{"id":44,"date":"2011-08-14T12:52:00","date_gmt":"2011-08-14T12:52:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=44"},"modified":"2023-03-07T06:55:16","modified_gmt":"2023-03-07T06:55:16","slug":"cristian-negrea-anarhia-londonez-i-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=44","title":{"rendered":"Anarhia londonez\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n

Actualele revolte violente din Londra \u0219i alte ora\u0219e britanice \u00een care poli\u021bia \u0219i for\u021bele de ordine se pare c\u0103 au pierdut pentru zile \u00eentregi ini\u021biativa \u00een m\u00e2inile bandelor de tineri ce \u00ee\u0219i coordonau ac\u021biunile prin re\u021belele sociale ca \u0219i Facebook \u0219i Twitter, prin internet \u0219i telefoanele mobile, ne aminte\u0219te de alte astfel de mi\u0219c\u0103ri petrecute nu demult \u00een Europa Occidental\u0103. Cele mai violente r\u0103mase \u00een memoria public\u0103 sunt cele din Fran\u021ba, din toamna lui 2005, urmate de de cele din 2007 \u0219i 2010, ceva mai pu\u021bin violente, dar care arat\u0103 un trend \u00eengrijor\u0103tor pentru stabilitatea statelor implicate.<\/p>\n

At\u00e2t \u00een Fran\u021ba, c\u00e2t \u0219i \u00een Anglia, scenariile sunt asem\u0103n\u0103toare. Bande de la c\u00e2teva zeci la c\u00e2teva sute de tineri st\u0103p\u00e2nind str\u0103zile, av\u00e2nd confrunt\u0103ri violente cu for\u021bele de ordine care utilizeaz\u0103 bastoane, scuturi, gaze lacrimogene, mii de ma\u0219ini distruse \u0219i incendiate, magazine devastate \u0219i jefuite, cocteiluri Molotov, incendii, distrugeri, imagini apocaliptice care nu te a\u0219teptai s\u0103 le vezi vreodat\u0103 pe str\u0103zile unor ora\u0219e ca Londra, Birmingham sau Paris \u0219i Lyon.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt? Care este cauza acestor revolte anarhiste? Pentru a \u00een\u021belege \u0219i pentru a ne face o idee despre poten\u021bialele implica\u021bii \u00een cazul Rom\u00e2niei, va trebui s\u0103 abord\u0103m problema direct \u0219i l\u0103s\u00e2nd la o parte implica\u021biile na\u021bionaliste tentante pentru cei ce nu ajung s\u0103 priveasc\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 deosebit de complex\u0103 \u00een \u00eentregul ei.<\/div>\n

De c\u00e2teva decade \u021b\u0103rile occidentale trec printr-un fenomen acut de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei. Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial s-a instaurat poate cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de pace \u00een Europa Occidental\u0103, care dureaz\u0103 \u0219i acum. Boomul economic a fost urmat \u0219i de cre\u0219terea nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 a nivelului de trai \u0219i cu m\u0103rirea speran\u021bei de via\u021b\u0103. Concomitent, num\u0103rul copiilor a sc\u0103zut, \u021b\u0103rile respective ajung\u00e2nd cur\u00e2nd la un spor natural negativ. La asta ad\u0103ug\u00e2ndu-se \u0219i m\u0103rirea num\u0103rului de pensionari, prin prelungirea speran\u021bei de via\u021b\u0103, \u021b\u0103rile occidentale au ajuns s\u0103 se confrunte cu o problem\u0103 major\u0103. Nu erau destui tineri care s\u0103 munceasc\u0103 ca prin contribu\u021bia lor s\u0103 poat\u0103 pl\u0103ti pensiile celor \u00een v\u00e2rst\u0103. Mai mult, gradul superior de instruire \u00een \u0219coal\u0103 a f\u0103cut ca tinerii s\u0103 refuze munci considerate inferioare \u0219i mai prost pl\u0103tite. Guvernele occidentale au \u00eencercat s\u0103 rezolve aceast\u0103 problem\u0103 prin admisia unui num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de imigran\u021bi care s\u0103 preia aceste munci \u0219i s\u0103 contribuie la sus\u021binerea economic\u0103 \u0219i a balan\u021bei fondurilor de pensii.<\/p>\n

Occidentalii au \u00eencercat s\u0103 rezolve problema admi\u021b\u00e2nd imigran\u021bi, f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 prea mult la \u00a0alte efecte. Astfel, peste cinci milioane de turici au imigrat \u00een Germania \u0219i \u021b\u0103rile nordice, slab populate, se confrunt\u0103 deja cu o propor\u021bie deloc neglijabil\u0103 de imigran\u021bi. Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie au acceptat imigran\u021bi din fostele lor colonii care \u0219i-au dob\u00e2ndit independen\u021ba, astfel urm\u0103rind s\u0103-\u0219i asigure \u0219i un control asupra acestor \u021b\u0103ri devenite independente.<\/p>\n

\u021a\u0103rile vestice au f\u0103cut gre\u0219eala de a considera c\u0103 ace\u0219ti imigran\u021bi, necesari pentru economie, se vor integra u\u0219or \u00een societ\u0103\u021bile occidentale \u0219i vor putea fi u\u0219or asimila\u021bi, \u021bin\u00e2nd cont de superioritatea civiliza\u021biei \u0219i societ\u0103\u021bii occidentale fa\u021b\u0103 de cele ale lor de origine, majoritatea fugi\u021bi din \u021b\u0103ri supuse s\u0103r\u0103ciei endemice sau dictaturilor nemiloase. Vremurile de ast\u0103zi au v\u0103zut cea mai masiv\u0103 deplasare de popula\u021bie din timpul popoarelor migratoare, facilitat\u0103 \u0219i \u00een urma dezvolt\u0103rii nemai\u00eent\u00e2lnite a capacit\u0103\u021bilor de transport \u0219i comunica\u021bii.<\/div>\n
Dar problema este c\u0103 imigran\u021bii, majoritatea de religie islamic\u0103, pur \u0219i simplu nu au dorit s\u0103 fie asimila\u021bi \u00een aceste societ\u0103\u021bi, dimpotriv\u0103, doresc s\u0103-\u0219i p\u0103streze individualitatea etnic\u0103 \u0219i cultural\u0103. R\u0103spunsul la aceast\u0103 problem\u0103 a fost teza multiculturalismului european, dar deja mai mul\u021bi politicieni o consider\u0103 o tez\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 multiculturalismul nu \u0219i-a atins scopul. Imigran\u021bii arabi, maghrebieni, negri, indonezieni au sosit \u00een grupuri \u0219i s-au stabilit \u00een ora\u0219e ocup\u00e2nd suburbii \u00eentregi unde \u0219i-au impus propriile reguli \u0219i \u00een care poli\u021bia nu mai intervine. Au devenit enclave sc\u0103pate de sub autoritatea statului, tr\u0103ind dup\u0103 propriile legi.<\/div>\n
Fran\u021ba, prima confruntat\u0103 cu revolte anarhice de o mare magnitudine, a \u00eencercat s\u0103 riposteze timid, prin interzicerea purt\u0103rii v\u0103lului, f\u0103c\u0103nd un pas \u00een lupta \u00eempotriva culturii islamice ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 chiar pe teritoriul francez. De men\u021bionat c\u0103 Fran\u021ba nu admite existen\u021ba minorit\u0103\u021bilor etnice sau na\u021bionale pe teritoriul ei, \u00een schimb d\u0103 lec\u021bii altor state cum s\u0103 se poarte cu minorit\u0103\u021bile lor etnice. Dar ast\u0103zi, de\u0219i se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103-i numeasc\u0103 \u00een continuare pe arabii maghrebieni, pe senegalezi sau nigerieni, ce populeaz\u0103 masiv cartiere m\u0103rgina\u0219e din marile ora\u0219e, tot francezi, recunoa\u0219te c\u0103 are o mare problem\u0103 cu asimilarea acestor noi francezi de ocazie, dar de care are nevoie ca s\u0103-\u0219i rezolve dificult\u0103\u021bile economice \u0219i care s\u0103 fac\u0103 muncile de jos pe care un francez get-beget le-ar refuza cu indignare.<\/div>\n

Poate c\u0103 aceste efecte n-ar fi at\u00e2t de vizibile dac\u0103 ace\u0219ti imgran\u021bi nu ar aduce cu ei o serie de probleme pe care politicienii europeni le-au ignorat p\u00e2n\u0103 nu au ajuns s\u0103 se confrunte direct cu ele. Au sosit nu doar obiceiurile \u0219i tradi\u021biile lor, ci \u0219i problemele lor, organizarea lor \u00een clanuri \u0219i triburi, du\u0219m\u0103niile \u00eentre clanuri \u0219i de multe ori ura \u00eempotriva societ\u0103\u021bii care i-a primit. Acestea nu sunt caracteristice tuturor, ci unei p\u0103r\u021bi, dar destul de important\u0103 \u0219i numeroas\u0103 pentru a provoca probleme.<\/p>\n

Europa triburilor, ieri \u0219i ast\u0103zi<\/strong><\/p>\n

Din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een epoca modern\u0103, de fapt poate p\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX, Europa, la fel ca \u00eentreaga lume, s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul chestiniunilor tribale. Dar cei \u0219aizeci de ani de prosperitate \u0219i succes politic \u0219i economic a dus la o relaxare a vechilor antagonisme \u0219i au creat un climat de integrare \u0219i pace, exprimat mai ales prin nou creata Uniune European\u0103.<\/div>\n
Dar p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, Europa a fost r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 de r\u0103boaiele \u00eentre triburi. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, triburile germanice, slave, romanice, ale anglo-saxonilor, s-au luptat pentru suprema\u021bie. Istoria continentului european este istoria celei mai s\u00e2ngeroase p\u0103r\u021bi a lumii culmin\u00e2nd cu cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, \u00eencepute tot \u00een Europa. Dar \u0219aizeci de ani de pace nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 totul va r\u0103m\u00e2ne a\u0219a. Lumea \u00een general \u0219i Europa \u00een special a fost mai mult \u00een stare de r\u0103zboi dec\u00e2t \u00een pace. Iar aceast\u0103 invazie a imigran\u021bilor, cu aceast\u0103 \u00eempingere for\u021bat\u0103 a unor noi triburi cu alt\u0103 cultur\u0103, cu alte reguli \u0219i care nu le respect\u0103 pe cele ale b\u0103\u0219tina\u0219ilor, pot reprezenta un catalizator pentru noi \u0219i noi violen\u021be. \u0218aizeci de ani de pace se pot dovedi insuficien\u021bi pentru adormirea pornirilor r\u0103zboinice ale triburilor europene.<\/div>\n
Am folosit termenul triburi, referindu-m\u0103 prin extensie \u0219i la faptul c\u0103 \u00een timp, aceste triburi s-au constituit \u00een state-na\u021biuni, dar care au \u0219i ele minorit\u0103\u021bi (apar\u021bin\u00e2nd aceluia\u0219i trib) pe teritoriul altor state sau sunt divizate \u00een triburi \u00een interiorul aceluia\u0219i stat. (vezi fosta Iugoslavie, fosta Cehoslovacie sau actuala Belgie). Generic vorbind, m\u0103 refer la triburi ca \u0219i entit\u0103\u021bi sau grupuri de popula\u021bie ce \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i religie, aceea\u0219i limb\u0103 (chiar dac\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dialecte) \u0219i aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103 istoric\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i atitudine de excludere fa\u021b\u0103 de non-membri. Ast\u0103zi aceste diferen\u021bieri nu par at\u00e2t de pregnante ca \u0219i \u00een trecut, mai mult datorit\u0103 faptului c\u0103 acest mozaic european de triburi a reu\u0219it o dezvoltare economic\u0103 \u0219i politic\u0103 comun\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea de valori comune ca \u0219i libertatea \u0219i drepturile omului, toate concretizate statutar sub forma acestei uniuni suprastatale numit\u0103 Uniunea European\u0103.<\/div>\n
Aceste realiz\u0103ri au adormit pasiunile trecutului, fr\u0103m\u00e2ntat de r\u0103zboaie religioase, etnice, ideologice sau civile ce au fr\u0103m\u00e2ntat timp de secole b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103, locul unde r\u0103zboaiele uneori erau numite dup\u0103 durata lor (r\u0103zboiul de o sut\u0103 de ani, r\u0103zboiul de treizeci de ani, r\u0103zboiul de \u0219apte ani). Valorile comune descoperite au adormit, dar numai la suprafa\u021b\u0103, intoleran\u021ba \u0219i xenofobia dintre triburile europene, f\u0103c\u0103ndu-le s\u0103 acepte mult mai u\u0219or diferen\u021bele majore dintre ele.<\/div>\n
Dar acest fenomen este doar unul de suprafa\u021b\u0103. Iar pasiunile pot reizbucni u\u0219or \u00een contact cu celelalte triburi str\u0103ine ap\u0103rute brusc \u00een mijlocul civiliza\u021biei europene. Acestea pot fi catalizatorul care poate inflama patimi ce p\u0103reau disp\u0103rute de zeci de ani. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 ne amintim zelul cu care s-au masacrat \u00eentre ele popoarele fostei Iugoslavii \u00een ultimul deceniu al secolului trecut.<\/div>\n
Triburile europene nu-i \u00een\u021beleg pe noii ap\u0103ru\u021bi printre ei. Este normal, nu au o istorie de convie\u021buire comun\u0103, ci un lung \u0219ir de conflicte de linie de demarca\u021bie acolo unde s-au \u00eent\u00e2lnit. Iar religia musulman\u0103 nu a ajuns la nivelul de toleran\u021b\u0103 practicat\u0103 \u00een prezent de cre\u0219tinism. Ni se par greu de \u00een\u021beles unele acte \u0219i pasiuni, prin prisma omului civilizat. De exemplu, nu cred c\u0103 vreun cre\u0219tin s\u0103-l ucid\u0103 pe un ateu sau un musulman dac\u0103 acesta nu crede \u00een cre\u0219tinism sau ia \u00een der\u00e2dere aceast\u0103 religie. Dar Theo van Gogh a fost ucis de c\u0103tre un musulman tocmai din aceste cauze, luarea \u00een der\u00e2dere a islamului. V\u0103 mai aminti\u021bi de valul de violen\u021b\u0103 din lumea musulman\u0103 \u00een urma caricaturilor la adresa Profetului din ziarele daneze sau \u00een urma arderii Coranului \u00een Statele Unite? Iar aceast\u0103 violen\u021b\u0103 este importat\u0103 acum \u0219i \u00een Europa, cum am exemplificat cu asasinarea lui Theo van Gogh.<\/div>\n
Factorii \u0219i bazele de instabilitate s-au instaurat treptat \u00een suburbiile marilor ora\u0219e, devenite enclave guvernate de clanuri de import, care promoveaz\u0103 excluziunea str\u0103inilor \u00een locul asimil\u0103rii treptate sperate de politicienii europeni adep\u021bi ai multiculturalismului. Europa va fi cucerit\u0103 prin imigrarea masiv\u0103, spunea \u0219i istoricul Neagu Djuvara \u00eentr-un interviu.<\/div>\n
\u0218i nu trebuie s\u0103 ne ascundem dup\u0103 deget de dragul political corectness<\/em> \u0219i trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem ceea ce politicienii europeni se tem s\u0103 o fac\u0103: tulbur\u0103rile din Fran\u021ba \u0219i cele actuale din Marea Britanie au \u00eenceput tocmai \u00een aceste enclave ale imigran\u021bilor diferi\u021bi ca \u0219i forma\u021bie \u0219i cultur\u0103, dar anima\u021bi de frustr\u0103ri, multe din ele istorice. Ideea conform c\u0103reia \u021b\u0103rile lor de origine au r\u0103mas subdezvoltate din cauza Occidentului are aici o valoare de axiom\u0103. Poate fi doar par\u021bial adev\u0103rat, dar excluz\u00e2nd gre\u0219elile proprii nu face dec\u00e2t s\u0103 agraveze problema. Una peste alta, arabii \u00eenvinov\u0103\u021besc pe oricine pentru e\u0219ecul lor, mai pu\u021bin pe ei \u00een\u0219i\u0219i. Cu o astfel de atitudine nu pot ajunge nic\u0103ieri, doar prelungesc agonia. Frustr\u0103rile mai recente sunt datorate faptului c\u0103 ace\u0219tia, \u00een noile lor patrii, ob\u021bin doar slujbe de m\u00e2na a doua mai prost pl\u0103tite, iar perspectivele lor de avansare \u00een carier\u0103 sunt considerabil mai reduse fa\u021b\u0103 de acelea ale unui occidental. Au devenit con\u0219tien\u021bi de rolul lor \u00een economia vestic\u0103, de umplere a deficitului de for\u021b\u0103 de munc\u0103, dar f\u0103r\u0103 a se bucura pe deplin de avantajele economiei capitaliste, acestea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd rezervate b\u0103\u0219tina\u0219ilor. Mai mult, criza economic\u0103 a lovit \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 \u00een joburile acestora, de fiecare dat\u0103 fiind mai u\u0219or pentru o companie s\u0103 se dispenseze de ace\u0219tia dec\u00e2t de munciitorii califica\u021bi \u0219i perfec\u021biona\u021bi.<\/div>\n
De aceea reac\u021bia lor a devenit violent\u0103, fapt care a luat prin surprindere for\u021bele de ordine. Distrugeri, incendieri, magazine devastate, jafuri \u0219i violen\u021be \u00een marile ora\u0219e, totul coordonat prin internet \u0219i telefoane mobile. Mii de ma\u0219ini au fost incendiate \u0219i sute de magazine sparte, iar jaful a fost \u00een multe cazuri mobilul primordial.<\/div>\n
Reac\u021biile nu s-au l\u0103sat a\u0219teptate, tot mai multe organiza\u021bii extremiste ap\u0103r\u00e2nd ca ciupercile dup\u0103 ploaie, inclusiv cele neo-naziste sau de extrem\u0103 dreapt\u0103. \u00cen tendin\u021ba lor de combatere a fenomenului se ajunge la violen\u021be extreme, cazul norvegianului Anders Behring Breivik trebuie v\u0103zut \u0219i din aceast\u0103 perspectiv\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cazul s-ar putea repeta, dar \u0219i riposta din partea imigran\u021bilor ar putea fi pe m\u0103sur\u0103. Aceast\u0103 escaladare ar putea fi catalizatorul care ar putea arunca Europa din nou \u00een haos, pasiunile reaprinz\u00e2ndu-se \u0219i vom putea vedea din nou triburile europene masacr\u00e2ndu-se unul pe altul. Nu ar fi a\u0219a greu, mai ales c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 conflicte violente care \u00eenc\u0103 sunt departe de a se fi stins, Irlanda de Nord sau bascii fiind doar c\u00e2teva exemple. O rena\u0219tere a extremismului, ini\u021bial \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva imigran\u021bilor, ar putea fi deviat\u0103 \u0219i \u00eendreptat\u0103 asupra vecinilor sau minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, duc\u00e2nd la o escalad\u0103 \u0219i o spiral\u0103 a violen\u021bei, odat\u0103 Cutia Pandorei deschis\u0103.<\/div>\n
Cu fenomenul imigra\u021biei masive se confrunt\u0103 \u00eentreg Occidentul, inclusiv Statele Unite ale Americii. Dar prin excep\u021bie, SUA este o na\u021biune de imigran\u021bi, a\u0219a c\u0103 este mult mai tolerant\u0103 \u0219i mai eficient\u0103 \u00een asimilarea acestora, ea f\u0103c\u00e2nd acest lucru de dou\u0103 sute de ani. Totu\u0219i, problemele au ap\u0103rut \u0219i aici. \u00cen alegerile din 2006 \u0219i 2008 chestiunea imigran\u021bilor ilegali a inflamat spiritele, mai ales \u00een statele sud-vestice, confruntate cu imigra\u021bia dinspre Mexic, \u0219i devenite din ce \u00een ce mai latino-americane. Ini\u021biative legislative tind s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 regimul imigra\u021biei \u00een Statele Unite.<\/div>\n
Reac\u021bia opus\u0103 pare s\u0103 fie cea a Rusiei. De\u0219i cu probleme majore de declin a popula\u021biei, Rusia a luat-o pe panta na\u021bionalist\u0103, din motive politice mai mult. \u00centre 1991 \u0219i 2007, popula\u021bia Rusiei a sc\u0103zut de la 149 milioane la 142 milioane, \u00een acest ritm ajung\u00e2nd sub 100 de milioane \u00een 2050. \u00cen societatea rus\u0103 principalele cauze ale declinului demografic \u00eel reprezint\u0103 alcoolisnul, consumul de droguri, serviciile sanitare deficitare \u0219i condi\u021biile proaste \u00een general. Dar aici, organiza\u021biile na\u021bionaliste sub obl\u0103duirea puterii au o atitudine agresiv\u0103 fa\u021b\u0103 de imigran\u021bi, de multe ori v\u00e2n\u00e2ndu-i \u00een grup pe str\u0103zile Moscovei pe aceia originari din zona Caucazului. Ori, ace\u0219tia nu erau nici m\u0103car imigran\u021bi, ci tot cet\u0103\u021beni ru\u0219i, dar originari din zona Caucazului de Nord, confruntat\u0103 cu insurgen\u021ba cecen\u0103. Sunt etnici ru\u0219i din republicile \u00eenvecinate, foste \u00a0republici parte din Uniunea Sovietic\u0103 (cam 25 de milioane), care revin \u00een Rusia, dar majoritatea sunt oameni \u00een v\u00e2rst\u0103, care nu pot aduce prea mult economiei ruse. Cu un astfel de deficit care se ad\u00e2nce\u0219te \u0219i cu o politic\u0103 xenofob\u0103 sus\u021binut\u0103 discret de autorit\u0103\u021bi, viitorul Rusiei nu sun\u0103 prea bine.<\/div>\n
Cazul Rom\u00e2niei sau unde vom fi peste 20 de ani<\/strong><\/div>\n

Rom\u00e2nia nu face excep\u021bie, at\u00e2ta doar c\u0103 pentru noi provoc\u0103rile migra\u021bioniste sunt abia la \u00eenceput. De aceea avem \u0219ansa s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din gre\u0219elile altora pentru a nu le repeta, dac\u0103 vom fi suficient de \u00een\u021belep\u021bi s\u0103 tragem \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele necesare.<\/p>\n

Dup\u0103 1990, Rom\u00e2nia a intrat \u00een economia de pia\u021b\u0103 total nepreg\u0103tit\u0103, nu a avut parte de o tranzi\u021bie ini\u021bial\u0103 de care au avut parte celelalte \u021b\u0103ri socialiste \u00een care treptat se introduseser\u0103 unele mecanisme incipiente ale ini\u021biativei private, favoriz\u00e2nd apari\u021bia unor antreprenori, precum \u0219i preg\u0103tind popula\u021bia pentru marea schimbare, cea de mentalitate.<\/div>\n
Politicile falimentare promovate de dictatura lui Nicolae Ceau\u0219escu, f\u0103r\u0103 nicio baz\u0103 economic\u0103 real\u0103, au pus economia rom\u00e2neasc\u0103 pe butuci. Dezastrul a continuat \u0219i dupa 1990, at\u00e2t din lipsa managerilor, c\u00e2t \u0219i din cauza unei elite politice cleptocratice ap\u0103rute peste noapte tot din r\u00e2ndurile activi\u0219tilor de partid incompeten\u021bi economic. Cadrele pentru apari\u021bia unui stat capitalist erau subminate de baza economic\u0103 prost construit\u0103 cu capacit\u0103\u021bi industriale gigantice \u0219i energofage, de incompeten\u021ba sau ho\u021bia factorilor responsabili, precum \u0219i de recent ap\u0103rutul politicianism care avea tendin\u021ba s\u0103 subordoneze cu totul economicul c\u0103tre politic, at\u00e2t pentru a-\u0219i asigura bazinul electoral c\u00e2t \u0219i subven\u021bii grase. \u00cen acest scop politicianismul a \u00eenceput s\u0103 uzeze de slogane populiste care au f\u0103cut mult r\u0103u pe termen mediu, reject\u00e2nd \u00een mintea maselor ideea de capitalism \u0219i privatizare. V\u0103 aminti\u021bi de \u201c<\/span>Nu ne vindem \u021bara\u201d sau altele la fel? Sau de consecin\u021bele lor, investitori alunga\u021bi \u0219i oportunit\u0103\u021bi economice ratate, cum a fost de exemplu cazul Sem\u0103n\u0103toarea<\/em>, de care au fost interesa\u021bi cei de la Fiat New Holland, alunga\u021bi de muncitori, dar curta\u021bi ulterior de fostul premier rom\u00e2n care a fost refuzat politicos, din moment ce concernul cump\u0103rase deja dou\u0103 fabrici, \u00een Polonia \u0219i Ungaria. Alt\u0103 oportunitate ratat\u0103, Rom\u00e2nia put\u00e2nd deveni un produc\u0103tor important de ma\u0219ini agricole de care ar fi putut beneficia \u0219i agricultura noastr\u0103, av\u00e2nd \u0219ansa s\u0103 redevin\u0103 o putere agricol\u0103 major\u0103 la fel ca \u0219i \u00een trecutul interbelic.<\/div>\n
Dintre multiplele politici gre\u0219ite luate pe baze politicianiste \u00een perioada postdecembrist\u0103 se num\u0103r\u0103 \u0219i cea a pension\u0103rilor anticipate. Pentru a nu trimite oameni \u00een \u0219omaj ca urmare a inevitabilei restructur\u0103ri a economiei, s-a deschis liber robinetul pension\u0103rilor anticipate. Oameni \u00een deplin\u0103 putere de munc\u0103, la 40-45 de ani, ie\u0219eau pur \u0219i simplu la pensie pe baza unei cereri sau pe baza unui aviz medical ob\u021binut cu ne\u00eeng\u0103duit\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103. Decizia s-a dovedit devastatoare pentru fondul de pensii, obligat s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unui deficit \u00eempov\u0103r\u0103tor. \u0218i asta deoarece \u0219omer nu suna bine, suna mai bine pensionar. Unui \u0219omer \u00eei pl\u0103te\u0219ti ajutor de \u0219omaj \u0219ase luni, dup\u0103 care el reintr\u0103 \u00een circuitul productiv, deoarece locuri de munc\u0103 se g\u0103sesc, dar unui pensionar anticipat \u00eei pl\u0103te\u0219ti pensie timp de patruzeci de ani, dublu ca timp c\u00e2t a contribuit. R\u0103ul a fost f\u0103cut, actualmente ace\u0219ti pensionari anticipat ajung\u00e2nd la v\u00e2rsta pension\u0103rii ca limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103.<\/div>\n
\u0218i tipul predominant al angajatului s-a modificat \u00een timp. Ini\u021bial, principalul atu pentru investitorul str\u0103in era for\u021ba de munc\u0103 ieftin\u0103 din Rom\u00e2nia, astfel c\u0103 fabricile de textile ce lucrau \u00een lohn au ap\u0103rut ca ciupercile dup\u0103 ploaie. Era normal, textilele au mic\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103, a\u0219a c\u0103 am ajuns croitorii Europei, dar la fel de repede aceste investi\u021bii s-au deplasat mai la est, pe m\u0103sur\u0103 ce c\u00e2\u0219tigurile rom\u00e2nilor au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103. Ast\u0103zi nu prea g\u0103se\u0219ti rom\u00e2ni care s\u0103 lucreze \u00een textile pentru o sut\u0103 de euro pe lun\u0103, dar au fost importa\u021bi muncitori str\u0103ini, de regul\u0103 chinezi, care fac asta. Este \u00eenceputul fenomenului din Occident \u0219i \u00een Rom\u00e2nia?<\/div>\n
Situa\u021bia Rom\u00e2niei este \u00eengrijor\u0103toare la ora actual\u0103. Mai mul\u021bi pensionari dec\u00e2t salaria\u021bi, iar ace\u0219ti salaria\u021bi sunt \u0219i mai pu\u021bini \u00een economia real\u0103, respectiv la privat, cei ce contribuie \u00een mod real la fondurile de s\u0103n\u0103tate, \u0219omaj \u0219i pensii. Anul acesta fondul de pensii va avea un deficit de trei miliarde \u0219i jum\u0103tate de euro, iar cel de \u0219omaj de jum\u0103tate de miliard de euro, diferen\u021ba dintre cei ce contribuie \u0219i cei ce beneficiaz\u0103.<\/div>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce economia va cre\u0219te, necesarul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 va fi tot mai mare, iar poten\u021bialul local nu-l va putea umple, din moment ce sporul natural este negativ \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Chiar presupun\u00e2nd c\u0103 o mare parte din rom\u00e2nii pleca\u021bi la lucru \u00een Spania \u0219i Italia vor reveni treptat, pe m\u0103sur\u0103 ce veniturile \u00een Rom\u00e2nia vor cre\u0219te, tot nu se \u00eentrevede o posibilitate ca necesarul viitor de for\u021b\u0103 de munc\u0103 s\u0103 fie satisf\u0103cut, iar deficitul fondurilor de pensii \u0219i de s\u0103n\u0103tate vor fi tot mai mari \u0219i mai greu de acoperit prin \u00eemprumuturi, alt\u0103 solu\u021bie neexist\u00e2nd.<\/div>\n
Situa\u021bia ar putea deveni critic\u0103 dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, atunci c\u00e2nd genera\u021bia decre\u021beilor lui Ceau\u0219escu, cea anilor 1968-1970, cea mai numeroas\u0103 \u0219i actualmente productiv\u0103, va ie\u0219i la pensie. Atunci sistemul de pensii se va pr\u0103bu\u0219i, asta dac\u0103 nu o va face mai devreme, ceea ce este mult mai probabil.<\/div>\n
Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu se gr\u0103be\u0219te s\u0103 accepte imigran\u021bi, num\u0103rul acestora se dovede\u0219te de a fi infim. Chiar \u0219i acordarea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne pentru rom\u00e2nii din Basarabia este un proces mig\u0103los. Spre exemplu, Rom\u00e2nia va putea acorda cam 120000 de cet\u0103\u021benii pentru basarabeni pe an, \u00een schimb marea Britanie acorda circa 200000 de cet\u0103\u021benii britanice pe an. Iar scopul Rom\u00e2niei \u00een acordarea cet\u0103\u021beniei pentru basarabeni nu este economic, ci mai mult de sprijin politic \u0219i moral. O mic\u0103 parte din basarabenii posesori de cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103 vor veni s\u0103 lucreze \u00een Rom\u00e2nia, majoritatea doritorilor vor merge mai departe spre vest, abia mai \u00eencolo, c\u00e2nd vor mai cre\u0219te veniturile, se vor putea orienta \u0219i spre Rom\u00e2nia.<\/div>\n
La ora actual\u0103, Rom\u00e2nia are dou\u0103 perspective clare de viitor \u00een fa\u021b\u0103: cea a pr\u0103bu\u0219irii economice \u0219i sociale din lips\u0103 de contributori \u0219i cea de a doua cu care se confrunt\u0103 actualmente \u021b\u0103rile occidentale, a migra\u021biei excesive \u0219i a noilor minorit\u0103\u021bi etnice \u0219i culturale sc\u0103pate de sub control. O decizie \u0219i o strategie va trebui discutat\u0103 \u0219i aprobat\u0103, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 evit\u0103m ambele posibilit\u0103\u021bi, printr-o politic\u0103 inteligent\u0103. Suntem capabili de asta? Va trebui, dac\u0103 dorim ca Rom\u00e2nia s\u0103 mai existe \u0219i \u00een viitor.<\/div>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/08\/anarhia-londoneza-si-romania.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Actualele revolte violente din Londra \u0219i alte ora\u0219e britanice \u00een care poli\u021bia \u0219i for\u021bele de ordine se pare c\u0103 au pierdut pentru zile \u00eentregi ini\u021biativa \u00een m\u00e2inile bandelor de tineri ce \u00ee\u0219i coordonau ac\u021biunile prin re\u021belele sociale ca \u0219i Facebook \u0219i Twitter, prin internet \u0219i telefoanele mobile, ne aminte\u0219te de alte astfel de mi\u0219c\u0103ri petrecute nu demult \u00een Europa Occidental\u0103. Cele mai violente r\u0103mase \u00een memoria public\u0103 sunt cele din Fran\u021ba, din toamna lui 2005, urmate de de cele din 2007 \u0219i 2010, ceva mai pu\u021bin violente, dar care arat\u0103 un trend \u00eengrijor\u0103tor pentru stabilitatea statelor implicate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":42,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[56,59,58,57,60,52],"class_list":["post-44","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-anarhie","tag-bande","tag-europa","tag-londra","tag-oras","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8454,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44\/revisions\/8454"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/42"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}