{"id":436,"date":"2012-01-07T15:42:29","date_gmt":"2012-01-07T15:42:29","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=436"},"modified":"2021-12-10T19:06:22","modified_gmt":"2021-12-10T19:06:22","slug":"predic-la-botezul-domnului-pr-cleopa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=436","title":{"rendered":"Predic\u0103 la Botezul Domnului – Pr. Cleopa"},"content":{"rendered":"

Iubi?i credincio?i, cu mila ?i cu \u00eendurarea lui Dumnezeu, iat? am ajuns ?i \u00een anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sf\u00eent ?i mare praznic \u00eemp?r?tesc se mai nume?te ?i „Ar?tarea Domnului” sau „Epifania”.<\/p>\n

Dar pentru care pricin? nu se zice Na?terii Domnului, Ar?tarea Lui, ci Botezului Domnului?<\/p>\n

Acest lucru \u00eel arat?, deslu?it ?i luminat, dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur, zic\u00eend c? Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor c\u00eend S-a n?scut, ci c\u00eend S-a botezat. Iar cum c? mul?i nu-L cuno?teau ?i nu ?tiau cine era, s? ascult?m pe Botez?torul Ioan care spune: Se afl? \u00een mijlocul vostru Acela pe Care nu-L ?ti?i (Ioan 1, 26). Dar pentru ce s? ne mir?m c? ceilal?i nu-L cuno?teau, c\u00eend \u00eensu?i Botez?torul nu-L cuno?tea p\u00een? \u00een ziua aceea? C?ci zice: ?i eu nu-L ?tiam pe El, dar Cel ce m-a trimis s? botez cu ap?, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul cobor\u00eendu-Se ?i r?m\u00een\u00eend peste El, Acela este Cel ce boteaz? cu Duh Sf\u00eent (Ioan 1, 33). <\/p>\n

Pentru c? am ar?tat c? Botezul Domnului se mai nume?te ?i Ar?tarea Domnului, este bine s? ?tim c? dou? s\u00eent ar?t?rile Domnului. Iat? ce spune Sf\u00eentul Ioan Gur? de Aur \u00een aceast? privin??: „Este necesar s? ar?t?m dragostei voastre c? nu este o singur? Ar?tare a Domnului, ci s\u00eent dou? ar?t?ri. Una este aceasta de acum care s-a \u00eemplinit la Botez, iar a doua este aceea care va s? vin? ?i care se va face cu slav? mare la sf\u00eer?itul lumii”. Ast?zi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre am\u00eendou? ar?t?rile Domnului, \u00een Epistola c?tre Tit.<\/p>\n

Despre ar?tarea cea de acum, spune: Harul cel m\u00eentuitor al lui Dumnezeu s-a ar?tat tuturor oamenilor, \u00eenv??\u00eendu-ne pe noi s? lep?d?m f?r?delegea ?i poftele lume?ti ?i, \u00een veacul de acum, s? tr?im cu \u00een?elepciune, cu dreptate ?i cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: A?tept\u00eend fericita n?dejde ?i ar?tarea slavei marelui Dumnezeu ?i M\u00eentuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta ?i proorocul Ioil spune c? soarele se va preface \u00een \u00eentuneric ?i luna \u00een s\u00eenge, mai \u00eenainte de a veni ziua Domnului cea mare ?i \u00eenfrico?at? (Ioil 3, 4).<\/p>\n

Ast?zi, c\u00eend pr?znuim Botezul Domnului, se cuvine s? ar?t?m c\u00eete s\u00eent botezurile care au \u00eenchipuit Botezul cre?tin de la \u00eenceputul lumii ?i care vor mai fi. Dup? m?rturia Sf\u00eentului Ioan Damaschin, opt s\u00eent botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea p?catului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare ?i prin nor, c?ci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ie?ire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit „t?ierea \u00eemprejur”. (Facere 17, 10-14).<\/p>\n

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul poc?in?ei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv ?i conducea pe cei boteza?i la poc?in?? ?i la credin?? \u00een Hristos. Iat? ce spune Sf\u00eentul Ioan Botez?torul: Eu v? botez pe voi cu ap?, dar Cel ce vine dup? mine v? va boteza cu Duh Sf\u00eent ?i cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). A?adar, Ioan preg?tea ?i cur??a mai dinainte cu ap?, \u00een vederea venirii Duhului Sf\u00eent. Cu acest botez \u00censu?i M\u00eentuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de c?tre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat \u00een Iordan nu c? avea nevoie de cur??ire, ci pentru c? ?i-a luat asupra Sa cur??irea mea ?i ca s? zdrobeasc? capetele balaurilor din ap?, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca s? se \u00eenece p?catul, ca s? \u00eenmorm\u00eenteze pe Adam cel vechi \u00een ap? ?i s?-l sfin?easc? pe botez?tor. Ca s? \u00eemplineasc? Legea, ca s? descopere taina Treimii ?i ca s? ne dea nou? pild? ?i exemplu cum s? ne botez?m.<\/p>\n

Al cincilea botez este botezul cre?tin prin ap? ?i prin Duhul Sf\u00eent, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor S?i: Merg\u00eend, \u00eenv??a?i toate neamurile, botez\u00eendu-le \u00een numele Tat?lui ?i al Fiului ?i al Sf\u00eentului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite p\u00een? acum. El se face prin afundare \u00een ap? \u00een numele Preasfintei Treimi ?i este m\u00eentuitor pentru c? iart? toate p?catele ?i aduce \u00een inimile noastre harul Sf\u00eentului Duh. Noi to?i ne botez?m cu acest botez des?v\u00eer?it prin ap? ?i prin Duh, f?r? de care nimeni nu se poate m\u00eentui. Se zice c? Hristos boteaz? „cu foc”, pentru c? a rev?rsat Duhul Sf\u00eent peste Apostoli, \u00een chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dup? cum spune \u00censu?i Domnul: Ioan a botezat cu ap?, dar voi ve?i fi boteza?i cu Duhul Sf\u00eent, nu mult dup? aceste zile (Fapte 1, 5).<\/p>\n

Al ?aselea botez, care este de o m?sur? cu Botezul cre?tin, prin ap? ?i prin Duh, este botezul prin poc?in?? ?i prin lacrimi, adic? Sf\u00eenta Spovedanie, prin care ni se dezleag? toate p?catele. Al ?aptelea ?i cel mai des?v\u00eer?it este botezul prin s\u00eenge ?i mucenicie pentru dreapta credin??, cu care \u00censu?i Hristos S-a botezat pe Cruce \u00een locul nostru. El este foarte cinstit ?i fericit, pentru c? nu se mai p\u00eeng?re?te a doua oar? cu \u00eentin?ciunea p?catului ?i singur le poate \u00eenlocui pe toate celelalte.<\/p>\n

Al optulea ?i ultimul botez este focul cel ve?nic de dup? judecata ob?teasc?. Acest botez nu este m\u00eentuitor, ci pe de o parte distruge r?utatea ?i p?catul, iar pe de alt? parte pedepse?te necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).<\/p>\n

Iubi?i credincio?i,<\/p>\n

Dup? ce am ar?tat cele opt feluri de botezuri, este bine s? vorbim mai pe larg despre importan?a botezului cre?tin ortodox.<\/p>\n

Cel mai des?v\u00eer?it botez care cur??? p?catele noastre, este Botezul cre?tin, adic? botezul prin ap? ?i Duh, pe care \u00eel primim \u00eendat? dup? na?tere. Dup? \u00eenv???tura Domnului nostru Iisus Hristos, cine nu are acest botez nu poate s? intre \u00een \u00cemp?r??ia cerurilor (Ioan 3, 5). S? d?m c\u00eeteva explica?ii despre Taina Sf\u00eentului Botez pe \u00een?elesul tuturor.<\/p>\n

Cine poate boteza? Dreptul de a boteza \u00eel au numai episcopii ?i preo?ii (Canonul 46-50 Apostolic). La mare nevoie, ca pruncul s? nu moar? nebotezat, poate boteza ?i un diacon, un c?lug?r simplu, un mirean – b?rbat sau femeie – ?i chiar p?rin?ii copilului. Cum se s?v\u00eer?e?te botezul de c?tre mireni c\u00eend copilul este \u00een primejdie de moarte? Afund\u00eend pruncul de trei ori \u00een ap? curat? ?i rostind formula sf\u00eent? a Botezului: „Se boteaz? robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), \u00een numele Tat?lui, Amin; ?i al Fiului, Amin; ?i al Sf\u00eentului Duh, Amin. (Canonul 44-45 al Sf\u00eentului Nichifor). Dac? cel botezat r?m\u00eene \u00een via??, preotul va completa slujba Botezului dup? r\u00eenduiala obi?nuit?, dar numai de la cufundare \u00eenainte; adic? \u00eel unge cu Sf\u00eentul Mir, citind r\u00eenduiala p\u00een? la cap?t (Liturgica, Bucure?ti, 1877, p.183).<\/p>\n

Botezul se s?v\u00eer?e?te \u00een pridvorul sau \u00een pronaosul bisericii. Canoanele opresc s?v\u00eer?irea Botezului at\u00eet \u00een case, c\u00eet ?i \u00een paraclisele din casele particulare (Can. 31 ?i 59 Sinod.VI ec.). Numai \u00een cazuri foarte rare ?i de mare nevoie, cum ar fi frig puternic, boal?, pericol de moarte pentru prunc etc. se \u00eeng?duie s?v\u00eer?irea Botezului \u00een case. C\u00eet despre timpul c\u00eend se s?v\u00eer?e?te Botezul, pentru prunci nu exist? zile sau ceasuri hot?r\u00eete ca nu cumva s? moar? neboteza?i. Dac? pruncul moare nebotezat, p?rin?ii lui sau preotul, din cauza c?ruia a murit neunit cu Hristos, s?v\u00eer?e?te un p?cat de moarte. Pentru cei mor?i neboteza?i, Biserica nu mai poate face nimic, r?m\u00een\u00eend toate la mila lui Dumnezeu. Dac? pruncul este firav ?i exist? temerea c? nu va tr?i, el poate fi botezat \u00eendat? dup? na?tere. Dac? pruncul este s?n?tos, Botezul se face de obicei la opt zile de la na?tere, \u00een orice zi de s?rb?toare, dup? s?v\u00eer?irea Sfintei Liturghii.<\/p>\n

Cei ce vin sau s\u00eent adu?i la botez trebuie s? aib? na?i. Nimeni nu poate fi botezat cu sila, dac? este matur, ?i este dator s? aib? na?i ortodoc?i. Na?ii s\u00eent persoanele \u00een v\u00eerst? care \u00eenso?esc pe prunc la botez, r?spunz\u00eend ?i f?c\u00eend cuvenita m?rturisire de credin?? \u00een locul ?i \u00een numele pruncului ce se boteaz?. Ei s\u00eent p?rin?ii suflete?ti ai pruncului, care \u00eel nasc duhovnice?te pentru o via?? nou? \u00een Duhul Sf\u00eent, a?a cum p?rin?ii l-au n?scut pentru o via?? trupeasc?. Na?ii s\u00eent totodat? garan?i \u00een fa?a lui Dumnezeu ?i a Bisericii pentru finul ce se boteaz?, c? va fi crescut \u00een credin?a cre?tin? ?i va fi un bun credincios. Na?ul trebuie s? fie cre?tin ortodox, s? fie evlavios, iubitor de biseric?, bun cunosc?tor al credin?ei, \u00een v\u00eerst? ?i de acela?i sex cu pruncul ce se boteaz?. Nu pot fi na?i p?rin?ii copilului. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s? fie numai un na?. Na?ul este dator s? se \u00eengrijeasc? de via?a religioas? ?i moral? a finului ?i la vremea cuvenit? s?-l \u00eenve?e rug?ciuni, Crezul ?i principalele \u00eenv???turi de credin?? cre?tin? ortodox?. S? fie \u00eendrum?tor \u00een cele suflete?ti ?i un exemplu viu, s\u00eerguindu-se s? fac? din el un vrednic m?dular al Bisericii \u00een care a intrat prin Botez. La r\u00eendul s?u, finul este dator s? asculte pe na? ?i s?-l respecte la fel ca pe p?rin?ii s?i dup? trup.<\/p>\n

Cei care iau parte cu aten?ie la s?v\u00eer?irea Botezului, trebuie s? ?tie c? \u00eenainte de Botez se \u00eempline?te r\u00eenduiala facerii catehumenului, adic? se face preg?tirea celui ce are s? fie botezat. Aceast? r\u00eenduial? se face \u00een pridvor, \u00een fa?a u?ilor bisericii, deoarece cel nebotezat, nefiind \u00eenc? sp?lat de p?catul str?mo?esc, nu este m?dular al Bisericii ?i nici cet??ean al cerului, ale c?rui u?i ni le deschide numai Taina Botezului. De aceea Botezul se nume?te u?a Tainelor. Slujba catehumenului are trei p?r?i: exorcismele, lep?d?rile ?i unirea cu Hristos.<\/p>\n

Exorcismele s\u00eent trei rug?ciuni prin care preotul roag? pe Dumnezeu s? izgoneasc? de la catehumen toat? puterea cea rea a diavolului. Lep?d?rile ?i unirea cu Hristos s\u00eent formate din \u00eentreita lep?dare a catehumenului sau a na?ului – \u00een numele catehumenului – „de satana ?i de toate lucrurile lui”, urmat? de \u00eentreita lui asigurare c? s-a unit cu Hristos. \u00cen timpul lep?d?rilor, catehumenul st? \u00eentors cu fa?a spre apus, sufl\u00eend ?i scuip\u00eend \u00eentr-acolo de trei ori, deoarece apusul \u00eenchipuie?te locul de unde vine \u00eentunericul ?i locul celui r?u, a Satanei, care este numit ?i „st?p\u00eenitorul \u00eentunericului” (Efeseni 6, 12), urm\u00eend astfel cuvintele Sf\u00eentului Apostol Pavel, care ne \u00eendeamn? s? lep?d?m lucrurile \u00eentunericului ?i s? ne \u00eembr?c?m \u00een armele luminii (Romani 13, 12). Catehumenul scuip? pe diavolul \u00een semn c? s-a lep?dat cu totul de el ?i de toate lucrurile lui, adic? de p?cat. Iar c\u00eend catehumenul \u00eempreun? cu na?ul m?rturise?te unirea sa cu Hristos, o face cu fa?a spre r?s?rit, c?ci \u00eentr-acolo era s?dit raiul (Facere 2, 8), din care au fost izgoni?i primii oameni \u00een urma p?catului. Unirea cu Hristos se face prin credin??. Iar dovada este m?rturisirea credin?ei cre?tine prin rostirea de trei ori a Crezului de c?tre catehumen, dac? este mare, sau de na?, \u00een numele pruncului, ?i nu de altcineva.<\/p>\n

Prin exorcismele ?i lep?d?rile ce se fac la Botez, nu \u00eenseamn? c? Biserica socote?te pe cel venit s? se boteze ca st?p\u00eenit cu adev?rat de diavol, cum s\u00eent cei \u00eendr?ci?i sau cei munci?i de duhuri rele. Ele vor s? spun? numai c? cel ce nu are \u00eenc? pe Hristos, se afl? \u00een robia p?catului ?i deci \u00een puterea diavolului care st?p\u00eene?te pe cei robi?i de p?cat sau pe cei din afara harului (Efeseni 2, 1-3). Din aceast? robie \u00eel elibereaz? Biserica pe catehumen prin exorcisme ?i lep?d?ri, trec\u00eendu-l sub puterea lui Hristos, St?p\u00eenul nostru cel adev?rat ?i bun.<\/p>\n

Iat? ?i p?r?ile cele mai de seam? ale Botezului. Prima parte este sfin?irea apei pentru botez. A doua parte este ungerea cu untdelemnul bucuriei (Psalm 44, 9), pe frunte, pe piept, pe spate, la urechi, la m\u00eeini ?i la picioare. Acest untdelemn este binecuv\u00eentat \u00eenainte de preot prin rug?ciuni deosebite ?i din el se pune ?i \u00een cristelni??, de trei ori, cruci?. Ungerea aceasta \u00eensemneaz? mai multe lucruri \u00een sens duhovnicesc. Astfel, untdelemnul fiind rodul m?slinului, ungerea cu el este semn al milei ?i al bun?t??ilor dumnezeie?ti, prin care catehumenul a fost izb?vit de noianul p?catelor. Acest untdelemn sfin?it ne aduce aminte de ungerea cu care erau un?i \u00een Legea Veche arhiereii, \u00eemp?ra?ii ?i proorocii ?i cu care a fost uns \u00censu?i M\u00eentuitorul numit „Unsul Domnului” (I Regi 10, 1-6); Isaia 61, 1; Luca 4, 18). La aceast? ungere ne-a f?cut ?i pe noi p?rta?i, c?ci \u00eensu?i numele de cre?tin vine de la cuv\u00eentul grecesc „Hristos”, care \u00eenseamn? „Uns”. Ungerea de la Botez mai \u00eenchipuie?te ?i aromatele cu care a fost uns trupul Domnului \u00eenainte de \u00eengropare, deoarece catehumenul va \u00eenchipui, prin afundarea \u00een ap?, \u00eengroparea \u00eempreun? cu Hristos ?i \u00eenvierea \u00eempreun? cu El.<\/p>\n

A treia parte a Botezului este \u00eens??i s?v\u00eer?irea Tainei, adic? \u00eentreita afundare a pruncului \u00een ap? sfin?it?, \u00een numele Preasfintei Treimi. Acum preotul ia pruncul \u00een m\u00eeini ?i, ?in\u00eendu-l drept, caut? spre r?s?rit ?i \u00eel afund? de trei ori, zic\u00eend la prima afundare: „Boteaz?-se robul lui Dumnezeu (numele), \u00een numele Tat?lui, Amin”; la a doua afundare: „?i al Fiului, Amin”, iar la a treia afundare: „?i al Sf\u00eentului Duh, Amin”.<\/p>\n

Aceast? \u00eentreit? afundare arat?, pe de o parte, c? temeiul credin?ei noastre este Sf\u00eenta Treime, iar pe de alt? parte, \u00eenchipuie?te cele trei zile petrecute de Domnul \u00een morm\u00eent (Matei 12, 40). Prin afundarea \u00een ap? se \u00eenchipuie?te totodat? moartea noastr? pentru via?a \u00een p?cate de p\u00een? aici ?i \u00eengroparea noastr? cu Hristos. Iar ie?irea din ap? \u00eenchipuie?te \u00eenvierea noastr? \u00eempreun? cu Hristos, pentru via?a cea nou? \u00eentru El.<\/p>\n

Prin Botez, sp?l\u00eendu-ne p?catele, ne facem astfel p?rta?i mor?ii ?i \u00eenvierii lui Hristos, devenim membrii ai Bisericii ?i intr?m \u00eentr-o via?? nou?. \u00cendat? dup? Botez cel botezat mai prime?te \u00eenc? dou? Sfinte Taine. Adic? ungerea cu Sf\u00eentul Mir, prin care pruncul se miruie?te pe toate p?r?ile trupului, c\u00eend preotul roste?te cuvintele: „Pecetea harului Duhului Sf\u00eent”, ?i apoi Sf\u00eenta \u00cemp?rt??anie. Prin ungere noul botezat prime?te pecetea ?i darul Duhului Sf\u00eent, devenind membru al Bisericii, iar prin Sf\u00eenta \u00cemp?rt??anie se une?te cu Trupul ?i S\u00eengele lui Hristos.<\/p>\n

Astfel, s\u00eentem mor?i pentru p?cat ?i viem pentru Dumnezeu (Romani 6, 3-11). Cristelni?a ?i apa botezului s\u00eent pentru noi morm\u00eent ?i maic? duhovniceasc?, n?sc\u00eendu-ne pentru Hristos ?i ?in\u00eend astfel locul p\u00eentecelui preacurat al Fecioarei, din care S-a n?scut Domnul (Sf. Simion Tesalonicul, Despre Sfintele Taine, cap. 62,63,64, pp. 77-80; ?i \u00cenv???tura de Credin?? Ortodox?, Bucure?ti, 1952, p. 326-331).<\/p>\n

Iubi?i credincio?i,<\/p>\n

Am vorbit c\u00eeteva cuvinte despre Botezul lui Hristos ?i despre Taina Sf\u00eentului Botez, prin care devenim fii ai Bisericii ?i fii ai lui Dumnezeu dup? har.<\/p>\n

Cu adev?rat, mare este s?rb?toarea de ast?zi. C?ci ast?zi pentru prima dat? ni se arat? la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se boteaz? \u00een Iordan de la Ioan; Tat?l gr?ie?te din ceruri, zic\u00eend: Acesta este Fiul meu cel iubit \u00eentru Care am binevoit, iar Duhul Sf\u00eent se pogoar? ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17). Deci, ast?zi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Ast?zi cerurile s-au deschis ?i Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Ast?zi St?p\u00eenul Se smere?te ?i cere s? fie botezat de slug?. Ast?zi Cel f?r? de p?cat prime?te botezul poc?in?ei de la Ioan, ca s? ne \u00eenve?e pe noi taina poc?in?ei, a m?rturisirii ?i a sp?l?rii p?catelor prin c?in?? ?i lacrimi.<\/p>\n

Ast?zi se sfin?e?te apa Iordanului ?i toate apele ?i izvoarele p?m\u00eentului. Ast?zi se sfin?e?te aghiasma mare prin semnul Crucii ?i prin pogor\u00eerea darului Sf\u00eentului Duh. Deci s? mul?umim lui Dumnezeu c? am ajuns cu bucurie la praznicul acesta mare al Bobotezei ?i s? ducem cu evlavie sf\u00eenta aghiasm? \u00een casele noastre. Prin ea ne sfin?im cu to?ii, se sfin?esc casele ?i f\u00eent\u00eenile noastre ?i se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sf\u00eent.<\/p>\n

Ast?zi Hristos, M\u00eentuitorul nostru iese \u00een public la v\u00eersta de 30 de ani. Se arat? lumii, se preg?te?te s? vesteasc? pe p?m\u00eent Evanghelia m\u00eentuirii ?i vine s? caute ?i s? m\u00eentuiasc? sufletele noastre. S? cobor\u00eem ?i noi ast?zi la Iordan, adic? s? venim la biseric?. Biserica este casa lui Dumnezeu. Aici este Iordanul ?i apa cea vie care spal?, adap?, d? via?? ?i \u00eennoie?te lumea. Aici este Tat?l ?i Fiul ?i Duhul Sf\u00eent \u00eempreun? cu to?i sfin?ii.<\/p>\n

S? ie?im \u00eentru \u00eent\u00eempinarea lui Hristos. Dar pentru aceasta se cere s? ne c?im de p?catele f?cute, s? ne sp?l?m \u00een apele Iordanului, adic? s? sp?l?m p?catele prin spovedanie ?i lacrimi de poc?in??. Apoi s? ne \u00eemp?c?m unii cu al?ii, c? dragostea acoper? mul?ime de p?cate. S? ascult?m glasul Tat?lui, Care ne gr?ie?te din cer; s? ne \u00eenfrico??m de smerenia Fiului, Care Se boteaz? de c?tre Ioan \u00een Iordan ?i s? odihnim \u00een inimile ?i casele noastre porumbelul Duhului Sf\u00eent.<\/p>\n

Deci, \u00eenchin\u00eendu-ne cu credin?? ?i evlavie Preasfintei Treimi, s? c\u00eent?m \u00eempreun? cu Biserica aceast? sf\u00eent? c\u00eentare: \u00cen Iordan botez\u00eendu-Te Tu, Doamne, \u00eenchinarea Treimii S-a ar?tat; c? glasul P?rintelui a m?rturisit ?ie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. ?i Duhul \u00een chip de porumb a adeverit \u00eent?rirea cuv\u00eentului. Cel ce Te-ai ar?tat, Hristoase Dumnezeule ?i lumea ai luminat, m?rire ?ie! Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Iubi?i credincio?i, cu mila ?i cu \u00eendurarea lui Dumnezeu, iat? am ajuns ?i \u00een anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sf\u00eent ?i…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":435,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[237,238],"class_list":["post-436","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-religie","tag-botezul-domnului","tag-pr-cleopa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/436","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=436"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/436\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8302,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/436\/revisions\/8302"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/435"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}