{"id":453,"date":"2012-01-08T13:32:00","date_gmt":"2012-01-08T13:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=453"},"modified":"2012-01-08T13:32:00","modified_gmt":"2012-01-08T13:32:00","slug":"cristian-negrea-romanitatea-basarabiei-dupa-autorii-rusi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=453","title":{"rendered":"Cristian Negrea: Rom\u00e2nitatea Basarabiei dup\u0103 autorii ru\u015fi"},"content":{"rendered":"
\"Cristian <\/a><\/div>\n
Statuia \u0163arului Alexandru I ridicat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u la <\/span><\/div>\n
100 de ani de la anexarea Basarabiei<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Am intrat \u00een anul 2012 \u00een care comemor\u0103m bicentenarul r\u0103pirii Basarabiei de c\u0103tre ru\u015fi, eveniment care a marcat \u015fi \u00eenc\u0103 marcheaz\u0103 destinul poporului nostru, prin faptul c\u0103 o parte important\u0103 a arealului rom\u00e2nesc continu\u0103 s\u0103 fie \u00eenafara grani\u0163elor noastre, iar ceea ce ne doare cel mai tare este tocmai frontiera de est. Dac\u0103 \u00een rest, c\u00e2t de c\u00e2t, ne-am rezolvat par\u0163ial problemele, \u00een primul r\u00e2nd cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, asist\u00e2nd la colapsul imperiilor autro-ungar \u015fi turc, \u00een privin\u0163a estului, a Rusiei \u015fi a mai nou a Ucrainei, un stat artificial creat tot de Rusia pentru dominarea estului european, problemele nu numai c\u0103 persist\u0103, dar chiar se acutizeaz\u0103. Vitalitatea imperial\u0103 a Rusiei, cu toate fazele prin care a trecut ea \u00een ultimii dou\u0103 sute de ani, r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare o problem\u0103 major\u0103 nu numai pentru noi, ci \u015fi pentru majoritatea statelor pe care roata istoriei le-a aruncat \u00een vecin\u0103tatea acestui imperiu unic \u00een istoria omenirii. Rusia a c\u0103zut, s-a ridicat, s-a extins, s-a transformat, dar caracteristica ei principal\u0103 a r\u0103mas: tendin\u0163a spre o expansiune continu\u0103, \u00eentrerupt\u0103 doar de episoade trec\u0103toare de sl\u0103biciune, apoi din nou revenire la mentalitatea \u015fi comportamentul imperial. S-au scris mii de pagini care s\u0103 explice caracterul acestui imperiu \u015fi acestui comportament ciudat pentru timpurile moderne, \u015fi nu este rolul \u015fi nici locul acestei abord\u0103ri \u00een articolul de fa\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen timpurile moderne care le tr\u0103im, agresiunea \u015fi extinderea imperial\u0103 nu se mai pot face a\u015fa u\u015for ca \u015fi \u00een trecut, acum ai nevoie de o propagand\u0103 intens\u0103 care s\u0103 justifice agresiunea, rolul opiniei publice devenit\u0103 \u015fi ea o putere care poate influen\u0163a deciziile politice la cel mai \u00eenalt nivel, nu mai este de neglijat. De aceea aparatul propagandistic a devenit foarte complex, \u00eembr\u0103c\u00e2nd diverse forme, \u015fi nu cru\u0163\u0103 niciun mediu de propagare, inclusiv internetul devenind un important c\u00e2mp de lupt\u0103 ca \u015fi preludiu al unor b\u0103t\u0103lii viitoare. (vezi Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului<\/a>)<\/span><\/div>\n
Ori, \u00een acest arsenal, Rusia arunc\u0103 \u00een lupt\u0103 tot ce poate, \u00eentreaga greutate a mijloacelor sale de propagand\u0103, nelimitate de vreo constr\u00e2ngere bugetar\u0103 din moment ce opinia public\u0103 ruseasc\u0103 nu are informa\u0163ii despre modul \u00een care se cheltuiesc uria\u015fele \u00eencas\u0103ri de pe exporturile de petrol, gaze \u015fi materii prime. Mai este un factor favorizant \u00een avantajul Rusiei \u00een cadrul acestei b\u0103t\u0103lii, existen\u0163a cozilor de topor, a \u201ecoloanelor a cincea\u201d risipite \u00een \u00eentreaga lume, indivizi naivi, convin\u015fi, pl\u0103ti\u0163i, interesa\u0163i sau oportuni\u015fti gata s\u0103 fac\u0103 jocul unui posibil viitor imperiu \u00een plin\u0103 ascensiune.<\/span><\/div>\n
\u00cen cazul nostru, al conflictului latent rom\u00e2no-rus, m\u0103rul discordiei \u015fi principalul teren de lupt\u0103 continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Basarabia, teritoriu disputat de dou\u0103 sute de ani. \u00cen aceast\u0103 disput\u0103 un rol esen\u0163ial \u00eel are, dup\u0103 cum spuneam, componenta propagandistic\u0103, iar aici ru\u015fii nu se dau \u00een l\u0103turi de la nimic, ba chiar au inventat sprijini\u0163i de cozile lor de topor o limb\u0103 \u015fi un popor diferit de cel rom\u00e2nesc, poporul moldovenesc. Exist\u0103 dou\u0103 fronturi principale accentuate de propaganda rus\u0103 \u015fi prorus\u0103, odat\u0103 Basarabia ar \u0163ine de ru\u015fi \u015fi cel\u0103lalt, oarecum contradictoriu, c\u0103 ar \u0163ine de moldoveni, popor total diferit de cel rom\u00e2nesc. Printre pu\u0163inii rom\u00e2ni care lupt\u0103 contra acestei propagande, sunt \u015fi mai pu\u0163ini care s\u0103 foloseasc\u0103 chiar argumentele istoricilor \u015fi scriitorilor ru\u015fi, care au f\u0103cut aceasta, au scris timp de dou\u0103 sute de ani \u015fi au recunoscut c\u0103 Basarabia este rom\u00e2neasc\u0103. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eentoarcem la genera\u0163ia Unirii, ace\u015fti b\u0103rba\u0163i ai neamului nostru, genera\u0163ie care cuprindea istorici, jurnali\u015fti, avoca\u0163i, filozofi, o pleiad\u0103 a v\u00e2rfurilor rom\u00e2nit\u0103\u0163ii din toate veacurile, care au argumentat, au demonstrat \u015fi au scris despre acest lucru, nu numai despre Basarabia, ci \u015fi despre Bucovina, Transilvania, Banat \u015fi toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti ve\u015fnic aflate \u00een disput\u0103 cu to\u0163i vecinii. De ce \u00een disput\u0103 chiar \u015fi ast\u0103zi? Deoarece suntem cei mai vechi locuitori, \u015fi oricine \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi impun\u0103 st\u0103p\u00e2nirea cu asta \u00eencepe, exterminarea sau asimilarea b\u0103\u015ftina\u015filor. \u015ei uite c\u0103 de dou\u0103 mii de ani nu au reu\u015fit. Depinde de noi s\u0103 nu o fac\u0103 nici \u00een viitor. \u015ei pentru asta genera\u0163ia de aur a unirii ne-a l\u0103sat nu numai m\u0103rturiile (despre care vorbeam \u00een Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea<\/a> \u015fi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>), \u00eenainte de a fi extermina\u0163i \u00een gulaguri de noii st\u0103p\u00e2ni comuni\u015fti aservi\u0163i total ru\u015filor, ci \u015fi argumentele istorice, culmea, dup\u0103 scrierile reprezentan\u0163ilor de frunte ai inamicilor no\u015ftri, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 referitor la Basarabia, dup\u0103 scrierile ru\u015filor. Eu nu-mi fac dec\u00e2t o modest\u0103 datorie, s\u0103 le exprim \u015fi s\u0103 \u00eencerc s\u0103 le fac cunoscute, a\u015fa cum ei le-au f\u0103cut cunoscute toat\u0103 via\u0163a lor, unii supravie\u0163uitori ai temni\u0163elor comuniste, \u00een exil sau sub urm\u0103rirea securi\u015ftilor.<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
M\u0103rturiile ruse\u015fti<\/span><\/b><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
\u00cencep cu o scriere mai recent\u0103, deoarece g\u0103sim aici \u015fi explicarea denumirii de Basarabia, a profesorului \u015fi geografului rus ajuns mai t\u00e2rziu membru al Academiei ruse \u015fi pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii ruse de geografie, Lev Semionovici Berg (1876 \u2013 1950), \u00een lucrarea sa Basarabia<\/i>, ap\u0103rut\u0103 la Petrograd \u00een 1918:<\/span><\/div>\n
\u201e\u00cen timpul ocupa\u0163iei ruse\u015fti din 1806 \u2013 1812, Basarabia actual\u0103 purta numele de Moldova a\u015fezat\u0103 \u00een st\u00e2nga Prutului. \u00cen cur\u00e2nd \u00eens\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 anexiune i s-a dat \u00een mod oficial numele de Basarabia, de\u015fi \u00eenc\u0103 mult timp dup\u0103 aceea prin Basarabia se \u00een\u0163elegea numai partea ei de sud sau Bugeacul.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Cauza pentru care denumirea p\u0103r\u0163ii de sud a fost extins\u0103 la \u00eentreaga provincie a avut un caracter diplomatic. Unul dintre articolele tratatului de la Tilsit din 1807 \u00eencheiat \u00eentre Napoleon \u015fi Alexandru I obliga Rusia s\u0103-\u015fi retrag\u0103 trupele din Moldova \u015fi Muntenia. \u00cen timpul tratativelor ce au urmat la Paris la sf\u00e2r\u015fitul anului 1807, plenipoten\u0163iarul rus ar\u0103ta c\u0103 \u00een acest tratat nu se spunea nimic despre Basarabia \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 el insista ca aceasta trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Rusia, interpret\u00e2nd totodat\u0103 no\u0163iunea de Basarabia \u00een mod l\u0103rgit, adic\u0103 nu numai la Bugeac, ci la \u00eentreaga regiune \u00eentre Prut \u015fi Nistru. (…)<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Denumirea Basarabia vine de la numele voievozilor transilv\u0103neni Basaraba, care \u00een primii ani ai secolului al XIV-lea au pus \u00eenceputul dinastiei Basarabilor, \u00eentemeitorii Valahiei independente. \u00cen unul din hristoavele sale de la \u00eenceputul secolului al XV-lea domnitorul Mircea Voievod \u00ee\u015fi zice Gospodar al p\u0103m\u00e2ntului Basarabiei (adic\u0103 al Munteniei). \u00cen timpul s\u0103u (1386 \u2013 1418) Valahia \u00ee\u015fi \u00eentinsese domina\u0163ia p\u00e2n\u0103 \u00een Dobrogea \u015fi Akerman (Cetatea Alb\u0103). De atunci, p\u0103r\u0163ile de sud ale Moldovei \u015fi Basarabiei de ast\u0103zi au \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 Basarabia.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci \u015firetlicul referitor la extinderea numelui de Basarabia de la Bugeac la \u00eentreaga Moldov\u0103 dintre Prut \u015fi Nistru este recunoscut chiar de un mare geograf rus, \u015fi nu cred c\u0103 mai trebuie demonstrat. Un lucru este sigur, dac\u0103 ru\u015fii la 1812 ar fi cunoscut mai \u00eendeaproape etimologia cuv\u00e2ntului, chiar prin numele de Basarabia demonstr\u00e2ndu-se caracterul pur rom\u00e2nesc istoric dovedit, \u00een mod sigur g\u0103seau \u015fi foloseau alt\u0103 denumire pentru teritoriul ocupat \u00een 1812. Astfel, chiar prin denumirea \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 chiar de c\u0103tre ei, demonstreaz\u0103 caracterul pur rom\u00e2nesc al acestei provincii smulse de la Moldova.<\/span><\/div>\n
A. N. Egunov, celebru jurisconsult rus din secolul XIX, spunea la 1868 \u00een Statistica actelor comitetului regional din Basarabia<\/i>.<\/span><\/div>\n
\u201eP\u00e2n\u0103 la anexiunea ei la Rusia \u00een 1812, Basarabia era supus\u0103 aceluia\u015fi regim de guvernare ca \u015fi Moldova din care ea f\u0103cea parte integrant\u0103.  Prin urmare nici istoria, nici documentele istorice cu privire la Basarabia nu se pot feri s\u0103 nu vorbeasc\u0103 de Moldova. Astfel. este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre administra\u0163ia Basarabiei p\u00e2n\u0103 la anexiune f\u0103r\u0103 s\u0103 se vorbeasc\u0103 de Divanul Moldovei, c\u0103ruia Basarabia era supus\u0103. \u00cen Basarabia nu exist\u0103 proprietate care s\u0103 nu aib\u0103 documente emanate de la Divanul Moldovei. P\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre (adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1868) \u00een procesele care sunt pledate \u00een Basarabia numero\u015fi avoca\u0163i invoc\u0103 deciziile Divanului, care, fiind confirmate de domnitorii moldoveni sub form\u0103 de diplome (khrisobule), \u00een conformitate cu articolul 1606 din vol. X al Legilor Civile ruse, nu pot fi anulate de tribunalele noastre \u015fi p\u0103streaz\u0103 astfel \u00eentreaga lor valoare \u015fi toat\u0103 puterea lor.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci p\u00e2n\u0103 \u015fi din punct de vedere al jurispruden\u0163ei ru\u015fii recuno\u015fteau ascenden\u0163a legilor rom\u00e2ne\u015fti asupra Basarabiei. Revenim la Lev Berg, care descrie faptul c\u0103 Moldova era doar \u00een rela\u0163ie de vasalitate cu Imperiul Otoman \u015fi c\u0103 acesta nu avea cum \u00eenstr\u0103ineze c\u0103tre Rusia un teritoriu care nu \u00eei apar\u0163inea. El men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi faptul c\u0103 Rusia recunoscuse suveranitatea \u015fi grani\u0163ele Moldovei \u00eenc\u0103 cu o sut\u0103 de ani \u00eenaintea raptului de la 1812.<\/span><\/div>\n
\u201eLa \u00eenceput turcii au ocupat din teritoriul Moldovei numai cet\u0103\u0163ile Chilia \u015fi Akkerman (Cetatea Alb\u0103). \u00cen secolul al XVI-lea le-au mai luat Benderul (care la moldoveni purta numele de Tighina) \u015fi l-au transformat \u00een raia, adic\u0103 \u00een provincie turceasc\u0103 locuit\u0103 de necredincio\u015fi.  Din raiaua aceasta mai f\u0103ceau parte \u015fi unele puncte locuite ca Cioburciu, C\u0103u\u015fani etc.\u201d<\/span><\/i><\/span> (Cu alte cuvinte este vorba de Bugeac).<\/span><\/div>\n
\u00cen ce-i prive\u015fte pe moldoveni turcii le-au luat atunci Hotinul (\u00een 1712), au \u00eent\u0103rit cetatea \u015fi au pus \u00een ea o garnizoan\u0103. Mai multe sate din \u00eemprejurime au fost trecute \u00een noua raia astfel organizat\u0103… A\u015fadar, \u00een m\u00e2inile moldovenilor a r\u0103mas doar partea de mijloc. Toate cet\u0103\u0163ile de pe Nistru \u015fi Dun\u0103re acum se aflau \u00een m\u00e2inile turcilor.\u201d<\/span><\/i><\/span> (Cu o excep\u0163ie: Soroca). Deci, Berg recunoa\u015fte apartenen\u0163a cet\u0103\u0163ilor de la Nistru Moldovei, deci \u015fi Nistru ca \u015fi hotar al Moldovei. Acest lucru ne este dat mai explicit \u015fi prin faptul c\u0103 ru\u015fii au recunoscut grani\u0163a Moldovei pe Nistru \u00eenc\u0103 din 1656, atunci c\u00e2nd voievodul moldovean Gheorghe \u015etefan \u00eencheia un tratat cu marele cneaz al Moscovei Alexei Mihailovici, prin care acesta din urm\u0103 se angaja s\u0103-i scoat\u0103 pe turci din cet\u0103\u0163ile moldovene\u015fti:  <\/span><\/div>\n
\u201eLocurile, teritoriile \u015fi cet\u0103\u0163ile pe care turcii le-au desprins din Moldova, ca Cetatea Alb\u0103, Chilia, Tighina \u015fi regiunea Bugeac, Marele Cneaz le va lua de la turci cu armele \u015fi le va \u00eentoarce Moldovei jure heraditario.<\/b>\u201d <\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Mai departe, la 1711, \u00een tratatul \u00eencheiat \u00eentre Dimitrie Cantemir \u015fi \u0163arul Petru cel Mare la Iaroslavl, Petru cel Mare se angaja s\u0103 respecte pe vecie hotarele Moldovei definite la articolul 11 al tratatului a\u015fa: <\/span><\/div>\n
\u201eHotarele Principatului Moldovei, dup\u0103 drepturile sale antice suntu acelea ce descriu cu r\u00e2ulu Dnistru, Camene\u0163u, Bender cu totu teritoriul Bugeacului, Dun\u0103rea, Muntenia, Marele Ducatu allu Transilvaniei \u015fi teritoriulu Poloniei, dup\u0103 delimitarea f\u0103cut\u0103\u201d.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Iar \u00een tratatul \u00een limba rom\u00e2n\u0103, articolul 11, rezumat de cronicarul Ion Neculce:<\/span><\/div>\n
\u201e\u0162ara Moldovei cu Nistru s\u0103-i fie hotar, \u015fi Bugeacul \u015fi cu toate cet\u0103\u0163ile tot ale Moldovei s\u0103 fie.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci Imperiul \u0162arist, prin cel mai mare \u0163ar al lor, \u00eentemeietorul Rusiei moderne, s-a angajat s\u0103 respecte pe vecie grani\u0163a Moldovei pe Nistru. O sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, anexa Basarabia de la aceea\u015fi Moldov\u0103, nu de la turci. Ori, pentru a lua Basarabia de la Turcia, ar fi trebuit ca teritoriul moldovean s\u0103 fie \u00eenglobat imperiului otoman, lucru cu des\u0103v\u00e2r\u015fire inexact, deoarece nicic\u00e2nd la Ia\u015fi sau Suceava nu a condus vreun pa\u015f\u0103. Moldova a fost doar tributar\u0103 Turciei, la fel cum Rusia a fost tributar\u0103 t\u0103tarilor timp de trei sute de ani, de la b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka din 1223. Inclusiv autorii ru\u015fi recunosc corect raporturile existente \u00eentre Moldova \u015fi imperiul otoman.<\/span><\/div>\n
Spre exemplu, iat\u0103 ce spune P.  P. Semionov \u2013 \u015eanski \u00een monumentala sa oper\u0103 Rusia, descrierea geografic\u0103 complet\u0103 a patriei noastre<\/i> (1910): \u201eLa sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea Muntenia a devenit vasala Turciei, \u015fi \u00een 1511, dup\u0103 o \u00eendelungat\u0103 rezisten\u0163\u0103, Moldova a c\u0103zut sub suzeranitate turceasc\u0103. Cele dou\u0103 principate au reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze organiza\u0163ia lor politic\u0103, domnitorii lor na\u0163ionali \u015fi religia lor. Dependen\u0163a lor fa\u0163\u0103 de Turcia nu se manifesta dec\u00e2t prin plata unui tribut.\u201d<\/i>  Aceea\u015fi idee apare \u015fi la Lev Berg, care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 moldovenii, ca vasali, nu erau obliga\u0163i s\u0103-i ajute pe turci dec\u00e2t dac\u0103 vroiau, \u015fi atunci mergeau la lupt\u0103 \u00een calitate de alia\u0163i, Berg ne d\u0103 exemplu lui Gheorghe Duca, care drept mul\u0163umire pentru alian\u0163\u0103 este f\u0103cut de turci \u015fi domn al Ucrainei, de\u015fi pentru scurt\u0103 vreme. La fel, ca s\u0103 treac\u0103 Nistrul la 1711, Petru cel Mare a trebuit s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cu Dimitrie Cantemir, el chiar a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 o alian\u0163\u0103 \u015fi cu Constantin Br\u00e2ncoveanu, domnitorul Munteniei. Ori, acest lucru nu se putea face dec\u00e2t dac\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri erau doar vasale Turciei. Toate acestea sunt men\u0163ionate pe larg de c\u0103tre Berg.<\/span><\/div>\n
Mai departe, iat\u0103 ce zice M. Slavinski \u00een lucrarea sa Structura na\u0163ional\u0103 a Rusiei \u015fi Velicorusiei. Formele mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale<\/i>, Petersburg, 1910:<\/span><\/div>\n
\u201eMasa compact\u0103 a neamului velicorus  continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe teritoriul s\u0103u istoric \u2013 \u00een centrul \u015fi nordul actualei Rusii europene, l\u0103rgind acest teritoriu spre sud \u015fi r\u0103s\u0103rit pe seama diferitelor semin\u0163ii de origine oriental\u0103. Dac\u0103 tragem pe hart\u0103 o linie de la Pskov la Rostov-pe-Don linia aceasta ne va ar\u0103ta limita ( la apus) la care superioritatea numeric\u0103 a velicoru\u015filor \u00eenceteaz\u0103…Numai ne\u00eensemnate colonii de velicoru\u015fi compuse mai cu seam\u0103 din func\u0163ionari de tot felul sunt r\u0103sp\u00e2ndite pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 a imperiului. Coloniile acestea se concentreaz\u0103 \u00eendeosebi \u00een ora\u015fele mari, din care cauz\u0103 ora\u015fele din zonele nevelicoruse \u00een multe locuri au \u00een bun\u0103 parte aspect rusesc. Grani\u0163a imperial\u0103 are linii n\u0103scute din hazardul de victorii \u015fi \u00eenfr\u00e2ngeri. La apus aceasta a trecut prin corpul viu al popoarelor: leton, polon, ucrainean, moldovenesc (rom\u00e2n).\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
La fel, amiralul Mordvinov \u00eei scria \u0163arului Alexandru I referitor la inten\u0163ia acestuia de a anexa Moldova \u015fi Muntenia, dar care s-a mul\u0163umit doar cu Basarabia: \u201eBun\u0103starea imperiului, singurul obiect demn de grija p\u0103rinteasc\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, nu necesit\u0103 anexiunea Moldovei \u015fi Valahiei. Nu cucerirea de noi teritorii, ci p\u0103strarea intact\u0103 a vechiului patrimoniu duce la glorie adev\u0103rat\u0103 \u015fi lauda secolelor.\u201d<\/i> Referitor la perioada imediat urm\u0103toare anex\u0103rii Basarabiei de Rusia, A. N. Krupenski, un mare adversar al unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia la 1918 scria \u00een Nobilimea basarabean\u0103<\/i>, Petersburg, 1912: \u201eAnex\u00e2nd Basarabia, \u00eemp\u0103ratul Alexandru I a \u00eencercat \u00een administrarea ei principiile ie\u015fite din condi\u0163iunile istorice ale \u0163\u0103rii. Guvernul provizoriu al provinciei a fost obligat s\u0103 lase Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 le d\u0103dea basarabenilor o larg\u0103 parte \u00een administra\u0163ie. Guvernatorul nu era dec\u00e2t pre\u015fedintele unor institu\u0163ii \u00een care elementele locale predominau. Autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti \u00eendrumau administra\u0163ia, nu se amestecau \u00eens\u0103 \u00een detalii \u015fi \u00een modul de aplicare.\u201d<\/i> Ce dovezi mai concludente ar putea fi aduse referitoare la caracterul deosebit al poporului ce tr\u0103ia \u00een provincia robit\u0103 de Rusia la 1812? Ori, ceea ce este evident, \u00een toate scrierile ruse\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, nu numai c\u0103 nu contestau predominan\u0163a moldovenilor sau valahilor \u00een Basarabia \u015fi apartenen\u0163a acesteia la Moldova \u015fi la spa\u0163iul rom\u00e2nesc, dar chiar nu fac vreo diferen\u0163\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni (numi\u0163i \u015fi valahi, dar vezi Rom\u00e2ni sau valahi, o dezbatere steril\u0103<\/a>) \u015fi moldoveni. Teoria n\u0103stru\u015fnic\u0103 privitor la existen\u0163a acestora ca \u015fi popoare diferite a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu din evidente ra\u0163iuni politice. Chiar Lev Berg spune clar acest lucru: \u201emoldovenii sunt rom\u00e2nii care locuiesc \u00een Moldova, Basarabia \u015fi unele p\u0103r\u0163i din guberniile vecine cu Basarabia \u2013 Podolia, Herson sau Ecaterinoslav. Ei \u00een\u015fi\u015fi \u00ee\u015fi zic moldoveni \u015fi Rom\u00e2nia e numit\u0103 de ei Moldova. De rom\u00e2nii Valahiei sau de vlahi ei se disting prin ne\u00eensemnate deosebiri dialectologice. Limba moldovenilor ca \u015fi cea a rom\u00e2nilor, \u00eendeob\u015fte, e o limb\u0103 de r\u0103d\u0103cin\u0103 romanic\u0103 (latin\u0103) slavizat\u0103\u201d<\/i>. Ce spune domnul Stati despre asta?<\/span><\/div>\n
Prima descriere oficial\u0103 a Basarabiei dup\u0103 anexarea acestei la Rusia a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre P. P. Sviniin, sociolog \u015fi func\u0163ionar \u00een ministerul rus al afacerilor str\u0103ine, el primind misiunea de a pleca \u00een Basarabia pentru a cerceta c\u0103rei religii apar\u0163inea popula\u0163ia ei. Este de remarcat lipsa total\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e a autorit\u0103\u0163ilor ruse referitoare la noul teritoriu anexat \u015fi popula\u0163ia acestuia. Studiul lui Sviniin a fost dat publicit\u0103\u0163ii mult mai t\u00e2rziu, dar f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 a fost adus la cuno\u015ftin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor. El a str\u00e2ns datele \u00een 1816 \u015fi studiul a fost publicat \u00een Societatea istoric\u0103 de antichit\u0103\u0163i Odessa<\/i>, vol 6, 1867, pag 175 \u2013 321, sub titlul Descrierea guberniei Basarabia<\/i>. Aici, \u00een mai multe r\u00e2nduri, Sviniin spune direct c\u0103 Basarabia a fost \u201edesprins\u0103 de Moldova\u201d<\/i>, c\u0103 \u201eistoria ei este str\u00e2ns legat\u0103\u201d<\/i> de aceasta din urm\u0103, c\u0103 \u201epopula\u0163ia ei se trage din coloni\u015ftii romani\u201d<\/i> \u015fi c\u0103 \u201eare acela\u015fi trecut cu \u00eentregul popor rom\u00e2nesc\u201d<\/i>. Un pasaj edificator: \u201eLocuitorii autohtoni ai regiunii sunt moldoveni sau rom\u00e2ni (vlahi) care, dup\u0103 cum am mai spus, se trag din coloni\u015ftii romani. Ei vorbesc limba moldoveneasc\u0103 care e de origine latin\u0103 \u015fi care, ca \u015fi limba italian\u0103, p\u0103streaz\u0103 numeroase particularit\u0103\u0163i ale limbilor slave\u201d<\/i>. O alt\u0103 descriere, f\u0103cut\u0103 de F. F. Vighel, fost viceguvernator al Basarabiei \u00eentre anii 1823 \u2013 1826 (Memorii<\/i>, Moscova 1865): \u201eEu am avut ocazia s\u0103 studiez sufletul moldovenilor. Ace\u015fti rum\u00e2ni sau rom\u00e2ni, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi zic ei, se trag din coloni\u015ftii romani \u015fi slavo-dacii \u00eenvin\u015fi de Traian. \u00cen limba pe care o vorbesc ei predomin\u0103 elementul latin.\u201d<\/i> L\u0103s\u0103m deoparte eroarea cu slavo-dacii, slavii ap\u0103r\u00e2nd mult mai t\u00e2rziu de r\u0103zboaiele lui Traian. <\/span><\/div>\n
\u00cen Lista localit\u0103\u0163ilor din imperiul rus, <\/i>alc\u0103tuit\u0103 \u015fi publicat\u0103 de Comitetul central de statistic\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul de interne din Petersburg, 1861, referitor la basarabeni se spune a\u015fa: \u201eMoldovenii, rom\u00e2nii sunt cei mai vechi \u015fi mai numero\u015fi locuitori ai Basarabiei<\/i>\u201d. \u00cen 1862, \u00een Materiale de geografie \u015fi statistic\u0103 a Rusiei<\/i>, colonelul de stat major A. Zasciuk, mai t\u00e2rziu general, scria: \u201eMoldovenii formeaz\u0103 majoritatea popula\u0163iei, aproape trei sferturi din cifra total\u0103. Ei locuiesc foarte de mult \u00een regiunea din centru \u015fi nord a Basarabiei \u015fi pot fi socoti\u0163i aborigenii acelei regiuni. Ei au fost sub influen\u0163e diferite, au p\u0103strat \u00eens\u0103 caracterul str\u0103mo\u015filor lor. Ei vorbesc o limb\u0103 latin\u0103 stricat\u0103, amestecat\u0103 cu cuvinte slave. Limba lor are \u00eens\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 latin\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 mai multe particularit\u0103\u0163i originale ale vechii limbi a romanilor dec\u00e2t chiar limba italian\u0103.\u201d<\/i> P. Kru\u015fevan, vestit rusificator \u015fi antisemit rus, la 1903 \u201eMoldovenii sau rom\u00e2nii constituie marea majoritate a popula\u0163iei Basarabiei. \u00cenrudirea str\u00e2ns\u0103 a limbii moldovene\u015fti cu limbile de origine latin\u0103, \u015federea prelungit\u0103 a legiunilor romane \u00een aceste p\u0103r\u0163i, \u00eens\u0103\u015fi numele de rom\u00e2ni nu las\u0103 s\u0103 subziste nici o \u00eendoial\u0103 asupra originii acestei na\u0163iuni care o leag\u0103 de popula\u0163iile care au locuit \u00een Moesia sau Dacia lui Traian \u015fi coloni\u015ftii romani. Ei vorbesc o latin\u0103 stricat\u0103. Limba lor este \u00eens\u0103 mai apropiat\u0103 de vechea limb\u0103 a romanilor dec\u00e2t chiar limba italian\u0103\u201d<\/i>. Trebuie men\u0163ionat\u0103 \u015fi descrierea \u0163\u0103ranului basarabean la acela\u015fi Kru\u015fevan, care spunea despre acesta: \u201dtr\u0103s\u0103turile deosebit de fine care indic\u0103 o ras\u0103 veche, nobil\u0103. Aici noi \u00eent\u00e2lnim fe\u0163e cu t\u0103ietur\u0103 caracteristic\u0103, daco-roman\u0103 care ne amintesc sculpturile antice din epoca lui Traian. Profilul fin, energic, fruntea \u00eenalt\u0103, nasul acvilin roman, p\u0103rul negru, buclat, ochii negri, capul m\u00e2ndru a\u015fezat pe umeri, toate acestea ne amintesc figurile din forul roman.\u201d<\/i> Despre femeile basarabene: \u201eFemeile moldovence, de asemenea, au p\u0103strat tipul roman care c\u00e2teodat\u0103 ni-l aminte\u015fte pe acela al italiencelor cu ochi negri \u015fi tr\u0103s\u0103turi de matroan\u0103 roman\u0103\u201d<\/i>, apoi continu\u0103 cu \u00een\u015firuirea obiceiurilor comune basarabenilor \u015fi italienilor, inclusiv desenele de pe covoare \u201ecare au zburat de pe malurile Tibrului pentru a se opri pe acelea ale Dun\u0103rii \u015fi Nistrului\u201d.<\/i> (Basarabia, geografia, istoria, statistica \u015fi culegere de literatur\u0103<\/i>).  <\/span><\/div>\n
Acelea\u015fi lucruri referitoare la rom\u00e2nii ca \u015fi majoritari \u015fi b\u0103\u015ftina\u015fi le repet\u0103 \u015fi scriitorul \u015fi etnograful rus A. Afanasiev-Ciujbinski, \u00een O c\u0103l\u0103torie \u00een sudul Rusiei<\/i> (1863) \u015fi lista ar putea continua, scriitorul Gar\u015fin zicea la 1877 c\u0103 ora\u015ful Chi\u015fin\u0103u nu are nimic rusesc \u015fi c\u0103 el a auzit vorbindu-se doar idi\u015f \u015fi moldovene\u015fte acolo, sau chiar \u00een Geografia Basarabiei, manual pentru uzul \u015fcolar aprobat de ministerul instruc\u0163iunii publice \u015fi redactat de P. P. Soroka la 1878, scrie c\u0103 \u201emoldovenii reprezint\u0103 masa principal\u0103 a popula\u0163iei Basarabiei, aproximativ trei sferturi\u201d<\/i> \u015fi multe, multe altele. Atunci de unde vine ideea absurd\u0103 cu Basarabia, str\u0103vechi p\u0103m\u00e2nt rusesc? Sau Transnistria, la fel?<\/span><\/div>\n
Lui N. V. La\u015fcov i se cere de c\u0103tre guvernul rus s\u0103 scrie o carte cu prilejul jubileului a o sut\u0103 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rusia. Acesta o scrie, Basarabia la centenarul ader\u0103rii la Rusia<\/i>. Dar iat\u0103 ce scrie aici: \u201eMoldovenii se trag, dup\u0103 cum am v\u0103zut, din daco-ge\u0163i amesteca\u0163i cu coloni\u015fti romani de unde le-a r\u0103mas \u015fi numele de rum\u00e2ni sau rom\u00e2ni, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi zic ei\u201d<\/i>.<\/span><\/div>\n
\u00cen fine, au existat \u015fi oameni de marc\u0103 ru\u015fi care, paradoxal, au sus\u0163inut necesitatea return\u0103rii Basarabiei c\u0103tre Moldova \u015fi chiar \u015fi-au f\u0103cut publice p\u0103rerile, at\u00e2t c\u00e2t se putea \u00een condi\u0163iile regimului \u0163arist de atunci. Slavofilul rus N. I. Danielevski \u00een lucrarea Rusia \u015fi Europa<\/i>, Sainkt Petersburg, 1871: \u201eRom\u00e2nii ar putea s\u0103 spere s\u0103 le revin\u0103 jum\u0103tate din Transilvania, Bucovina \u015fi o parte din Basarabia asta \u00eens\u0103 numai cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul binevoitor al Rusiei. Numai influen\u0163a cump\u0103nitoare a acesteia ar putea s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 reziste cu succes tendin\u0163elor de acaparare ale maghiarismului\u201d. De ce numai o parte a Basarabiei? Poate deoarece la acea vreme sudul Basarabiei era deja parte a Rom\u00e2niei, dar care va fi luat\u0103 de c\u0103tre Rusia la 1878. Iat\u0103 ce scrie despre asta publicistul rus L. T. Tihomirov: \u201eRusia odat\u0103 eliberat\u0103 (de regimul \u0163arist) se va gr\u0103bi, asta este aproape sigur, s\u0103 \u00eentoarc\u0103 Rom\u00e2niei acest teritoriu cum \u015fi o parte din restul Basarabiei\u201d<\/i>. E vorba de sudul Basarabiei acaparat din nou de Rusia la 1878, dar \u015fi de o parte din Basarabia. De ce numai o parte sau care parte, nu ni se spune, dar dup\u0103 r\u0103sturnarea \u0163arismului Rusia nu a procedat a\u015fa, ba dimpotriv\u0103. A. N. Kurotpatkin, fost ministru de r\u0103zboi \u015fi un timp generalisim al armatelor ruse\u015fti \u00een r\u0103zboiul ruso-japonez din 1904, scria \u00een Problema armatei ruse<\/i>, St Petersburg, 1910: dac\u0103 Moldova \u015fi Muntenia \u201ear fi fost anexate la Rusia, popula\u0163ia lor nu numai c\u0103 ar fi r\u0103mas str\u0103in\u0103, ci foarte repede ar fi devenit du\u015fman\u0103 a poporului rus \u015fi atunci, \u00een loc de o singur\u0103 Polonie, am fi dou\u0103, spre o \u015fi mai mare sl\u0103bire a Rusiei. \u00cen viitor, faptul c\u0103 unitatea poporului rom\u00e2n se va face pe c\u0103i pa\u015fnice sau prin r\u0103zboi este inevitabil\u201d<\/i>. S-a f\u0103cut prin r\u0103zboi, opt ani mai t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
L-am l\u0103sat la urm\u0103 pe celebrul jurnalist rus N. N. Durnovo, fratele fostului ministru de interne al Rusiei, care scria la 1912, cu prilejul serb\u0103rilor de la Chi\u015fin\u0103u dedicate centenarului anexiunii Basarabiei la Rusia: \u201e… \u00eempreun\u0103 cu profesorul slavist A. A. Maikov, ne-am spus p\u0103rerea \u00eenc\u0103 din 1877, \u00een plin r\u0103zboi ruso-turc. De atunci, c\u0103l\u0103torind deseori \u00een Rom\u00e2nia, ne-am convins \u015fi mai mult c\u0103 Basarabia nu e numai m\u0103rul discordiei \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi, ci reprezint\u0103 un adev\u0103rat depozit de dinamit\u0103 care, dac\u0103 explodeaz\u0103, va aprinde ca un incendiu s\u00e2ngeros tot Orientul ortodox \u015fi va \u00eenmorm\u00e2nta pe veci gloria Rusiei, eliberatoarea cre\u015ftinilor din Orient\u201d<\/i>. Trec\u00e2nd peste ideea de eliberare a cre\u015ftinilor, cuvintele sale se dovedesc profetice chiar \u015fi peste o sut\u0103 de ani. Mai departe: \u201eCert, \u00een 1812 Rusia ar fi putut anexa \u00eentreaga Moldov\u0103, asta \u00eens\u0103 ar fi constituit un rapt \u015fi nu o cucerire, deoarece noi n-am fost \u00een r\u0103zboi cu Moldova\u201d<\/i>. Perfect adev\u0103rat, dar anexarea Basarabiei nu a fost tot un rapt?<\/span><\/div>\n
\u201eOric\u00e2t de mic ar fi <\/span><\/i><\/span> (zice el mai departe), un popor cere s\u0103 fie respectat, el este m\u00e2ndru de existen\u0163a sa \u015fi nu e dispus s\u0103 serveasc\u0103 de gunoi la ru\u015fi, germani, maghiari sau alte popoare. Rom\u00e2nia are de ce s\u0103 fie m\u00e2ndr\u0103. M\u00e2ndria cea mai mare a rom\u00e2nilor este de a nu fi tr\u0103dat religia str\u0103mo\u015feasc\u0103, de a nu fi \u00eemp\u0103r\u0163it poporul str\u0103mo\u015fesc \u00eentr-o mul\u0163ime de secte, dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rusia, de a nu se fi asimilat cu popoarele \u00eenconjur\u0103toare: maghiari, ru\u015fi, s\u00e2rbi, ci de a fi dus poporul lor la 12-13000000 de suflete. <\/i><\/span><\/div>\n
\u00cen istoria militar\u0103 rom\u00e2nii nu s-au dezonorat niciodat\u0103. Ei i-au b\u0103tut viteje\u015fte pe turci \u015fi \u00een 1877-78, la Plevna, au mers m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu ru\u015fii; 14000 de moldoveni dintre Prut \u015fi Nistru au c\u0103zut pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00een Manciuria. <\/span><\/i><\/span>(atunci, la 18 mai la catedrala din Bucure\u015fti a fost oficiat un serviciu religios pentru cei 14000 solda\u0163i basarabeni mor\u0163i pe c\u00e2mpurile Manciuriei.)<\/span><\/div>\n
\u00cen 1860, Rusia a salutat unificarea Italiei, a contribuit la unificarea Germaniei \u015fi \u00een felul acesta a recunoscut dreptul de a se uni \u015fi pentru alte popoarelor. Prin urmare, \u00een acest act nu e nimic criminal \u015fi noi socotim c\u0103 e mai bine s\u0103 \u00eei avem prieteni dec\u00e2t du\u015fmani, \u00eens\u0103 arhiepiscopul Chi\u015fin\u0103ului (e vorba de Serafim), om f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 inteligent, reu\u015find s\u0103-\u015fi apropie unele persoane suspuse \u015fi ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ajung\u0103 patriarh nu simte dragostea moldovenilor pentru Rusia \u015fi nici nu vrea de la ei aceast\u0103 dragoste. \u00cen ochii s\u0103i moldovenii sunt separati\u015fti \u015fi iat\u0103 de ce cele mai bune for\u0163e culturale sunt alungate din Basarabia \u015fi limba moldoveneasc\u0103 a fost scoas\u0103 din biseric\u0103. Se seam\u0103n\u0103 astfel s\u0103m\u00e2n\u0163a r\u0103ului care \u00eel va ridica pe sem\u0103n\u0103tor, recolta \u00eens\u0103 va fi amar\u0103. <\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Popula\u0163ia rus\u0103 colonizat\u0103 \u00een Basarabia, func\u0163ionarii rusificatori nu s-au ocupat nici de situa\u0163ia material\u0103, nici de cea moral\u0103 a maselor. Poporul acesta moldovenesc nu vine \u00een biserici ca s\u0103-i salute pe arhiepiscopii despo\u0163i \u2013 du\u015fmani ai na\u0163iunii sale – c\u00e2nd ace\u015ftia sosesc s\u0103 inspecteze bisericile \u015fi arhiepiscopi de ace\u015ftia Basarabia are trei.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
De restituirea Basarabiei Rom\u00e2niei nu este \u00eenc\u0103 momentul s\u0103 vorbim, chestiunea Basarabiei se va pune c\u00e2nd va fi definitiv rezolvat\u0103 chestiunea Orientului Apropiat. Ne vom hot\u0103r\u00ee noi atunci s\u0103 atragem Rom\u00e2nia ca un prieten firesc \u00eentr-o alian\u0163\u0103 cu Rusia sau vom face-o s\u0103 adere la o alian\u0163\u0103 cu Austria \u015fi s\u0103 intre \u00een federa\u0163ia balcanic\u0103 asupra c\u0103reia vulturul austriac \u00ee\u015fi va desf\u0103\u015fura aripile sale?<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Rusia are de dezlegat problema urm\u0103toare: a sus\u0163ine \u00een interesul s\u0103u propriu unirea tuturor rom\u00e2nilor, grecilor, s\u00e2rbilor, bulgarilor, \u015fi a tuturor slavilor din Austrio-Ungaria sau de a l\u0103sa Austria s\u0103 acapareze toate \u0163\u0103rile balcanice, dup\u0103 cum a l\u0103sat ca Bosnia \u015fi Her\u0163egovina \u2013 ocupate temporar –  s\u0103 fie \u00een 1907 anexate definitiv la Austria.\u201d<\/span><\/i><\/span> Din nou, cuvinte profetice, dar neluate \u00een seam\u0103 de conduc\u0103torii ru\u015fi, fie c\u0103 e vorba de \u0163ari\u015fti, comuni\u015fti, sau postcomuni\u015fti.<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Am realizat aceast\u0103 succint\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a unor declara\u0163ii ale unor importan\u0163i lideri de opinie ru\u015fi ai momentului, unii dintre ei cu importante func\u0163ii \u00een stat, dar acestea sunt doar o mic\u0103 parte. Pentru a nu fi \u00eenvinov\u0103\u0163it de subiectivism, nu l-am pomenit deloc pe Leon Casso, fost ministru al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een guvernul rus \u00eentre 1910 \u015fi 1914, autorul reformei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, deoarece era basarabean cu p\u0103rin\u0163i rom\u00e2ni. Am folosit citatele lui Lev Berg care, de\u015fi n\u0103scut la Tighina \u00een 1876, este considerat \u015fi este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 rus. Ce grad mai mare de recunoa\u015ftere a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii sale poate fi dec\u00e2t moneda de argint b\u0103tut\u0103 de \u201eBanca Republican\u0103 Transnistrean\u0103\u201d \u00een 2001, cu prilejul a 125 de ani de la na\u015ftere, \u00een seria oamenilor de vaz\u0103 ai Transnistriei?  <\/span><\/div>\n
Vreau s\u0103 spun c\u0103 mult mai multe recunoa\u015fteri din partea ru\u015filor au fost ar\u0103tate de f\u0103uritorii Rom\u00e2niei Mari, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi sus\u0163ineau cu t\u0103rie argumentele referitoare la drepturile rom\u00e2ne\u015fti asupra provinciilor noastre istorice \u00een fa\u0163a cancelariilor occidentale \u015fi mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd luptau cu toat\u0103 energia contra curentelor revizioniste declan\u015fate de inamicii statului rom\u00e2n. R\u0103m\u00e2ne \u00een sarcina istoricilor s\u0103 continue acest demers, deoarece material exist\u0103 suficient, mai trebuie doar s\u0103 te preocupe subiectul, mai ales acum, c\u00e2nd problema Moldovei se pune cu tot mai mare accent \u00een arena interna\u0163ional\u0103, iar du\u015fmanii no\u015ftri \u015fi-au accentuat propaganda contra curentului prooccidental din Basarabia, \u00een inten\u0163ia de a o p\u0103str\u0103 pe mai departe \u00een orbita ruseasc\u0103, ca \u015fi \u00een cea mai mare parte a ultimilor dou\u0103 sute de ani.<\/span>
Bibliografie:<\/span><\/b>
Anton Crihan, Drepturile rom\u00e2nilor asupra Basarabiei dup\u0103 unele surse ruse\u015fti, editura Eminescu, 1995 <\/span><\/span><\/b>
\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991
Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995
Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992 
<\/span><\/b>
                     <\/span><\/span><\/div>\n
       <\/span><\/div>\n
  <\/span><\/div>\n
<\/div>\n

… <\/p>\n

\"Cristian <\/a><\/div>\n
Statuia \u0163arului Alexandru I ridicat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u la <\/span><\/div>\n
100 de ani de la anexarea Basarabiei<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Am intrat \u00een anul 2012 \u00een care comemor\u0103m bicentenarul r\u0103pirii Basarabiei de c\u0103tre ru\u015fi, eveniment care a marcat \u015fi \u00eenc\u0103 marcheaz\u0103 destinul poporului nostru, prin faptul c\u0103 o parte important\u0103 a arealului rom\u00e2nesc continu\u0103 s\u0103 fie \u00eenafara grani\u0163elor noastre, iar ceea ce ne doare cel mai tare este tocmai frontiera de est. Dac\u0103 \u00een rest, c\u00e2t de c\u00e2t, ne-am rezolvat par\u0163ial problemele, \u00een primul r\u00e2nd cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, asist\u00e2nd la colapsul imperiilor autro-ungar \u015fi turc, \u00een privin\u0163a estului, a Rusiei \u015fi a mai nou a Ucrainei, un stat artificial creat tot de Rusia pentru dominarea estului european, problemele nu numai c\u0103 persist\u0103, dar chiar se acutizeaz\u0103. Vitalitatea imperial\u0103 a Rusiei, cu toate fazele prin care a trecut ea \u00een ultimii dou\u0103 sute de ani, r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare o problem\u0103 major\u0103 nu numai pentru noi, ci \u015fi pentru majoritatea statelor pe care roata istoriei le-a aruncat \u00een vecin\u0103tatea acestui imperiu unic \u00een istoria omenirii. Rusia a c\u0103zut, s-a ridicat, s-a extins, s-a transformat, dar caracteristica ei principal\u0103 a r\u0103mas: tendin\u0163a spre o expansiune continu\u0103, \u00eentrerupt\u0103 doar de episoade trec\u0103toare de sl\u0103biciune, apoi din nou revenire la mentalitatea \u015fi comportamentul imperial. S-au scris mii de pagini care s\u0103 explice caracterul acestui imperiu \u015fi acestui comportament ciudat pentru timpurile moderne, \u015fi nu este rolul \u015fi nici locul acestei abord\u0103ri \u00een articolul de fa\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen timpurile moderne care le tr\u0103im, agresiunea \u015fi extinderea imperial\u0103 nu se mai pot face a\u015fa u\u015for ca \u015fi \u00een trecut, acum ai nevoie de o propagand\u0103 intens\u0103 care s\u0103 justifice agresiunea, rolul opiniei publice devenit\u0103 \u015fi ea o putere care poate influen\u0163a deciziile politice la cel mai \u00eenalt nivel, nu mai este de neglijat. De aceea aparatul propagandistic a devenit foarte complex, \u00eembr\u0103c\u00e2nd diverse forme, \u015fi nu cru\u0163\u0103 niciun mediu de propagare, inclusiv internetul devenind un important c\u00e2mp de lupt\u0103 ca \u015fi preludiu al unor b\u0103t\u0103lii viitoare. (vezi Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului<\/a>)<\/span><\/div>\n
Ori, \u00een acest arsenal, Rusia arunc\u0103 \u00een lupt\u0103 tot ce poate, \u00eentreaga greutate a mijloacelor sale de propagand\u0103, nelimitate de vreo constr\u00e2ngere bugetar\u0103 din moment ce opinia public\u0103 ruseasc\u0103 nu are informa\u0163ii despre modul \u00een care se cheltuiesc uria\u015fele \u00eencas\u0103ri de pe exporturile de petrol, gaze \u015fi materii prime. Mai este un factor favorizant \u00een avantajul Rusiei \u00een cadrul acestei b\u0103t\u0103lii, existen\u0163a cozilor de topor, a \u201ecoloanelor a cincea\u201d risipite \u00een \u00eentreaga lume, indivizi naivi, convin\u015fi, pl\u0103ti\u0163i, interesa\u0163i sau oportuni\u015fti gata s\u0103 fac\u0103 jocul unui posibil viitor imperiu \u00een plin\u0103 ascensiune.<\/span><\/div>\n
\u00cen cazul nostru, al conflictului latent rom\u00e2no-rus, m\u0103rul discordiei \u015fi principalul teren de lupt\u0103 continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Basarabia, teritoriu disputat de dou\u0103 sute de ani. \u00cen aceast\u0103 disput\u0103 un rol esen\u0163ial \u00eel are, dup\u0103 cum spuneam, componenta propagandistic\u0103, iar aici ru\u015fii nu se dau \u00een l\u0103turi de la nimic, ba chiar au inventat sprijini\u0163i de cozile lor de topor o limb\u0103 \u015fi un popor diferit de cel rom\u00e2nesc, poporul moldovenesc. Exist\u0103 dou\u0103 fronturi principale accentuate de propaganda rus\u0103 \u015fi prorus\u0103, odat\u0103 Basarabia ar \u0163ine de ru\u015fi \u015fi cel\u0103lalt, oarecum contradictoriu, c\u0103 ar \u0163ine de moldoveni, popor total diferit de cel rom\u00e2nesc. Printre pu\u0163inii rom\u00e2ni care lupt\u0103 contra acestei propagande, sunt \u015fi mai pu\u0163ini care s\u0103 foloseasc\u0103 chiar argumentele istoricilor \u015fi scriitorilor ru\u015fi, care au f\u0103cut aceasta, au scris timp de dou\u0103 sute de ani \u015fi au recunoscut c\u0103 Basarabia este rom\u00e2neasc\u0103. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eentoarcem la genera\u0163ia Unirii, ace\u015fti b\u0103rba\u0163i ai neamului nostru, genera\u0163ie care cuprindea istorici, jurnali\u015fti, avoca\u0163i, filozofi, o pleiad\u0103 a v\u00e2rfurilor rom\u00e2nit\u0103\u0163ii din toate veacurile, care au argumentat, au demonstrat \u015fi au scris despre acest lucru, nu numai despre Basarabia, ci \u015fi despre Bucovina, Transilvania, Banat \u015fi toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti ve\u015fnic aflate \u00een disput\u0103 cu to\u0163i vecinii. De ce \u00een disput\u0103 chiar \u015fi ast\u0103zi? Deoarece suntem cei mai vechi locuitori, \u015fi oricine \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi impun\u0103 st\u0103p\u00e2nirea cu asta \u00eencepe, exterminarea sau asimilarea b\u0103\u015ftina\u015filor. \u015ei uite c\u0103 de dou\u0103 mii de ani nu au reu\u015fit. Depinde de noi s\u0103 nu o fac\u0103 nici \u00een viitor. \u015ei pentru asta genera\u0163ia de aur a unirii ne-a l\u0103sat nu numai m\u0103rturiile (despre care vorbeam \u00een Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (I) Rena\u015fterea<\/a> \u015fi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>), \u00eenainte de a fi extermina\u0163i \u00een gulaguri de noii st\u0103p\u00e2ni comuni\u015fti aservi\u0163i total ru\u015filor, ci \u015fi argumentele istorice, culmea, dup\u0103 scrierile reprezentan\u0163ilor de frunte ai inamicilor no\u015ftri, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 referitor la Basarabia, dup\u0103 scrierile ru\u015filor. Eu nu-mi fac dec\u00e2t o modest\u0103 datorie, s\u0103 le exprim \u015fi s\u0103 \u00eencerc s\u0103 le fac cunoscute, a\u015fa cum ei le-au f\u0103cut cunoscute toat\u0103 via\u0163a lor, unii supravie\u0163uitori ai temni\u0163elor comuniste, \u00een exil sau sub urm\u0103rirea securi\u015ftilor.<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
M\u0103rturiile ruse\u015fti<\/span><\/b><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
\u00cencep cu o scriere mai recent\u0103, deoarece g\u0103sim aici \u015fi explicarea denumirii de Basarabia, a profesorului \u015fi geografului rus ajuns mai t\u00e2rziu membru al Academiei ruse \u015fi pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii ruse de geografie, Lev Semionovici Berg (1876 \u2013 1950), \u00een lucrarea sa Basarabia<\/i>, ap\u0103rut\u0103 la Petrograd \u00een 1918:<\/span><\/div>\n
\u201e\u00cen timpul ocupa\u0163iei ruse\u015fti din 1806 \u2013 1812, Basarabia actual\u0103 purta numele de Moldova a\u015fezat\u0103 \u00een st\u00e2nga Prutului. \u00cen cur\u00e2nd \u00eens\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 anexiune i s-a dat \u00een mod oficial numele de Basarabia, de\u015fi \u00eenc\u0103 mult timp dup\u0103 aceea prin Basarabia se \u00een\u0163elegea numai partea ei de sud sau Bugeacul.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Cauza pentru care denumirea p\u0103r\u0163ii de sud a fost extins\u0103 la \u00eentreaga provincie a avut un caracter diplomatic. Unul dintre articolele tratatului de la Tilsit din 1807 \u00eencheiat \u00eentre Napoleon \u015fi Alexandru I obliga Rusia s\u0103-\u015fi retrag\u0103 trupele din Moldova \u015fi Muntenia. \u00cen timpul tratativelor ce au urmat la Paris la sf\u00e2r\u015fitul anului 1807, plenipoten\u0163iarul rus ar\u0103ta c\u0103 \u00een acest tratat nu se spunea nimic despre Basarabia \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 el insista ca aceasta trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Rusia, interpret\u00e2nd totodat\u0103 no\u0163iunea de Basarabia \u00een mod l\u0103rgit, adic\u0103 nu numai la Bugeac, ci la \u00eentreaga regiune \u00eentre Prut \u015fi Nistru. (…)<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Denumirea Basarabia vine de la numele voievozilor transilv\u0103neni Basaraba, care \u00een primii ani ai secolului al XIV-lea au pus \u00eenceputul dinastiei Basarabilor, \u00eentemeitorii Valahiei independente. \u00cen unul din hristoavele sale de la \u00eenceputul secolului al XV-lea domnitorul Mircea Voievod \u00ee\u015fi zice Gospodar al p\u0103m\u00e2ntului Basarabiei (adic\u0103 al Munteniei). \u00cen timpul s\u0103u (1386 \u2013 1418) Valahia \u00ee\u015fi \u00eentinsese domina\u0163ia p\u00e2n\u0103 \u00een Dobrogea \u015fi Akerman (Cetatea Alb\u0103). De atunci, p\u0103r\u0163ile de sud ale Moldovei \u015fi Basarabiei de ast\u0103zi au \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 Basarabia.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci \u015firetlicul referitor la extinderea numelui de Basarabia de la Bugeac la \u00eentreaga Moldov\u0103 dintre Prut \u015fi Nistru este recunoscut chiar de un mare geograf rus, \u015fi nu cred c\u0103 mai trebuie demonstrat. Un lucru este sigur, dac\u0103 ru\u015fii la 1812 ar fi cunoscut mai \u00eendeaproape etimologia cuv\u00e2ntului, chiar prin numele de Basarabia demonstr\u00e2ndu-se caracterul pur rom\u00e2nesc istoric dovedit, \u00een mod sigur g\u0103seau \u015fi foloseau alt\u0103 denumire pentru teritoriul ocupat \u00een 1812. Astfel, chiar prin denumirea \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 chiar de c\u0103tre ei, demonstreaz\u0103 caracterul pur rom\u00e2nesc al acestei provincii smulse de la Moldova.<\/span><\/div>\n
A. N. Egunov, celebru jurisconsult rus din secolul XIX, spunea la 1868 \u00een Statistica actelor comitetului regional din Basarabia<\/i>.<\/span><\/div>\n
\u201eP\u00e2n\u0103 la anexiunea ei la Rusia \u00een 1812, Basarabia era supus\u0103 aceluia\u015fi regim de guvernare ca \u015fi Moldova din care ea f\u0103cea parte integrant\u0103.  Prin urmare nici istoria, nici documentele istorice cu privire la Basarabia nu se pot feri s\u0103 nu vorbeasc\u0103 de Moldova. Astfel. este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre administra\u0163ia Basarabiei p\u00e2n\u0103 la anexiune f\u0103r\u0103 s\u0103 se vorbeasc\u0103 de Divanul Moldovei, c\u0103ruia Basarabia era supus\u0103. \u00cen Basarabia nu exist\u0103 proprietate care s\u0103 nu aib\u0103 documente emanate de la Divanul Moldovei. P\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre (adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1868) \u00een procesele care sunt pledate \u00een Basarabia numero\u015fi avoca\u0163i invoc\u0103 deciziile Divanului, care, fiind confirmate de domnitorii moldoveni sub form\u0103 de diplome (khrisobule), \u00een conformitate cu articolul 1606 din vol. X al Legilor Civile ruse, nu pot fi anulate de tribunalele noastre \u015fi p\u0103streaz\u0103 astfel \u00eentreaga lor valoare \u015fi toat\u0103 puterea lor.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci p\u00e2n\u0103 \u015fi din punct de vedere al jurispruden\u0163ei ru\u015fii recuno\u015fteau ascenden\u0163a legilor rom\u00e2ne\u015fti asupra Basarabiei. Revenim la Lev Berg, care descrie faptul c\u0103 Moldova era doar \u00een rela\u0163ie de vasalitate cu Imperiul Otoman \u015fi c\u0103 acesta nu avea cum \u00eenstr\u0103ineze c\u0103tre Rusia un teritoriu care nu \u00eei apar\u0163inea. El men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi faptul c\u0103 Rusia recunoscuse suveranitatea \u015fi grani\u0163ele Moldovei \u00eenc\u0103 cu o sut\u0103 de ani \u00eenaintea raptului de la 1812.<\/span><\/div>\n
\u201eLa \u00eenceput turcii au ocupat din teritoriul Moldovei numai cet\u0103\u0163ile Chilia \u015fi Akkerman (Cetatea Alb\u0103). \u00cen secolul al XVI-lea le-au mai luat Benderul (care la moldoveni purta numele de Tighina) \u015fi l-au transformat \u00een raia, adic\u0103 \u00een provincie turceasc\u0103 locuit\u0103 de necredincio\u015fi.  Din raiaua aceasta mai f\u0103ceau parte \u015fi unele puncte locuite ca Cioburciu, C\u0103u\u015fani etc.\u201d<\/span><\/i><\/span> (Cu alte cuvinte este vorba de Bugeac).<\/span><\/div>\n
\u00cen ce-i prive\u015fte pe moldoveni turcii le-au luat atunci Hotinul (\u00een 1712), au \u00eent\u0103rit cetatea \u015fi au pus \u00een ea o garnizoan\u0103. Mai multe sate din \u00eemprejurime au fost trecute \u00een noua raia astfel organizat\u0103… A\u015fadar, \u00een m\u00e2inile moldovenilor a r\u0103mas doar partea de mijloc. Toate cet\u0103\u0163ile de pe Nistru \u015fi Dun\u0103re acum se aflau \u00een m\u00e2inile turcilor.\u201d<\/span><\/i><\/span> (Cu o excep\u0163ie: Soroca). Deci, Berg recunoa\u015fte apartenen\u0163a cet\u0103\u0163ilor de la Nistru Moldovei, deci \u015fi Nistru ca \u015fi hotar al Moldovei. Acest lucru ne este dat mai explicit \u015fi prin faptul c\u0103 ru\u015fii au recunoscut grani\u0163a Moldovei pe Nistru \u00eenc\u0103 din 1656, atunci c\u00e2nd voievodul moldovean Gheorghe \u015etefan \u00eencheia un tratat cu marele cneaz al Moscovei Alexei Mihailovici, prin care acesta din urm\u0103 se angaja s\u0103-i scoat\u0103 pe turci din cet\u0103\u0163ile moldovene\u015fti:  <\/span><\/div>\n
\u201eLocurile, teritoriile \u015fi cet\u0103\u0163ile pe care turcii le-au desprins din Moldova, ca Cetatea Alb\u0103, Chilia, Tighina \u015fi regiunea Bugeac, Marele Cneaz le va lua de la turci cu armele \u015fi le va \u00eentoarce Moldovei jure heraditario.<\/b>\u201d <\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Mai departe, la 1711, \u00een tratatul \u00eencheiat \u00eentre Dimitrie Cantemir \u015fi \u0163arul Petru cel Mare la Iaroslavl, Petru cel Mare se angaja s\u0103 respecte pe vecie hotarele Moldovei definite la articolul 11 al tratatului a\u015fa: <\/span><\/div>\n
\u201eHotarele Principatului Moldovei, dup\u0103 drepturile sale antice suntu acelea ce descriu cu r\u00e2ulu Dnistru, Camene\u0163u, Bender cu totu teritoriul Bugeacului, Dun\u0103rea, Muntenia, Marele Ducatu allu Transilvaniei \u015fi teritoriulu Poloniei, dup\u0103 delimitarea f\u0103cut\u0103\u201d.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Iar \u00een tratatul \u00een limba rom\u00e2n\u0103, articolul 11, rezumat de cronicarul Ion Neculce:<\/span><\/div>\n
\u201e\u0162ara Moldovei cu Nistru s\u0103-i fie hotar, \u015fi Bugeacul \u015fi cu toate cet\u0103\u0163ile tot ale Moldovei s\u0103 fie.\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Deci Imperiul \u0162arist, prin cel mai mare \u0163ar al lor, \u00eentemeietorul Rusiei moderne, s-a angajat s\u0103 respecte pe vecie grani\u0163a Moldovei pe Nistru. O sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, anexa Basarabia de la aceea\u015fi Moldov\u0103, nu de la turci. Ori, pentru a lua Basarabia de la Turcia, ar fi trebuit ca teritoriul moldovean s\u0103 fie \u00eenglobat imperiului otoman, lucru cu des\u0103v\u00e2r\u015fire inexact, deoarece nicic\u00e2nd la Ia\u015fi sau Suceava nu a condus vreun pa\u015f\u0103. Moldova a fost doar tributar\u0103 Turciei, la fel cum Rusia a fost tributar\u0103 t\u0103tarilor timp de trei sute de ani, de la b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka din 1223. Inclusiv autorii ru\u015fi recunosc corect raporturile existente \u00eentre Moldova \u015fi imperiul otoman.<\/span><\/div>\n
Spre exemplu, iat\u0103 ce spune P.  P. Semionov \u2013 \u015eanski \u00een monumentala sa oper\u0103 Rusia, descrierea geografic\u0103 complet\u0103 a patriei noastre<\/i> (1910): \u201eLa sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea Muntenia a devenit vasala Turciei, \u015fi \u00een 1511, dup\u0103 o \u00eendelungat\u0103 rezisten\u0163\u0103, Moldova a c\u0103zut sub suzeranitate turceasc\u0103. Cele dou\u0103 principate au reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze organiza\u0163ia lor politic\u0103, domnitorii lor na\u0163ionali \u015fi religia lor. Dependen\u0163a lor fa\u0163\u0103 de Turcia nu se manifesta dec\u00e2t prin plata unui tribut.\u201d<\/i>  Aceea\u015fi idee apare \u015fi la Lev Berg, care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 moldovenii, ca vasali, nu erau obliga\u0163i s\u0103-i ajute pe turci dec\u00e2t dac\u0103 vroiau, \u015fi atunci mergeau la lupt\u0103 \u00een calitate de alia\u0163i, Berg ne d\u0103 exemplu lui Gheorghe Duca, care drept mul\u0163umire pentru alian\u0163\u0103 este f\u0103cut de turci \u015fi domn al Ucrainei, de\u015fi pentru scurt\u0103 vreme. La fel, ca s\u0103 treac\u0103 Nistrul la 1711, Petru cel Mare a trebuit s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cu Dimitrie Cantemir, el chiar a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 o alian\u0163\u0103 \u015fi cu Constantin Br\u00e2ncoveanu, domnitorul Munteniei. Ori, acest lucru nu se putea face dec\u00e2t dac\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri erau doar vasale Turciei. Toate acestea sunt men\u0163ionate pe larg de c\u0103tre Berg.<\/span><\/div>\n
Mai departe, iat\u0103 ce zice M. Slavinski \u00een lucrarea sa Structura na\u0163ional\u0103 a Rusiei \u015fi Velicorusiei. Formele mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale<\/i>, Petersburg, 1910:<\/span><\/div>\n
\u201eMasa compact\u0103 a neamului velicorus  continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe teritoriul s\u0103u istoric \u2013 \u00een centrul \u015fi nordul actualei Rusii europene, l\u0103rgind acest teritoriu spre sud \u015fi r\u0103s\u0103rit pe seama diferitelor semin\u0163ii de origine oriental\u0103. Dac\u0103 tragem pe hart\u0103 o linie de la Pskov la Rostov-pe-Don linia aceasta ne va ar\u0103ta limita ( la apus) la care superioritatea numeric\u0103 a velicoru\u015filor \u00eenceteaz\u0103…Numai ne\u00eensemnate colonii de velicoru\u015fi compuse mai cu seam\u0103 din func\u0163ionari de tot felul sunt r\u0103sp\u00e2ndite pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 a imperiului. Coloniile acestea se concentreaz\u0103 \u00eendeosebi \u00een ora\u015fele mari, din care cauz\u0103 ora\u015fele din zonele nevelicoruse \u00een multe locuri au \u00een bun\u0103 parte aspect rusesc. Grani\u0163a imperial\u0103 are linii n\u0103scute din hazardul de victorii \u015fi \u00eenfr\u00e2ngeri. La apus aceasta a trecut prin corpul viu al popoarelor: leton, polon, ucrainean, moldovenesc (rom\u00e2n).\u201d<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
La fel, amiralul Mordvinov \u00eei scria \u0163arului Alexandru I referitor la inten\u0163ia acestuia de a anexa Moldova \u015fi Muntenia, dar care s-a mul\u0163umit doar cu Basarabia: \u201eBun\u0103starea imperiului, singurul obiect demn de grija p\u0103rinteasc\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, nu necesit\u0103 anexiunea Moldovei \u015fi Valahiei. Nu cucerirea de noi teritorii, ci p\u0103strarea intact\u0103 a vechiului patrimoniu duce la glorie adev\u0103rat\u0103 \u015fi lauda secolelor.\u201d<\/i> Referitor la perioada imediat urm\u0103toare anex\u0103rii Basarabiei de Rusia, A. N. Krupenski, un mare adversar al unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia la 1918 scria \u00een Nobilimea basarabean\u0103<\/i>, Petersburg, 1912: \u201eAnex\u00e2nd Basarabia, \u00eemp\u0103ratul Alexandru I a \u00eencercat \u00een administrarea ei principiile ie\u015fite din condi\u0163iunile istorice ale \u0163\u0103rii. Guvernul provizoriu al provinciei a fost obligat s\u0103 lase Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 le d\u0103dea basarabenilor o larg\u0103 parte \u00een administra\u0163ie. Guvernatorul nu era dec\u00e2t pre\u015fedintele unor institu\u0163ii \u00een care elementele locale predominau. Autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti \u00eendrumau administra\u0163ia, nu se amestecau \u00eens\u0103 \u00een detalii \u015fi \u00een modul de aplicare.\u201d<\/i> Ce dovezi mai concludente ar putea fi aduse referitoare la caracterul deosebit al poporului ce tr\u0103ia \u00een provincia robit\u0103 de Rusia la 1812? Ori, ceea ce este evident, \u00een toate scrierile ruse\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, nu numai c\u0103 nu contestau predominan\u0163a moldovenilor sau valahilor \u00een Basarabia \u015fi apartenen\u0163a acesteia la Moldova \u015fi la spa\u0163iul rom\u00e2nesc, dar chiar nu fac vreo diferen\u0163\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni (numi\u0163i \u015fi valahi, dar vezi Rom\u00e2ni sau valahi, o dezbatere steril\u0103<\/a>) \u015fi moldoveni. Teoria n\u0103stru\u015fnic\u0103 privitor la existen\u0163a acestora ca \u015fi popoare diferite a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu din evidente ra\u0163iuni politice. Chiar Lev Berg spune clar acest lucru: \u201emoldovenii sunt rom\u00e2nii care locuiesc \u00een Moldova, Basarabia \u015fi unele p\u0103r\u0163i din guberniile vecine cu Basarabia \u2013 Podolia, Herson sau Ecaterinoslav. Ei \u00een\u015fi\u015fi \u00ee\u015fi zic moldoveni \u015fi Rom\u00e2nia e numit\u0103 de ei Moldova. De rom\u00e2nii Valahiei sau de vlahi ei se disting prin ne\u00eensemnate deosebiri dialectologice. Limba moldovenilor ca \u015fi cea a rom\u00e2nilor, \u00eendeob\u015fte, e o limb\u0103 de r\u0103d\u0103cin\u0103 romanic\u0103 (latin\u0103) slavizat\u0103\u201d<\/i>. Ce spune domnul Stati despre asta?<\/span><\/div>\n
Prima descriere oficial\u0103 a Basarabiei dup\u0103 anexarea acestei la Rusia a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre P. P. Sviniin, sociolog \u015fi func\u0163ionar \u00een ministerul rus al afacerilor str\u0103ine, el primind misiunea de a pleca \u00een Basarabia pentru a cerceta c\u0103rei religii apar\u0163inea popula\u0163ia ei. Este de remarcat lipsa total\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e a autorit\u0103\u0163ilor ruse referitoare la noul teritoriu anexat \u015fi popula\u0163ia acestuia. Studiul lui Sviniin a fost dat publicit\u0103\u0163ii mult mai t\u00e2rziu, dar f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 a fost adus la cuno\u015ftin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor. El a str\u00e2ns datele \u00een 1816 \u015fi studiul a fost publicat \u00een Societatea istoric\u0103 de antichit\u0103\u0163i Odessa<\/i>, vol 6, 1867, pag 175 \u2013 321, sub titlul Descrierea guberniei Basarabia<\/i>. Aici, \u00een mai multe r\u00e2nduri, Sviniin spune direct c\u0103 Basarabia a fost \u201edesprins\u0103 de Moldova\u201d<\/i>, c\u0103 \u201eistoria ei este str\u00e2ns legat\u0103\u201d<\/i> de aceasta din urm\u0103, c\u0103 \u201epopula\u0163ia ei se trage din coloni\u015ftii romani\u201d<\/i> \u015fi c\u0103 \u201eare acela\u015fi trecut cu \u00eentregul popor rom\u00e2nesc\u201d<\/i>. Un pasaj edificator: \u201eLocuitorii autohtoni ai regiunii sunt moldoveni sau rom\u00e2ni (vlahi) care, dup\u0103 cum am mai spus, se trag din coloni\u015ftii romani. Ei vorbesc limba moldoveneasc\u0103 care e de origine latin\u0103 \u015fi care, ca \u015fi limba italian\u0103, p\u0103streaz\u0103 numeroase particularit\u0103\u0163i ale limbilor slave\u201d<\/i>. O alt\u0103 descriere, f\u0103cut\u0103 de F. F. Vighel, fost viceguvernator al Basarabiei \u00eentre anii 1823 \u2013 1826 (Memorii<\/i>, Moscova 1865): \u201eEu am avut ocazia s\u0103 studiez sufletul moldovenilor. Ace\u015fti rum\u00e2ni sau rom\u00e2ni, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi zic ei, se trag din coloni\u015ftii romani \u015fi slavo-dacii \u00eenvin\u015fi de Traian. \u00cen limba pe care o vorbesc ei predomin\u0103 elementul latin.\u201d<\/i> L\u0103s\u0103m deoparte eroarea cu slavo-dacii, slavii ap\u0103r\u00e2nd mult mai t\u00e2rziu de r\u0103zboaiele lui Traian. <\/span><\/div>\n
\u00cen Lista localit\u0103\u0163ilor din imperiul rus, <\/i>alc\u0103tuit\u0103 \u015fi publicat\u0103 de Comitetul central de statistic\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul de interne din Petersburg, 1861, referitor la basarabeni se spune a\u015fa: \u201eMoldovenii, rom\u00e2nii sunt cei mai vechi \u015fi mai numero\u015fi locuitori ai Basarabiei<\/i>\u201d. \u00cen 1862, \u00een Materiale de geografie \u015fi statistic\u0103 a Rusiei<\/i>, colonelul de stat major A. Zasciuk, mai t\u00e2rziu general, scria: \u201eMoldovenii formeaz\u0103 majoritatea popula\u0163iei, aproape trei sferturi din cifra total\u0103. Ei locuiesc foarte de mult \u00een regiunea din centru \u015fi nord a Basarabiei \u015fi pot fi socoti\u0163i aborigenii acelei regiuni. Ei au fost sub influen\u0163e diferite, au p\u0103strat \u00eens\u0103 caracterul str\u0103mo\u015filor lor. Ei vorbesc o limb\u0103 latin\u0103 stricat\u0103, amestecat\u0103 cu cuvinte slave. Limba lor are \u00eens\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 latin\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 mai multe particularit\u0103\u0163i originale ale vechii limbi a romanilor dec\u00e2t chiar limba italian\u0103.\u201d<\/i> P. Kru\u015fevan, vestit rusificator \u015fi antisemit rus, la 1903 \u201eMoldovenii sau rom\u00e2nii constituie marea majoritate a popula\u0163iei Basarabiei. \u00cenrudirea str\u00e2ns\u0103 a limbii moldovene\u015fti cu limbile de origine latin\u0103, \u015federea prelungit\u0103 a legiunilor romane \u00een aceste p\u0103r\u0163i, \u00eens\u0103\u015fi numele de rom\u00e2ni nu las\u0103 s\u0103 subziste nici o \u00eendoial\u0103 asupra originii acestei na\u0163iuni care o leag\u0103 de popula\u0163iile care au locuit \u00een Moesia sau Dacia lui Traian \u015fi coloni\u015ftii romani. Ei vorbesc o latin\u0103 stricat\u0103. Limba lor este \u00eens\u0103 mai apropiat\u0103 de vechea limb\u0103 a romanilor dec\u00e2t chiar limba italian\u0103\u201d<\/i>. Trebuie men\u0163ionat\u0103 \u015fi descrierea \u0163\u0103ranului basarabean la acela\u015fi Kru\u015fevan, care spunea despre acesta: \u201dtr\u0103s\u0103turile deosebit de fine care indic\u0103 o ras\u0103 veche, nobil\u0103. Aici noi \u00eent\u00e2lnim fe\u0163e cu t\u0103ietur\u0103 caracteristic\u0103, daco-roman\u0103 care ne amintesc sculpturile antice din epoca lui Traian. Profilul fin, energic, fruntea \u00eenalt\u0103, nasul acvilin roman, p\u0103rul negru, buclat, ochii negri, capul m\u00e2ndru a\u015fezat pe umeri, toate acestea ne amintesc figurile din forul roman.\u201d<\/i> Despre femeile basarabene: \u201eFemeile moldovence, de asemenea, au p\u0103strat tipul roman care c\u00e2teodat\u0103 ni-l aminte\u015fte pe acela al italiencelor cu ochi negri \u015fi tr\u0103s\u0103turi de matroan\u0103 roman\u0103\u201d<\/i>, apoi continu\u0103 cu \u00een\u015firuirea obiceiurilor comune basarabenilor \u015fi italienilor, inclusiv desenele de pe covoare \u201ecare au zburat de pe malurile Tibrului pentru a se opri pe acelea ale Dun\u0103rii \u015fi Nistrului\u201d.<\/i> (Basarabia, geografia, istoria, statistica \u015fi culegere de literatur\u0103<\/i>).  <\/span><\/div>\n
Acelea\u015fi lucruri referitoare la rom\u00e2nii ca \u015fi majoritari \u015fi b\u0103\u015ftina\u015fi le repet\u0103 \u015fi scriitorul \u015fi etnograful rus A. Afanasiev-Ciujbinski, \u00een O c\u0103l\u0103torie \u00een sudul Rusiei<\/i> (1863) \u015fi lista ar putea continua, scriitorul Gar\u015fin zicea la 1877 c\u0103 ora\u015ful Chi\u015fin\u0103u nu are nimic rusesc \u015fi c\u0103 el a auzit vorbindu-se doar idi\u015f \u015fi moldovene\u015fte acolo, sau chiar \u00een Geografia Basarabiei, manual pentru uzul \u015fcolar aprobat de ministerul instruc\u0163iunii publice \u015fi redactat de P. P. Soroka la 1878, scrie c\u0103 \u201emoldovenii reprezint\u0103 masa principal\u0103 a popula\u0163iei Basarabiei, aproximativ trei sferturi\u201d<\/i> \u015fi multe, multe altele. Atunci de unde vine ideea absurd\u0103 cu Basarabia, str\u0103vechi p\u0103m\u00e2nt rusesc? Sau Transnistria, la fel?<\/span><\/div>\n
Lui N. V. La\u015fcov i se cere de c\u0103tre guvernul rus s\u0103 scrie o carte cu prilejul jubileului a o sut\u0103 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rusia. Acesta o scrie, Basarabia la centenarul ader\u0103rii la Rusia<\/i>. Dar iat\u0103 ce scrie aici: \u201eMoldovenii se trag, dup\u0103 cum am v\u0103zut, din daco-ge\u0163i amesteca\u0163i cu coloni\u015fti romani de unde le-a r\u0103mas \u015fi numele de rum\u00e2ni sau rom\u00e2ni, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi zic ei\u201d<\/i>.<\/span><\/div>\n
\u00cen fine, au existat \u015fi oameni de marc\u0103 ru\u015fi care, paradoxal, au sus\u0163inut necesitatea return\u0103rii Basarabiei c\u0103tre Moldova \u015fi chiar \u015fi-au f\u0103cut publice p\u0103rerile, at\u00e2t c\u00e2t se putea \u00een condi\u0163iile regimului \u0163arist de atunci. Slavofilul rus N. I. Danielevski \u00een lucrarea Rusia \u015fi Europa<\/i>, Sainkt Petersburg, 1871: \u201eRom\u00e2nii ar putea s\u0103 spere s\u0103 le revin\u0103 jum\u0103tate din Transilvania, Bucovina \u015fi o parte din Basarabia asta \u00eens\u0103 numai cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul binevoitor al Rusiei. Numai influen\u0163a cump\u0103nitoare a acesteia ar putea s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 reziste cu succes tendin\u0163elor de acaparare ale maghiarismului\u201d. De ce numai o parte a Basarabiei? Poate deoarece la acea vreme sudul Basarabiei era deja parte a Rom\u00e2niei, dar care va fi luat\u0103 de c\u0103tre Rusia la 1878. Iat\u0103 ce scrie despre asta publicistul rus L. T. Tihomirov: \u201eRusia odat\u0103 eliberat\u0103 (de regimul \u0163arist) se va gr\u0103bi, asta este aproape sigur, s\u0103 \u00eentoarc\u0103 Rom\u00e2niei acest teritoriu cum \u015fi o parte din restul Basarabiei\u201d<\/i>. E vorba de sudul Basarabiei acaparat din nou de Rusia la 1878, dar \u015fi de o parte din Basarabia. De ce numai o parte sau care parte, nu ni se spune, dar dup\u0103 r\u0103sturnarea \u0163arismului Rusia nu a procedat a\u015fa, ba dimpotriv\u0103. A. N. Kurotpatkin, fost ministru de r\u0103zboi \u015fi un timp generalisim al armatelor ruse\u015fti \u00een r\u0103zboiul ruso-japonez din 1904, scria \u00een Problema armatei ruse<\/i>, St Petersburg, 1910: dac\u0103 Moldova \u015fi Muntenia \u201ear fi fost anexate la Rusia, popula\u0163ia lor nu numai c\u0103 ar fi r\u0103mas str\u0103in\u0103, ci foarte repede ar fi devenit du\u015fman\u0103 a poporului rus \u015fi atunci, \u00een loc de o singur\u0103 Polonie, am fi dou\u0103, spre o \u015fi mai mare sl\u0103bire a Rusiei. \u00cen viitor, faptul c\u0103 unitatea poporului rom\u00e2n se va face pe c\u0103i pa\u015fnice sau prin r\u0103zboi este inevitabil\u201d<\/i>. S-a f\u0103cut prin r\u0103zboi, opt ani mai t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
L-am l\u0103sat la urm\u0103 pe celebrul jurnalist rus N. N. Durnovo, fratele fostului ministru de interne al Rusiei, care scria la 1912, cu prilejul serb\u0103rilor de la Chi\u015fin\u0103u dedicate centenarului anexiunii Basarabiei la Rusia: \u201e… \u00eempreun\u0103 cu profesorul slavist A. A. Maikov, ne-am spus p\u0103rerea \u00eenc\u0103 din 1877, \u00een plin r\u0103zboi ruso-turc. De atunci, c\u0103l\u0103torind deseori \u00een Rom\u00e2nia, ne-am convins \u015fi mai mult c\u0103 Basarabia nu e numai m\u0103rul discordiei \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi, ci reprezint\u0103 un adev\u0103rat depozit de dinamit\u0103 care, dac\u0103 explodeaz\u0103, va aprinde ca un incendiu s\u00e2ngeros tot Orientul ortodox \u015fi va \u00eenmorm\u00e2nta pe veci gloria Rusiei, eliberatoarea cre\u015ftinilor din Orient\u201d<\/i>. Trec\u00e2nd peste ideea de eliberare a cre\u015ftinilor, cuvintele sale se dovedesc profetice chiar \u015fi peste o sut\u0103 de ani. Mai departe: \u201eCert, \u00een 1812 Rusia ar fi putut anexa \u00eentreaga Moldov\u0103, asta \u00eens\u0103 ar fi constituit un rapt \u015fi nu o cucerire, deoarece noi n-am fost \u00een r\u0103zboi cu Moldova\u201d<\/i>. Perfect adev\u0103rat, dar anexarea Basarabiei nu a fost tot un rapt?<\/span><\/div>\n
\u201eOric\u00e2t de mic ar fi <\/span><\/i><\/span> (zice el mai departe), un popor cere s\u0103 fie respectat, el este m\u00e2ndru de existen\u0163a sa \u015fi nu e dispus s\u0103 serveasc\u0103 de gunoi la ru\u015fi, germani, maghiari sau alte popoare. Rom\u00e2nia are de ce s\u0103 fie m\u00e2ndr\u0103. M\u00e2ndria cea mai mare a rom\u00e2nilor este de a nu fi tr\u0103dat religia str\u0103mo\u015feasc\u0103, de a nu fi \u00eemp\u0103r\u0163it poporul str\u0103mo\u015fesc \u00eentr-o mul\u0163ime de secte, dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rusia, de a nu se fi asimilat cu popoarele \u00eenconjur\u0103toare: maghiari, ru\u015fi, s\u00e2rbi, ci de a fi dus poporul lor la 12-13000000 de suflete. <\/i><\/span><\/div>\n
\u00cen istoria militar\u0103 rom\u00e2nii nu s-au dezonorat niciodat\u0103. Ei i-au b\u0103tut viteje\u015fte pe turci \u015fi \u00een 1877-78, la Plevna, au mers m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu ru\u015fii; 14000 de moldoveni dintre Prut \u015fi Nistru au c\u0103zut pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00een Manciuria. <\/span><\/i><\/span>(atunci, la 18 mai la catedrala din Bucure\u015fti a fost oficiat un serviciu religios pentru cei 14000 solda\u0163i basarabeni mor\u0163i pe c\u00e2mpurile Manciuriei.)<\/span><\/div>\n
\u00cen 1860, Rusia a salutat unificarea Italiei, a contribuit la unificarea Germaniei \u015fi \u00een felul acesta a recunoscut dreptul de a se uni \u015fi pentru alte popoarelor. Prin urmare, \u00een acest act nu e nimic criminal \u015fi noi socotim c\u0103 e mai bine s\u0103 \u00eei avem prieteni dec\u00e2t du\u015fmani, \u00eens\u0103 arhiepiscopul Chi\u015fin\u0103ului (e vorba de Serafim), om f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 inteligent, reu\u015find s\u0103-\u015fi apropie unele persoane suspuse \u015fi ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ajung\u0103 patriarh nu simte dragostea moldovenilor pentru Rusia \u015fi nici nu vrea de la ei aceast\u0103 dragoste. \u00cen ochii s\u0103i moldovenii sunt separati\u015fti \u015fi iat\u0103 de ce cele mai bune for\u0163e culturale sunt alungate din Basarabia \u015fi limba moldoveneasc\u0103 a fost scoas\u0103 din biseric\u0103. Se seam\u0103n\u0103 astfel s\u0103m\u00e2n\u0163a r\u0103ului care \u00eel va ridica pe sem\u0103n\u0103tor, recolta \u00eens\u0103 va fi amar\u0103. <\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Popula\u0163ia rus\u0103 colonizat\u0103 \u00een Basarabia, func\u0163ionarii rusificatori nu s-au ocupat nici de situa\u0163ia material\u0103, nici de cea moral\u0103 a maselor. Poporul acesta moldovenesc nu vine \u00een biserici ca s\u0103-i salute pe arhiepiscopii despo\u0163i \u2013 du\u015fmani ai na\u0163iunii sale – c\u00e2nd ace\u015ftia sosesc s\u0103 inspecteze bisericile \u015fi arhiepiscopi de ace\u015ftia Basarabia are trei.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
De restituirea Basarabiei Rom\u00e2niei nu este \u00eenc\u0103 momentul s\u0103 vorbim, chestiunea Basarabiei se va pune c\u00e2nd va fi definitiv rezolvat\u0103 chestiunea Orientului Apropiat. Ne vom hot\u0103r\u00ee noi atunci s\u0103 atragem Rom\u00e2nia ca un prieten firesc \u00eentr-o alian\u0163\u0103 cu Rusia sau vom face-o s\u0103 adere la o alian\u0163\u0103 cu Austria \u015fi s\u0103 intre \u00een federa\u0163ia balcanic\u0103 asupra c\u0103reia vulturul austriac \u00ee\u015fi va desf\u0103\u015fura aripile sale?<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Rusia are de dezlegat problema urm\u0103toare: a sus\u0163ine \u00een interesul s\u0103u propriu unirea tuturor rom\u00e2nilor, grecilor, s\u00e2rbilor, bulgarilor, \u015fi a tuturor slavilor din Austrio-Ungaria sau de a l\u0103sa Austria s\u0103 acapareze toate \u0163\u0103rile balcanice, dup\u0103 cum a l\u0103sat ca Bosnia \u015fi Her\u0163egovina \u2013 ocupate temporar –  s\u0103 fie \u00een 1907 anexate definitiv la Austria.\u201d<\/span><\/i><\/span> Din nou, cuvinte profetice, dar neluate \u00een seam\u0103 de conduc\u0103torii ru\u015fi, fie c\u0103 e vorba de \u0163ari\u015fti, comuni\u015fti, sau postcomuni\u015fti.<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Am realizat aceast\u0103 succint\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a unor declara\u0163ii ale unor importan\u0163i lideri de opinie ru\u015fi ai momentului, unii dintre ei cu importante func\u0163ii \u00een stat, dar acestea sunt doar o mic\u0103 parte. Pentru a nu fi \u00eenvinov\u0103\u0163it de subiectivism, nu l-am pomenit deloc pe Leon Casso, fost ministru al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een guvernul rus \u00eentre 1910 \u015fi 1914, autorul reformei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, deoarece era basarabean cu p\u0103rin\u0163i rom\u00e2ni. Am folosit citatele lui Lev Berg care, de\u015fi n\u0103scut la Tighina \u00een 1876, este considerat \u015fi este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 rus. Ce grad mai mare de recunoa\u015ftere a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii sale poate fi dec\u00e2t moneda de argint b\u0103tut\u0103 de \u201eBanca Republican\u0103 Transnistrean\u0103\u201d \u00een 2001, cu prilejul a 125 de ani de la na\u015ftere, \u00een seria oamenilor de vaz\u0103 ai Transnistriei?  <\/span><\/div>\n
Vreau s\u0103 spun c\u0103 mult mai multe recunoa\u015fteri din partea ru\u015filor au fost ar\u0103tate de f\u0103uritorii Rom\u00e2niei Mari, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi sus\u0163ineau cu t\u0103rie argumentele referitoare la drepturile rom\u00e2ne\u015fti asupra provinciilor noastre istorice \u00een fa\u0163a cancelariilor occidentale \u015fi mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd luptau cu toat\u0103 energia contra curentelor revizioniste declan\u015fate de inamicii statului rom\u00e2n. R\u0103m\u00e2ne \u00een sarcina istoricilor s\u0103 continue acest demers, deoarece material exist\u0103 suficient, mai trebuie doar s\u0103 te preocupe subiectul, mai ales acum, c\u00e2nd problema Moldovei se pune cu tot mai mare accent \u00een arena interna\u0163ional\u0103, iar du\u015fmanii no\u015ftri \u015fi-au accentuat propaganda contra curentului prooccidental din Basarabia, \u00een inten\u0163ia de a o p\u0103str\u0103 pe mai departe \u00een orbita ruseasc\u0103, ca \u015fi \u00een cea mai mare parte a ultimilor dou\u0103 sute de ani.<\/span>
Bibliografie:<\/span><\/b>
Anton Crihan, Drepturile rom\u00e2nilor asupra Basarabiei dup\u0103 unele surse ruse\u015fti, editura Eminescu, 1995 <\/span><\/span><\/b>
\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991
Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995
Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992 
<\/span><\/b>
                     <\/span><\/span><\/div>\n
       <\/span><\/div>\n
  <\/span><\/div>\n
<\/div>\n

…<\/p>\n

Articolul original la:<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2012\/01\/romanitatea-basarabiei-dupa-autorii.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Statuia \u0163arului Alexandru I ridicat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u la  100 de ani de la anexarea Basarabiei Am intrat \u00een anul 2012 \u00een care comemor\u0103m bicentenarul r\u0103pirii…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":451,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[106,93,95,97,94],"class_list":["post-453","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-a","tag-de","tag-in","tag-la","tag-si"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/453","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=453"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/453\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/451"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=453"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=453"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=453"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}