popoarele latine din Occident \u00eent\u00e2lnim ca o categorie stilistic\u0103 dominant\u0103 individualismul, \u00een vreme ce la noi domin\u0103 categoria organicului. Ca \u015fi noi, aceste popoare au fost mult\u0103 vreme dezbinate, dar spre deosebire de noi, din cauza domin\u0103rii acestei categorii stilistice, individualismul, p\u0103r\u0163ile s-au afirmat la ele mai vehement ca una potrivnic\u0103 celeilalte. S\u0103 ne g\u00e2ndim la Fran\u0163a, la Spania \u015fi mai ales la Italia Evului Mediu: at\u00e2tea principate, ducate \u015fi comitate nu numai independente, ci \u015fi permanent \u00een conflict unele cu altele din acela\u015fi neam, afirm\u00e2ndu-\u015fi fiecare individualitatea at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t f\u0103cea imposibil\u0103 r\u0103m\u00e2nerea lor \u015fi pe mai departe sub acoperi\u015ful cuprinz\u0103tor al acestei expresii. Din acest motiv nu numai c\u0103 a disp\u0103rut expresia \u201ewallach\u201d, dar a fost periclitat\u0103 chiar \u015fi existen\u0163a cuvintelor \u201efrancez\u201d, \u201espaniol\u201d, \u015fi \u201eitalian\u201d. Se vorbea – amintim cazul italienilor – despre milanez, vene\u0163ian sau genovez. La noi domnitorii din Muntenia \u015fi Moldova n-au purtat niciodat\u0103 vreun r\u0103zboi cu rom\u00eenii din Ardeal, numai cu st\u0103p\u00eenitorii acestei p\u0103r\u0163i a \u0163\u0103rii noastre, streini de neamul nostru. \u00centre ei domni ai Munteniei \u015fi ai Moldovei s-au b\u0103tut, dar trebuie amintit aici c\u0103, pe de o parte \u00een dosul acestor lupte se manifesta o voin\u0163\u0103 de unire, chiar cu for\u0163a, iar pe de alta c\u0103 niciodat\u0103 cu ocazia unor astfel de lupte nu s-a uitat c\u0103 ele se dau \u00eentre fra\u0163i. Categoria organicului \u015fi-a spus \u015fi aici cuv\u00e2ntul. <\/em><\/div>\n
Un alt motiv pentru care la noi s-a p\u0103strat \u015fi ni s-a aplicat mai mult\u0103 vreme vechea expresie german\u0103 \u201eWallach\u201d este calitatea con\u015ftiin\u0163ei originii noastre latine. La noi aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a fost mai puternic\u0103 dec\u00e2t la popoarele de origine latin\u0103 ale Occidentului \u015fi aceasta pentru c\u0103 la noi ea nu a avut un caracter static, ci unul dinamic. S\u0103 analiz\u0103m acum tot numai pe scurt, spa\u0163iul nepermi\u0163\u00e2ndu-ne altfel, cauzele pentru cari con\u015ftiin\u0163a originii noastre latine a avut, spre deosebire de popoarele latine din Occident, acest caracter, dinamic. \u00cen primul r\u00e2nd la noi p\u0103r\u0163ile nefiind \u00een conflict, at\u00e2t de vehement unele cu altele, con\u015ftiin\u0163a \u00eentregului, cu origine comun\u0103, n-a fost pe aceast\u0103 cale tulburat\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie am fi putut avea o con\u015ftiin\u0163\u0103 a originii noastre latine mai puternic\u0103 dec\u00e2t popoarele latine din Occident, dar tot cu un caracter static. A ac\u0163ionat \u00eentotdeauna \u015fi un factor de natur\u0103 oarecum geografic\u0103: pozi\u0163ia noastr\u0103, izola\u0163i \u00een mijlocul unei popula\u0163ii de origine nelatin\u0103. Faptul c\u0103 cu aceste popoare nelatine am avut \u00eentotdeauna, ca suflet, nu ca pacte, altfel de raporturi dec\u00e2t de prietenie ne-a fost din acest punct de vedere foarte util: raporturilor de acest fel trebuie s\u0103 le mul\u0163umim con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 treaz\u0103, dinamic\u0103.<\/em><\/div>\n
At\u00e2t de treaz\u0103 \u015fi de dinamic\u0103 \u00eenc\u00e2t ea a devenit din scut suli\u0163\u0103. Expresia cu r\u0103d\u0103cini at\u00e2t de vechi \u015fi sens de nobil blazon nu poate, pentru o minte normal constituit\u0103, s\u0103 \u00eembrace sensul pe care al vrea s\u0103 i-l dea \u00eentov\u0103r\u0103\u015find-o cu un adjectiv care denot\u0103 numai neputincioas\u0103 ur\u0103, cei care nu se pot m\u00e2ndri cu o astfel de origin\u0103, certificatul lor de origine etnic\u0103, fiind pierdut undeva pe drumul de departe \u015fi p\u00e2n\u0103 aici. \u00centov\u0103r\u0103\u015firea ei cu adjectivul nepomenit poate numai s\u0103 arate c\u0103 precum \u00eentre indivizi \u015fi \u00eentre popoare anecdota prietenului meu poate s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103.\u201d<\/em><\/div>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/09\/romani-sau-valahi-o-dezbatere-sterila.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E suficient\u0103 o scurtr\u0103 privire \u00een istoria noastr\u0103 \u0219i a regiunii \u00een care tr\u0103im pentru a \u00een\u021belege un adev\u0103r pe care mul\u021bi rom\u00e2ni prefer\u0103 s\u0103-l ignore. Anume c\u0103 vecinii no\u0219tri cu care ne-a procopsit istoria \u0219i migra\u021biile popoarelor nu ne-au \u00eenghi\u021bit niciodat\u0103, ei f\u0103c\u00e2nd tot ce le st\u0103tea \u00een putin\u021b\u0103 pentru a sc\u0103pa de noi. Au \u00eencercat prin toate mijloacele, inclusiv militare, istoria noastr\u0103 fiind doar un \u0219ir continuu de lupte \u0219i eforturi pentru a ne p\u0103stra limba \u0219i neamul. Iar vecinii no\u0219tri, cu excep\u021bia unor scurte perioade \u00een care i-am avut alia\u021bi de conjunctur\u0103 pe unii sau pe al\u021bii,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":39,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[54,55],"class_list":["post-41","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-romani","tag-vlahi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/41","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=41"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/41\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8456,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/41\/revisions\/8456"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/39"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=41"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=41"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=41"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}