![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/water-resource.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
1.<\/big> Apa este principalul factor limitativ pentru specia uman\u0103, adic\u0103 resursa la cap\u0103tul c\u0103reia cre\u015fterea popula\u0163iei se va opri. Chiar dac\u0103 \u2013 spre deosebire de alte resurse \u2013 cantitatea de ap\u0103 se p\u0103streaz\u0103 constant\u0103, ea se \u00eemparte la oameni tot mai mul\u0163i, cu consumuri tot mai mari. Deja, media global\u0103 de consum a trecut de 50% din resurse.<\/p>\n
2.<\/big> Urm\u0103torul r\u0103zboi mondial, dac\u0103 va exista, va porni probabil de la ap\u0103 iar cel mai fierbinte punct al planetei este vecin\u0103tatea dintre India \u015fi China. Deja chinezii fac lucr\u0103ri hidrotehnice ample care le vor permite, la nevoie, s\u0103 opreasc\u0103 curgerea unor cursuri de ap\u0103 \u00een \u0163ara vecin\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
1.<\/big> Apa este principalul factor limitativ pentru specia uman\u0103, adic\u0103 resursa la cap\u0103tul c\u0103reia cre\u015fterea popula\u0163iei se va opri. Chiar dac\u0103 \u2013 spre deosebire de alte resurse \u2013 cantitatea de ap\u0103 se p\u0103streaz\u0103 constant\u0103, ea se \u00eemparte la oameni tot mai mul\u0163i, cu consumuri tot mai mari. Deja, media global\u0103 de consum a trecut de 50% din resurse.<\/p>\n
2.<\/big> Urm\u0103torul r\u0103zboi mondial, dac\u0103 va exista, va porni probabil de la ap\u0103 iar cel mai fierbinte punct al planetei este vecin\u0103tatea dintre India \u015fi China. Deja chinezii fac lucr\u0103ri hidrotehnice ample care le vor permite, la nevoie, s\u0103 opreasc\u0103 curgerea unor cursuri de ap\u0103 \u00een \u0163ara vecin\u0103.<\/p>\n
3.<\/big> Pre\u0163ul la care se vinde acum apa este cu mult sub valoarea economic\u0103, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103 iluzia abunden\u0163ei. \u00cen momentul \u00een care deficitul de ap\u0103 devine constant, regula este ca pre\u0163ul s\u0103 creasc\u0103 accelerat, chiar \u015fi de ordinul zecilor de procente \u00een fiecare an.<\/p>\n
4.<\/big> Este nevoie de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la cinci tone de ap\u0103 pentru a produce alimentele necesare unui singur om, pentru o singur\u0103 zi. Pentru un kilogram de carne, trebuie consumate 16 tone de ap\u0103. Pentru o halb\u0103 de bere trebuie 75 de litri. Pentru o singur\u0103 ro\u015fie \u2013 13 litri \u00een agricultura clasic\u0103 sau a zecea parte cu tehnologia hidroponic\u0103.<\/p>\n
5.<\/big> Rom\u00e2nia este la coada Europei \u00een privin\u0163a resurselor de ap\u0103: sub 2000 de metri cubi pe locuitor pe an. Nici la apele minerale nu st\u0103m a\u015fa bine pe c\u00e2t ne place s\u0103 credem. Resursele exploatabile sunt mai mici de 1,5 litri pe locuitor pe zi. \u00cen total \u2013 26 de milioane de litri: jum\u0103tate plat\u0103, jum\u0103tate cu bule. Terapeutice, \u00een schimb\u2026 g\u00e2rl\u0103.<\/p>\n
6.<\/big> \u00cen Rom\u00e2nia, cele mai severe secete au fost \u00een 2000 \u015fi 2003. Faimoasa secet\u0103 \u201cdin \u201946\u2033 e abia pe locul al cincilea. Motivul pentru care seceta de dup\u0103 r\u0103zboi a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de foamete a fost faptul c\u0103 \u0163\u0103ranii au fost jefui\u0163i succesiv de militarii rom\u00e2ni, apoi de cei ru\u015fi.<\/p>\n
7.<\/big> Iriga\u0163iile pot dubla produc\u0163ia, dar asta nu le face automat economice \u00een orice condi\u0163ii de cost al electricit\u0103\u0163ii respectiv pre\u0163 al recoltei. SUA, cu unul dintre cele mai productive sectoare agricole, are irigat\u0103 doar 15% din suprafa\u0163a arabil\u0103. Rom\u00e2nia a sc\u0103zut acum dou\u0103 decenii de la 30% la doar c\u00e2teva procente.<\/p>\n
8.<\/big> Circul\u0103 de ani buni un mit cum c\u0103 irigarea cu ap\u0103 din p\u00e2nza freatic\u0103 ar fi interzis\u0103. \u00cen realitate, opera\u0163iunea este permis\u0103, \u00een schimbul unei taxe pl\u0103tite la \u201cApele Rom\u00e2ne\u201d. Chiar \u015fi pomparea pe baz\u0103 de motorin\u0103 se poate dovedi rentabil\u0103, pentru c\u0103 \u00een condi\u0163ii de secet\u0103 prelungit\u0103 poate fi ultima \u015fans\u0103 de-a mai salva recolta.<\/p>\n
9.<\/big> Chiar \u015fi \u00eentr-un an secetos, pierderile pot fi minimizate dac\u0103 planul de culturi este f\u0103cut de un inginer agronom care n-a chiulit de la cursuri \u015fi a mai citit ceva pe l\u00e2ng\u0103. El trebuie s\u0103 jongleze cu propor\u0163ia dintre culturile de toamn\u0103 \u015fi cele de prim\u0103var\u0103, s\u0103 sincronizeze plantele iubitoare de ap\u0103 cu cele se descurc\u0103 bine cu mai pu\u0163in\u0103, respectiv s\u0103 stea cu un ochi pe cota\u0163ia de pe burs\u0103 \u015fi cu cel\u0103lalt pe oboseala solului.<\/p>\n
10.<\/big> Cum \u00ee\u015fi rezolv\u0103 al\u0163ii problemele? Iat\u0103 dou\u0103 exemple din \u0163\u0103ri cu resurse s\u0103race: \u00cen Malta, o re\u0163ea de tuneluri adun\u0103 apa din acviferul aflat la 100 de metri sub insul\u0103. \u00cen Cipru, 100 de baraje str\u00e2ng ploile c\u0103zute \u00eentr-un singur sezon ca s\u0103 ajung\u0103 chiar \u015fi pentru c\u00e2te cinci ani seceto\u015fi.<\/p>\n
\n