{"id":489,"date":"2012-01-13T05:54:00","date_gmt":"2012-01-13T05:54:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=489"},"modified":"2012-01-13T05:54:00","modified_gmt":"2012-01-13T05:54:00","slug":"razboiul-nevazut-in-spatiul-romanesc-vii-partea-i-l-romaniamilitary","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=489","title":{"rendered":"RAZBOIUL NEVAZUT, IN SPATIUL ROMANESC (VII, partea I)"},"content":{"rendered":"<p><strong> <\/strong><\/p>\n<p><strong> <\/strong>Stefan cel Mare, unul dintre domnitorii in timpul  caruia, in istoria Romaniei au fost inscrise cu sange, numeroase pagini  de glorie. Timp de aproape jumatate de secol, Stefan cel Mare si Sfant,  a uimit pe contemporanii sai prin maiestria cu care a condus destinele  Moldovei. Chiar cronicarii turci, care aveau motive temeinice sa-l  ponegreasca, l-au laudat atunci cand s-au referit la calitatile sale de  commandant de osti. Astfel, intr-o cronica anonima in care au fost  prezentate faptele sultanului Baiazid al II-lea, vorbindu-se si despre  domnul Moldovei, se arata ca \u201cIstefen-bei\u201d era \u201com foarte dibaci si mare  mester in luptele impotriva ghiaurilor\u201d.<\/p>\n<p>Atat de mare a fost ecoul victoriilor obtinute impotriva turcilor,  incat cronicarul Dlugosz spunea: \u201cO, barbat demn de admirat, intru nimic  inferior conducatorilor eroici pe care atat ii admiram, care cel dintai  dintre principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atat de  stralucita impotriva turcilor. Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic  sa i se incredinteze conducerea si stapanirea lumii si mai ales  functiunea de comandant si conducator contra turcilor, cu sfatul comun,  intelegerea si hotararea crestinilor, pe cand ceilalti regi si principi  crestini trandavesc in lene, in desfranari si lupte civile\u201d.<\/p>\n<p>Ca Stefan cel Mare a fost o personalitate a vremurilor sale, rezulta  si din scrisoarea ce i-a fost trimisa de papa Sixt al IV-lea dupa  victoria de la Vaslui, scrisoare in care se arata: \u201cFaptele tale  savarsite pana acum cu intelepciune si vitejie contra turcilor infideli,  inamici comuni, au adus atata celebritate numelui tau, incat esti in  gura tuturor si esti de catre toti foarte laudat\u201d.<\/p>\n<p>Desi Stefan cel Mare, fara niciun dubiu, a fost un geniu militar si  politic, el a avut in spatele sau un serviciu de  informatii-contrainformatii redutabil, ce l-a ajutat a se mentine la  putere multi ani, ceea ce pe atunci era ceva rarisim. Pe parcursul a  catorva capitole, vom incerca sa prezentam rolul acestor Servicii,  bazandu-ne pe izvoare documentare extrem de serioase.<\/p>\n<p>Inca din anii copilariei, cand pribegea cu tatal sau Bogdan al II-lea  in Tara Romaneasca si in Transilvania, Stefan a avut posibilitatea sa  observe influenta activitatii informative si a stratagemelor asupra  desfasurarii evenimentelor istorice. Aceasta posibilitate s-a amplificat  dupa ce tatal sau a ocupat tronul Moldovei cu ajutorul lui Iancu de  Hunedoara, care se straduia sa infaptuiasca unitatea de lupta a  romanilor din cele trei principate impotriva ofensivei turcesti.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/176365-p7060075.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/rumaniamilitary.files.wordpress.com\/2012\/01\/176365-p7060075.jpg?w=692\" border=\"0\" title=\"176365-p7060075\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong> Steagul lui Stefan cel Mare, expus la Chisinau<\/strong><\/p>\n<p>Imediat dupa urcarea lui Bogdan al II-lea pe tronul Moldovei, un alt  pretendent la domnie, Alexandrel, insotit de o puternica armata polona  si sprijinit de unii boieri moldoveni, a patruns in tara pe la Hotin.  Fiind nepregatit sa faca fata unui atac prin surprindere, Bogdan al  II-lea s-a retras in sudul Moldovei, unde se bucura de sprijinul  razesilor si al rudelor sale, care aveau mai multe mosii in aceasta  parte a tarii. Urmarind pe domn, care reusise sa-si stranga armata si  s-o cantoneze in codrii Crasnei, oastea polona a coborat de la Hotin  pana in regiunea Husilor, unde conducatorul sau a primit de la Bogdan al  II-lea o solie de pace. In schimbul recunoasterii sale ca domn al  Moldovei si al asigurarii pacii, Bogdan al II-lea se oferea sa plateasca  anual regelui polon suma de 70000 de galbeni \u2013o suma fabuloasa pentru  acele timpuri.<\/p>\n<p>Vazand ca de la Bogdan al II-lea pot obtine fara sacrificii mai mult  decat ar fi primit de la Alexandrel daca ar fi reusit prin lupta sa-l  inscauneze domn, polonii au acceptat oferta si au inceput retragerea. Ei  n-au banuit ca promisiunile extrem de avantajoase facute de Bogdan al  II-lea constituiau momeala cu ajutorul careia urmau sa fie atrasi in  codrii Crasnei, unde moldovenii ii asteptau pregatiti de lupta. Polonii  au avut insa norocul ca un boier tradator, boier moldovean, le-a  dezvaluit cursa intinsa de Bogdan si, inainte de a patrunde in padure,  au luat masurile necesare. In astfel de imprejurari, elementul surpriza  nu s-a mai realizat. A fost acest boier in slujba polonilor, sau era  doar un simplu tradator? Posibil!<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/176363-p7060043.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/rumaniamilitary.files.wordpress.com\/2012\/01\/176363-p7060043.jpg?w=692\" border=\"0\" title=\"176363-p7060043\" \/><\/a><\/p>\n<p>Cu toate acestea insa, la 6 septembrie 1450, Bogdan al II-lea a  reusit sa obtina victoria, iar batalia din codrii Crasnei a oferit  tanarului Stefan prilejul sa traga concluziile necesare cu privire la  consecintele negative ale divulgarii secretului operatiilor. Trebuie sa  mentionam faptul ca acest boier tradator, a fost descoperit de catre  oamenii lui Bogdan si\u2026decapitat.<\/p>\n<p>In 1451, Petru Aron, fiul lui Alexandru cel Bun si frate cu Bogdan al  II-lea, insotit de armata polona, astepta la hotarul de nord al tarii  sa i se iveasca un prilej favorabil pentru a-si ucide fratele si a ocupa  tronul Moldovei. Prin iscoadele sale, Petru Aron a aflat ca la 16  octombrie 1451, domnitorul Bogdan al II-lea va merge la nunta unei rude  in satul Reuseni din apropierea Sucevei. In noaptea nuntii, Petru Aron,  insotit de 100 de calareti a ajuns la locul petrecerii si, prin  viclesug, a reusit sa-l scoata pe Bogdan al II-lea dintre nuntasi si  garzile sale, si sa-i taie capul. A avut Petru Aron informatori in  randul apropiatilor lui Bogdan al II-lea, sau chiar in randul garzilor  acestuia? Cu siguranta, DA! A fost acesta un complot bine pus la punct  si atent organizat? Cu siguranta, DA!<\/p>\n<p>Insa, fiind INFORMAT in ultimul moment (din pacate prea tarziu pentru  tatal sau. Insa, pe parcursul intregii sale domnii, Stefan cel Mare a  fost obsedat de comploturi si tradari, creandu-si un Serviciu Secret  foarte eficient, capabil sa tina sub control boierii) si intuind  pericolul in care se afla, Stefan a disparut imediat. Se spune ca acesta  ar fi fugit spre Tara de Jos, unde avea rude. Acolo dandu-si seama ca  ar putea fi ajuns din urma de catre ostasii lui Petru Aron, tanarul  Stefan, profitand de neatentia unor carutasi care mergeau pe drum cu  carutele pline cu saci si cu paie, s-a ascuns intr-o caruta cu paie.  Cand ostasii lui Petru Aron au trecut pe langa carute si-au infipt  sulitele in paie pentru a verifica daca este cineva ascuns acolo.  Neauzind niciun tipat de durere, ei au plecat sa caute pe Stefan in alta  parte. Dupa o bucata de drum, un carutas, observand ca din caruta lui  picura sange, a cautat in paie si a gasit pe Stefan ranit la sold.  Admirand taria adolescentului, carutasii l-au ingrijit si l-au dus cu ei  pana laGalati.<\/p>\n<p>In perioada 1451-1457 se presupune ca Stefan a pribegit in  Transilvania si in Tara Romaneasca, unde avea rude. Atat la curtea lui  Iancu de Hunedoara, guvernatorul Transilvaniei, cat si la curtea lui  Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, tanarul Stefan a gasit conditii  prielnice desavarsirii pregatirii sale politice si militare.<\/p>\n<p>Petru Aron, fiind informat despre planul domnului Tarii Romanesti si  al lui Iancu de Hunedoara de a-l ajuta pe Stefan sa ocupe tronul  Moldovei, a trimis la Vlad Tepes pe logofatul Mihu cu misiunea de a-l  convinge fie sa extradeze pe tanarul sau rival, fie sa nu-i acorde  sprijin pentru a patrunde in Moldova. Era acest logofat Mihu, mai mult  decat un simplu emisar? Cu siguranta, DA! Fiindca asemenea misiuni nu  erau incredintate oricui si doar oamenilor pregatiti si loiali. Avea  Petru Aron un serviciu de informatii eficient? Cu siguranta, DA! Un  lucru este sigur, si anume faptul ca o asemenea eficienta, nu se  dobandeste peste noapte. Deci, ca urmare, este foarte probabil ca Petru  Aron sa FI MOSTENIT acest Serviciu, ce ulterior va apara interesele lui  Stefan cel Mare timp de multi ani.<\/p>\n<p>Misiunea logofatului Mihu la curtea lui Vlad Tepes n-a avut succesul  scontat, fiindca in primavara anului 1457, Stefan, insotit de 1000 de  calareti pusi la dispozitie de catre domnul Tarii Romanesti, a patruns  in sudul Moldovei, unde i s-au alaturat boierul Sendrea (se pare ca  acesta ulterior, v-a ocupa o functie importanta in Serviciul lui Stefan  cel Mare), portarul Sucevei, impreuna cu fratele sau Ivanco si cu alte  rude ale lui Stefan. In scurt timp Stefan si-a format o oaste de  5000-6000 de calareti, cu ajutorul careia la 12 aprilie 1457 a invins pe  Petru Aron in lupta de la Doljesti. Si in cea de-a doua batalie, de la  Orbic, victoria a fost tot de partea lui Stefan, iar Petru Aron a fugit  in Polonia. Insa, Stefan nu l-a uitat, si vom vedea in cele ce urmeaza!<\/p>\n<p>Pentru a rapi dusmanului sau posibilitatea de a obtine ajutor armat  de la poloni si a-si consolida domnia, imediat dupa ce a fost ales domn  de catre mitropolit si boieri, Stefan cel Mare a initiat (cel mai  probabil sfatuit!) mai multe actiuni diplomatice in vederea incheierii  unui tratat de alianta cu regele Cazimir al Poloniei. Succesul obtinut  de DIPLOMATIA tanarului domn a determinat pe Petru Aron sa paraseasca  Polonia si sa caute sprijin la Matei Corvin, regele Ungariei, care nu se  gasea in relatii bune nici cu regele Cazimir, nici cu imparatul  Frederic al III-lea al Germaniei, cu care de asemenea Stefan cel Mare  stabilise relatii diplomatice.<\/p>\n<p>Stefan cel Mare, inca de la inceputul domniei sale, a intarit  activitatea informativa si contrainformativa, ceea ce avea sa-i  foloseasca in anii zbuciumati ce vor veni. Agentii sai, raspanditi in  toate tarile vecine, il tineau la curent cu ceea ce se punea la cale  acolo nu numai impotriva sa, ci si impotriva altor state, atragandu-si  admiratia multor domni straini. Volumul informatiilor ci mai ales  CALITATEA LOR, i-au permis sa faca schimburi de informatii (ceea ce nu  era deloc uzual pe atunci) cu aliatii sai, dar si cu alte state. Despre  toate acestea insa si despre capabilitatile si eficienta Serviciului sau  de informatii\/contrainformatii, vom continua a vorbi in partea a II-a\u2026<\/p>\n<p>Va urma,<\/p>\n<p><strong> <\/strong><\/p>\n<p><strong> WW<\/strong><\/p>\n<div class=\"sharedaddy sd-rating-enabled sd-like-enabled sd-sharing-enabled\"><\/div>\n<p>Authors: George GMT<\/p>\n<p><strong>Articolul original la:<\/strong> <a class=\"rssreadon\" href=\"http:\/\/rumaniamilitary.wordpress.com\/2012\/01\/13\/razboiul-nevazut-in-spatiul-romanesc-vii-partea-i\/\" title=\"RAZBOIUL NEVAZUT, IN SPATIUL ROMANESC (VII, partea\" rel=\"external\">http:\/\/rumaniamilitary.wordpress.com\/2012\/01\/13\/razboiul-nevazut-in-spatiul-romanesc-vii-partea-i\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stefan cel Mare, unul dintre domnitorii in timpul caruia, in istoria Romaniei au fost inscrise cu sange, numeroase pagini de glorie. Timp de aproape jumatate&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":487,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[126,64,161],"class_list":["post-489","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-armata","tag-istorie","tag-romania","tag-spionaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=489"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/489\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/487"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}