{"id":418,"date":"2011-12-29T18:26:00","date_gmt":"2011-12-29T18:26:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=418"},"modified":"2011-12-29T18:26:00","modified_gmt":"2011-12-29T18:26:00","slug":"cristian-negrea-zdrobiti-si-uitati-romanii-transnistreni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=418","title":{"rendered":"Cristian Negrea: Zdrobi\u0163i \u015fi uita\u0163i, rom\u00e2nii transnistreni"},"content":{"rendered":"
<\/a><\/div>\n
\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n<\/p><\/div>\n
MOTTO<\/b>:<\/div>\n
\u201cCui ne l\u0103sa\u0163i pe noi, moldovenii? De ce suntem rup\u0163i din coasta Moldovei \u015fi tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului? Fra\u0163ii no\u015ftri! Nu ne l\u0103sa\u0163i, nu ne lep\u0103da\u0163i \u015fi nu ne uita\u0163i! \u015ei dac\u0103 ne ve\u0163i uita, noi malul Nistrului \u00eel vom s\u0103pa \u015fi vom \u00eendrepta apa pe dincolo de p\u0103m\u00e2ntul nostru!\u201d<\/i><\/div>\n
Toma Jalb\u0103,<\/div>\n
reprezentant al rom\u00e2nilor transnistreni la<\/div>\n
Congresul osta\u015filor moldoveni<\/div>\n
din octombrie 1917<\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
Cred c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een care se pune tot mai mult pe plan diplomatic problema rezolv\u0103rii situa\u0163iei Transnistriei, respectiv f\u00e2\u015fia de teren parte a Republicii Moldova \u00een st\u00e2nga Nistrului care formeaz\u0103 ast\u0103zi Republica Nistrean\u0103, nerecunoscut\u0103 de nimeni, sc\u0103pat\u0103 de sub controlul Chi\u015fin\u0103ului \u015fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de Rusia, ar trebui cunoscut\u0103 la noi \u015fi situa\u0163ia rom\u00e2nilor transnistreni, redu\u015fi acum cu mult ca \u015fi num\u0103r fa\u0163\u0103 de ceea ce reprezentau odat\u0103. Astfel am putea s\u0103 ne aplec\u0103m cu mai mult\u0103 aten\u0163ie asupra transnistrenilor \u015fi asupra d\u0103inuirii istorice a rom\u00e2nilor \u00een zone la est de Nistru mult mai vaste dec\u00e2t teritoriul actual \u00een disput\u0103. Inclusiv faptul c\u0103 rom\u00e2nii (numi\u0163i moldoveni) din actuala regiune nistrean\u0103 sunt \u00een superioritate relativ\u0103 (40%) fa\u0163\u0103 de ru\u015fi \u015fi ucraineni (aproximativ 30% fiecare) spune multe despre caracterul etnic al acestei regiuni, \u00een care cea mai numeroas\u0103 popula\u0163ie continu\u0103 s\u0103 fie cea rom\u00e2neasc\u0103. Ba mai mult, acest fapt arunc\u0103 o lumin\u0103 \u015fi asupra caracterului etnic de baz\u0103, valabil cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, al regiunii mai extinse de la st\u00e2nga Nistrului, adev\u0103rata Transnistrie, care se \u00eentinde \u00eentre Nistru \u015fi Bug. La aceste considera\u0163ii putem ad\u0103uga faptul c\u0103 din actuala Transnistrie din Republica Moldova, procentul de 30% c\u00e2t \u00eel ocup\u0103 \u00een prezent elementul etnic rus este unul cu totul artificial, format din conducerea politic\u0103, Armata a XIV-a rus\u0103 cu familiile, pensionarii din armata ro\u015fie \u015fi alte elemente c\u0103z\u0103ce\u015fti stabilite pentru paza \u015fi protec\u0163ia regimului comunist ce conduce la Tiraspol.<\/div>\n
 <\/div>\n
Rom\u00e2nii transnistreni, scurt\u0103 retrospectiv\u0103 istoric\u0103<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Nu inten\u0163ionez s\u0103 fac o prea lung\u0103 incursiune \u00een istoria regiunii, ci doar s\u0103 amintesc unele repere importante, care demonstreaz\u0103 clar caracterul etnic rom\u00e2nesc ini\u0163ial al regiunii.<\/div>\n
Regiunea dintre Nistru \u015fi Bug, poate \u015fi unele por\u0163iuni dincolo de Bug, c\u0103tre Nipru, a f\u0103cut parte din imperiul dac al lui Burebista, la fel ca \u015fi alte \u00eentinse regiuni din Balcani sau C\u00e2mpia Panonic\u0103, la sud \u015fi la vest, precum \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Carpa\u0163ii P\u0103duro\u015fi, la nord. Dup\u0103 cucerirea \u015fi retragerea romanilor din Dacia, popula\u0163ia daco-roman\u0103 era predominant\u0103 \u00een regiunile mai sus men\u0163ionate, valurile migratoare venind \u015fi trec\u00e2nd, dar popula\u0163ia de baz\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe loc, deplas\u00e2ndu-se doar cei cu turmele, prin transhuman\u0163\u0103.<\/div>\n
Primii vlahi la est de Carpa\u0163i sunt pomeni\u0163i \u00eenc\u0103 din secolul IX, \u00een t\u0103bli\u0163ele runice de pe insula Gotland, \u015fi s-ar putea s\u0103 fie vorba chiar de rom\u00e2ni de la est de Nistru, deoarece drumurile vikingilor \u201ede la varegi la greci\u201d treceau de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103 pe Volga, Nipru, Bug, Nistru \u015fi posibil Prut. Dar pomeniri sigure ale rom\u00e2nilor transnistreni apar \u00een jurul anilor 1150 \u00een cronicile slave \u015fi bizantine, care \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 \u00eentre secolele IX \u015fi XIII. Numi\u0163i bolohoveni, ace\u015ftia st\u0103p\u00e2neau p\u0103r\u0163i din provinciile Podolia, Vol\u00e2nia, Kiev \u015fi partea nordic\u0103 a Basarabiei, pe c\u00e2nd partea sudic\u0103 a Basarabiei \u015fi zona transnistrean\u0103 limitrof\u0103 era sub st\u0103p\u00e2nirea vlahilor numi\u0163i brodnici. Brodnicii, sub conducerea voievodului Plosc\u00e2nea, particip\u0103 la b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka (1223), unde mongolii \u00eei strivesc pe ru\u015fi, brodnicii lupt\u00e2nd \u00een aripa st\u00e2ng\u0103 al\u0103turi de mongolii condu\u015fi de Tsukir Han \u015fi Teshi Han. Rezultatul acestei b\u0103t\u0103lii este intrarea ru\u015filor sub vasalitatea mongol\u0103 pentru mai bine de trei sute de ani. Bolohovenii, pentru a putea rezista presiunii Kievului, se aliaz\u0103 cu Batu Han, hanul t\u0103tar din Crimeea. Unul dintre cnezii ru\u015fi \u00eenvin\u015fi la Kalka, Daniil, cneazul Kievului \u015fi el sub suzeranitatea t\u0103tar\u0103, profit\u00e2nd de invazia mongol\u0103 din 1241 \u00een Ungaria la a lui Batu Han, atac\u0103 \u015fi distruge unitatea politic\u0103 a cnezatului bolohovenilor. Ulterior, cronicile nu-i mai men\u0163ioneaz\u0103 pe brodnici \u015fi bolohoveni, ci doar pe vlahi sau valahi, care este similar cu rom\u00e2nii (vezi <\/a>Rom\u00e2ni sau valahi, o dezbatere steril\u0103). Aceste cronici \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 pe ace\u015ftia pe ambele maluri ale Nistrului, apar p\u00e2n\u0103 la Bug \u015fi chiar dincolo de el, a\u015fa cum ne pot dovedi denumiri geografice \u015fi chiar multe sate r\u0103mase ca prin minune rom\u00e2ne\u015fti \u00een ciuda eforturilor de dezna\u0163ionalizare \u015fi exterminare, a\u015fa cum arat\u0103 \u015fi Vasile \u015eoimaru \u00een cartea sa Rom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei.<\/div>\n
Acest vajnic c\u0103ut\u0103tor face parte din tradi\u0163ia altor cercet\u0103tori ai vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de la est de Nistru, \u00eencep\u00e2nd cu Teodor Burada, folclorist rom\u00e2n ce a c\u0103l\u0103torit mult \u00een a Transnistria \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, culeg\u00e2nd folclor \u015fi identific\u00e2nd multe sate rom\u00e2ne\u015fti inclusiv pe valea Bugului, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 \u00een cele dou\u0103 lucr\u0103ri ale sale O c\u0103l\u0103torie \u00een satele Moldovene\u015fti din gubernia Cherson (1882) \u015fi O c\u0103l\u0103torie la Rom\u00e2nii din gubernia Kamenitz-Podolsk (1884), l\u0103s\u00e2nd o mul\u0163ime de observa\u0163ii asupra obiceiurilor, portului, limbii acestora, remarc\u00e2nd unitatea sufleteasc\u0103 a acestora cu rom\u00e2nii basarabeni, transilv\u0103neni sau din Rom\u00e2nia. \u00cen 1942 apare monumentala lucrare a sociologului rom\u00e2n Anton Golopen\u0163ia, Rom\u00e2nii de la est de Bug, motiv pentru care acesta este ucis \u00een \u00eenchisoare de comuni\u015fti (1951).<\/div>\n
Sursele documentare medievale sunt \u00een general s\u0103race despre regiunea transnistrean\u0103, totu\u015fi, g\u0103sim suficiente documente care s\u0103 ateste permanen\u0163a rom\u00e2nilor transnistreni, dar \u015fi st\u0103p\u00e2nirea lor peste por\u0163iuni destul de mari la est de Nistru. Ion Vod\u0103 cel Cumplit vorbe\u015fte de \u0163ara Moldovei de dincolo de Nistru \u015fi, de exemplu, la 10 mai 1574, d\u0103 un hristov prin care \u00eel \u00eempropriet\u0103rea pe Ion Golia, marele logof\u0103t al Moldovei, cu mo\u015fii dincolo de Nistru, la gura Iahurlucului \u015fi mai sus de Orhei, la capul Pe\u015fterei, inclusiv loc de patru mori. Ori, acest lucru nu putea fi realizat dec\u00e2t dac\u0103 domnul moldovean chiar st\u0103p\u00e2nea acele locuri. Mai departe, sunt numeroase documente ulterioare care confirm\u0103 st\u0103p\u00e2nirea \u0163inuturilor de pe peste Nistru. Tot a\u015fa, la 4 august 1588, Petru Voievod confirm\u0103 printr-un hristov \u00eemp\u0103r\u0163irea mo\u015fiilor \u00eentre jup\u00e2neasa lui Golia \u015fi a lui Eremia p\u00e2rc\u0103labul pe R\u0103ut, jum\u0103tate din satul Oxintia, o moar\u0103 la Mih\u0103ila\u015fa etc. La 11 august 1593, Ieremia Movil\u0103 re\u00eennoie\u015fte un hristov de pe vremea lui Ion Vod\u0103 referitor la acelea\u015fi mo\u015fii, iar \u00een 1602 boieri moldoveni vorbesc de neamurile de dincolo de Nistru. Mai mult, trebuie amintit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea cet\u0103\u0163ii Lerici a genovezilor, de la limanul Niprului, ocupat\u0103 de moldovenii lui Petru Aron la 1454 \u015fi de\u0163inut\u0103 de \u015etefan cel Mare p\u00e2n\u0103 la 1475. Secolul XVIII cuprinde mult mai multe documente \u015fi acte de v\u00e2nzare, danii ale mo\u015fiilor de peste Nistru, care dovedesc o dat\u0103 \u00een plus st\u0103p\u00e2nirea acestor p\u0103m\u00e2nturi de c\u0103tre domnii moldoveni, chiar dac\u0103 afla\u0163i sub suzeranitate otoman\u0103.<\/div>\n
 <\/div>\n
Cazacii rom\u00e2ni<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
O scurt\u0103 parantez\u0103, pentru a ar\u0103ta importan\u0163a rom\u00e2nilor transnistreni \u00een regiune \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, men\u0163ionez existen\u0163a unor conduc\u0103tori importan\u0163i rom\u00e2ni chiar \u015fi \u00een r\u00e2ndurile cazacilor. Dau aici un scurt fragment din articolul lui Viorel Dolha despre Transnistria:<\/div>\n
\u015etefan Bathory \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre \u00eenalta Poart\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00eentinderile dintre Bug \u015fi Nipru erau populate cu o adun\u0103tur\u0103 de oameni compus\u0103 din poloni litvani, moscali \u015fi rom\u00e2ni. Cazacii sunt str\u00e2n\u015fi dintre moscali \u015fi rom\u00e2ni.. Prin denumirea de cazac, t\u0103tarii \u00een\u0163elegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vi\u015fnovie\u0163chi se cobora dintr-o sor\u0103 a lui P.Rare\u015f. A pretins \u015fi scaunul Moldovei. Dup\u0103 Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, cazacii vor n\u0103v\u0103li \u00een Moldova de mai multe ori aduc\u00e2nd cu ei ,,Domni\u015fori\u201d, fii adev\u0103ra\u0163i sau \u00eenchipui\u0163i de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioar\u0103 ai Moldovei. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
D\u0103nil\u0103 Apostol<\/span><\/span><\/div>\n
Hatman al Ucrainei<\/span><\/span><\/div>\n
1727 – 1734<\/span><\/span><\/div>\n

 Ioan Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 a fost primul hatman ales de \u00eentreaga Sece Zaporojean\u0103. El va reu\u015fi s\u0103 ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei \u015fi acela\u015fi noroc si-l vor \u00eencerca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din fruntea cazacilor: Alexandru \u015fi Constantin Potcoav\u0103, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor \u00eel vor mai de\u0163ine dintre rom\u00e2nii transnistrieni Ion Grigore Lobod\u0103, Tihon Baibuza, Samoil\u0103 Chi\u015fc\u0103, Ion S\u00e2rcu, Opar\u0103, Trofim Volo\u015fanin (Rom\u00e2nul), Ion \u015e\u0103rpil\u0103, Timotei Sgur\u0103, Dumitru Hunu \u015fi eroul legendar al cazacilor \u00een lupta pentru independenta Ucrainei, D\u0103nil\u0103 Apostol. Pe tot parcursul sec XVI \u2013 XVIII, \u00eenalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lob\u0103d\u0103, (\u00een Pereiaslav), Martin Pu\u015fcariu (\u00een Poltava), Burl\u0103 (\u00een Gdansk), Pavel Apostol (\u00een Mirgorod), Eremie G\u00e2nju \u015fi Dimitrie B\u0103ncescu (\u00een Uman), Dumitra\u015fcu Raicea (\u00een Pereiaslav) comandantul Varlam Buh\u0103\u0163el, Grigore G\u0103m\u0103lie (\u00een Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (\u00een Ra\u015fcov), Petru Apostol (\u00een Lubensc). Al\u0163i mari comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i c\u0103z\u0103ce\u015fti dintre ,,dacii transnistrieni\u201d sunt: \u0162opa, Scap\u0103, \u0162\u0103ranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Des\u0103lag\u0103, Dr\u0103gan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turcule\u0163, Chigheci, Grigora\u015f, Bogdan, Radul, Foc\u015fa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mul\u0163i din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654, iar al\u0163ii precum generalul Ciorb\u0103 \u015fi coloneii M\u00e2ndra, Ghinea \u015fi Br\u00e2nca vor intra \u00een serviciul Rusiei. (\u00eentregul articol <\/a>aici).<\/div>\n

 <\/div>\n
Din secolul XVII la revolu\u0163ia ruseasc\u0103<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
La mijlocul secolului XVII, dup\u0103 moartea lui Bohdan Hmelni\u0163ki, Ucraina controlat\u0103 de cazaci se divide \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, m\u0103rginite de Nipru. Partea din st\u00e2nga, sub hatmanul Samuilovici \u015fi partea din dreapta, sub hatmanul Doro\u015fcenko. Cei din st\u00e2nga intr\u0103 sub suzeranitatea ruseasc\u0103 a \u0163arului Alexis Mihailovici, iar cei din dreapta, sub cea otoman\u0103, Doro\u015fcenko primind un tratament egal cu cel al hanilor din Crimeea sau al principilor rom\u00e2ni de sub suzeranitatea sultanului.<\/div>\n
La 1681, domnul Moldovei Gheorghe Duca devine domn al Moldovei \u015fi Ucrainei, st\u0103p\u00e2nirea sa fiind recunoscut\u0103 de sultan p\u00e2n\u0103 la Nipru, devenind \u015fi administrator al acestei p\u0103r\u0163i din Ucraina. Acesta colonizeaz\u0103 cu rom\u00e2ni \u00eentinsele teritorii devastate de r\u0103zboi, ad\u0103ug\u00e2nd un nou val de via\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 celei existente, dar rarefiate, \u015fi introduce o seam\u0103 de reforme pentru a ajuta revenirea vie\u0163ii economice, prin privilegiile date din capitala Ucrainei rom\u00e2ne\u015fti, Nemirova (Nimirov, pe Bug), la 20 noiembrie 1681. Duca nume\u015fte comandan\u0163i rom\u00e2ni ai regiunii de dincolo de Nistru \u015fi construie\u015fte cetatea Kanev pe Nipru. Pe l\u00e2ng\u0103 hotarul etnic, este \u00eempins \u015fi hotarul politic mult dincolo de Nistru. Dup\u0103 el, au mai de\u0163inut conducerea Ucrainei \u015fi \u015etefan Movil\u0103, Dimitrie Cantacuzino \u015fi Ene Dr\u0103ghici. Via\u0163a \u00een Ucraina rom\u00e2neasc\u0103 ce cuprindea teritoriul dintre Nistru, Nipru, Camenca (la nord) \u015fi marea Neagr\u0103 (la sud) era identic\u0103 cu cea a rom\u00e2nilor din Moldova, documentele fiind redactate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi acolo domnind \u201ejus valahicum\u201d, legea rom\u00e2n\u0103. Teritoriul era \u00eemp\u0103r\u0163it administrativ \u00een dou\u0103, de la Nistru la Bug \u015fi de la Bug la Nipru.<\/div>\n
Speriat de expansiunea rom\u00e2neasc\u0103, hatmanul cazac de la st\u00e2nga Niprului face pa\u015fi \u015fi mai importan\u0163i c\u0103tre Rusia, \u015fi ea \u00eengrijorat\u0103. Expedi\u0163iile militare ale lui Petru cel Mare \u00eel aduc pe domnul Moldovei Dimitrie Cantemir \u00een tab\u0103ra ruseasc\u0103, iar dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut (1711), acesta este nevoit s\u0103 fug\u0103 \u00een Rusia \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i boieri de-ai s\u0103i care vor juca \u00een continuare un rol important \u00een via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de la est de Nistru \u015fi chiar \u00een via\u0163a cultural\u0103 \u015fi militar\u0103 ruseasc\u0103.<\/div>\n
Por\u0163iunea dintre Nipru \u015fi Bug ajunge sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103 \u00een urma p\u0103cii de la Kuciuk-Kainargi (1774), dar \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci rom\u00e2nii, cunoscu\u0163i pentru calit\u0103\u0163ile lor militare, au fost recruta\u0163i \u00een armata rus\u0103. De exemplu, \u00een 1740 este format un corp de armat\u0103 din moldoveni, cu colonelul Horvat, maiorul Filipovici, care avea steagurile decorate cu stema moldav\u0103. Ru\u015fii ating Nistrul \u00een 1792 \u00een urma p\u0103cii de la Ia\u015fi, \u00eenglob\u00e2nd provincia numit\u0103 de ei Edisan, \u00eentre Nistru \u015fi Bug (Transnistria sudic\u0103). La 1793 este \u00eenglobat\u0103 \u00een imperiul rus \u015fi Podolia (Transnistria nordic\u0103). \u00cen Edisan, ru\u015fii g\u0103sesc, conform episcopului de la Ecaterinoslav, 67 de localit\u0103\u0163i dintre care 49 rom\u00e2ne\u015fti (73%), una lipoveneasc\u0103 \u015fi 17 armene\u015fti \u015fi grece\u015fti, niciuna ruseasc\u0103 sau ucrainean\u0103!<\/div>\n
P\u00e2n\u0103 atunci ru\u015fii \u00eencurajau rom\u00e2nii s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een provinciile ocupate de ei, dar ulterior au trecut la un proces masiv de rusificare, pentru a integra, \u00eengloba \u015fi dezna\u0163ionaliza popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, cea mai veche de pe aceste p\u0103m\u00e2nturi, de dinaintea venirii valurilor de migratori dintre care f\u0103ceau parte \u015fi slavii. Cu toate acestea, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a continuat s\u0103 fie majoritar\u0103 pe arii extinse \u015fi dincolo de Nistru, mai ales \u00een provinciile mai apropiate de fluviu, unde leg\u0103turile cu rom\u00e2nii din teritoriul Moldovei erau mai puternice servind ca o piedic\u0103 serioas\u0103 contra rusific\u0103rii. Ca \u015fi o dovad\u0103 elocvent\u0103 este faptul c\u0103 la est de Nistru, noua provincie alipit\u0103 la Rusia \u00een 1792 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een patru districte, a fost pus\u0103 sub administrarea boierilor rom\u00e2ni, asta p\u00e2n\u0103 la consolidarea pozi\u0163iei ruse\u015fti, c\u00e2nd vor fi anulate toate privilegiile \u015fi se va trece la o rusificare for\u0163at\u0103, inclusiv prin colonizarea masiv\u0103 a elementelor alogene ruse \u015fi ucrainene, dar \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 ace\u015ftia nu erau suficien\u0163i, ru\u015fii vor coloniza cu ce vor g\u0103si, inclusiv cu germani.<\/div>\n
\u00cen sprijinul existen\u0163ei preponderente a elementului rom\u00e2nesc la est de Nistru poate fi adus \u015fi argumentul toponimiei \u015fi al etimologiei multor ora\u015fe \u015fi t\u00e2rguri din Transnistria. Movil\u0103ul (actual Moghilev) a fost \u00eentemeiat de domnitorul Moldovei Ieremia Movil\u0103, Ra\u015fcovul (fost\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 a domni\u0163ei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu) de boierul Ra\u015fcu, Dub\u0103sari de boierul Jora. Movil\u0103ul \u015fi Ra\u015fcovul cu regiunile \u00eemprejmuitoare au f\u0103cut parte din Moldova chiar la 1812, la anexarea ruseasc\u0103 a Basarabiei, \u015fi au r\u0103mas \u00een componen\u0163a acesteia \u00eenc\u0103 ani buni dup\u0103 1812. Oceakovul a fost construit cu ajutorul lui Petru \u015echiopul, iar Odessa dup\u0103 planurile arhitectului Manole, m\u00e2na dreapt\u0103 a ducelui Richelieu (de origine francez\u0103), constructorul ora\u015fului. O mare parte din Odessa, cartiere \u00eentregi erau rom\u00e2ne\u015fti la \u00eenceputurile acestui ora\u015f, rom\u00e2nii primind loc de case \u00een ora\u015f.<\/div>\n
De la anexarea Basarabiei, la 1812, \u015fi accentuarea spolierii \u015fi rusific\u0103rii popula\u0163iei, tendin\u0163a se inverseaz\u0103 accelerat, tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni fugind \u00eenapoi \u00een Moldova de dincolo de Prut, at\u00e2t din Bararabia c\u00e2t \u015fi din Transnistria. Sate \u00eentregi se depopuleaz\u0103 rapid, autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti intr\u00e2nd \u00een alert\u0103 \u00een fa\u0163a unui asemenea exod. Func\u0163ionarul \u00een ministerul de externe rus P. P. Svinin, trimis de \u0163ar la 1815 s\u0103 verifice informa\u0163iile primite referitoare la abuzurile autorit\u0103\u0163ilor ruse, raporta \u0163arului c\u0103 numai \u00een decurs de un an, din jude\u0163ul Tighina au fugit dincolo de Prut 900 de familii, din jude\u0163ul Codrilor 290 de familii, iar din jude\u0163ul Hotin 3359 de familii. Cu toate acestea, statistica lui Koeppen, profesor de statistic\u0103 la Universitatea din Petersburg \u015fi membru al academiei ruse, \u00een lucrarea sa Despre harta etnografic\u0103 a Rusiei europene, ap\u0103rut\u0103 sub auspiciile Societ\u0103\u0163ii imperiale ruse de geografie la Petersburg \u00een 1852, la capitolul Tabelul str\u0103inilor, la rubrica rom\u00e2nilor g\u0103sim 406182 \u00een Basarabia (86% din popula\u0163ia Basarabiei), dar \u015fi 75000 \u00een gubernia Kherson, 9858 \u00een gubernia Ecaterinoslav \u015fi 7429 \u00een Podolia. Asta dup\u0103 un adev\u0103rat exod care va continua p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia din 1917.<\/div>\n
 <\/div>\n
Unirea Basarabiei \u015fi rom\u00e2nii transnistreni<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Despre cum s-a realizat \u015fi preg\u0103tit unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, despre acele clipe de fr\u0103m\u00e2ntare, speran\u0163\u0103 \u015fi eroism am scris \u00een articolele <\/a>Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea \u015fi <\/a>Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia, de aceea m\u0103 voi referi la partea ce prive\u015fte rom\u00e2nii transnistreni \u00een v\u00e2ltoarea acestor zile de zbucium \u015fi foc.<\/div>\n
\u00cen condi\u0163iile create de revolu\u0163ia rus\u0103, rom\u00e2nii moldoveni \u015fi transnistreni \u00eencep s\u0103 se organizeze \u00een urm\u0103rirea idealurilor lor na\u0163ionale. Zorii libert\u0103\u0163ii deschi\u015fi de revolu\u0163ia din martie vor fi strivi\u0163i de cizma bol\u015fevic\u0103 pentru cea mai mare a fostului imperiu al \u0163arilor, devenit imperiu comunist cu o apeten\u0163\u0103 expansionist\u0103 mult mai mare.<\/div>\n
Dar p\u00e2n\u0103 atunci rom\u00e2nii mai aveau de luptat pentru idealul na\u0163ional, pe ambele maluri ale Nistrului. Rom\u00e2nii din st\u00e2nga Nistrului se organizeaz\u0103 pe mai multe planuri, \u00een mai multe grup\u0103ri, toate urm\u0103rind realizarea c\u00e2tor mai multe deziderate pentru rom\u00e2ni. Frunta\u015fii rom\u00e2nilor transnistreni se organizeaz\u0103 al\u0103turi de rom\u00e2nii ardeleni afla\u0163i la Kiev dintre fo\u015ftii prizonieri din Rusia, al\u0103turi de rom\u00e2ni din regatul rom\u00e2n, solda\u0163i basarabeni din armata rus\u0103, studen\u0163i rom\u00e2ni \u015fi al\u0163ii. Astfel, \u00een cadrul Radei Ucrainene, \u00een urma demersurilor f\u0103cute de societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u201eDe\u015fteptarea\u201d, i se recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne din Ucraina dreptul de a fi reprezentat\u0103 \u00een Rada Central\u0103 de 8 deputa\u0163i. Legea cerea ca acest drept s\u0103 se acorde \u00een urma unui sufragiu f\u0103cut \u00een s\u00e2nul minorit\u0103\u0163ii, \u00een urm\u0103 c\u0103ruia cel pu\u0163in o sut\u0103 de mii de persoane declarate de o anumit\u0103 etnie s\u0103 declare \u00een scris acest lucru \u015fi s\u0103 declare c\u0103 vor drepturi na\u0163ionale politice \u015fi culturale, iar minorit\u0103\u0163ile mai mari puteau avea \u015fi un reprezentant \u00een guvern. Str\u00e2ngerea de semn\u0103turi a \u00eenceput printre rom\u00e2nii transnistreni de pe teritoriul ucrainean, iar \u00een acest timp au activat \u00een Rada de la Kiev doi reprezentan\u0163i rom\u00e2ni, Ion Precul, pre\u015fedintele societ\u0103\u0163ii \u201eDe\u015fteptarea\u201d \u015fi I. Dumitra\u015fcu. \u00cen lunile \u00een care a func\u0163ionat Rada ucrainean\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 c\u00e2nd r\u0103zboiul se extinde \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ace\u015ftia \u015fi-au f\u0103cut datoria de rom\u00e2ni. Astfel, la 9 ianuarie 1918, Ion Precul de la tribun\u0103 cere drepturi pentru cei 800000 de rom\u00e2ni ce vie\u0163uiesc la st\u00e2nga Nistrului, iar Dumitra\u015fcu protesteaz\u0103 la 20 aprilie 1918 contra preten\u0163iilor Ucrainei asupra Basarabiei \u015fi ia ap\u0103rarea Rom\u00e2niei contra c\u0103reia Rada a luat decizia de a trimite o mo\u0163iune de protest contra unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia. La apari\u0163ia bol\u015fevicilor \u00een Ucraina, frunta\u015fii rom\u00e2nilor au fost nevoi\u0163i s\u0103 se refugieze dincoace de Nistru.<\/div>\n
Trebuie men\u0163ionat c\u0103 \u00eenc\u0103 din aprilie 1917, \u00een programul Partidului Na\u0163ional Moldovenesc, la punctul 10 se stipula: \u201eMoldovenilor de dincolo de Nistru s\u0103 li se chez\u0103\u015fuiasc\u0103 acelea\u015fi drepturi pe t\u0103r\u00e2m cultural, bisericesc, politic \u015fi economic, pe care le vor avea \u00een Basarabia locuitorii de alt neam.\u201d<\/div>\n
\u00cen continuare, pe de alt\u0103 parte, la Congresul osta\u015filor moldoveni din Chi\u015fin\u0103u deschis la 19 octombrie 1917 au luat parte \u015fi delega\u0163i de dincolo de Nistru. Aici, Pantelimon Halippa cere unirea cu Rom\u00e2nia, iar unul dintre cei care a luat cuv\u00e2ntul a fost Toma Jalb\u0103, \u00een numele rom\u00e2nilor din Transnistria:<\/div>\n
\u201e\u015ei a\u015fa, fra\u0163ilor, din cuvintele ce le-am auzit aici, v\u0103d c\u0103 v-a\u0163i hot\u0103r\u00e2t cu to\u0163ii s\u0103 v\u0103 lua\u0163i ce vi se cuvine, drepturile \u015fi autonomia. Dar eu acum v\u0103 \u00eentreb pe domniile voastre, fra\u0163ilor, fra\u0163ii mei \u015fi neamurile mele, c\u0103 noi suntem moldoveni dintr-un s\u00e2nge, cui ne l\u0103sa\u0163i pe noi, moldovenii? De ce suntem rup\u0163i din coasta Moldovei \u015fi tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului? Noi r\u0103m\u00e2nem ca \u015foarecii \u00een gura motanului? Fra\u0163ii no\u015ftri! Nu ne l\u0103sa\u0163i, nu ne lep\u0103da\u0163i \u015fi nu ne uita\u0163i! \u015ei dac\u0103 ne ve\u0163i uita, noi malul Nistrului \u00eel vom s\u0103pa \u015fi vom \u00eendrepta apa pe dincolo de p\u0103m\u00e2ntul nostru!\u201d<\/div>\n
Adunarea aplaud\u0103 \u00een picioare strig\u00e2nd \u201eNu v\u0103 vom l\u0103sa!\u201d Ion Buzdugan \u00eei r\u0103spunde lui Toma Jalb\u0103:<\/div>\n
\u201eC\u00e2nd am auzit jeluirea fratelui nostru Toma Jalb\u0103, moldovean de dincolo de Nistru, mi s-a p\u0103rut c\u0103 aud bocetul mamei care \u015fi-a pierdut copiii. Cuvintele lui Toma Jalb\u0103 sunt o doin\u0103, de care pl\u00e2ng v\u0103ile \u015fi mun\u0163ii pe tot p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. \u00cen glasul lui Jalb\u0103 e toat\u0103 t\u00e2nguirea \u015fi dezn\u0103dejdea neamului nostru. Nu ne l\u0103sa\u0163i! Strig\u0103 fratele nostru, eu socot c\u0103 \u015fi pietrele dac\u0103 ar auzi s-ar umple de jale. Nu v\u0103 l\u0103s\u0103m, fra\u0163ilor, veni\u0163i \u00een bra\u0163ele noastre! Nistrul \u00eel vom s\u0103pa \u00eempreun\u0103 \u015fi vom \u00eendrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului rom\u00e2nesc, pentru ca nimic s\u0103 nu ne mai despart\u0103!<\/div>\n
La 17-18 decembrie 1917 s-a \u0163inut la Tiraspol Congresul Rom\u00e2nilor de peste Nistru, la care au participat ca invita\u0163i cinci delega\u0163i ai Sfatului \u0162\u0103rii din Basarabia condu\u015fi de Onisifor Ghibu \u015fi din care f\u0103cea parte \u015fi vicepre\u015fedintele Sfatului, Pantelimon Halippa. Unul dintre cei cinci ini\u0163iatori ai congresului era chiar soldatul \u0163\u0103ran Toma Jalb\u0103. \u00cenaintea congresului, Onisifor Ghibu a v\u0103zut proiectul de discurs al lui Toma Jalb\u0103, \u015fi dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, l-a rugat s\u0103-l schimbe, iar Toma Jalb\u0103 a acceptat ced\u00e2nd pre\u015fedin\u0163ia congresului lui \u015etefan Bulat, un t\u00e2n\u0103r \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi ofi\u0163er, ceva mai temperat. Motivul ni-l d\u0103 chiar Ghibu, \u00eentr-un articol din revista Moldova Nou\u0103 din 1941: \u201ePrecau\u0163iunea mea era dat\u0103 de grija de a nu l\u0103sa s\u0103 se produc\u0103 la Tiraspol nimic ce ar putea d\u0103una pe de-o parte Basarabiei, care de\u015fi era \u00eendrumat\u0103 relativ bini\u015for \u00een cele politice, totu\u015fi era minat\u0103 la fiecare pas de anarhia nes\u0103buit\u0103 ce se \u00eentinsese de la un cap\u0103t al s\u0103u la cel\u0103lalt, amenin\u0163\u00e2nd \u00een fiecare clip\u0103 cu r\u0103sturnarea situa\u0163iei de <\/span>drept \u015fi a ordinei sociale, pe de alta Rom\u00e2niei, care trecea, tocmai \u00een acele vremuri, prin cele mai cumplite \u00eencerc\u0103ri din cursul r\u0103zboiului. A te lansa, \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri, la votarea pe fa\u0163\u0103 a unor rezolu\u0163ii care dep\u0103\u015fesc prea mult ideologia revolu\u0163ionar\u0103 ruseasc\u0103, put\u00e2nd \u00eent\u0103r\u00e2ta pe cei ce dispuneau de situa\u0163ie, aceasta o socoteam o gre\u015feal\u0103 ce ar fi putut deveni fatal\u0103 \u015fi pe care, tocmai pentru aceea voiam s-o evit, pe c\u00e2t at\u00e2rna de mine.\u201d<\/div>\n
Totu\u015fi, ridicarea chestiunii unirii teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti de la est de Nistru cu Basarabia nu a putut fi evitat\u0103 la acest congres. \u0162\u0103ranii st\u0103ruiau \u00eenduio\u015f\u0103tor \u201es\u0103 ne soidinim (unim) cu fra\u0163ii\u201d \u015fi \u201eoamenii de la \u0163ar\u0103 sunt trimi\u015fi cu aiast\u0103 vorb\u0103: s\u0103 fim to\u0163i \u00eempreun\u0103, cu aiast\u0103 vorb\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 pe noi oamenii la sate\u201d. \u0162\u0103ranii Sofron Cold\u00e2ba \u015fi \u015etefan Logut din satul Garma\u0163caia au cerut ca \u201eacum s\u0103 se fac\u0103 m\u0103car o buc\u0103\u0163ic\u0103 de rezoliu\u0163ie c\u0103 ne soidinim cu Moldova\u201d. Totu\u015fi, nici aceasta nu s-a f\u0103cut, doar s-a hot\u0103r\u00e2t ca referitor la aceast\u0103 chestiune s\u0103 se mai \u0163in\u0103 un congres special la 8 ianuarie, cu delega\u0163i din toate satele moldovene\u015fti din Kherson, Podolia \u015fi Cameni\u0163a. Acest congres nu a mai putut fi \u0163inut din cauza bandelor bol\u015fevice ce au cuprins \u00een anarhia lor \u00eentregul \u0163inut al Basarabiei \u015fi Transnistriei, f\u0103c\u00e2nd necesar\u0103 interven\u0163ia trupelor rom\u00e2ne \u00een Basarabia.<\/div>\n
Basarabia s-a unit cu Rom\u00e2nia, armata rom\u00e2n\u0103 a trecut Nistrul \u00een 1919 ocup\u00e2nd Dub\u0103sariul, Tiraspolul pentru a acoperi flancul armatei franceze de Dun\u0103re care se retr\u0103gea din Odessa refuz\u00e2nd s\u0103 lupte contra bol\u015fevicilor. Francezii \u015fi c\u00e2teva divizii grece\u015fti au trecut Nistrul \u00een sudul Basarabiei, rom\u00e2nii au trecut \u015fi ei l\u0103s\u00e2ndu-i pe transnistreni, peste un milion de suflete, \u00een afara grani\u0163elor.<\/div>\n
Au urmat incursiunile bol\u015fevice peste Nistru, (vezi <\/a>Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 unire \u015fi <\/a>Moartea unui erou, generalul Stan Poeta\u015f) care au f\u0103cut din acest hotar o linie fortificat\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi barbaria comunist\u0103, dar l\u0103s\u00e2ndu-i pe bie\u0163ii transnistreni victime sigure ale terorii ro\u015fii. Chiar \u00eentemeierea Republicii Socialiste Sovietice Moldovene\u015fti la 11 octombrie 1924, de\u015fi cu scopul principal de a men\u0163ine preten\u0163iile sovietice asupra \u00eentregii Moldove rom\u00e2ne\u015fti, demonstreaz\u0103 indirect existen\u0163a \u015fi preponderen\u0163a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een st\u00e2nga Nistrului.<\/div>\n
 <\/div>\n
Masacrele de la Nistru<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Dar calvarul rom\u00e2nilor transnistreni era abia la \u00eenceput. Teroarea comunist\u0103 \u00ee\u015fi l\u0103sa aripa grea asupra imperiului, strivind popoare \u015fi mutil\u00e2nd destine. Rom\u00e2nii, cei mai refractari la noua doctrin\u0103, sunt printre primii viza\u0163i, odat\u0103 cu \u00eencheierea r\u0103zboiului civil prin victoria lui Lenin. Un genocid antirom\u00e2nesc prea pu\u0163in cunoscut a avut loc \u00eenc\u0103 \u00eenaintea ocup\u0103rii Basarabiei \u00een 1940, asupra dimensiunii crimelor avem parte doar de informa\u0163ii fragmentare \u015fi incomplete.<\/div>\n
Rom\u00e2nii transnistreni erau aresta\u0163i, schingiui\u0163i, executa\u0163i, sau deporta\u0163i \u00een lag\u0103rele Siberiei pentru vina de a fi rom\u00e2ni. La \u00eenceput zeci, apoi sute dintre ace\u015ftia \u00ee\u015fi l\u0103sau tot ce aveau \u015fi \u00eencercau s\u0103 treac\u0103 apa Nistrului \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenfrunt\u00e2nd curen\u0163ii \u015fi gloan\u0163ele gr\u0103nicerilor sovietici. C\u00e2\u0163i au murit \u00een Nistru sau sub gloan\u0163e nu vom putea \u015ftii niciodat\u0103, dar putem veni cu date \u015fi exemple cutremur\u0103toare despre masacrele de la Nistru.<\/div>\n
Ziari\u015ftii occidentali spuneau \u00een 1932 c\u0103 ceea ce se petrece la grani\u0163a sovieto-rom\u00e2n\u0103 este cu des\u0103v\u00e2r\u015fire necunoscut lumii. \u00cen fiecare noapte, la aceast\u0103 grani\u0163\u0103 se aud \u00eempu\u015fc\u0103turi, zilnic se g\u0103sesc mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, dintre cei care nu au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103. La \u00eenceput, refugia\u0163ii erau \u00een mare parte din intelectualii rom\u00e2ni urm\u0103ri\u0163i \u015fi pentru activitatea lor prorom\u00e2neasc\u0103 dar c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 epurarea intelectualilor, teroarea s-a mutat asupra popula\u0163iei r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendrum\u0103tori \u015fi care se opunea colhozurilor. De atunci, \u015fi mai ales de la declan\u015farea foametei din Ucraina, exodul a luat amploare. P\u0103rintele \u00ee\u015fi l\u0103sa familia \u00een voia soartei, ascunz\u00e2ndu-se prin p\u0103duri p\u00e2n\u0103 prindea momentul prielnic s\u0103 treac\u0103 Nistrul \u00een Rom\u00e2nia. Autorit\u0103\u0163ile sovietice, pentru a st\u0103vili aceast\u0103 fug\u0103 generalizat\u0103, deta\u015feaz\u0103 \u00een Republica Moldoveneasc\u0103 Sovietic\u0103 agen\u0163i GPU \u015fi trupe speciale menite s\u0103 z\u0103voreasc\u0103 frontiera. Deta\u015famentele de gr\u0103niceri sunt \u00eent\u0103rite \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t nimic s\u0103 nu mai poat\u0103 trece. Totu\u015fi, rom\u00e2nii, dar nu numai ei, ci \u015fi ru\u015fi sau ucraineni, \u00eencearc\u0103 \u015fi uneori reu\u015fesc imposibilul, mai ales \u00een nop\u0163ile geroase de iarn\u0103, c\u00e2nd puteau p\u0103c\u0103li mai u\u015for vigilen\u0163a gr\u0103nicerilor \u015fi traversarea se putea face pe ghea\u0163\u0103. Dar victimele erau nenum\u0103rate, gr\u0103nicerii folosind mitralierele pentru a-i opri. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2n \u00eempu\u015fcat de sovietici la trecerea Nistrului.<\/span><\/div>\n
Santinela rom\u00e2n\u0103 \u015fi so\u0163ia \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ridice<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n<\/p><\/div>\n
Astfel, corespondentul ziarului Cuv\u00e2ntul men\u0163iona la 19 ianuarie 1932 faptul c\u0103 \u00een ultimele zile au trecut Nistrul peste 80 de familii din Moldova Sovietic\u0103, b\u0103rba\u0163i, femei, unele \u00eens\u0103rcinate, b\u0103tr\u00e2ni, copii. Datorit\u0103 acestor treceri \u015fi faptului c\u0103 refugia\u0163ii nu aveau nimic \u015fi nici posibilit\u0103\u0163i de \u00eentre\u0163inere, se organizeaz\u0103 \u201eComitetul pentru ajutorarea refugia\u0163ilor moldoveni de dincolo de Nistru\u201d condus de Pantelimon Halippa, care preia dona\u0163iile pentru refugia\u0163i \u015fi se ocup\u0103 de cazarea, hrana, \u00eembr\u0103carea lor, face eforturi pentru g\u0103sirea rudelor, caut\u0103 locuri de munc\u0103 pentru adul\u0163i \u015fi se ocup\u0103 cu \u015fcolarizarea copiilor refugia\u0163i. \u00centre timp, r\u00e2ndurile refugia\u0163ilor se \u00eengroa\u015f\u0103 din ce \u00een ce mai mult, dar \u015fi ale victimelor, iar pove\u015ftile supravie\u0163uitorilor sunt cutremur\u0103toare: foamea, frigul, amenin\u0163\u0103rile deport\u0103rilor \u015fi comportamentul bestial al autorit\u0103\u0163ilor i-a f\u0103cut s\u0103 ri\u015fte ce le-a mai r\u0103mas, via\u0163a, \u00een \u00eencercarea de a trece Nistrul \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Grup de refugia\u0163i ad\u0103posti\u0163i \u00een c\u0103minele din Chi\u015fin\u0103u<\/span><\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Doi refugia\u0163i rom\u00e2ni transnistreni r\u0103ni\u0163i grav la spitalul din Tighina<\/span><\/div>\n
So\u0163iile \u015fi copii lor au fost uci\u015fi de bol\u015fevici la trecerea Nistrului<\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Pavel Crivi\u0163chi \u015fi copilul s\u0103u au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103<\/span><\/span><\/div>\n
So\u0163ia \u015fi cel\u0103lalt copil nu, au fost uci\u015fi pe ghea\u0163a Nistrului <\/span> <\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
De exemplu, doar \u00een 25 februarie 1932, au trecut Nistrul \u00een Rom\u00e2nia urm\u0103torii: prin punctul Leucani, Jalea Mitic\u0103 de 15 ani, r\u0103nit\u0103 de gr\u0103nicerii sovietici, prin punctul Chi\u0163cani, Nichita Talie cu so\u0163ia \u015fi trei copii, prin Tighina, 10 refugia\u0163i, locuitori din Molovata, printre care Arsenie Zaitur cu so\u0163ia \u015fi doi copii, Mihail Cebotaru \u015fi Spiridon Oprea, prin Unghia Boului, au trecut Profirie Tudorache, Grigore Tudorache, Dumitru Mihail Luca M. Mihail, de 18 ani, to\u0163i din satul Stroe\u015fti, Ucraina, prin punctul Lipnic, Ion Borjanu, dezertor din Armata Ro\u015fie, regimentul 14, prin punctul Poiana, au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 \u015fase familii din satele Ecaterinovska \u015fi Molovata din raionul Dub\u0103sari, restul de cinci familii (22 de suflete) au fost \u00eempu\u015fcate de sovietici.<\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n
La 4 martie, la ora 3 dup\u0103 amiaz\u0103, \u00een fa\u0163a Tighinei, Teodor Cr\u0103janov din satul Caragaci cu so\u0163ia \u015fi dou\u0103 fiice a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103. Peste dou\u0103 ore, Nichita Bucovanu din acela\u015fi sat a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, fiica \u015fi copilul de cinci luni, cu sania. Sania a fost prins\u0103 \u00een focul gr\u0103nicerilor \u00een mijlocul r\u00e2ului \u015fi calul a fost ucis. Bucovanu a luat copilul mai mare \u00een bra\u0163e \u015fi a luat-o la fug\u0103 spre malul rom\u00e2nesc, dar un glon\u0163 l-a ucis la c\u00e2\u0163iva metri de \u0163\u0103rm. So\u0163ia \u015fi copilul mai mic au r\u0103mas \u00een\u0163epeni\u0163i \u00een sanie. A doua zi sania a fost ridicat\u0103 de gr\u0103nicerii sovietici, iar trupurile \u00eenghe\u0163ate ale celor doi au fost aruncate pe ghea\u0163\u0103. \u00cen aceea\u015fi zi au mai trecut prin punctul B\u00e2rda Vasile N\u0103r\u0103celu, Evdochia Zidar \u015fi Ana Scodalcu, r\u0103nit\u0103 de gr\u0103niceri. Prin p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti, au sosit din Purcari 36 de refugia\u0163i.<\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2ni transnistreni \u00eempu\u015fca\u0163i de sovietici la trecerea Nistrului<\/span><\/div>\n
Fotografii publicate de Geo London \u00een presa occidental\u0103, aprilie 1932<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n

La 5 martie 1932, ora 10 diminea\u0163a, \u00een apropierea punctului Rezina, jude\u0163ul Orhei, au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 o familie compus\u0103 din so\u0163, so\u0163ie, un fiu de 7 ani \u015fi o fiic\u0103 de 8 luni. Gloan\u0163ele sovietice l-au ucis pe so\u0163 \u015fi au r\u0103nit-o pe so\u0163ie. Copilul o ia la fug\u0103 spre malul rom\u00e2nesc strig\u00e2nd \u201eAjutor!\u201d, dar cade ucis nu departe de \u0163\u0103rm. So\u0163ia cu fiica de opt luni \u00een bra\u0163e abia au reu\u015fit s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 p\u00e2n\u0103 pe malul rom\u00e2nesc unde a fost internat\u0103 \u00een spitalul din satul Gorna. \u00cen acela\u015fi spital a fost adus ofi\u0163erul Lani\u0163chi r\u0103nit de gr\u0103nicerii de pe malul cel\u0103lalt, unde a \u015fi murit.<\/p><\/div>\n

La 11 martie au ap\u0103rut la punctul Clucat, l\u00e2ng\u0103 \u015eerpeni, doi copii din familia Zenhan, care au relatat c\u0103 mama (Domnica) cu cinci fiice (Maria, 19 ani, Daria, 17 ani, Natalia, 14 ani, Titiana, 12 ani \u015fi Serafima, 10 ani), au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 Nistrul, dar pe partea rom\u00e2neasc\u0103 s-a rupt ghea\u0163a, Maria fiind tras\u0103 la fund. Mama a alergat s\u0103 o salveze, al\u0103turi de celelalte dou\u0103 fiice mai mari, dar toate patru s-au \u00eenecat, salv\u00e2ndu-se doar cele dou\u0103 fiice mai mici. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2ni r\u0103ni\u0163i de gr\u0103nicerii sovietici \u00een spitalul din Tighina.<\/span><\/div>\n
B\u0103tr\u00e2nul va muri dup\u0103 patru zile, <\/span><\/div>\n
cei doi vor r\u0103m\u00e2ne cu picioarele amputate<\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Dezertor din Armata Ro\u015fie, regimentul 124,<\/span><\/div>\n
r\u0103nit de sovietici la Nistru<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n

 Familia \u015eagun a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 aproape de Talmaz. Aftenie (30 de ani), so\u0163ia de 26 de ani \u015fi copilul de doi ani. Nu departe de malul rom\u00e2nesc au fost z\u0103ri\u0163i de gr\u0103niceri \u015fi s-a deschis focul asupra lor. Copilul a fost ucis \u015fi p\u0103rin\u0163ii au fost r\u0103ni\u0163i la picioare, fiind salva\u0163i de gr\u0103nicerii rom\u00e2ni \u015fi interna\u0163i \u00een spitalul din Talmaz.<\/p><\/div>\n

Astfel de cazuri au fost zilnice, o grani\u0163\u0103 incomparabil mai \u00eens\u00e2ngerat\u0103 dec\u00e2t Zidul Berlinului de mai t\u00e2rziu. O dat\u0103 la c\u00e2teva zile sunt pescuite cadavre ciuruite de gloan\u0163e din apele Nistrului. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Orfani cu p\u0103rin\u0163ii uci\u015fi la trecerea Nistrului de c\u0103tre gr\u0103nicerii sovietici<\/span><\/div>\n
\u00cen a adoua fotografie, surorile orfane S\u0103r\u0103u\u0163a <\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
Dar unul dintre cele mai cumplite masacre de pe Nistru s-a produs la 23 februarie 1932. La ora 12 noaptea, \u00een dreptul comunei Ol\u0103ne\u015fti, de pe malul sovietic unde era o p\u0103dure, se aude o canonad\u0103 prelung\u0103 de mitraliere \u015fi bubuituri de grenad\u0103. Canonada dureaz\u0103 vreo dou\u0103zeci de minute, dup\u0103 care \u00eenceteaz\u0103 cu totul. Dup\u0103 un timp pe malul rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi face apari\u0163ia un grup de dou\u0103zeci de refugia\u0163i moldoveni \u00eengrozi\u0163i, cu privirile r\u0103t\u0103cite. Opt dintre ei sunt r\u0103ni\u0163i de gloan\u0163e. Tremur\u00e2nd de spaim\u0103, povestesc c\u0103 au fost mai bine de \u015faizeci de rom\u00e2ni care au pornit spre malul Nistrului prin p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti, dar au fost surprin\u015fi de gr\u0103nicerii sovietici \u015fi agen\u0163ii GPU care au deschis focul f\u0103r\u0103 soma\u0163ie. Mai bine de patruzeci de rom\u00e2ni transnistreni din grupul lor au pl\u0103tit cu via\u0163a \u00eencercarea lor de a tr\u0103i \u00een libertate al\u0103turi de fra\u0163ii lor din Rom\u00e2nia. Nimeni nu era \u00eenarmat, doreau doar s\u0103 fug\u0103 din \u201eparadisul muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor\u201d, dar la ie\u015firea din p\u0103durea de l\u00e2ng\u0103 Purcari, cerul s-a luminat de rachetele sovietice \u015fi s-a dezl\u0103n\u0163uit m\u0103celul. Prin\u015fi \u00een focul mitralierelor care secerau vie\u0163i omene\u015fti, supravie\u0163uitorii au luat-o la fug\u0103, urm\u0103ri\u0163i de o unitate GPU care tr\u0103gea continuu dup\u0103 ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese de \u0163ipetele victimelor, printre care erau femei \u015fi copii.<\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Supravie\u0163uitori ai masacrului de la p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti<\/span><\/div>\n
So\u0163ii \u015fi p\u0103rin\u0163ii copiilor au fost uci\u015fi de sovietici <\/span><\/div>\n<\/p><\/div>\n
Acest masacru a ajuns \u015fi \u00een discu\u0163ia Parlamentului Rom\u00e2niei \u00een \u015fedin\u0163a de la 26 februarie 1932, dar m\u0103suri concrete nu s-au putut lua, din moment ce sovieticii tratau toate aceste acuze ca \u015fi propagand\u0103 capitalist\u0103. Ziaristul Geo London a publicat un amplu reportaj despre acest masacru \u00een ziarul francez \u201eLe Journal\u201d, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi invectivele oficiosului partidului comunist francez \u201eL\u2019Humanite\u201d \u015fi protestele ambasadei sovietice care calificau cele scrise ca \u015fi atacuri incalificabile la realit\u0103\u0163ile din Uniunea Sovietic\u0103. Societatea Na\u0163iunilor, nici ea nu a f\u0103cut nimic.<\/div>\n
Dar toate acestea vor fi f\u0103cute uitate de intensitatea masacrelor \u015fi atrocit\u0103\u0163ilor comise fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni dup\u0103 cedarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord la 26 iunie 1940. Tragedia basarabenilor \u015fi bucovinenilor, mult mai apropiat\u0103 \u015fi mai mediatizat\u0103, a f\u0103cut uitat\u0103 tragedia rom\u00e2nilor transnistreni.<\/div>\n
Chiar \u015fi \u00een ziua de azi \u00eei uit\u0103m cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, de\u015fi ast\u0103zi, sub regimul de la Tiraspol, sunt cei mai viteji rom\u00e2ni ai zilelor noastre. Sub teroare continu\u0103 s\u0103 fie rom\u00e2ni, s\u0103 lupte pentru limba lor, ni\u015fte copii care s-au baricadat \u00een liceele lor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 amenin\u0163ate s\u0103 fie \u00eenchise de brutele smirnoviste ne-au oferit o lec\u0163ie de patriotism \u015fi rom\u00e2nism cum demult nu am mai v\u0103zut-o. La fel, rom\u00e2nii transnistreni au fost \u00een prima linie \u00een r\u0103zboiul de pe Nistru din 1992, au luptat cu curaj \u015fi eroism cu AK-47 contra tancurilor, tot ei formau majoritatea legendarilor lupt\u0103tori din grup\u0103rile scorpionilor sau burunducilor. Au c\u0103zut la datorie \u015fi nu au dat nici un pas \u00eenapoi pe platourile de la Co\u015fni\u0163a \u015fi Cocieri, la Dub\u0103sari \u015fi Tighina. La 20 iunie 1992, 20 de tancuri ale armatei a XIV-a ruse intr\u0103 \u00een Tighina sprijinite de infanterie \u015fi cazaci, arbor\u00e2nd drapelul Rusiei f\u0103r\u0103 nicio jen\u0103. Tinerii lupt\u0103tori din Tighina, mare parte transnistreni, f\u0103r\u0103 artilerie, doar cu c\u00e2teva RPG-uri, distrug \u015fase din aceste tancuri \u00een lupte de strad\u0103, unele cu sticle de benzin\u0103. \u00centreba\u0163i-v\u0103 de unde sunt cei care au f\u0103cut 12 sau 15 de ani de \u00eenchisoare doar pentru c\u0103 sunt rom\u00e2ni \u015fi au refuzat s\u0103 se numeasc\u0103 altfel? \u015ei culmea, mare parte din rom\u00e2nii din dreapta sau st\u00e2nga Nistrului sunt de p\u0103rere c\u0103 republica Moldova ar trebui s\u0103 renun\u0163e la f\u00e2\u015fia numit\u0103 Transnistria, o mic\u0103 f\u00e2\u015fie din ceea ce a fost \u00eenainte cunoscut sub numele de Transnistria, realiz\u00e2nd astfel o premier\u0103 mondial\u0103, prima dat\u0103 c\u00e2nd un stat renun\u0163\u0103 de bun\u0103voie la o por\u0163iune din teritoriul s\u0103u recunoscut de ONU!<\/div>\n
Da, a\u015fa e, ne merit\u0103m soarta!<\/div>\n
\u201eCui ne l\u0103sa\u0163i, fra\u0163ilor?\u201d o \u00eentrebare sf\u00e2\u015fietoare pus\u0103 de rom\u00e2nul Toma Jalb\u0103 acum aproape o sut\u0103 de ani, la care cu greu putem g\u0103si chiar \u015fi ast\u0103zi r\u0103spuns. Am putea s\u0103 parafraz\u0103m cuvintele lui Tudor Vladimirescu, ridicat din mijlocul taberei sale de panduri de c\u0103tre grecii eteri\u015fti pentru a fi ucis \u015fi aruncat \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103. Pandurii l-au \u00eentrebat \u201epe noi cui ne la\u015fi?\u201d, iar el le-a r\u0103spuns \u201ecorbilor \u015fi c\u00e2inilor!\u201d A\u015fa i-am l\u0103sat \u015fi noi pe transnistreni, corbilor \u015fi c\u00e2inilor.<\/div>\n
\u015ei asta o facem din nou, zi de zi, or\u0103 de or\u0103, \u00een care ne dezinteres\u0103m total de soarta celor r\u0103ma\u015fi la st\u00e2nga Nistrului, sub cizma comunistoid\u0103 sponsorizat\u0103 de Moscova.
Bibliografie:<\/b>
N. P. Smochin\u0103, Moldova Nou\u0103, Revist\u0103 de studii \u015fi cercet\u0103ri transnistrene, an VI, 1941  
\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991
Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995
Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992<\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n

…<\/p>\n

<\/p>\n

<\/a><\/div>\n
\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n<\/p><\/div>\n
MOTTO<\/b>:<\/div>\n
\u201cCui ne l\u0103sa\u0163i pe noi, moldovenii? De ce suntem rup\u0163i din coasta Moldovei \u015fi tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului? Fra\u0163ii no\u015ftri! Nu ne l\u0103sa\u0163i, nu ne lep\u0103da\u0163i \u015fi nu ne uita\u0163i! \u015ei dac\u0103 ne ve\u0163i uita, noi malul Nistrului \u00eel vom s\u0103pa \u015fi vom \u00eendrepta apa pe dincolo de p\u0103m\u00e2ntul nostru!\u201d<\/i><\/div>\n
Toma Jalb\u0103,<\/div>\n
reprezentant al rom\u00e2nilor transnistreni la<\/div>\n
Congresul osta\u015filor moldoveni<\/div>\n
din octombrie 1917<\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
Cred c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een care se pune tot mai mult pe plan diplomatic problema rezolv\u0103rii situa\u0163iei Transnistriei, respectiv f\u00e2\u015fia de teren parte a Republicii Moldova \u00een st\u00e2nga Nistrului care formeaz\u0103 ast\u0103zi Republica Nistrean\u0103, nerecunoscut\u0103 de nimeni, sc\u0103pat\u0103 de sub controlul Chi\u015fin\u0103ului \u015fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de Rusia, ar trebui cunoscut\u0103 la noi \u015fi situa\u0163ia rom\u00e2nilor transnistreni, redu\u015fi acum cu mult ca \u015fi num\u0103r fa\u0163\u0103 de ceea ce reprezentau odat\u0103. Astfel am putea s\u0103 ne aplec\u0103m cu mai mult\u0103 aten\u0163ie asupra transnistrenilor \u015fi asupra d\u0103inuirii istorice a rom\u00e2nilor \u00een zone la est de Nistru mult mai vaste dec\u00e2t teritoriul actual \u00een disput\u0103. Inclusiv faptul c\u0103 rom\u00e2nii (numi\u0163i moldoveni) din actuala regiune nistrean\u0103 sunt \u00een superioritate relativ\u0103 (40%) fa\u0163\u0103 de ru\u015fi \u015fi ucraineni (aproximativ 30% fiecare) spune multe despre caracterul etnic al acestei regiuni, \u00een care cea mai numeroas\u0103 popula\u0163ie continu\u0103 s\u0103 fie cea rom\u00e2neasc\u0103. Ba mai mult, acest fapt arunc\u0103 o lumin\u0103 \u015fi asupra caracterului etnic de baz\u0103, valabil cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, al regiunii mai extinse de la st\u00e2nga Nistrului, adev\u0103rata Transnistrie, care se \u00eentinde \u00eentre Nistru \u015fi Bug. La aceste considera\u0163ii putem ad\u0103uga faptul c\u0103 din actuala Transnistrie din Republica Moldova, procentul de 30% c\u00e2t \u00eel ocup\u0103 \u00een prezent elementul etnic rus este unul cu totul artificial, format din conducerea politic\u0103, Armata a XIV-a rus\u0103 cu familiile, pensionarii din armata ro\u015fie \u015fi alte elemente c\u0103z\u0103ce\u015fti stabilite pentru paza \u015fi protec\u0163ia regimului comunist ce conduce la Tiraspol.<\/div>\n
 <\/div>\n
Rom\u00e2nii transnistreni, scurt\u0103 retrospectiv\u0103 istoric\u0103<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Nu inten\u0163ionez s\u0103 fac o prea lung\u0103 incursiune \u00een istoria regiunii, ci doar s\u0103 amintesc unele repere importante, care demonstreaz\u0103 clar caracterul etnic rom\u00e2nesc ini\u0163ial al regiunii.<\/div>\n
Regiunea dintre Nistru \u015fi Bug, poate \u015fi unele por\u0163iuni dincolo de Bug, c\u0103tre Nipru, a f\u0103cut parte din imperiul dac al lui Burebista, la fel ca \u015fi alte \u00eentinse regiuni din Balcani sau C\u00e2mpia Panonic\u0103, la sud \u015fi la vest, precum \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Carpa\u0163ii P\u0103duro\u015fi, la nord. Dup\u0103 cucerirea \u015fi retragerea romanilor din Dacia, popula\u0163ia daco-roman\u0103 era predominant\u0103 \u00een regiunile mai sus men\u0163ionate, valurile migratoare venind \u015fi trec\u00e2nd, dar popula\u0163ia de baz\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe loc, deplas\u00e2ndu-se doar cei cu turmele, prin transhuman\u0163\u0103.<\/div>\n
Primii vlahi la est de Carpa\u0163i sunt pomeni\u0163i \u00eenc\u0103 din secolul IX, \u00een t\u0103bli\u0163ele runice de pe insula Gotland, \u015fi s-ar putea s\u0103 fie vorba chiar de rom\u00e2ni de la est de Nistru, deoarece drumurile vikingilor \u201ede la varegi la greci\u201d treceau de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103 pe Volga, Nipru, Bug, Nistru \u015fi posibil Prut. Dar pomeniri sigure ale rom\u00e2nilor transnistreni apar \u00een jurul anilor 1150 \u00een cronicile slave \u015fi bizantine, care \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 \u00eentre secolele IX \u015fi XIII. Numi\u0163i bolohoveni, ace\u015ftia st\u0103p\u00e2neau p\u0103r\u0163i din provinciile Podolia, Vol\u00e2nia, Kiev \u015fi partea nordic\u0103 a Basarabiei, pe c\u00e2nd partea sudic\u0103 a Basarabiei \u015fi zona transnistrean\u0103 limitrof\u0103 era sub st\u0103p\u00e2nirea vlahilor numi\u0163i brodnici. Brodnicii, sub conducerea voievodului Plosc\u00e2nea, particip\u0103 la b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka (1223), unde mongolii \u00eei strivesc pe ru\u015fi, brodnicii lupt\u00e2nd \u00een aripa st\u00e2ng\u0103 al\u0103turi de mongolii condu\u015fi de Tsukir Han \u015fi Teshi Han. Rezultatul acestei b\u0103t\u0103lii este intrarea ru\u015filor sub vasalitatea mongol\u0103 pentru mai bine de trei sute de ani. Bolohovenii, pentru a putea rezista presiunii Kievului, se aliaz\u0103 cu Batu Han, hanul t\u0103tar din Crimeea. Unul dintre cnezii ru\u015fi \u00eenvin\u015fi la Kalka, Daniil, cneazul Kievului \u015fi el sub suzeranitatea t\u0103tar\u0103, profit\u00e2nd de invazia mongol\u0103 din 1241 \u00een Ungaria la a lui Batu Han, atac\u0103 \u015fi distruge unitatea politic\u0103 a cnezatului bolohovenilor. Ulterior, cronicile nu-i mai men\u0163ioneaz\u0103 pe brodnici \u015fi bolohoveni, ci doar pe vlahi sau valahi, care este similar cu rom\u00e2nii (vezi <\/a>Rom\u00e2ni sau valahi, o dezbatere steril\u0103). Aceste cronici \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 pe ace\u015ftia pe ambele maluri ale Nistrului, apar p\u00e2n\u0103 la Bug \u015fi chiar dincolo de el, a\u015fa cum ne pot dovedi denumiri geografice \u015fi chiar multe sate r\u0103mase ca prin minune rom\u00e2ne\u015fti \u00een ciuda eforturilor de dezna\u0163ionalizare \u015fi exterminare, a\u015fa cum arat\u0103 \u015fi Vasile \u015eoimaru \u00een cartea sa Rom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei.<\/div>\n
Acest vajnic c\u0103ut\u0103tor face parte din tradi\u0163ia altor cercet\u0103tori ai vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de la est de Nistru, \u00eencep\u00e2nd cu Teodor Burada, folclorist rom\u00e2n ce a c\u0103l\u0103torit mult \u00een a Transnistria \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, culeg\u00e2nd folclor \u015fi identific\u00e2nd multe sate rom\u00e2ne\u015fti inclusiv pe valea Bugului, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 \u00een cele dou\u0103 lucr\u0103ri ale sale O c\u0103l\u0103torie \u00een satele Moldovene\u015fti din gubernia Cherson (1882) \u015fi O c\u0103l\u0103torie la Rom\u00e2nii din gubernia Kamenitz-Podolsk (1884), l\u0103s\u00e2nd o mul\u0163ime de observa\u0163ii asupra obiceiurilor, portului, limbii acestora, remarc\u00e2nd unitatea sufleteasc\u0103 a acestora cu rom\u00e2nii basarabeni, transilv\u0103neni sau din Rom\u00e2nia. \u00cen 1942 apare monumentala lucrare a sociologului rom\u00e2n Anton Golopen\u0163ia, Rom\u00e2nii de la est de Bug, motiv pentru care acesta este ucis \u00een \u00eenchisoare de comuni\u015fti (1951).<\/div>\n
Sursele documentare medievale sunt \u00een general s\u0103race despre regiunea transnistrean\u0103, totu\u015fi, g\u0103sim suficiente documente care s\u0103 ateste permanen\u0163a rom\u00e2nilor transnistreni, dar \u015fi st\u0103p\u00e2nirea lor peste por\u0163iuni destul de mari la est de Nistru. Ion Vod\u0103 cel Cumplit vorbe\u015fte de \u0163ara Moldovei de dincolo de Nistru \u015fi, de exemplu, la 10 mai 1574, d\u0103 un hristov prin care \u00eel \u00eempropriet\u0103rea pe Ion Golia, marele logof\u0103t al Moldovei, cu mo\u015fii dincolo de Nistru, la gura Iahurlucului \u015fi mai sus de Orhei, la capul Pe\u015fterei, inclusiv loc de patru mori. Ori, acest lucru nu putea fi realizat dec\u00e2t dac\u0103 domnul moldovean chiar st\u0103p\u00e2nea acele locuri. Mai departe, sunt numeroase documente ulterioare care confirm\u0103 st\u0103p\u00e2nirea \u0163inuturilor de pe peste Nistru. Tot a\u015fa, la 4 august 1588, Petru Voievod confirm\u0103 printr-un hristov \u00eemp\u0103r\u0163irea mo\u015fiilor \u00eentre jup\u00e2neasa lui Golia \u015fi a lui Eremia p\u00e2rc\u0103labul pe R\u0103ut, jum\u0103tate din satul Oxintia, o moar\u0103 la Mih\u0103ila\u015fa etc. La 11 august 1593, Ieremia Movil\u0103 re\u00eennoie\u015fte un hristov de pe vremea lui Ion Vod\u0103 referitor la acelea\u015fi mo\u015fii, iar \u00een 1602 boieri moldoveni vorbesc de neamurile de dincolo de Nistru. Mai mult, trebuie amintit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea cet\u0103\u0163ii Lerici a genovezilor, de la limanul Niprului, ocupat\u0103 de moldovenii lui Petru Aron la 1454 \u015fi de\u0163inut\u0103 de \u015etefan cel Mare p\u00e2n\u0103 la 1475. Secolul XVIII cuprinde mult mai multe documente \u015fi acte de v\u00e2nzare, danii ale mo\u015fiilor de peste Nistru, care dovedesc o dat\u0103 \u00een plus st\u0103p\u00e2nirea acestor p\u0103m\u00e2nturi de c\u0103tre domnii moldoveni, chiar dac\u0103 afla\u0163i sub suzeranitate otoman\u0103.<\/div>\n
 <\/div>\n
Cazacii rom\u00e2ni<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
O scurt\u0103 parantez\u0103, pentru a ar\u0103ta importan\u0163a rom\u00e2nilor transnistreni \u00een regiune \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, men\u0163ionez existen\u0163a unor conduc\u0103tori importan\u0163i rom\u00e2ni chiar \u015fi \u00een r\u00e2ndurile cazacilor. Dau aici un scurt fragment din articolul lui Viorel Dolha despre Transnistria:<\/div>\n
\u015etefan Bathory \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre \u00eenalta Poart\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00eentinderile dintre Bug \u015fi Nipru erau populate cu o adun\u0103tur\u0103 de oameni compus\u0103 din poloni litvani, moscali \u015fi rom\u00e2ni. Cazacii sunt str\u00e2n\u015fi dintre moscali \u015fi rom\u00e2ni.. Prin denumirea de cazac, t\u0103tarii \u00een\u0163elegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vi\u015fnovie\u0163chi se cobora dintr-o sor\u0103 a lui P.Rare\u015f. A pretins \u015fi scaunul Moldovei. Dup\u0103 Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, cazacii vor n\u0103v\u0103li \u00een Moldova de mai multe ori aduc\u00e2nd cu ei ,,Domni\u015fori\u201d, fii adev\u0103ra\u0163i sau \u00eenchipui\u0163i de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioar\u0103 ai Moldovei. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
D\u0103nil\u0103 Apostol<\/span><\/span><\/div>\n
Hatman al Ucrainei<\/span><\/span><\/div>\n
1727 – 1734<\/span><\/span><\/div>\n

 Ioan Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 a fost primul hatman ales de \u00eentreaga Sece Zaporojean\u0103. El va reu\u015fi s\u0103 ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei \u015fi acela\u015fi noroc si-l vor \u00eencerca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din fruntea cazacilor: Alexandru \u015fi Constantin Potcoav\u0103, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor \u00eel vor mai de\u0163ine dintre rom\u00e2nii transnistrieni Ion Grigore Lobod\u0103, Tihon Baibuza, Samoil\u0103 Chi\u015fc\u0103, Ion S\u00e2rcu, Opar\u0103, Trofim Volo\u015fanin (Rom\u00e2nul), Ion \u015e\u0103rpil\u0103, Timotei Sgur\u0103, Dumitru Hunu \u015fi eroul legendar al cazacilor \u00een lupta pentru independenta Ucrainei, D\u0103nil\u0103 Apostol. Pe tot parcursul sec XVI \u2013 XVIII, \u00eenalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lob\u0103d\u0103, (\u00een Pereiaslav), Martin Pu\u015fcariu (\u00een Poltava), Burl\u0103 (\u00een Gdansk), Pavel Apostol (\u00een Mirgorod), Eremie G\u00e2nju \u015fi Dimitrie B\u0103ncescu (\u00een Uman), Dumitra\u015fcu Raicea (\u00een Pereiaslav) comandantul Varlam Buh\u0103\u0163el, Grigore G\u0103m\u0103lie (\u00een Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (\u00een Ra\u015fcov), Petru Apostol (\u00een Lubensc). Al\u0163i mari comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i c\u0103z\u0103ce\u015fti dintre ,,dacii transnistrieni\u201d sunt: \u0162opa, Scap\u0103, \u0162\u0103ranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Des\u0103lag\u0103, Dr\u0103gan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turcule\u0163, Chigheci, Grigora\u015f, Bogdan, Radul, Foc\u015fa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mul\u0163i din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654, iar al\u0163ii precum generalul Ciorb\u0103 \u015fi coloneii M\u00e2ndra, Ghinea \u015fi Br\u00e2nca vor intra \u00een serviciul Rusiei. (\u00eentregul articol <\/a>aici).<\/div>\n

 <\/div>\n
Din secolul XVII la revolu\u0163ia ruseasc\u0103<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
La mijlocul secolului XVII, dup\u0103 moartea lui Bohdan Hmelni\u0163ki, Ucraina controlat\u0103 de cazaci se divide \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, m\u0103rginite de Nipru. Partea din st\u00e2nga, sub hatmanul Samuilovici \u015fi partea din dreapta, sub hatmanul Doro\u015fcenko. Cei din st\u00e2nga intr\u0103 sub suzeranitatea ruseasc\u0103 a \u0163arului Alexis Mihailovici, iar cei din dreapta, sub cea otoman\u0103, Doro\u015fcenko primind un tratament egal cu cel al hanilor din Crimeea sau al principilor rom\u00e2ni de sub suzeranitatea sultanului.<\/div>\n
La 1681, domnul Moldovei Gheorghe Duca devine domn al Moldovei \u015fi Ucrainei, st\u0103p\u00e2nirea sa fiind recunoscut\u0103 de sultan p\u00e2n\u0103 la Nipru, devenind \u015fi administrator al acestei p\u0103r\u0163i din Ucraina. Acesta colonizeaz\u0103 cu rom\u00e2ni \u00eentinsele teritorii devastate de r\u0103zboi, ad\u0103ug\u00e2nd un nou val de via\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 celei existente, dar rarefiate, \u015fi introduce o seam\u0103 de reforme pentru a ajuta revenirea vie\u0163ii economice, prin privilegiile date din capitala Ucrainei rom\u00e2ne\u015fti, Nemirova (Nimirov, pe Bug), la 20 noiembrie 1681. Duca nume\u015fte comandan\u0163i rom\u00e2ni ai regiunii de dincolo de Nistru \u015fi construie\u015fte cetatea Kanev pe Nipru. Pe l\u00e2ng\u0103 hotarul etnic, este \u00eempins \u015fi hotarul politic mult dincolo de Nistru. Dup\u0103 el, au mai de\u0163inut conducerea Ucrainei \u015fi \u015etefan Movil\u0103, Dimitrie Cantacuzino \u015fi Ene Dr\u0103ghici. Via\u0163a \u00een Ucraina rom\u00e2neasc\u0103 ce cuprindea teritoriul dintre Nistru, Nipru, Camenca (la nord) \u015fi marea Neagr\u0103 (la sud) era identic\u0103 cu cea a rom\u00e2nilor din Moldova, documentele fiind redactate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi acolo domnind \u201ejus valahicum\u201d, legea rom\u00e2n\u0103. Teritoriul era \u00eemp\u0103r\u0163it administrativ \u00een dou\u0103, de la Nistru la Bug \u015fi de la Bug la Nipru.<\/div>\n
Speriat de expansiunea rom\u00e2neasc\u0103, hatmanul cazac de la st\u00e2nga Niprului face pa\u015fi \u015fi mai importan\u0163i c\u0103tre Rusia, \u015fi ea \u00eengrijorat\u0103. Expedi\u0163iile militare ale lui Petru cel Mare \u00eel aduc pe domnul Moldovei Dimitrie Cantemir \u00een tab\u0103ra ruseasc\u0103, iar dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut (1711), acesta este nevoit s\u0103 fug\u0103 \u00een Rusia \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i boieri de-ai s\u0103i care vor juca \u00een continuare un rol important \u00een via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de la est de Nistru \u015fi chiar \u00een via\u0163a cultural\u0103 \u015fi militar\u0103 ruseasc\u0103.<\/div>\n
Por\u0163iunea dintre Nipru \u015fi Bug ajunge sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103 \u00een urma p\u0103cii de la Kuciuk-Kainargi (1774), dar \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci rom\u00e2nii, cunoscu\u0163i pentru calit\u0103\u0163ile lor militare, au fost recruta\u0163i \u00een armata rus\u0103. De exemplu, \u00een 1740 este format un corp de armat\u0103 din moldoveni, cu colonelul Horvat, maiorul Filipovici, care avea steagurile decorate cu stema moldav\u0103. Ru\u015fii ating Nistrul \u00een 1792 \u00een urma p\u0103cii de la Ia\u015fi, \u00eenglob\u00e2nd provincia numit\u0103 de ei Edisan, \u00eentre Nistru \u015fi Bug (Transnistria sudic\u0103). La 1793 este \u00eenglobat\u0103 \u00een imperiul rus \u015fi Podolia (Transnistria nordic\u0103). \u00cen Edisan, ru\u015fii g\u0103sesc, conform episcopului de la Ecaterinoslav, 67 de localit\u0103\u0163i dintre care 49 rom\u00e2ne\u015fti (73%), una lipoveneasc\u0103 \u015fi 17 armene\u015fti \u015fi grece\u015fti, niciuna ruseasc\u0103 sau ucrainean\u0103!<\/div>\n
P\u00e2n\u0103 atunci ru\u015fii \u00eencurajau rom\u00e2nii s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een provinciile ocupate de ei, dar ulterior au trecut la un proces masiv de rusificare, pentru a integra, \u00eengloba \u015fi dezna\u0163ionaliza popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, cea mai veche de pe aceste p\u0103m\u00e2nturi, de dinaintea venirii valurilor de migratori dintre care f\u0103ceau parte \u015fi slavii. Cu toate acestea, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a continuat s\u0103 fie majoritar\u0103 pe arii extinse \u015fi dincolo de Nistru, mai ales \u00een provinciile mai apropiate de fluviu, unde leg\u0103turile cu rom\u00e2nii din teritoriul Moldovei erau mai puternice servind ca o piedic\u0103 serioas\u0103 contra rusific\u0103rii. Ca \u015fi o dovad\u0103 elocvent\u0103 este faptul c\u0103 la est de Nistru, noua provincie alipit\u0103 la Rusia \u00een 1792 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een patru districte, a fost pus\u0103 sub administrarea boierilor rom\u00e2ni, asta p\u00e2n\u0103 la consolidarea pozi\u0163iei ruse\u015fti, c\u00e2nd vor fi anulate toate privilegiile \u015fi se va trece la o rusificare for\u0163at\u0103, inclusiv prin colonizarea masiv\u0103 a elementelor alogene ruse \u015fi ucrainene, dar \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 ace\u015ftia nu erau suficien\u0163i, ru\u015fii vor coloniza cu ce vor g\u0103si, inclusiv cu germani.<\/div>\n
\u00cen sprijinul existen\u0163ei preponderente a elementului rom\u00e2nesc la est de Nistru poate fi adus \u015fi argumentul toponimiei \u015fi al etimologiei multor ora\u015fe \u015fi t\u00e2rguri din Transnistria. Movil\u0103ul (actual Moghilev) a fost \u00eentemeiat de domnitorul Moldovei Ieremia Movil\u0103, Ra\u015fcovul (fost\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 a domni\u0163ei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu) de boierul Ra\u015fcu, Dub\u0103sari de boierul Jora. Movil\u0103ul \u015fi Ra\u015fcovul cu regiunile \u00eemprejmuitoare au f\u0103cut parte din Moldova chiar la 1812, la anexarea ruseasc\u0103 a Basarabiei, \u015fi au r\u0103mas \u00een componen\u0163a acesteia \u00eenc\u0103 ani buni dup\u0103 1812. Oceakovul a fost construit cu ajutorul lui Petru \u015echiopul, iar Odessa dup\u0103 planurile arhitectului Manole, m\u00e2na dreapt\u0103 a ducelui Richelieu (de origine francez\u0103), constructorul ora\u015fului. O mare parte din Odessa, cartiere \u00eentregi erau rom\u00e2ne\u015fti la \u00eenceputurile acestui ora\u015f, rom\u00e2nii primind loc de case \u00een ora\u015f.<\/div>\n
De la anexarea Basarabiei, la 1812, \u015fi accentuarea spolierii \u015fi rusific\u0103rii popula\u0163iei, tendin\u0163a se inverseaz\u0103 accelerat, tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni fugind \u00eenapoi \u00een Moldova de dincolo de Prut, at\u00e2t din Bararabia c\u00e2t \u015fi din Transnistria. Sate \u00eentregi se depopuleaz\u0103 rapid, autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti intr\u00e2nd \u00een alert\u0103 \u00een fa\u0163a unui asemenea exod. Func\u0163ionarul \u00een ministerul de externe rus P. P. Svinin, trimis de \u0163ar la 1815 s\u0103 verifice informa\u0163iile primite referitoare la abuzurile autorit\u0103\u0163ilor ruse, raporta \u0163arului c\u0103 numai \u00een decurs de un an, din jude\u0163ul Tighina au fugit dincolo de Prut 900 de familii, din jude\u0163ul Codrilor 290 de familii, iar din jude\u0163ul Hotin 3359 de familii. Cu toate acestea, statistica lui Koeppen, profesor de statistic\u0103 la Universitatea din Petersburg \u015fi membru al academiei ruse, \u00een lucrarea sa Despre harta etnografic\u0103 a Rusiei europene, ap\u0103rut\u0103 sub auspiciile Societ\u0103\u0163ii imperiale ruse de geografie la Petersburg \u00een 1852, la capitolul Tabelul str\u0103inilor, la rubrica rom\u00e2nilor g\u0103sim 406182 \u00een Basarabia (86% din popula\u0163ia Basarabiei), dar \u015fi 75000 \u00een gubernia Kherson, 9858 \u00een gubernia Ecaterinoslav \u015fi 7429 \u00een Podolia. Asta dup\u0103 un adev\u0103rat exod care va continua p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia din 1917.<\/div>\n
 <\/div>\n
Unirea Basarabiei \u015fi rom\u00e2nii transnistreni<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Despre cum s-a realizat \u015fi preg\u0103tit unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, despre acele clipe de fr\u0103m\u00e2ntare, speran\u0163\u0103 \u015fi eroism am scris \u00een articolele <\/a>Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea \u015fi <\/a>Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia, de aceea m\u0103 voi referi la partea ce prive\u015fte rom\u00e2nii transnistreni \u00een v\u00e2ltoarea acestor zile de zbucium \u015fi foc.<\/div>\n
\u00cen condi\u0163iile create de revolu\u0163ia rus\u0103, rom\u00e2nii moldoveni \u015fi transnistreni \u00eencep s\u0103 se organizeze \u00een urm\u0103rirea idealurilor lor na\u0163ionale. Zorii libert\u0103\u0163ii deschi\u015fi de revolu\u0163ia din martie vor fi strivi\u0163i de cizma bol\u015fevic\u0103 pentru cea mai mare a fostului imperiu al \u0163arilor, devenit imperiu comunist cu o apeten\u0163\u0103 expansionist\u0103 mult mai mare.<\/div>\n
Dar p\u00e2n\u0103 atunci rom\u00e2nii mai aveau de luptat pentru idealul na\u0163ional, pe ambele maluri ale Nistrului. Rom\u00e2nii din st\u00e2nga Nistrului se organizeaz\u0103 pe mai multe planuri, \u00een mai multe grup\u0103ri, toate urm\u0103rind realizarea c\u00e2tor mai multe deziderate pentru rom\u00e2ni. Frunta\u015fii rom\u00e2nilor transnistreni se organizeaz\u0103 al\u0103turi de rom\u00e2nii ardeleni afla\u0163i la Kiev dintre fo\u015ftii prizonieri din Rusia, al\u0103turi de rom\u00e2ni din regatul rom\u00e2n, solda\u0163i basarabeni din armata rus\u0103, studen\u0163i rom\u00e2ni \u015fi al\u0163ii. Astfel, \u00een cadrul Radei Ucrainene, \u00een urma demersurilor f\u0103cute de societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u201eDe\u015fteptarea\u201d, i se recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne din Ucraina dreptul de a fi reprezentat\u0103 \u00een Rada Central\u0103 de 8 deputa\u0163i. Legea cerea ca acest drept s\u0103 se acorde \u00een urma unui sufragiu f\u0103cut \u00een s\u00e2nul minorit\u0103\u0163ii, \u00een urm\u0103 c\u0103ruia cel pu\u0163in o sut\u0103 de mii de persoane declarate de o anumit\u0103 etnie s\u0103 declare \u00een scris acest lucru \u015fi s\u0103 declare c\u0103 vor drepturi na\u0163ionale politice \u015fi culturale, iar minorit\u0103\u0163ile mai mari puteau avea \u015fi un reprezentant \u00een guvern. Str\u00e2ngerea de semn\u0103turi a \u00eenceput printre rom\u00e2nii transnistreni de pe teritoriul ucrainean, iar \u00een acest timp au activat \u00een Rada de la Kiev doi reprezentan\u0163i rom\u00e2ni, Ion Precul, pre\u015fedintele societ\u0103\u0163ii \u201eDe\u015fteptarea\u201d \u015fi I. Dumitra\u015fcu. \u00cen lunile \u00een care a func\u0163ionat Rada ucrainean\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 c\u00e2nd r\u0103zboiul se extinde \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ace\u015ftia \u015fi-au f\u0103cut datoria de rom\u00e2ni. Astfel, la 9 ianuarie 1918, Ion Precul de la tribun\u0103 cere drepturi pentru cei 800000 de rom\u00e2ni ce vie\u0163uiesc la st\u00e2nga Nistrului, iar Dumitra\u015fcu protesteaz\u0103 la 20 aprilie 1918 contra preten\u0163iilor Ucrainei asupra Basarabiei \u015fi ia ap\u0103rarea Rom\u00e2niei contra c\u0103reia Rada a luat decizia de a trimite o mo\u0163iune de protest contra unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia. La apari\u0163ia bol\u015fevicilor \u00een Ucraina, frunta\u015fii rom\u00e2nilor au fost nevoi\u0163i s\u0103 se refugieze dincoace de Nistru.<\/div>\n
Trebuie men\u0163ionat c\u0103 \u00eenc\u0103 din aprilie 1917, \u00een programul Partidului Na\u0163ional Moldovenesc, la punctul 10 se stipula: \u201eMoldovenilor de dincolo de Nistru s\u0103 li se chez\u0103\u015fuiasc\u0103 acelea\u015fi drepturi pe t\u0103r\u00e2m cultural, bisericesc, politic \u015fi economic, pe care le vor avea \u00een Basarabia locuitorii de alt neam.\u201d<\/div>\n
\u00cen continuare, pe de alt\u0103 parte, la Congresul osta\u015filor moldoveni din Chi\u015fin\u0103u deschis la 19 octombrie 1917 au luat parte \u015fi delega\u0163i de dincolo de Nistru. Aici, Pantelimon Halippa cere unirea cu Rom\u00e2nia, iar unul dintre cei care a luat cuv\u00e2ntul a fost Toma Jalb\u0103, \u00een numele rom\u00e2nilor din Transnistria:<\/div>\n
\u201e\u015ei a\u015fa, fra\u0163ilor, din cuvintele ce le-am auzit aici, v\u0103d c\u0103 v-a\u0163i hot\u0103r\u00e2t cu to\u0163ii s\u0103 v\u0103 lua\u0163i ce vi se cuvine, drepturile \u015fi autonomia. Dar eu acum v\u0103 \u00eentreb pe domniile voastre, fra\u0163ilor, fra\u0163ii mei \u015fi neamurile mele, c\u0103 noi suntem moldoveni dintr-un s\u00e2nge, cui ne l\u0103sa\u0163i pe noi, moldovenii? De ce suntem rup\u0163i din coasta Moldovei \u015fi tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului? Noi r\u0103m\u00e2nem ca \u015foarecii \u00een gura motanului? Fra\u0163ii no\u015ftri! Nu ne l\u0103sa\u0163i, nu ne lep\u0103da\u0163i \u015fi nu ne uita\u0163i! \u015ei dac\u0103 ne ve\u0163i uita, noi malul Nistrului \u00eel vom s\u0103pa \u015fi vom \u00eendrepta apa pe dincolo de p\u0103m\u00e2ntul nostru!\u201d<\/div>\n
Adunarea aplaud\u0103 \u00een picioare strig\u00e2nd \u201eNu v\u0103 vom l\u0103sa!\u201d Ion Buzdugan \u00eei r\u0103spunde lui Toma Jalb\u0103:<\/div>\n
\u201eC\u00e2nd am auzit jeluirea fratelui nostru Toma Jalb\u0103, moldovean de dincolo de Nistru, mi s-a p\u0103rut c\u0103 aud bocetul mamei care \u015fi-a pierdut copiii. Cuvintele lui Toma Jalb\u0103 sunt o doin\u0103, de care pl\u00e2ng v\u0103ile \u015fi mun\u0163ii pe tot p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. \u00cen glasul lui Jalb\u0103 e toat\u0103 t\u00e2nguirea \u015fi dezn\u0103dejdea neamului nostru. Nu ne l\u0103sa\u0163i! Strig\u0103 fratele nostru, eu socot c\u0103 \u015fi pietrele dac\u0103 ar auzi s-ar umple de jale. Nu v\u0103 l\u0103s\u0103m, fra\u0163ilor, veni\u0163i \u00een bra\u0163ele noastre! Nistrul \u00eel vom s\u0103pa \u00eempreun\u0103 \u015fi vom \u00eendrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului rom\u00e2nesc, pentru ca nimic s\u0103 nu ne mai despart\u0103!<\/div>\n
La 17-18 decembrie 1917 s-a \u0163inut la Tiraspol Congresul Rom\u00e2nilor de peste Nistru, la care au participat ca invita\u0163i cinci delega\u0163i ai Sfatului \u0162\u0103rii din Basarabia condu\u015fi de Onisifor Ghibu \u015fi din care f\u0103cea parte \u015fi vicepre\u015fedintele Sfatului, Pantelimon Halippa. Unul dintre cei cinci ini\u0163iatori ai congresului era chiar soldatul \u0163\u0103ran Toma Jalb\u0103. \u00cenaintea congresului, Onisifor Ghibu a v\u0103zut proiectul de discurs al lui Toma Jalb\u0103, \u015fi dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, l-a rugat s\u0103-l schimbe, iar Toma Jalb\u0103 a acceptat ced\u00e2nd pre\u015fedin\u0163ia congresului lui \u015etefan Bulat, un t\u00e2n\u0103r \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi ofi\u0163er, ceva mai temperat. Motivul ni-l d\u0103 chiar Ghibu, \u00eentr-un articol din revista Moldova Nou\u0103 din 1941: \u201ePrecau\u0163iunea mea era dat\u0103 de grija de a nu l\u0103sa s\u0103 se produc\u0103 la Tiraspol nimic ce ar putea d\u0103una pe de-o parte Basarabiei, care de\u015fi era \u00eendrumat\u0103 relativ bini\u015for \u00een cele politice, totu\u015fi era minat\u0103 la fiecare pas de anarhia nes\u0103buit\u0103 ce se \u00eentinsese de la un cap\u0103t al s\u0103u la cel\u0103lalt, amenin\u0163\u00e2nd \u00een fiecare clip\u0103 cu r\u0103sturnarea situa\u0163iei de <\/span>drept \u015fi a ordinei sociale, pe de alta Rom\u00e2niei, care trecea, tocmai \u00een acele vremuri, prin cele mai cumplite \u00eencerc\u0103ri din cursul r\u0103zboiului. A te lansa, \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri, la votarea pe fa\u0163\u0103 a unor rezolu\u0163ii care dep\u0103\u015fesc prea mult ideologia revolu\u0163ionar\u0103 ruseasc\u0103, put\u00e2nd \u00eent\u0103r\u00e2ta pe cei ce dispuneau de situa\u0163ie, aceasta o socoteam o gre\u015feal\u0103 ce ar fi putut deveni fatal\u0103 \u015fi pe care, tocmai pentru aceea voiam s-o evit, pe c\u00e2t at\u00e2rna de mine.\u201d<\/div>\n
Totu\u015fi, ridicarea chestiunii unirii teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti de la est de Nistru cu Basarabia nu a putut fi evitat\u0103 la acest congres. \u0162\u0103ranii st\u0103ruiau \u00eenduio\u015f\u0103tor \u201es\u0103 ne soidinim (unim) cu fra\u0163ii\u201d \u015fi \u201eoamenii de la \u0163ar\u0103 sunt trimi\u015fi cu aiast\u0103 vorb\u0103: s\u0103 fim to\u0163i \u00eempreun\u0103, cu aiast\u0103 vorb\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 pe noi oamenii la sate\u201d. \u0162\u0103ranii Sofron Cold\u00e2ba \u015fi \u015etefan Logut din satul Garma\u0163caia au cerut ca \u201eacum s\u0103 se fac\u0103 m\u0103car o buc\u0103\u0163ic\u0103 de rezoliu\u0163ie c\u0103 ne soidinim cu Moldova\u201d. Totu\u015fi, nici aceasta nu s-a f\u0103cut, doar s-a hot\u0103r\u00e2t ca referitor la aceast\u0103 chestiune s\u0103 se mai \u0163in\u0103 un congres special la 8 ianuarie, cu delega\u0163i din toate satele moldovene\u015fti din Kherson, Podolia \u015fi Cameni\u0163a. Acest congres nu a mai putut fi \u0163inut din cauza bandelor bol\u015fevice ce au cuprins \u00een anarhia lor \u00eentregul \u0163inut al Basarabiei \u015fi Transnistriei, f\u0103c\u00e2nd necesar\u0103 interven\u0163ia trupelor rom\u00e2ne \u00een Basarabia.<\/div>\n
Basarabia s-a unit cu Rom\u00e2nia, armata rom\u00e2n\u0103 a trecut Nistrul \u00een 1919 ocup\u00e2nd Dub\u0103sariul, Tiraspolul pentru a acoperi flancul armatei franceze de Dun\u0103re care se retr\u0103gea din Odessa refuz\u00e2nd s\u0103 lupte contra bol\u015fevicilor. Francezii \u015fi c\u00e2teva divizii grece\u015fti au trecut Nistrul \u00een sudul Basarabiei, rom\u00e2nii au trecut \u015fi ei l\u0103s\u00e2ndu-i pe transnistreni, peste un milion de suflete, \u00een afara grani\u0163elor.<\/div>\n
Au urmat incursiunile bol\u015fevice peste Nistru, (vezi <\/a>Lupte antibol\u015fevice dup\u0103 unire \u015fi <\/a>Moartea unui erou, generalul Stan Poeta\u015f) care au f\u0103cut din acest hotar o linie fortificat\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi barbaria comunist\u0103, dar l\u0103s\u00e2ndu-i pe bie\u0163ii transnistreni victime sigure ale terorii ro\u015fii. Chiar \u00eentemeierea Republicii Socialiste Sovietice Moldovene\u015fti la 11 octombrie 1924, de\u015fi cu scopul principal de a men\u0163ine preten\u0163iile sovietice asupra \u00eentregii Moldove rom\u00e2ne\u015fti, demonstreaz\u0103 indirect existen\u0163a \u015fi preponderen\u0163a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een st\u00e2nga Nistrului.<\/div>\n
 <\/div>\n
Masacrele de la Nistru<\/b><\/div>\n
 <\/div>\n
Dar calvarul rom\u00e2nilor transnistreni era abia la \u00eenceput. Teroarea comunist\u0103 \u00ee\u015fi l\u0103sa aripa grea asupra imperiului, strivind popoare \u015fi mutil\u00e2nd destine. Rom\u00e2nii, cei mai refractari la noua doctrin\u0103, sunt printre primii viza\u0163i, odat\u0103 cu \u00eencheierea r\u0103zboiului civil prin victoria lui Lenin. Un genocid antirom\u00e2nesc prea pu\u0163in cunoscut a avut loc \u00eenc\u0103 \u00eenaintea ocup\u0103rii Basarabiei \u00een 1940, asupra dimensiunii crimelor avem parte doar de informa\u0163ii fragmentare \u015fi incomplete.<\/div>\n
Rom\u00e2nii transnistreni erau aresta\u0163i, schingiui\u0163i, executa\u0163i, sau deporta\u0163i \u00een lag\u0103rele Siberiei pentru vina de a fi rom\u00e2ni. La \u00eenceput zeci, apoi sute dintre ace\u015ftia \u00ee\u015fi l\u0103sau tot ce aveau \u015fi \u00eencercau s\u0103 treac\u0103 apa Nistrului \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenfrunt\u00e2nd curen\u0163ii \u015fi gloan\u0163ele gr\u0103nicerilor sovietici. C\u00e2\u0163i au murit \u00een Nistru sau sub gloan\u0163e nu vom putea \u015ftii niciodat\u0103, dar putem veni cu date \u015fi exemple cutremur\u0103toare despre masacrele de la Nistru.<\/div>\n
Ziari\u015ftii occidentali spuneau \u00een 1932 c\u0103 ceea ce se petrece la grani\u0163a sovieto-rom\u00e2n\u0103 este cu des\u0103v\u00e2r\u015fire necunoscut lumii. \u00cen fiecare noapte, la aceast\u0103 grani\u0163\u0103 se aud \u00eempu\u015fc\u0103turi, zilnic se g\u0103sesc mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, dintre cei care nu au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103. La \u00eenceput, refugia\u0163ii erau \u00een mare parte din intelectualii rom\u00e2ni urm\u0103ri\u0163i \u015fi pentru activitatea lor prorom\u00e2neasc\u0103 dar c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 epurarea intelectualilor, teroarea s-a mutat asupra popula\u0163iei r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendrum\u0103tori \u015fi care se opunea colhozurilor. De atunci, \u015fi mai ales de la declan\u015farea foametei din Ucraina, exodul a luat amploare. P\u0103rintele \u00ee\u015fi l\u0103sa familia \u00een voia soartei, ascunz\u00e2ndu-se prin p\u0103duri p\u00e2n\u0103 prindea momentul prielnic s\u0103 treac\u0103 Nistrul \u00een Rom\u00e2nia. Autorit\u0103\u0163ile sovietice, pentru a st\u0103vili aceast\u0103 fug\u0103 generalizat\u0103, deta\u015feaz\u0103 \u00een Republica Moldoveneasc\u0103 Sovietic\u0103 agen\u0163i GPU \u015fi trupe speciale menite s\u0103 z\u0103voreasc\u0103 frontiera. Deta\u015famentele de gr\u0103niceri sunt \u00eent\u0103rite \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t nimic s\u0103 nu mai poat\u0103 trece. Totu\u015fi, rom\u00e2nii, dar nu numai ei, ci \u015fi ru\u015fi sau ucraineni, \u00eencearc\u0103 \u015fi uneori reu\u015fesc imposibilul, mai ales \u00een nop\u0163ile geroase de iarn\u0103, c\u00e2nd puteau p\u0103c\u0103li mai u\u015for vigilen\u0163a gr\u0103nicerilor \u015fi traversarea se putea face pe ghea\u0163\u0103. Dar victimele erau nenum\u0103rate, gr\u0103nicerii folosind mitralierele pentru a-i opri. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2n \u00eempu\u015fcat de sovietici la trecerea Nistrului.<\/span><\/div>\n
Santinela rom\u00e2n\u0103 \u015fi so\u0163ia \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ridice<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n<\/p><\/div>\n
Astfel, corespondentul ziarului Cuv\u00e2ntul men\u0163iona la 19 ianuarie 1932 faptul c\u0103 \u00een ultimele zile au trecut Nistrul peste 80 de familii din Moldova Sovietic\u0103, b\u0103rba\u0163i, femei, unele \u00eens\u0103rcinate, b\u0103tr\u00e2ni, copii. Datorit\u0103 acestor treceri \u015fi faptului c\u0103 refugia\u0163ii nu aveau nimic \u015fi nici posibilit\u0103\u0163i de \u00eentre\u0163inere, se organizeaz\u0103 \u201eComitetul pentru ajutorarea refugia\u0163ilor moldoveni de dincolo de Nistru\u201d condus de Pantelimon Halippa, care preia dona\u0163iile pentru refugia\u0163i \u015fi se ocup\u0103 de cazarea, hrana, \u00eembr\u0103carea lor, face eforturi pentru g\u0103sirea rudelor, caut\u0103 locuri de munc\u0103 pentru adul\u0163i \u015fi se ocup\u0103 cu \u015fcolarizarea copiilor refugia\u0163i. \u00centre timp, r\u00e2ndurile refugia\u0163ilor se \u00eengroa\u015f\u0103 din ce \u00een ce mai mult, dar \u015fi ale victimelor, iar pove\u015ftile supravie\u0163uitorilor sunt cutremur\u0103toare: foamea, frigul, amenin\u0163\u0103rile deport\u0103rilor \u015fi comportamentul bestial al autorit\u0103\u0163ilor i-a f\u0103cut s\u0103 ri\u015fte ce le-a mai r\u0103mas, via\u0163a, \u00een \u00eencercarea de a trece Nistrul \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Grup de refugia\u0163i ad\u0103posti\u0163i \u00een c\u0103minele din Chi\u015fin\u0103u<\/span><\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Doi refugia\u0163i rom\u00e2ni transnistreni r\u0103ni\u0163i grav la spitalul din Tighina<\/span><\/div>\n
So\u0163iile \u015fi copii lor au fost uci\u015fi de bol\u015fevici la trecerea Nistrului<\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Pavel Crivi\u0163chi \u015fi copilul s\u0103u au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103<\/span><\/span><\/div>\n
So\u0163ia \u015fi cel\u0103lalt copil nu, au fost uci\u015fi pe ghea\u0163a Nistrului <\/span> <\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
De exemplu, doar \u00een 25 februarie 1932, au trecut Nistrul \u00een Rom\u00e2nia urm\u0103torii: prin punctul Leucani, Jalea Mitic\u0103 de 15 ani, r\u0103nit\u0103 de gr\u0103nicerii sovietici, prin punctul Chi\u0163cani, Nichita Talie cu so\u0163ia \u015fi trei copii, prin Tighina, 10 refugia\u0163i, locuitori din Molovata, printre care Arsenie Zaitur cu so\u0163ia \u015fi doi copii, Mihail Cebotaru \u015fi Spiridon Oprea, prin Unghia Boului, au trecut Profirie Tudorache, Grigore Tudorache, Dumitru Mihail Luca M. Mihail, de 18 ani, to\u0163i din satul Stroe\u015fti, Ucraina, prin punctul Lipnic, Ion Borjanu, dezertor din Armata Ro\u015fie, regimentul 14, prin punctul Poiana, au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 \u015fase familii din satele Ecaterinovska \u015fi Molovata din raionul Dub\u0103sari, restul de cinci familii (22 de suflete) au fost \u00eempu\u015fcate de sovietici.<\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n
La 4 martie, la ora 3 dup\u0103 amiaz\u0103, \u00een fa\u0163a Tighinei, Teodor Cr\u0103janov din satul Caragaci cu so\u0163ia \u015fi dou\u0103 fiice a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103. Peste dou\u0103 ore, Nichita Bucovanu din acela\u015fi sat a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, fiica \u015fi copilul de cinci luni, cu sania. Sania a fost prins\u0103 \u00een focul gr\u0103nicerilor \u00een mijlocul r\u00e2ului \u015fi calul a fost ucis. Bucovanu a luat copilul mai mare \u00een bra\u0163e \u015fi a luat-o la fug\u0103 spre malul rom\u00e2nesc, dar un glon\u0163 l-a ucis la c\u00e2\u0163iva metri de \u0163\u0103rm. So\u0163ia \u015fi copilul mai mic au r\u0103mas \u00een\u0163epeni\u0163i \u00een sanie. A doua zi sania a fost ridicat\u0103 de gr\u0103nicerii sovietici, iar trupurile \u00eenghe\u0163ate ale celor doi au fost aruncate pe ghea\u0163\u0103. \u00cen aceea\u015fi zi au mai trecut prin punctul B\u00e2rda Vasile N\u0103r\u0103celu, Evdochia Zidar \u015fi Ana Scodalcu, r\u0103nit\u0103 de gr\u0103niceri. Prin p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti, au sosit din Purcari 36 de refugia\u0163i.<\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2ni transnistreni \u00eempu\u015fca\u0163i de sovietici la trecerea Nistrului<\/span><\/div>\n
Fotografii publicate de Geo London \u00een presa occidental\u0103, aprilie 1932<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n

La 5 martie 1932, ora 10 diminea\u0163a, \u00een apropierea punctului Rezina, jude\u0163ul Orhei, au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 o familie compus\u0103 din so\u0163, so\u0163ie, un fiu de 7 ani \u015fi o fiic\u0103 de 8 luni. Gloan\u0163ele sovietice l-au ucis pe so\u0163 \u015fi au r\u0103nit-o pe so\u0163ie. Copilul o ia la fug\u0103 spre malul rom\u00e2nesc strig\u00e2nd \u201eAjutor!\u201d, dar cade ucis nu departe de \u0163\u0103rm. So\u0163ia cu fiica de opt luni \u00een bra\u0163e abia au reu\u015fit s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 p\u00e2n\u0103 pe malul rom\u00e2nesc unde a fost internat\u0103 \u00een spitalul din satul Gorna. \u00cen acela\u015fi spital a fost adus ofi\u0163erul Lani\u0163chi r\u0103nit de gr\u0103nicerii de pe malul cel\u0103lalt, unde a \u015fi murit.<\/p><\/div>\n

La 11 martie au ap\u0103rut la punctul Clucat, l\u00e2ng\u0103 \u015eerpeni, doi copii din familia Zenhan, care au relatat c\u0103 mama (Domnica) cu cinci fiice (Maria, 19 ani, Daria, 17 ani, Natalia, 14 ani, Titiana, 12 ani \u015fi Serafima, 10 ani), au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 Nistrul, dar pe partea rom\u00e2neasc\u0103 s-a rupt ghea\u0163a, Maria fiind tras\u0103 la fund. Mama a alergat s\u0103 o salveze, al\u0103turi de celelalte dou\u0103 fiice mai mari, dar toate patru s-au \u00eenecat, salv\u00e2ndu-se doar cele dou\u0103 fiice mai mici. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Rom\u00e2ni r\u0103ni\u0163i de gr\u0103nicerii sovietici \u00een spitalul din Tighina.<\/span><\/div>\n
B\u0103tr\u00e2nul va muri dup\u0103 patru zile, <\/span><\/div>\n
cei doi vor r\u0103m\u00e2ne cu picioarele amputate<\/span><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Dezertor din Armata Ro\u015fie, regimentul 124,<\/span><\/div>\n
r\u0103nit de sovietici la Nistru<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n

 Familia \u015eagun a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 aproape de Talmaz. Aftenie (30 de ani), so\u0163ia de 26 de ani \u015fi copilul de doi ani. Nu departe de malul rom\u00e2nesc au fost z\u0103ri\u0163i de gr\u0103niceri \u015fi s-a deschis focul asupra lor. Copilul a fost ucis \u015fi p\u0103rin\u0163ii au fost r\u0103ni\u0163i la picioare, fiind salva\u0163i de gr\u0103nicerii rom\u00e2ni \u015fi interna\u0163i \u00een spitalul din Talmaz.<\/p><\/div>\n

Astfel de cazuri au fost zilnice, o grani\u0163\u0103 incomparabil mai \u00eens\u00e2ngerat\u0103 dec\u00e2t Zidul Berlinului de mai t\u00e2rziu. O dat\u0103 la c\u00e2teva zile sunt pescuite cadavre ciuruite de gloan\u0163e din apele Nistrului. <\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Orfani cu p\u0103rin\u0163ii uci\u015fi la trecerea Nistrului de c\u0103tre gr\u0103nicerii sovietici<\/span><\/div>\n
\u00cen a adoua fotografie, surorile orfane S\u0103r\u0103u\u0163a <\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
Dar unul dintre cele mai cumplite masacre de pe Nistru s-a produs la 23 februarie 1932. La ora 12 noaptea, \u00een dreptul comunei Ol\u0103ne\u015fti, de pe malul sovietic unde era o p\u0103dure, se aude o canonad\u0103 prelung\u0103 de mitraliere \u015fi bubuituri de grenad\u0103. Canonada dureaz\u0103 vreo dou\u0103zeci de minute, dup\u0103 care \u00eenceteaz\u0103 cu totul. Dup\u0103 un timp pe malul rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi face apari\u0163ia un grup de dou\u0103zeci de refugia\u0163i moldoveni \u00eengrozi\u0163i, cu privirile r\u0103t\u0103cite. Opt dintre ei sunt r\u0103ni\u0163i de gloan\u0163e. Tremur\u00e2nd de spaim\u0103, povestesc c\u0103 au fost mai bine de \u015faizeci de rom\u00e2ni care au pornit spre malul Nistrului prin p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti, dar au fost surprin\u015fi de gr\u0103nicerii sovietici \u015fi agen\u0163ii GPU care au deschis focul f\u0103r\u0103 soma\u0163ie. Mai bine de patruzeci de rom\u00e2ni transnistreni din grupul lor au pl\u0103tit cu via\u0163a \u00eencercarea lor de a tr\u0103i \u00een libertate al\u0103turi de fra\u0163ii lor din Rom\u00e2nia. Nimeni nu era \u00eenarmat, doreau doar s\u0103 fug\u0103 din \u201eparadisul muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor\u201d, dar la ie\u015firea din p\u0103durea de l\u00e2ng\u0103 Purcari, cerul s-a luminat de rachetele sovietice \u015fi s-a dezl\u0103n\u0163uit m\u0103celul. Prin\u015fi \u00een focul mitralierelor care secerau vie\u0163i omene\u015fti, supravie\u0163uitorii au luat-o la fug\u0103, urm\u0103ri\u0163i de o unitate GPU care tr\u0103gea continuu dup\u0103 ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese de \u0163ipetele victimelor, printre care erau femei \u015fi copii.<\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Supravie\u0163uitori ai masacrului de la p\u0103durea Ol\u0103ne\u015fti<\/span><\/div>\n
So\u0163ii \u015fi p\u0103rin\u0163ii copiilor au fost uci\u015fi de sovietici <\/span><\/div>\n<\/p><\/div>\n
Acest masacru a ajuns \u015fi \u00een discu\u0163ia Parlamentului Rom\u00e2niei \u00een \u015fedin\u0163a de la 26 februarie 1932, dar m\u0103suri concrete nu s-au putut lua, din moment ce sovieticii tratau toate aceste acuze ca \u015fi propagand\u0103 capitalist\u0103. Ziaristul Geo London a publicat un amplu reportaj despre acest masacru \u00een ziarul francez \u201eLe Journal\u201d, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi invectivele oficiosului partidului comunist francez \u201eL\u2019Humanite\u201d \u015fi protestele ambasadei sovietice care calificau cele scrise ca \u015fi atacuri incalificabile la realit\u0103\u0163ile din Uniunea Sovietic\u0103. Societatea Na\u0163iunilor, nici ea nu a f\u0103cut nimic.<\/div>\n
Dar toate acestea vor fi f\u0103cute uitate de intensitatea masacrelor \u015fi atrocit\u0103\u0163ilor comise fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni dup\u0103 cedarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord la 26 iunie 1940. Tragedia basarabenilor \u015fi bucovinenilor, mult mai apropiat\u0103 \u015fi mai mediatizat\u0103, a f\u0103cut uitat\u0103 tragedia rom\u00e2nilor transnistreni.<\/div>\n
Chiar \u015fi \u00een ziua de azi \u00eei uit\u0103m cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, de\u015fi ast\u0103zi, sub regimul de la Tiraspol, sunt cei mai viteji rom\u00e2ni ai zilelor noastre. Sub teroare continu\u0103 s\u0103 fie rom\u00e2ni, s\u0103 lupte pentru limba lor, ni\u015fte copii care s-au baricadat \u00een liceele lor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 amenin\u0163ate s\u0103 fie \u00eenchise de brutele smirnoviste ne-au oferit o lec\u0163ie de patriotism \u015fi rom\u00e2nism cum demult nu am mai v\u0103zut-o. La fel, rom\u00e2nii transnistreni au fost \u00een prima linie \u00een r\u0103zboiul de pe Nistru din 1992, au luptat cu curaj \u015fi eroism cu AK-47 contra tancurilor, tot ei formau majoritatea legendarilor lupt\u0103tori din grup\u0103rile scorpionilor sau burunducilor. Au c\u0103zut la datorie \u015fi nu au dat nici un pas \u00eenapoi pe platourile de la Co\u015fni\u0163a \u015fi Cocieri, la Dub\u0103sari \u015fi Tighina. La 20 iunie 1992, 20 de tancuri ale armatei a XIV-a ruse intr\u0103 \u00een Tighina sprijinite de infanterie \u015fi cazaci, arbor\u00e2nd drapelul Rusiei f\u0103r\u0103 nicio jen\u0103. Tinerii lupt\u0103tori din Tighina, mare parte transnistreni, f\u0103r\u0103 artilerie, doar cu c\u00e2teva RPG-uri, distrug \u015fase din aceste tancuri \u00een lupte de strad\u0103, unele cu sticle de benzin\u0103. \u00centreba\u0163i-v\u0103 de unde sunt cei care au f\u0103cut 12 sau 15 de ani de \u00eenchisoare doar pentru c\u0103 sunt rom\u00e2ni \u015fi au refuzat s\u0103 se numeasc\u0103 altfel? \u015ei culmea, mare parte din rom\u00e2nii din dreapta sau st\u00e2nga Nistrului sunt de p\u0103rere c\u0103 republica Moldova ar trebui s\u0103 renun\u0163e la f\u00e2\u015fia numit\u0103 Transnistria, o mic\u0103 f\u00e2\u015fie din ceea ce a fost \u00eenainte cunoscut sub numele de Transnistria, realiz\u00e2nd astfel o premier\u0103 mondial\u0103, prima dat\u0103 c\u00e2nd un stat renun\u0163\u0103 de bun\u0103voie la o por\u0163iune din teritoriul s\u0103u recunoscut de ONU!<\/div>\n
Da, a\u015fa e, ne merit\u0103m soarta!<\/div>\n
\u201eCui ne l\u0103sa\u0163i, fra\u0163ilor?\u201d o \u00eentrebare sf\u00e2\u015fietoare pus\u0103 de rom\u00e2nul Toma Jalb\u0103 acum aproape o sut\u0103 de ani, la care cu greu putem g\u0103si chiar \u015fi ast\u0103zi r\u0103spuns. Am putea s\u0103 parafraz\u0103m cuvintele lui Tudor Vladimirescu, ridicat din mijlocul taberei sale de panduri de c\u0103tre grecii eteri\u015fti pentru a fi ucis \u015fi aruncat \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103. Pandurii l-au \u00eentrebat \u201epe noi cui ne la\u015fi?\u201d, iar el le-a r\u0103spuns \u201ecorbilor \u015fi c\u00e2inilor!\u201d A\u015fa i-am l\u0103sat \u015fi noi pe transnistreni, corbilor \u015fi c\u00e2inilor.<\/div>\n
\u015ei asta o facem din nou, zi de zi, or\u0103 de or\u0103, \u00een care ne dezinteres\u0103m total de soarta celor r\u0103ma\u015fi la st\u00e2nga Nistrului, sub cizma comunistoid\u0103 sponsorizat\u0103 de Moscova.
Bibliografie:<\/b>
N. P. Smochin\u0103, Moldova Nou\u0103, Revist\u0103 de studii \u015fi cercet\u0103ri transnistrene, an VI, 1941  
\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991
Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995
Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992<\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n
 <\/div>\n

…<\/p>\n

Articolul original la:<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/12\/zdrobiti-si-uitati-romanii.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MOTTO: \u201cCui ne l\u0103sa\u0163i pe noi, moldovenii? De ce suntem rup\u0163i din coasta Moldovei \u015fi tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului? Fra\u0163ii no\u015ftri! Nu ne…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":377,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[93,96,95,97,94],"class_list":["post-418","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-de","tag-din","tag-in","tag-la","tag-si"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/418\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/377"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}