\t![\"Moneda](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/4.jpg\")
Dac\u0103 am încerca s\u0103 ne aducem aminte de cele mai vechi bancnote sau monede române\u015fti, memoria nu ne-ar duce mai departe 1989, dar istoria monedei noastre na\u0163ionale este mai veche de atât. Primul leu românesc a ap\u0103urt în 1868.<\/p>\n
\tCea mai veche moned\u0103 atestat\u0103 pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emis\u0103 de pólisul (ora\u0219ul) grecesc Histria în anul 480 î. Ch. Ea a fost urmat\u0103 \u0219i de alte emisiuni de moned\u0103 ale polisurilor grece\u0219ti din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început s\u0103 emit\u0103 monede proprii din argint, asem\u0103n\u0103toare cu ale cel\u021bilor, pentru ca apoi s\u0103 emit\u0103 celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au p\u0103truns \u0219i ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupa\u021bia roman\u0103, dar au continuat s\u0103 circule \u0219i dup\u0103 retragerea aurelian\u0103, fiind apoi înlocui\u021bi de monede bizantine.<\/p>\n
<\/p>\n
\t <\/p>\n
\t<\/p>\n
\tDac\u0103 am încerca s\u0103 ne aducem aminte de cele mai vechi bancnote sau monede române\u015fti, memoria nu ne-ar duce mai departe 1989, dar istoria monedei noastre na\u0163ionale este mai veche de atât. Primul leu românesc a ap\u0103urt în 1868.<\/p>\n
\tIstoria banilor<\/b><\/p>\n
\tCea mai veche moned\u0103 atestat\u0103 pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emis\u0103 de pólisul (ora\u0219ul) grecesc Histria în anul 480 î. Ch. Ea a fost urmat\u0103 \u0219i de alte emisiuni de moned\u0103 ale polisurilor grece\u0219ti din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început s\u0103 emit\u0103 monede proprii din argint, asem\u0103n\u0103toare cu ale cel\u021bilor, pentru ca apoi s\u0103 emit\u0103 celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au p\u0103truns \u0219i ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupa\u021bia roman\u0103, dar au continuat s\u0103 circule \u0219i dup\u0103 retragerea aurelian\u0103, fiind apoi înlocui\u021bi de monede bizantine.<\/p>\n
\tÎn forma\u021biunile statale române\u0219ti, s-a emis moned\u0103, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în \u021aara Româneasc\u0103, el b\u0103tând duca\u021bi munteni din argint, urmat de Petru Mu\u0219at în Moldova, acesta emi\u021bând gro\u0219i de argint.<\/p>\n
\tSpre deosebire de \u021aara Româneasc\u0103 \u0219i Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: gro\u0219i, oboli, dinari, crei\u021bari, guldeni, taleri \u0219i duca\u021bi, începând cu anul 1538.<\/p>\n
\tPe teritoriul românesc p\u0103trund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turce\u0219ti, galbeni ungure\u0219ti \u0219i austrieci, zlo\u021bi, carboave ruse\u0219ti, \u021bechini vene\u021bieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de moned\u0103 a costat pân\u0103 \u0219i capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o moned\u0103-medalie cu efigia sa pe ea, înc\u0103lcând astfel religia musulman\u0103 \u0219i dând motiv turcilor otomani s\u0103 îi cear\u0103 capul.
\tPrin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în \u021aara Româneasc\u0103 \u0219i în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfan\u021bul de argint (din german\u0103 Zwanziger: „denumirea monedei de 20 crei\u021bari").<\/p>\n
\tCa o recunoa\u0219tere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de moned\u0103, care s\u0103 se numeasc\u0103 „român", sau „romanat" (dup\u0103 propunerea lui Ion Heliade R\u0103dulescu). Acest lucru îns\u0103 nu era posibil, fiind condi\u021bionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar \u0219i de puterea otoman\u0103, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.<\/p>\n
\tPrimul leu<\/b><\/p>\n
\tLa 22 aprilie 1867 este stabilit\u0103 moneda na\u021bional\u0103 leu, ca o moned\u0103 bimetalic\u0103 cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur \u0219i având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani \u0219i 10 bani, b\u0103tute în Anglia în 1867.
\tÎn 1868, s-a emis prima moned\u0103 româneasc\u0103 de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerat\u0103 drept prob\u0103. Începând cu 1870 s-au emis \u0219i monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „b\u0103ncu\u021be"), 1 leu \u0219i 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis \u0219i monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circula\u021bie s-au b\u0103tut în 1883 \u0219i 1890.<\/p>\n
\tLa 3 martie 1870, se înfiin\u021beaz\u0103 Monet\u0103ria Statului, care poate bate moned\u0103, pân\u0103 în acel an monedele fiind b\u0103tute în majoritate în str\u0103in\u0103tate, mai ales la Birmingham. Datorit\u0103 lipsei de moned\u0103 na\u021bional\u0103 anterioare momentului 1870, toate taxele \u0219i vama erau pl\u0103tite direct în aur; aurul str\u0103in era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turceasc\u0103 (22,70), imperialii ru\u0219i vechi (20,60) \u0219i suveranii englezi (25,22). Valuta intr\u0103 astfel masiv în \u021bar\u0103, mai ales rubla ruseasc\u0103, ceea ce duce la m\u0103suri drastice din partea unor mini\u0219tri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Miti\u021b\u0103 roade ruble", care a for\u021bat un anumit curs de schimb \u0219i o anumit\u0103 circula\u021bie de moned\u0103.<\/p>\n
\tPrimele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei \u0219i 500 lei, de c\u0103tre Ministerul de Finan\u021be, pentru a ob\u021bine fondurile necesare sus\u021binerii financiare a R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103.<\/p>\n
\tLa 1 aprilie 1880, este înfiin\u021bat\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 a României, fiind singura abilitat\u0103 s\u0103 emit\u0103 moned\u0103 de metal \u0219i hârtie.<\/p>\n
\tPrintr-o lege din 1900, s-a autorizat \u0219i emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominal\u0103 de 5, 10 \u0219i 20 bani, b\u0103tute la monet\u0103ria Bruxelles.
\tÎn 1906, s-au b\u0103tut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei \u0219i 100 lei, aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.<\/p>\n
\tDup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, leul românesc intr\u0103 pe panta infla\u021biei datorit\u0103 distrugerii economiei române\u0219ti în r\u0103zboi \u0219i a preschimb\u0103rii banilor str\u0103ini (coroane austro-ungare, ruble ruse\u0219ti) din teritoriile nou dobândite precum \u0219i a banilor de ocupa\u021bie emi\u0219i de armata german\u0103. Infla\u021bia continu\u0103 într-un ritm moderat în perioada interbelic\u0103 \u0219i în cea a celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
\tIntrarea Armatei Ro\u0219ii pe teritoriul \u021b\u0103rii, în 1944, aduce cu sine \u0219i impunerea c\u0103tre popula\u021bie a accept\u0103rii leului de ocupa\u021bie rusesc. Obligarea României la plata a uria\u0219e desp\u0103gubiri de r\u0103zboi duce infla\u021bia la rate astronomice în 1946 \u0219i, mai ales, în 1947. În 1946 este emis\u0103 moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emis\u0103 bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.<\/p>\n
\t![](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/1.jpg\")
{{all}}<\/p>\n
\tAl doilea leu<\/b><\/p>\n
\tÎn 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizat\u0103 de regimul comunist f\u0103r\u0103 vreo avertizare prealabil\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fix\u0103 din moneda veche. Acest lucru a fost f\u0103cut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie \u0219i cea de sus s\u0103 p\u0103streze o mare parte din venituri dup\u0103 na\u021bionalizare pentru a le folosi la rezisten\u021ba împotriva colectiviz\u0103rii \u0219i a instal\u0103rii definitive a comunismului în România. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tInteresant de men\u021bionat c\u0103 (doar) pe bancnotele de 20 lei din aceast\u0103 perioad\u0103 este înscris „Ministerul Finan\u021belor" (în loc de „Banca Na\u021bional\u0103" sau „Banca R.P.R. – Banca de stat").<\/p>\n
\tAl treilea leu \u015fi perioada comunist\u0103<\/b><\/p>\n
\tÎn 1952 se face reforma monetar\u0103, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedent\u0103, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalit\u0103\u021bi de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste parit\u0103\u021bi variau între 20 \u0219i 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premerg\u0103tor nu a fost dat nici de data aceasta.<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tToate aceste bancnote au cunoscut dou\u0103 tipuri: cu serie \u0219i num\u0103r de culoare albastr\u0103 (tip\u0103rite în România) \u0219i cu serie \u0219i num\u0103r de culoare ro\u0219ie (tip\u0103rite în Cehoslovacia).<\/p>\n
\tÎn 1966 se emit monede \u0219i bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialist\u0103 România, acestea r\u0103mânând în circula\u021bie pân\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia român\u0103 din 1989.<\/p>\n
\t{{all}}
\tBancnotele din emisiunea 1991-1994<\/b><\/p>\n
\tAu ap\u0103rut, în ordine, bancnotele de 500 lei (1991 – dou\u0103 emisiuni), 1.000 lei (1991), 5.000 lei (1991), 200 lei (1992), 500 lei (1992 – dou\u0103 filigrane), 1.000 lei (1993), 5.000 lei (1993) \u0219i 10.000 lei (1994).<\/p>\n
\tBancnota de 500 lei are dou\u0103 variante diferite, prima din 1991 \u0219i a doua din 1992.<\/p>\n
\tBancnotele de 1.000 lei \u0219i 5.000 lei au dou\u0103 variante asem\u0103n\u0103toare, prima din 1991 (f\u0103r\u0103 stem\u0103) \u0219i a doua din 1993 (cu stem\u0103).<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tBancnotele din emisiunea 1996-2000<\/b><\/p>\n
\tAu ap\u0103rut, în ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) \u0219i 50.000 lei (2000).
\tBancnota de 50.000 lei a avut dou\u0103 variante asem\u0103n\u0103toare (1996 \u0219i 2000 – difer\u0103 vioara de lâng\u0103 portretul lui George Enescu, ca element de siguran\u021b\u0103).<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tÎn 1999 a fost emis\u0103 \u0219i o bancnot\u0103 de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degrab\u0103 aniversar, fiind lansat\u0103 cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, vizibil\u0103 de pe o suprafa\u021b\u0103 destul de mare din teritoriul României.<\/p>\n
\tBancnota a fost realizat\u0103 pe suport de plastic (polimer), metod\u0103 folosit\u0103 la toate emisiunile din perioada urm\u0103toare.<\/p>\n
\t<\/p>\n
\tMonedele \u0219i bancnotele din emisiunea 2000-2003<\/b>
\t{{all}}<\/p>\n
\tAl patrulea leu (RON) – aflat în circula\u021bie în prezent<\/b><\/p>\n
\tLeul românesc nou (codul ISO 4217: RON) este noua unitate monetar\u0103 a României. La data de 1 iulie 2005, leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).<\/p>\n
\tDe la 1 iulie 2005 sunt în circula\u021bie urm\u0103toarele bancnote \u0219i monede:<\/p>\n
\tmonede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani<\/p>\n
\tbancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei (emis\u0103 în 2006), 500 lei<\/p>\n
\tÎn plus, pân\u0103 la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel \u0219i vechile însemne monetare, emise în perioada 2000-2003:<\/p>\n
\tmonede: 100 lei (1 ban); 500 lei (5 bani); 1.000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)<\/p>\n
\tbancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei); 1.000.000 lei (100 lei)<\/p>\n
\t{{all}}<\/p>\n
\tSURSA: WIKIPEDIA<\/b><\/i><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 am încerca s\u0103 ne aducem aminte de cele mai vechi bancnote sau monede române\u015fti, memoria nu ne-ar duce mai departe 1989, dar istoria monedei…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4432,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[998,382,126,997,64],"class_list":["post-4433","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","tag-bani","tag-evolutie","tag-istorie","tag-leu","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4433"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4433\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4432"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}