![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/parintele-justin-si-pisica-foto-cristina-nichitus_ff7532203f2831.jpg\")
“Ce a f\u0103cut str\u0103in\u0103tatea din bietul român?<\/p>\n \t“Ce a f\u0103cut str\u0103in\u0103tatea din bietul român?<\/p>\n
\tVine \u015fi el în \u0163ar\u0103, dup\u0103 4, 5 ani de stat în occident cu o ma\u015fin\u0103 ultimul r\u0103cnet, ca s\u0103 se uite vecinii la el: „mai, uite ce ma\u015fin\u0103 a adus Grigore! Ai v\u0103zut m\u0103i, Ioane”? \u015ei ei îi v\u0103d ma\u015fina, dar nu v\u0103d c\u0103 ochii îi sunt du\u015fi în fundul capului, slab, cu nasul ie\u015fit în fa\u0163\u0103 \u015fi cu umerii usca\u0163i de munca nebun\u0103, pe care, s\u0103racu’, a dus-o acolo”.<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t“Ce a f\u0103cut str\u0103in\u0103tatea din bietul român? <\/strong><\/i><\/i><\/p>\n \tVine \u015fi el în \u0163ar\u0103, dup\u0103 4, 5 ani de stat în occident cu o ma\u015fin\u0103 ultimul r\u0103cnet, ca s\u0103 se uite vecinii la el: „mai, uite ce ma\u015fin\u0103 a adus Grigore! Ai v\u0103zut m\u0103i, Ioane”? \u015ei ei îi v\u0103d ma\u015fina, dar nu v\u0103d c\u0103 ochii îi sunt du\u015fi în fundul capului, slab, cu nasul ie\u015fit în fa\u0163\u0103 \u015fi cu umerii usca\u0163i de munca nebun\u0103, pe care, s\u0103racu’, a dus-o acolo”.<\/strong><\/i><\/i><\/p>\n \t{youtube}nPpMVUJrJ_A{\/youtube}<\/p>\n \tIat\u0103 fragmente dintr-un interviu cu p\u0103rintele Justin Pârvu, unul din cei mai cunoscu\u0163i duhovnici din România, publicat în revista “Atitudini”: despre mirajul Occidentului, viciile unor români pleca\u0163i peste hotare, munca lor de zi cu zi \u015fi educa\u0163ia copiilor.<\/i><\/i><\/p>\n \tP\u0103rinte, se abat asupra omenirii vremuri mai întunecate – s\u0103r\u0103cie, cutremure, revolte, r\u0103zboaie, boli \u015fi multe înrobiri \u015fi limit\u0103ri ale drepturilor noastre umane – cu ce cuget ar trebui s\u0103 treac\u0103 cre\u015ftinul prin aceste greut\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 dezn\u0103d\u0103jduiasc\u0103, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 se compromit\u0103 în vreun fel suflete\u015fte?<\/em><\/i><\/i><\/p>\n \t “Acum a venit schimbarea aceasta de civiliza\u0163ie, chipurile mai evoluat\u0103. Dar s\u0103 vedem cum ne-a evoluat aceast\u0103 civiliza\u0163ie? L-a dezbr\u0103cat pe bietul om întâi de obiceiurile lui frumoase, i-a luat \u015fi haina de serbare \u015fi serbarea la care nici nu mai are timp s\u0103 ajung\u0103. Apoi aceast\u0103 civiliza\u0163ie l-a desp\u0103r\u0163it pe om de familia lui, încât tânje\u0219te so\u0163ia dup\u0103 so\u0163ul ei plecat prin \u0163\u0103ri str\u0103ine. Se duce bietul om s\u0103 adune ceva hran\u0103 pentru copii, prin Italia, Fran\u0163a, Canada, Germania<\/strong>; \u015fi în Sudul Africii îl g\u0103se\u015fti pe bietul român, muncit, obosit \u015fi tot distrus de s\u0103r\u0103cie. Din p\u0103cate am l\u0103sat ca situa\u0163ia economic\u0103 s\u0103 ne influen\u0163eze via\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi structura noastr\u0103 sufleteasc\u0103. <\/strong>Este dureros s\u0103 vezi cât de mult depinde credin\u0163a noastr\u0103 de aspectul material, de bani, încât parc\u0103 \u015fi la biseric\u0103 vin din ce în ce mai pu\u0163ini oameni. Necazurile, în loc s\u0103 ne aduce în biserici, ne îndep\u0103rteaz\u0103? <\/strong>S-a scumpit benzina \u015fi nu se mai duce omul la m\u0103n\u0103stire sau la biseric\u0103. Unde este credin\u0163a noastr\u0103? L\u0103s\u0103m s\u0103 ne-o fure vâltoarea lumii? <\/strong>Omul are ceva mult mai de pre\u0163 decât trupul – sufletul. De ce nu d\u0103m valoare sufletului? S\u0103 îmbog\u0103\u0163im sufletul \u015fi nu vom mai sim\u0163i s\u0103r\u0103cia trupului. <\/strong>Credin\u0163a poate s\u0103 fac\u0103 pâine din cuvântul lui Dumnezeu, de ce nu credem aceasta?<\/i><\/i><\/p>\n \t “Românul a venit nu numai cu \u015ftiin\u0163a din str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi cu multe rele din lumea aceasta occidental\u0103, vicii pe care au început s\u0103 le cultive în familiile lor”<\/strong><\/i><\/i><\/p>\n \tSe spune c\u0103 progresul nu e o piedic\u0103 în calea credin\u0163ei… <\/em><\/i><\/i><\/p>\n \tF\u0103r\u0103 îndoial\u0103 c\u0103 nu e o piedic\u0103. Civiliza\u0163ia \u015fi cre\u015ftinismul au mers mereu mân\u0103 în mân\u0103. Dac\u0103 s-ar p\u0103stra principiile cre\u015ftine, ar fi cu adev\u0103rat progres în <\/strong>civiliza<\/strong>\u021b<\/strong>ie<\/strong>. O societate atee are foarte multe goluri, \u015fi de acest lucru \u015fi-au dat seama \u015fi comuni\u015ftii \u015fi au schimbat tactica. Ei doreau o constrângere \u015fi o izolare a omului, încât s\u0103 nu ia contact cu celelalte civiliza\u0163ii, s\u0103 nu priveasc\u0103 în curtea occidentalilor. Dar au schimbat tactica \u015fi au început s\u0103 trimit\u0103 elevii s\u0103 studieze în str\u0103in\u0103tate, s\u0103 înve\u0163e dou\u0103 limbi str\u0103ine. Îns\u0103 omul a venit nu numai cu \u015ftiin\u0163\u0103 din str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi cu foarte multe rele din lumea aceasta occidental\u0103, vicii pe care au început s\u0103 le cultive în familiile lor<\/strong>. Cel mai mare r\u0103u împrumutat a fost avortul \u015fi mamele au ie\u015fit astfel din f\u0103ga\u015ful lor. Mult mai „civilizate”, chipurile, au preferat s\u0103 stea mai mult la televizor, la internet, s\u0103 participe la lumea monden\u0103 \u015fi astfel s-a îndep\u0103rtat cu totul de rostul \u015fi de chemarea femeii. \u015ei iat\u0103 cum se descompune via\u0163a de familie \u015fi de na\u0163iune. Ce a f\u0103cut str\u0103in\u0103tatea din bietul român? Vine \u015fi el în \u0163ar\u0103, dup\u0103 4, 5 ani de stat în occident cu o ma\u015fin\u0103 ultimul r\u0103cnet, ca s\u0103 se uite vecinii la el: „mai, uite ce ma\u015fin\u0103 a adus Grigore! Ai v\u0103zut m\u0103i, Ioane”? \u015ei ei îi v\u0103d ma\u015fina, dar nu v\u0103d c\u0103 ochii îi sunt du\u015fi în fundul capului, slab, cu nasul ie\u015fit în fa\u0163\u0103 \u015fi cu umerii usca\u0163i de munca nebun\u0103, pe care, s\u0103racu’, a dus-o acolo.<\/strong> Dar aici în \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 par\u0103 c\u0103 e cineva \u015fi se afi\u015feaz\u0103 cu ma\u015fini str\u0103ine. <\/strong>Dar nu în\u0163eleg s\u0103rmanii c\u0103 acestea nu sunt obiceiuri nobile. P\u0103i, cu ma\u015fina to\u0163i \u021biganii se afi\u015feaz\u0103 acum, m\u0103i.<\/i><\/i><\/p>\n \t“Dac\u0103 românul a luat ceva din Apus, a luat întotdeauna ce era mai r\u0103u”<\/strong><\/i><\/i><\/p>\n \tEram la m\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a într-una din zile, în chilia mea \u015fi numai ce v\u0103d în fa\u0163a geamului c\u0103 se deschid trei ma\u015fini de lux \u015fi m\u0103 gândeam eu cine s\u0103 fie oare. \u015ei îi primesc pe ace\u015fti oameni care erau \u015fi ei ni\u015fte \u0163igani, \u015fi nu vreun primar sau vreo mare vedet\u0103. Ma\u015fini \u015fi aur au to\u0163i \u0163iganii, nu asta e civiliza\u0163ie. Nu e nimic grav faptul c\u0103 e \u0163igan, au \u015fi ei suflete ca ale noastre, nu am nimic împotriva lor, înc\u0103 am v\u0103zut \u0163igani cu mult\u0103 fric\u0103 de Dumnezeu. Dar e grav faptul c\u0103 împrumut\u0103m din moravurile lor rele, de a ne da în spectacol cu via\u0163a noastr\u0103 luxoas\u0103. \u0162\u0103ranul nostru s-a îmbr\u0103cat în blugi, femeia \u015fi-a luat cizmuli\u0163\u0103, dar \u0163iganul nu \u015fi-a schimbat portul, el tot a\u015fa a r\u0103mas. <\/strong>Când m\u0103 uit la cuconi\u0163ele noastre de azi, m\u0103 minunez de atâta degradare. Nu le mai vezi purtând în pântece, cu haine adecvate, ci le vezi ca ni\u015fte spiridu\u015fi, cu pantalonii strâm\u0163i ca ni\u015fte cauciuc, de nu \u015ftiu cum de îi poate îmbr\u0103ca, în toate culorile pestri\u0163e, cu tocuri lungi \u015fi sub\u0163iri, de parc\u0103 sunt ni\u015fte libelule care se învârt numai în vârful aripioarelor. Dac\u0103 românul a luat ceva din Apus, a luat întotdeauna ce era mai r\u0103u.<\/strong> S\u0103 v\u0103 spun îns\u0103 ce p\u0103rere aveau solda\u0163ii germani în r\u0103zboi, când au venit la noi în \u0163ar\u0103. Erau cu totul \u015fi cu totul uimi\u0163i de via\u021ba bogat\u0103 \u015fi frumoas\u0103 a românului. Pentru c\u0103 ei \u015ftiau de acas\u0103 c\u0103 românul e s\u0103rac, c\u0103 statele balcanice sunt ni\u015fte state de nomazi. Acelea\u015fi lucruri li se spunea \u015fi solda\u0163ilor ru\u015fi – ni\u015fte state care nu au nimic, s\u0103race \u015fi aflate sub cucerirea lor, l\u0103sate îns\u0103 în libertate.<\/i><\/i><\/p>\n \t“Bog\u0103\u0163ia românilor”<\/i><\/i><\/p>\n \tEi, bine, când au intrat ei în cur\u0163ile românilor, vedeau acolo p\u0103s\u0103ri, animale, grâne, hambarele pline, bel\u015fug de fructe \u015fi vinuri alese, bucuria vie\u0163ii \u015fi jocurile copiilor – r\u0103mâneau germanii uimi\u0163i \u015fi ne întrebau: Dar ale cui sunt toate acestea? <\/em>Pentru c\u0103 nu le venea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sunt ale românilor. \u015ei ru\u015fii s-au înfruptat din plin din bog\u0103\u0163iile românilor, pentru c\u0103 ei nu o duceau a\u015fa de bine ca românul, îns\u0103 erau bine îndoctrina\u0163i de Partid c\u0103 nu mai exist\u0103 nimeni pe lumea asta mai boga\u0163i ca ei. Lenin spunea, \u015fi a avut dreptate: „va \u0163ine comunismul în Rusia, s\u0103n\u0103tos a\u015fa cum îl vede\u0163i, pân\u0103 ce va lua contact rusul cu civiliza\u0163ia european\u0103”. <\/strong>Când intra rusul în casele \u0163\u0103ranilor simpli, se minuna \u015fi mai tare \u015fi întreba: „Aici e colac, colac”? – pentru el colac însemna burghez. „Nu, domnule, aici e gospod\u0103ria mea” – r\u0103spundea \u0163\u0103ranul. „Dar vinou, vinou ave\u0163i”? „Avem, hai la beci”. \u015ei r\u0103mânea rusul în beci toat\u0103 noaptea, c\u0103 mul\u0163i dintre ei se înecau, îmb\u0103ta\u0163i în vinul curs din butoaiele \u0163\u0103ranilor români. Erau to\u0163i ni\u015fte fl\u0103mânzi, atei \u015fi unii \u015fi al\u0163ii. Atât socialismul r\u0103s\u0103ritean cât \u015fi cel apusean era unul si acela\u015fi lucru. Era un banc: un profesor de socialism este întrebat de un elev: „Tovar\u0103\u015fe, care este diferen\u0163a dintre socialism \u015fi capitalism”? \u015ei r\u0103spunde profesorul: „Mai, socialismul este robirea unuia fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, iar capitalismul invers”. Socialismul nu a f\u0103cut decât s\u0103 s\u0103r\u0103ceasc\u0103 masele. „Ce-i al t\u0103u e al meu, ce-i al meu e tot al meu” – cam a\u015fa era<\/strong>. Dar cât de s\u0103rac ar fi omul, dezm\u0103\u0163ul \u015fi moravurile u\u015foare tot nu lipsesc.<\/i><\/i><\/p>\n \tAsta este \u015fi rodul educa\u0163iei televizorului… <\/em>Televizorul ca televizor, dar mamele, p\u0103rin\u0163ii ce p\u0103zesc? P\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 orienteze copilul de mic ce s\u0103 priveasc\u0103 la televizor, cu toate c\u0103 mai bine ar fi s\u0103 se lipseasc\u0103 de tot de el. Dar \u015fi la televizor acolo, sunt o sumedenie de posturi, unele cu otrav\u0103, altele cu lucruri de folos. Nu trebuie l\u0103sat copilul s\u0103 aleag\u0103 ce vrea el.<\/strong> P\u0103i dac\u0103 \u0163i se pune în fa\u0163\u0103 dou\u0103 pâini – una otr\u0103vit\u0103 \u015fi alta neotr\u0103vit\u0103 – ce faci, pe care o alegi? Televizorul îl tâmpe\u015fte pe copil de la început. Ce s\u0103 mai priceap\u0103 el mai târziu?<\/i><\/i><\/p>\n \textras dintr-un interviu ap\u0103rut în revista ATITUDINI, nr. 12<\/i><\/i><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" “Ce a f\u0103cut str\u0103in\u0103tatea din bietul român? Vine \u015fi el în \u0163ar\u0103, dup\u0103 4, 5 ani de stat în occident cu o ma\u015fin\u0103 ultimul r\u0103cnet,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4288,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[382,987,986,54,985],"class_list":["post-4289","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-religie","tag-evolutie","tag-iustin","tag-plecare","tag-romani","tag-strainatate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4289","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4289"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4289\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4288"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4289"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4289"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4289"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}