{"id":5019,"date":"2012-12-25T10:13:55","date_gmt":"2012-12-25T10:13:55","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=5019"},"modified":"2018-12-29T09:01:39","modified_gmt":"2018-12-29T09:01:39","slug":"siria-versus-turcia-incotro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=5019","title":{"rendered":"Siria versus Turcia, \u00eencotro?"},"content":{"rendered":"<div id=\"post-body-1503028837073362609\">\n<p><span lang=\"RO\">22.06.2012 Siria doboar\u0103 un avion F-4 turcesc \u00een largul coastelor Mediteranei 25.06.2012 Turcia avertizeaz\u0103 Consiliul de securitate ONU c\u0103 dobor\u00e2rea unui avion turc de c\u0103tre Siria reprezint\u0103 o amenin\u0163are grav\u0103 asupra securit\u0103\u0163ii regionale<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">3.10.2012 Turcia riposteaz\u0103 cu artileria dup\u0103 ce cinci civili turci sunt uci\u015fi de tiruri de mortiere dinspre Siria<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">4.10.2012 Parlamentul turc, \u00een urma acestui incident, d\u0103 o rezolu\u0163ie prin care autorizeaz\u0103 armata turc\u0103 s\u0103 duc\u0103 ac\u0163iuni \u00een afara grani\u0163elor statului&#8230; ONU condamn\u0103 atacul sirian.<\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Pare a fi o num\u0103r\u0103toare invers\u0103 spre un r\u0103zboi inevitabil, dar \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne: va fi r\u0103zboi \u00eentre Turcia \u015fi Siria? Mul\u0163i anali\u015fti interna\u0163ionali num\u0103r\u0103 deja secundele, dar \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne. Iar r\u0103spunsul este mai complex dec\u00e2t pare la prima vedere. Voi \u00eencerca s\u0103 r\u0103spund \u015fi s\u0103 argumentez pe scurt aceast\u0103 chestiune presant\u0103 la ordinea zilei, dar pentru a fi bine \u00een\u0163eles va trebui s\u0103 fac o retrospectiv\u0103 scurt\u0103 asupra ultimelor evenimente. \u015ei va trebui s\u0103 \u00eencep de acolo de unde mul\u0163i anali\u015fti \u00ee\u015fi extrag concluziile, din p\u0103cate f\u0103r\u0103 a percepe esen\u0163a lucrurilor, respectiv de la revoltele arabe din 2011.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/syria-map.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5006\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_syria-map.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"285\" \/> <\/a><\/div>\n<\/div>\n<p><b><span lang=\"RO\">Un e\u015fec anun\u0163at?<\/span><\/b><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">\u00cen articolele scrise \u00een perioada revoltelor arabe de anul trecut (<b><a id=\"readabilityLink-1\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/revoltele-arabe-proteste-si-razboi.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityLink-1\">Revoltele arabe, proteste \u015fi r\u0103zboi civil<\/a>, <a id=\"readabilityLink-2\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/libia-dilema-occidentului-si.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityLink-2\">Libia, dilema Occidentului \u015fi oportunit\u0103\u0163ile Rusiei<\/a>, <a id=\"readabilityLink-3\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2011\/06\/robert-gates-libia-si-nato.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityLink-3\">Robert Gates, Libia \u015fi NATO<\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"#readabilityFootnoteLink-1\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[1]<\/sup><\/small><\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"#readabilityFootnoteLink-2\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[2]<\/sup><\/small><\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"#readabilityFootnoteLink-3\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[3]<\/sup><\/small><\/a><\/b>) insistam asupra unor aspecte pe care majoritatea anali\u015ftilor le neglijau, du\u015fi de valul entuziasmului la vederea trezirii din amor\u0163ire a arabilor, cei care p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, de\u015fi sunt vreo \u015fapte sute de milioane, nu au reu\u015fit s\u0103 creeze un stat viabil \u015fi func\u0163ional, cu toate c\u0103 st\u0103p\u00e2nesc teritorii \u015fi \u0163\u0103ri de la Oceanul Atlantic p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de religia lor islamic\u0103 considerat\u0103 de ei superioar\u0103 celorlalte existente pe mapamond.<\/span><\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Pentru ace\u015fti anali\u015fti occidentali, calea spre democra\u0163ie p\u0103rea deschis\u0103 acestor state, parcursul lor spre democra\u0163ie p\u0103rea inevitabil. mai mult, ace\u015ftia s-au \u015fi av\u00e2ntat s\u0103 fac\u0103 fel de fel de prognoze din ce \u00een ce mai fanteziste, de exemplu, dac\u0103 anul 2011 a fost anul revolu\u0163iilor arabe, 2012 va fi cel al revolu\u0163iilor slave, care ar urma s\u0103 impun\u0103 regimuri democratice \u00een Ucraina, Belarus \u015fi chiar \u015fi \u00een Rusia. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nimic din ce au prev\u0103zut nu s-a \u00eent\u00e2mplat, ba chiar \u015fi soarta revolu\u0163iilor arabe \u00eenc\u0103 st\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, varianta democra\u0163iei fiind cea mai pu\u0163in probabil\u0103 dintre toate. Ca s\u0103 o spunem pe rom\u00e2ne\u015fte, arabii au sc\u0103pat de dracu \u015fi au dat de m\u0103-sa.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Revin cu ceea ce am spus \u00eenc\u0103 din aprilie 2011 \u00eentr-unul dintre articolele mai sus men\u0163ionate, c\u00e2nd Gaddafi \u00eenc\u0103 se men\u0163inea la putere, despre tipologia \u015fi evolu\u0163ia revolu\u0163iilor \u00een istorie.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Foarte rar cine \u00eencepe o revolu\u0163ie o \u015fi termin\u0103, de cele mai multe ori deznod\u0103m\u00e2ntul unei revolu\u0163ii ia o direc\u0163ie total diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cererile \u015fi dezideratele ini\u0163iale care au scos oamenii \u00een strad\u0103, gata s\u0103 lupte \u015fi s\u0103 moar\u0103 pentru idealurile anun\u0163ate \u015fi proclamate ca \u015fi programe ale respectivelor revolu\u0163ii. Istoria ne d\u0103 lec\u0163ii dure \u00een acest sens, exemplele fiind nenum\u0103rate. \u015ei explica\u0163ia este simpl\u0103 \u015fi logic\u0103, la declan\u015farea revolu\u0163iei, toate grupurile sunt unite de ideea \u015fi \u0163elul comun, r\u0103sturnarea dictatorului, a v\u00e2rfului puterii, a tiranului. To\u0163i ader\u0103 la programul care are \u00een capul listei acest suprem deziderat. Dac\u0103 revolu\u0163ia e\u015fueaz\u0103, r\u0103m\u00e2ne doar amintirea romantic\u0103 a \u00eencerc\u0103rii, a luptei disperate pentru realizarea ei, a liderilor \u00eenv\u0103lui\u0163i \u00eentr-o aureol\u0103 eroic\u0103 de martiri, a\u015fa cum a fost cazul revolu\u0163iilor din 1848. Dac\u0103 reu\u015fe\u015fte, \u00eencepe faza a doua, cea decisiv\u0103, a cursei pentru cucerirea puterii, pentru umplerea vidului de putere r\u0103mas \u00een urma c\u0103derii dictatorului. Iar aici grupurile unite p\u00e2n\u0103 ieri de idealul revolu\u0163ionar se despart \u015fi \u00eencep cursa pentru putere, de cele mai multe ori violent\u0103. \u015ei de obicei nu cei care \u00eencep revolu\u0163ia o \u015fi \u00eencheie, puterea este cucerit\u0103 nu de grupul cel mai numeros, ci de c\u0103tre cel mai hot\u0103r\u00e2t, mai decis \u015fi mai bine organizat, care aproape \u00eentotdeauna este cel mai lipsit de scrupule, chiar dac\u0103 la declan\u015farea revolu\u0163iei reprezint\u0103 abia o minoritate (cazul bol\u015fevicilor \u00een revolu\u0163ia ruseasc\u0103 din 1917).<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">De cele mai multe ori, rezultatul unei revolu\u0163ii este total diferit de idealurile care au declan\u015fat-o, care au condus masele \u00een lupt\u0103. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 numai la revolu\u0163ia francez\u0103 din 1789, poate cea mai celebr\u0103 revolu\u0163ie, care a continuat cu luptele interne dintre frac\u0163iuni (girondini, iacobini \u015fi al\u0163ii) reprezentat\u0103 cel mai bine de c\u0103tre noul instrument de execu\u0163ie, ghilotina, pentru ca \u00een final s\u0103 e\u015fueze \u00een dictatura lui Napoleon \u015fi apoi \u00een restaura\u0163ia lui Ludovic al XVII-lea. De unde s-a pornit \u015fi unde s-a ajuns? La fel, revolu\u0163ia iranian\u0103 din 1978 care l-a r\u0103sturnat pe \u015fahul Reza Pahlavi a avut un program extrem de democratic, ca apoi s\u0103 c\u00e2\u015ftige partida fundamentalist\u0103 a ayatolahului Khomeini \u015fi a teocra\u0163ilor islami\u015fti care nu doresc s\u0103-\u015fi mai aminteasc\u0103 sau recunoasc\u0103 programul ini\u0163ial al revolu\u0163iei din 1978. Exemplele pot continua, istoria este plin\u0103 de ele, pe baza acestor date George Orwell a scris lucrarea sa alegoric\u0103 intitulat\u0103 Ferma animalelor.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 excep\u0163iile nu exist\u0103, cum a fost cazul revolu\u0163iilor est-europene din 1989. Dar aici vorbim de cazuri fericite datorate unui complex de factori, cel esen\u0163ial fiind refluxul puterii sovietice care a permis Occidentului s\u0103 vin\u0103 cu principiile \u015fi expertiza sa, astfel c\u0103 traiectul acestor \u0163\u0103ri a fost spre civiliza\u0163ia occidental\u0103, de care oricum apar\u0163ineau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, printr-un accident nefericit al istoriei, au fost deraiate de la calea lor normal\u0103 de evolu\u0163ie. \u015ei noi am beneficiat de aceast\u0103 expertiz\u0103 \u015fi a trebuit s\u0103 urm\u0103m ni\u015fte reguli pentru a putea adera la comunitatea occidental\u0103 de care ne sim\u0163eam lega\u0163i, dar aminti\u0163i-v\u0103 faptul c\u0103 dup\u0103 revolu\u0163ie puterea a fost preluat\u0103 tot de fo\u015ftii comuni\u015fti, mai bine organiza\u0163i \u015fi motiva\u0163i, transforma\u0163i peste noapte \u00een democra\u0163i.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Dar despre \u0163\u0103rile arabe ie\u015fite din revolu\u0163iile din 2011, soldate cu r\u0103sturnarea puterii, ce \u015fanse au ele? Ce expertiz\u0103 li se poate oferi, unde ar putea ele s\u0103 adere? Ce tradi\u0163ie democratic\u0103 au, din moment ce \u00een toat\u0103 istoria lor au tr\u0103it \u00een cele mai represive regimuri? \u015eansele lor s\u0103 treac\u0103 peste aceste impedimente sunt foarte reduse. \u015ei atunci, cine ar putea prelua puterea, dac\u0103 nu grupurile cele mai bine organizate \u015fi motivate, care sunt aici cele fundamentaliste, ca \u015fi Fra\u0163ii Musulmani \u00een Egipt? Exist\u0103 o mare probabilitate ca regimuri fundamentaliste islamice s\u0103 fie validate \u00een aceste \u0163\u0103ri tocmai prin alegeri libere, la fel cum noi i-am validat pe fo\u015ftii comuni\u015fti prin alegeri libere \u00een 1990. Exist\u0103 \u015fi precedente pentru asta, \u00een 1992 \u00een Algeria alegerile au fost c\u00e2\u015ftigate de fundamentali\u015fti, dar rezultatul a fost anulat \u015fi a urmat un r\u0103zboi civil, sau \u00een Palestina c\u00e2nd Hamasul a fost validat \u00een Gaza tot prin alegeri libere. Acum \u00een Egipt puterea fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 de c\u0103tre Fra\u0163ii Musulmani victorio\u015fi \u00een alegeri.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Din punctul meu de vedere nu este nicio problem\u0103, fiecare popor va trebui s\u0103 \u00eenve\u0163e democra\u0163ia pe propria piele, \u00een sensul c\u0103 va trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu ceea ce a votat. \u015ei noi am \u00eenv\u0103\u0163at asta din greu, \u00een anii 90, cu mineriade \u015fi alte lucruri. Dar exist\u0103 un impediment, odat\u0103 ce un grupul motivat \u015fi organizat ia puterea, inclusiv prin alegeri libere, nu este prea dispus s\u0103 o cedeze la termenul viitoarelor alegeri, de aici apare posibilitatea major\u0103 ca s\u0103 se transforme \u00eentr-un regim cu nimic mai prejos, ba dimpotriv\u0103, dec\u00e2t cel al tiranului r\u0103sturnat tocmai de revolu\u0163ia care l-a adus la putere. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la regimul comunist impus dup\u0103 revolu\u0163ia rus\u0103 din 1917, regim mult mai dur \u015fi represiv dec\u00e2t cel al \u0163arului, sau de cel din Iran dup\u0103 revolu\u0163ia din 1978, mult mai dur \u015fi represiv dec\u00e2t cel al \u015fahului. Iar tenta\u0163ia de a p\u0103stra puterea c\u00e2\u015ftigat\u0103 este mare odat\u0103 ce ai ajuns s\u0103 controlezi toate p\u00e2rghiile puterii f\u0103r\u0103 un control din partea altor institu\u0163ii ale statului. Lordul Acton spunea c\u0103 puterea corupe, iar puterea absolut\u0103 corupe \u00een mod absolut. Perfect adev\u0103rat, \u00een cazul \u0163\u0103rilor arabe nu exist\u0103 un control al altor institu\u0163ii asupra puterii, nu are cum din moment ce nu exist\u0103 vreo tradi\u0163ie \u00een acest sens. \u015ei chiar dac\u0103 ar fi create ast\u0103zi, nu au cm s\u0103 devin\u0103 efective \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt, institu\u0163ionalizarea fiind un proces de durat\u0103. M\u0103 refer aici la viabilitatea institu\u0163ional\u0103, deoarece este logic \u015fi normal ca o institu\u0163ie care are o vechime de o sut\u0103 de ani s\u0103 aib\u0103 mult mai mari \u015fanse s\u0103 existe \u015fi s\u0103 fie eficient\u0103 anul viitor fa\u0163\u0103 de una care exist\u0103 abia de un an. Iar aici nu cred c\u0103 ar fi termene de compara\u0163ie.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">La aceste considerente universal valabile, \u00een cazul particular al \u0163\u0103rilor arabe mai trebuie ad\u0103ugat complexul de rela\u0163ii tensionate din interiorul fiec\u0103reia, datorat mozaicului divers etnic, sectar, religios \u015fi tribal, fiecare dintre aceste state av\u00e2nd un trecut bogat de violen\u0163e interne \u015fi poten\u0163ial de dezvoltare viitoare pe m\u0103sur\u0103. De cele mai multe ori, singurul fapt care a \u0163inut statul unit a fost chiar tiranul mult hulit, care a f\u0103cut-o, cum altfel dec\u00e2t cu o m\u00e2n\u0103 de fier. Deci, viitorul revolu\u0163iilor arabe, cel pu\u0163in pe termen scurt, este destul de imprevizibil.<\/span><\/p>\n<p><b><span lang=\"RO\">Siria<\/span><\/b><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Vine acum cazul Siriei, cu un r\u0103zboi civil \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare de un an \u015fi jum\u0103tate, soldat cu mai bine de 33000 de mor\u0163i, dup\u0103 estim\u0103rile cele mai optimiste. Ora\u015fele importante Homs, Hama, Alep \u015fi chiar capitala Damasc sunt scena luptelor cumplite \u015fi ale bombardamentelor artileriei, rezult\u00e2nd zeci de mii de refugia\u0163i care fug din calea luptelor.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/Syria_DisplacementRefugees_2012Apr25_U575-1050px.gif\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5008\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_syria_displacementrefugees_2012apr25_u575-1050px.gif\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"243\" \/> <\/a><\/div>\n<\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Siria r\u0103m\u00e2ne o nuc\u0103 tare, s-a dovedit c\u0103 este greu de abordat din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, conduc\u0103torul este pre\u015fedintele Bashar al-Assad, fiul fostului pre\u015fedinte Hafez al-Assad, transferul de putere f\u0103c\u00e2ndu-se de la tat\u0103 la fiu \u00een tradi\u0163ia unei monarhii dinastice, nu ca \u015fi \u00een cazul unei republici, a\u015fa cum se pretinde Siria. Un exemplu identic \u00eel confer\u0103 mo\u015ftenirea puterii \u00een Coreea de Nord. Tat\u0103l lui Bashar, Hafez al-Assad, a condus \u0163ara cu o m\u00e2n\u0103 de fier impun\u00e2nd-o ca \u015fi o for\u0163\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, \u00een ciuda \u00eenfr\u00e2ngerilor din r\u0103zboaiele cu Israelul din 1967 \u015fi 1973. S-a confruntat \u015fi el cu o rebeliune condus\u0103 de Fra\u0163ii Mulsulmani \u00een ora\u015ful Hama \u00een 1982, reprimat\u0103 cu violen\u0163\u0103 \u015fi av\u00e2nd drept rezultat \u00eentre 10000 \u015fi 25000 de mor\u0163i. A murit \u00een 2000 l\u0103s\u00e2nd statul pe m\u00e2na fiului s\u0103u.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">R\u0103zboiul civil la care suntem martori a pornit ca \u015fi revolu\u0163iile arabe din martie 2011 \u015fi \u00een aceea \u015fi perioad\u0103, prin protestele a mii de oameni asupra c\u0103rora for\u0163ele de represiune au deschis focul. Represiunea s-a extins, protestele la fel, dar au ap\u0103rut \u015fi grup\u0103ri antiguvernamentale care au \u00eenceput lupta deschis\u0103 \u00eempotriva trupelor siriene fidele lui Bashar al-Assad. De aici s-a ajuns la un r\u0103zboi civil \u00een toat\u0103 legea, r\u0103zboi care continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi cu violen\u0163\u0103 crescut\u0103. Oponen\u0163ii lui Assad s-au grupat \u00een frac\u0163iuni armate antiguvernamentale, cea mai important\u0103 fiind Armata Sirian\u0103 Liber\u0103 (ASL). la aceste grup\u0103ri s-au raliat, ca \u015fi \u00een cazul libian anterior, mul\u0163i dezertori din armata sirian\u0103, inclusiv ofi\u0163eri de rang \u00eenalt (cum ar fi generalul de brigad\u0103 Manaf Tlass la 6 iulie 2012), chiar \u015fi politicieni din partidul Baath (cum ar fi ambasadorul sirian din Irak, Nawaf Fares, la 11 iulie 2012, sau chiar primul ministru sirian Riyad Hijab, la 6 august) ce conduce Siria de decenii. \u00centr-un fel, este logic s\u0103 se \u00eent\u00e2mple asta, \u015fobolanii p\u0103r\u0103sesc nava pe cale de a se scufunda, dar mai este ceva. Assad \u015fi apropia\u0163ii s\u0103i din posturile cheie fac parte din secta alawit\u0103 (11% din popula\u0163ie), dar for\u0163ele armate sunt sunnite, ca \u015fi majoritatea popula\u0163iei (71%). Dar nu numai de aici apar dezert\u0103rile, la fel s-a petrecut \u015fi \u00een Libia c\u00e2nd unii dintre apropia\u0163ii lui Gaddafi au schimbat p\u0103r\u0163ile. Problema este c\u0103 nici cei care au trecut de partea opozi\u0163iei nu au un trecut curat, ca s\u0103 fie \u00een anturajul pre\u015fedintelui \u015fi la conducere trebuiau s\u0103 fi fost p\u0103rta\u015fi la multe abuzuri comise de-a lungul \u00eendelungatului mandat al familiei Assad.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem din start c\u0103 dictatorii cu un trecut \u00eendelungat la conducerea \u0163\u0103rii nu vor renun\u0163a de bun\u0103 voie la putere \u015fi vor lupta p\u00e2n\u0103 la ultima pic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge a fidelilor lor pentru a \u015fi-o men\u0163ine. A\u015fa au f\u0103cut \u015fi Gaddafi, \u015fi Saddam Hussein, \u015fi Nicolae Ceau\u015fescu. <\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Rusia \u015fi China continu\u0103 s\u0103-l sus\u0163in\u0103 pe Bashar al-Assad \u015fi s\u0103 se opun\u0103 oric\u0103rei interven\u0163ii str\u0103ine, chiar dac\u0103 violen\u0163ele sunt \u00een cre\u015ftere \u015fi luptele s-au intensificat chiar \u00een capitala damasc \u00eenc\u0103 de la mijlocul lui iulie anul acesta.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/Free-Syrian-Army-soldiers-008.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5010\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_free-syrian-army-soldiers-008.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"192\" \/> <\/a><\/div>\n<p>Lupt\u0103tori din Armata Sirian\u0103 Liber\u0103<\/p>\n<p>sursa <i>www.guardian.co.uk<\/i><\/p>\n<\/div>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">O lovitur\u0103 grea dat\u0103 regimului sirian a constituit-o la 18 iulie asasinarea printr-un atac sinuciga\u015f a cumnatului lui Bashar, generalul Assej Shawkat, a \u015fefului comitetului de criz\u0103, generalul Hassan Turkomani, a ministrului ap\u0103r\u0103rii, generalul Daoud Rajiha \u015fi a ministrului de interne Mohamad Ibrahim al-Shaar, precum \u015fi r\u0103nirea directorului securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale Hisham Ikhtiar.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/22SYRIA1-articleLarge.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5012\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_22syria1-articlelarge.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"213\" \/> <\/a><\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Explozia de la 18 iulie care a ucis oficialii sirieni\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">O \u00eengrijorare cresc\u00e2nd\u0103 apare asupra poten\u0163ialei folosiri de c\u0103tre regim a armelor chimice \u00eempotriva insurgen\u0163ilor. Luptele continu\u0103.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<p><b><span lang=\"RO\">De ce Siria nu este Libia<\/span><\/b><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen sensul c\u0103 de ce nu s-ar putea aplica aceea\u015fi re\u0163et\u0103 ca \u015fi \u00een Libia, o campanie de bombardamente NATO care s\u0103 duc\u0103 la cedarea de c\u0103tre Bashar al-Assad. Nu este a\u015fa u\u015for din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, Siria este o \u0163ar\u0103 mai mare, mai populat\u0103 (22 milioane locuitori), cu un relief variat, f\u0103c\u00e2nd eficacitatea unei serii de bombardamente mai dificil de realizat. Spre deosebire, \u00een Libia, o \u0163ar\u0103 cu 5 milioane de locuitori, luptele s-au dat doar pe f\u00e2\u015fia \u00eengust\u0103 de litoral pe care sunt plasate principalele ora\u015fe, cu c\u00e2t mergi mai la sud g\u0103se\u015fti doar de\u015fert. Din acela\u015fi motiv \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, luptele dintre armata britanic\u0103 \u015fi Afrikakorps al lui Rommel s-au dat tot pe \u00eengusta f\u00e2\u015fie de litoral. \u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">\u00cen schimb, Siria are un relief variat care include mun\u0163i \u00eenal\u0163i p\u00e2n\u0103 la 2814 metri (muntele Hermon, la grani\u0163a cu Libanul), chiar \u015fi un lan\u0163 numit Jebel Druze \u00een partea de sud. Mai exist\u0103 valea Bekaa, unde se antrenau terori\u015fti, greu de controlat \u015fi supravegheat. Numai de aici ne d\u0103m seama de dificultatea unei campanii aeriene eficiente, de c\u00e2te resurse ar fi nevoie pentru a for\u0163a un rezultat favorabil, asta \u00een condi\u0163iile \u00een care pentru a ob\u0163ine acela\u015fi rezultat \u00een Libia, zon\u0103 de ac\u0163iune mult mai restr\u00e2ns\u0103 \u015fi mai accesibil\u0103, cu bazele aeriene aliate apropiate, a fost nevoie de o campanie aerian\u0103 de aproape patru luni (g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la Kosovo \u00een 1999, de ce anvergur\u0103 au fost bombardamentele \u015fi ce durat\u0103 pentru a ob\u0163ine rezultate discutabile). Se mai adaug\u0103 \u015fi vecin\u0103tatea Iranului, care ar privi cu ostilitate o campanie de bombardamente \u00een imediata vecin\u0103tate a grani\u0163elor sale, tocmai \u00eempotriva singurului stat aliat al s\u0103u din regiune. Riscuri pe care NATO nu avea cum s\u0103 \u015fi le asume.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/news-you-can-use-syria-edges-toward-civil-war-as-damascus-burns_h.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5014\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_news-you-can-use-syria-edges-toward-civil-war-as-damascus-burns_h.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"203\" \/> <\/a><\/div>\n<p>Damascul \u00een fl\u0103c\u0103ri<\/p>\n<\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Se mai adaug\u0103 \u015fi complica\u0163ia din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, \u00een care Rusia \u015fi China, membre permanente, s-au opus oric\u0103rei rezolu\u0163ii oric\u00e2t de u\u015foare, de genul unor sanc\u0163iuni \u00eempotriva Siriei, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd acest Consiliu s-a reunit pe aceast\u0103 tem\u0103. \u00cen cazul Libiei, Rusia \u015fi China s-au ab\u0163inut, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 rezolu\u0163ia ONU care autoriza m\u0103suri \u015fi lovituri aeriene pentru \u201eprotec\u0163ia civililor\u201d.<\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Mai sunt \u015fi alte aspecte care determin\u0103 o astfel de reac\u0163ie din partea Rusiei \u015fi Chinei, respectiv faptul c\u0103 Siria le este aliat\u0103 \u00een noul context geopolitic creat \u00een ultimii ani. Despre ce este vorba, odat\u0103 cu disolu\u0163ia Uniunii Sovietice \u00een 1991 (cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 dup\u0103 p\u0103rerea lui Vladimir Putin), \u00eemp\u0103r\u0163irea lumii \u00eentre blocuri create pe baze ideologice s-a \u00eencheiat odat\u0103 cu c\u0103derea comunismului. Era ideologic\u0103 s-a sf\u00e2r\u015fit, dar nu \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea \u00een blocuri. Aceste blocuri nu mai sunt ideologice, socialism versus capitalism, ci de alt\u0103 natur\u0103, democra\u0163ii versus autocra\u0163ii (pentru mai multe am\u0103nunte vezi <b><a id=\"readabilityLink-4\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2012\/06\/noua-era-putin.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityLink-4\">Noua er\u0103 Putin<\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"#readabilityFootnoteLink-4\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[4]<\/sup><\/small><\/a><\/b>). Iar Siria se \u00eenscrie \u00een categoria a doua, mai mult, nu autocra\u0163ie, ci o organizare mai calificat\u0103, dictatur\u0103. Iar Rusia \u015fi China sus\u0163in astfel de regimuri ca \u015fi o contrabalansare la avansul democra\u0163iei sus\u0163inute de vest, liderilor lor convenindu-le de minune situa\u0163ia lor actual\u0103, o autocra\u0163ie \u00een care s\u0103 asigure stabilitatea \u015fi o dezvoltare economic\u0103 \u00een care nu pot fi tra\u015fi la r\u0103spundere pentru furtul din banul public, astfel dezvolt\u00e2ndu-se o elit\u0103 cleptocratic\u0103 pe principii mafiote. Iar aceast\u0103 elit\u0103 de la conducere va face totul pentru prezervarea puterii \u015fi protejarea alia\u0163ilor. Au gre\u015fit cu Libia, dar nu vor s\u0103 repete aceea\u015fi gre\u015feal\u0103 cu Siria sau cu Iranul. <\/span><\/div>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen cazul Rusiei mai este o component\u0103 particular\u0103. \u00cen Siria, la portul Tartous, Rusia are singura baz\u0103 naval\u0103 din Marea Mediteran\u0103, iar pierderea ei \u00een cazul unei schimb\u0103ri la Damasc echivaleaz\u0103 cu un recul geopolitic de mare importan\u0163\u0103. Nu trebuie uitat efortul Rusiei pe l\u00e2ng\u0103 clien\u0163ii ei foste republici sovietice din Asia Central\u0103 pentru a for\u0163a \u00eenchiderea bazelor americane de aprovizionare din jurul Afghanistanului, ca \u015fi cele din Uzbekistan sau Kirghistan.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Dar mai este \u015fi aspectul economic \u015fi militar, Siria fiind un client fidel al Rusiei \u00een materie de armament \u015fi furnituri militare. Tocmai acest aspect este de analizat, \u0163in\u00e2nd cont de transporturile ruse\u015fti de armament \u00een folosul regimului lui Bashar al-Assad de la \u00eenceputul r\u0103zboiului civil din martie 2011. Siria are contracte de miliarde de dolari pentru armament rusesc, se vehicula c\u0103 ar dori \u015fi achizi\u0163ia sistemelor antiaeriene S-400. \u00cen schimb, insurgen\u0163ii sunt \u00eenarma\u0163i de \u0163\u0103rile din liga arab\u0103 \u00een frunte cu Arabia Saudit\u0103. \u00cen timp ce ONU face eforturi spre o solu\u0163ie negociat\u0103, iar vestul sus\u0163ine c\u0103 Bashar al-Assad \u015fi-a pierdut legitimitatea deoarece a tras \u00een propriul popor \u015fi trebuie s\u0103 plece, Rusia \u015fi China exclud o astfel de posibilitate.<\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Rusia, pe l\u00e2ng\u0103 sprijinul diplomatic, este activ\u0103 \u00een a ar\u0103ta sus\u0163inerea regimului sirian \u015fi prin demonstra\u0163ii de for\u0163\u0103, cum ar fi escalele navelor militare din flota sa \u00een portul Tartous, tocmai pentru a-\u015fi demonstra determinarea \u00een sus\u0163inerea regimului al-Assad. Dar tocmai aceste demonstra\u0163ii au avut darul s\u0103 arate de fapt starea adev\u0103rat\u0103 a flotei ruse\u015fti (citez din articolul meu <b><a id=\"readabilityLink-5\" style=\"color: inherit; text-decoration: none;\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2012\/01\/transnistria-si-anul-geopolitic-2012.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityLink-5\">Transnistria \u015fi anul geopolitic 2012<\/a><a class=\"readability-DoNotFootnote\" style=\"color: inherit;\" href=\"#readabilityFootnoteLink-5\" rel=\"nofollow\"><small><sup>[5]<\/sup><\/small><\/a><\/b>):<\/span><\/div>\n<p><i><span lang=\"RO\">Este ca \u015fi imaginea flotei militare ruse \u00een portul sirian Tartous, impun\u0103toare de la distan\u0163\u0103, dar g\u0103unoas\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce te apropii. Singurul portavion rusesc, Amiral Kuznetzov, a sosit la 8 ianuarie 2012 \u00een portul sirian, \u00eenso\u0163it de fregata Amiral Chabanenko, remorcherul Nikolai Chiker \u015fi trei mici vase cistern\u0103. Aceast\u0103 flot\u0103 a plecat din Severomorsk, l\u00e2ng\u0103 Murmansk, la \u00eenceputul lui decembrie. \u00cen Marea Mediteran\u0103 li s-a mai al\u0103turat un vas cistern\u0103 \u015fi corveta Mudri, din flota de Baltica, precum \u015fi corveta Ladni din flota M\u0103rii Negre. La Tartous, flota rus\u0103 a \u00eenc\u0103rcat alimente, ap\u0103 \u015fi combustibil. Doar Chabanenko, Ladni \u015fi cisterna Lena au acostat, portavionul Kuznetzov fiind prea mare \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ancorat mai \u00een larg.\u00a0 La 10 ianuarie flota rus\u0103 a p\u0103r\u0103sit apele siriene, Ladni spre Sevastopol, iar portavionul Amiral Kuznetzov \u00eenapoi spre Severomorsk.<\/span><\/i><\/p>\n<p><i><span lang=\"RO\">Aceasta este imaginea de la distan\u0163\u0103, dar dac\u0103 ne apropiem pu\u0163im, vom vedea c\u0103 portavionul Kuznetzov de 60000 de tone are capacitatea de a duce p\u00e2n\u0103 la 50 de aparate de lupt\u0103, 26 cu arip\u0103 fix\u0103 (avioane) \u015fi restul elicoptere, mai pu\u0163in dec\u00e2t jum\u0103tate din capacitatea unui portavion american de clasa Nimitz. La Tartous, Kuznetzov a avut doar opt avioane Su-33 \u015fi dou\u0103 elicoptere Ka-27S pentru c\u0103utare-salvare, poate \u00een cazul \u00een care s-ar fi pierdut vreun Suhoi. Dar nu avea deloc Ka-27RLD, elicoptere radar de avertizare timpurie (early warning), f\u0103r\u0103 de care \u00eentreaga flot\u0103 era practic legat\u0103 la ochi. <\/span><\/i><\/p>\n<p><i><span lang=\"RO\">\u00cei lipseau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi elicopterele Ka-27PLO, cu capacit\u0103\u0163i de lupt\u0103 antisubmarin, poate c\u0103 amiralii ru\u015fi considerau c\u0103 fregata ASW Amiral Chabanenko era suficient\u0103 pentru a asigura protec\u0163ia \u00eentregului convoi. Agen\u0163iile arabe de pres\u0103 au anun\u0163at c\u0103 un submarin american a trecut prin canalul Suez din Marea Ro\u015fie \u00een Marea Mediteran\u0103, deci \u00een apropierea coastelor siriene, cam cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sosirea flotei ruse la Tartous. \u00cen mod sigur, inten\u0163ia era de a supraveghea flota \u015fi probabil pentru a \u00eenregistra \u015fi cataloga zgomotele motoarelor navelor componente, o modalitate foarte exact\u0103 de a urm\u0103ri submarinele \u015fi navele pe \u00eentreg globul. Americanii au o astfel de baz\u0103 de date \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece, care se actualizeaz\u0103 periodic cu ajutorul senzorilor plasa\u0163i pe fundul oceanelor pe rutele de acces ale navelor militare. Unul din culoarele obligatorii de trecere pentru submarinele sovietice era prin Marea Nordului, \u00eentre Islanda \u015fi Marea Britanie. Senzorii plasa\u0163i pe fundul apei \u00eenregistrau zgomtul motoarelor la fiecare trecere, catalogau \u015fi f\u0103ceau compara\u0163ii, \u00een urma faptului c\u0103 fiecare motor de submarin sau nav\u0103 militar\u0103 mai mare are un zgomot distinctiv unic, \u00eentocmai ca \u015fi amprentele digitale sau vocale la oameni. Astfel, dac\u0103 un submarin american \u00eenregistreaz\u0103 un zgomot de motor undeva \u00een Oceanul Pacific, prin compara\u0163ie cu baza de date poate \u015fti nu numai cui apar\u0163ine nava, ci \u015fi numele ei.<\/span><\/i><\/p>\n<p><i><span lang=\"RO\">Dar nu cred c\u0103 merit\u0103 efortul de a \u00eenregistra motorul portavionului Amiral Kuznetzov, care oricum cred c\u0103 este demult \u00een baza american\u0103 de date.\u00a0 Acesta poate fi folosit ca \u015fi imaginea flotei ruse, respectiv a diferen\u0163ei dintre ceea ce dore\u015fte Putin \u015fi realitate. Construc\u0163ia lui a \u00eenceput \u00een 1982 \u015fi era 70% terminat\u0103 \u00een 1989. A navigat prima dat\u0103 \u00een 1991, nefinalizat, a primit avioane la bord \u00een 1993, dar a devenit opera\u0163ional \u00een 1995. \u00cencep\u00e2nd cu 1996, a petrecut mai bine de \u015fase ani \u00een repara\u0163ii \u00een trei \u015fantiere diferite, deci 40% din activitate. Motorul principal s-a defectat de nenum\u0103rate ori \u00een decursul activit\u0103\u0163ii, prezen\u0163a remorcherului Nikolai Chiker \u00een flota rus\u0103 explic\u00e2ndu-se astfel, \u00een cazul unei defec\u0163iuni, portavionul urm\u00e2nd s\u0103-\u015fi continue c\u0103l\u0103toria remorcat. Odat\u0103 ajuns \u00een februarie \u00een port, portavionul Amiral Kuznetzov va fi dezarmat \u015fi va \u00eencepe un program de reutilare \u015fi reechipare programat s\u0103 dureze p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 sau chiar mai t\u00e2rziu, dac\u0103 va fi terminat vreodat\u0103. Astfel, rachetele antinav\u0103 supersonice SSM P-700 Granit din sistemul de armament al portavionului nu se mai fabric\u0103. Nu se mai fabric\u0103 nici Su-33, avia\u0163ia portavionului urm\u00e2nd s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu Mig-29K, versiunea naval\u0103 a Migului, \u00een urma unei comenzi din India de 16 buc\u0103\u0163i, prin suplimentare ar ie\u015fi un cost mai mic pe bucat\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul Su-33.<\/span><\/i><\/p>\n<p><i><span lang=\"RO\">Pentru a ilustra \u015fi mai bine dezastrul naval \u00een care se zbate flota militar\u0103 rus\u0103, ca printr-o ironie, un submarin strategic rus clasa Delta 4, Ecaterinburg, a luat foc \u00eentr-un doc uscat din Murmansk la 29 decembrie. Ecaterinburg se afla la repara\u0163ii c\u00e2nd a izbucnit incendiu, cel mai probabil din neglijen\u0163\u0103. Din fericire nu erau la bord torpile sau rachetele nucleare SS-N-23 (16 buc\u0103\u0163i) submarinul Delta 4 fiind unul dintre cele \u015fase care asigur\u0103 descurajarea nuclear\u0103 p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een serviciu a noilor submarine clasa Borei care ar urma s\u0103 fie armate cu rachetele Bulava. Reactorul nuclear era \u015fi el oprit, evit\u00e2nd astfel un nou Cernob\u00e2l sau Fukushima. Dar incendiul a afectat carcasa exterioar\u0103 \u015fi camera torpilelor, precum \u015fi sonarul care a fost totalmente distrus.\u00a0 <\/span><\/i><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><i><span lang=\"RO\">Cam asta este situa\u0163ia flotei ruse actuale, care nu mai impresioneaz\u0103 mult\u0103 lume, de aceea consider c\u0103 tentativa de demonstra\u0163ie de for\u0163\u0103 a fost total contraproductiv\u0103 \u00een cazul Siriei. Vladimir Putin a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pompeze noi sume de bani, ca \u015fi \u00een cazul armatei \u00een general, pentru a reveni la vechea glorie imperial\u0103, p\u0103\u015find pe urmele Uniunii Sovietice. Dar ast\u0103zi, \u00een condi\u0163iile actuale, pe un astfel de drum, are \u015fanse mai mari s\u0103 o ia pe calea Uniunii Sovietice \u00een momentul dezintegr\u0103rii sale, 1989-1991.<\/span><\/i><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/0711-moscow-ship-syria_full_600.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5016\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_0711-moscow-ship-syria_full_600.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"213\" \/> <\/a><\/div>\n<p>Nave ruse\u015fti \u00een portul Tartous<\/p>\n<\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Revenind la ziua de ast\u0103zi, amintesc de transporturile de arme ruse\u015fti c\u0103tre Siria de la \u00eenceputul r\u0103zboiului civil. La 16 iunie 2012, organiza\u0163iile umanitare \u015fi presa occidental\u0103 a dezv\u0103luit faptul c\u0103 la 26 mai nava rus\u0103 Profesor Katzman a desc\u0103rcat un transport de armament destinat regimului sirian \u00een portul Tartous. Compania rus\u0103 proprietar\u0103 a navei, Universal Cargo Logistic Holdings, a respins acuza\u0163iile, iar ministrul de externe rus Serghei Lavrov, a declarat c\u0103 a fost vorba de complet\u0103ri ale contractelor semnate \u00een avans \u015fi achitate deja. Trei zile mai t\u00e2rziu, la 19 iunie, unei nave ce se \u00eendrepta din Rusia spre Siria, <i>MV Alaed<\/i>, i s-a retras asigurarea de c\u0103tre Standard Club din Londra. Nava a trebuit s\u0103 fac\u0103 cale \u00eentoars\u0103 \u00een Rusia, pentru a-\u015fi face o nou\u0103 asigurare. Nava era proprietatea unei firme ruse\u015fti, FEMCO, \u015fi era \u00eenregistrat\u0103 la Curacao, Antilele Olandeze, \u015fi transporta elicoptere de asalt \u015fi alte arme c\u0103tre Siria. \u015ei-a continuat apoi drumul, autorit\u0103\u0163ile ruse sus\u0163in\u00e2nd din nou c\u0103 era vorba de armament deja contractat \u015fi achitat de Siria \u00eenainte de instituirea embargoului de c\u0103tre Uniunea European\u0103. Au mai fost raport\u0103ri privitoare la livr\u0103ri de armament cu prilejul diferitelor escale \u00een portul Tartous ale navelor ruse\u015fti.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Chiar recent, la 10 octombrie 2012, \u00een contextul acutiz\u0103rii situa\u0163iei de la grani\u0163a turco-sirian\u0103 care s-a soldat cu schimburi de focuri \u015fi tiruri de artilerie, Turcia for\u0163eaz\u0103 s\u0103 aterizeze la Ankara un avion comercial rusesc cu destina\u0163ia Siria \u015fi anun\u0163\u0103 c\u0103 acesta transporta muni\u0163ii pentru regimul sirian al lui Bashar al-Assad.<\/span><\/p>\n<p><b><span lang=\"RO\">Motiva\u0163iile Turciei<\/span><\/b><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Dac\u0103 \u00een cazul Siriei interesul este clar, un r\u0103zboi regional limitat i-ar prinde bine regimului, \u00een sensul c\u0103 ar ralia popula\u0163ia contra du\u015fmanului extern \u015fi ar for\u0163a o atitudine mai deschis\u0103 din partea aliatului r\u0103mas, Iranul, care \u00ee\u015fi vede periclitat nu numai aliatul, ci \u015fi leg\u0103tura cu organiza\u0163ia Hezbollah din Liban pe care o sponsorizeaz\u0103 direct, \u00een cazul Turciei motiva\u0163ia implic\u0103rii \u00een acest conflict pare mai bizar\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">De la deteriorarea rela\u0163iei privilegiate din trecut cu Israelul \u00een urma interven\u0163iei acestuia \u00een transportul umanitar (declarat ca atare) c\u0103tre palestinienii din F\u00e2\u015fia Gaza, interven\u0163ie soldat\u0103 cu mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, pozi\u0163ia Turciei a fost cea de a se afirma ca \u015fi un lider regional al Islamului, deci, \u00een mod normal, ar fi fost de a\u015fteptat ca s\u0103 sprijine cumva regimul sirian \u00eempotriva a ceea ce organiza\u0163iile fundamentaliste numesc destabilizarea occidental\u0103 sau cruciat\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Dar Turcia se comport\u0103 altfel, ac\u0163ion\u00e2nd decisiv \u015fi amenin\u0163\u00e2nd cu r\u0103zboiul vecinul s\u0103u sirian, cu toate c\u0103 zeci de mii de refugia\u0163i sirieni \u015fi-au g\u0103sit ad\u0103post \u00een zona de grani\u0163\u0103 dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Aspectul care se scap\u0103 multora din vedere \u015fi este considerat esen\u0163ial de c\u0103tre turci este problema kurd\u0103. Kurzii ocup\u0103 un spa\u0163iu compact aflat pe teritoriul a patru state, Turcia, Iranul, Irakul \u015fi Siria, practic zona de confluen\u0163\u0103 a celor patru \u0163\u0103ri. Chiar dac\u0103 acestea s-au du\u015fm\u0103nit \u00een decursul istoriei, mai ales \u00een perioada recent\u0103, au avut un scop comun, \u015fi acesta este persecutarea \u015fi exterminarea kurzilor care \u00ee\u015fi cer dreptul la existen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, chiar dac\u0103 uneori \u00eei sus\u0163ineau pe rebelii kurzi dintr-un stat contra guvernului, \u00een final se \u00eentorceau \u00eempotriva lor. O atitudine complex\u0103 \u015fi ciudat\u0103 fa\u0163\u0103 de un popor care l-a dat pe cel mai mare erou militar al Islamului, m\u0103 refer la eliberatorul Ierusalimului de sub crucia\u0163i, kurdul Salah ad-Din sau mai bine cunoscut sub numele de Saladin.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Kurzii sunt supu\u015fi unui regim draconic \u00een cazul \u00een care se revolt\u0103 \u015fi o fac destul de des. Saddam Hussein i-a exterminat inclusiv cu arme chimice, respectiv gaze de lupt\u0103, fiecare din cele patru state mai sus men\u0163ionate a purtat adev\u0103rate campanii militare \u00eempotriva lor, iar Turcia nu face excep\u0163ie. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Cazul Abdulah Ocalan, lider fondator al PKK (Partidul Muncitoresc din Kurdistan) responsabil de peste 40000 de mor\u0163i \u00een timpul conflictului din anii 80, este simptomatic \u00een ce prive\u015fte atitudinea fa\u0163\u0103 de kurzi. P\u00e2n\u0103 \u00een 1998, Ocalan se afla \u00een Siria (vedem aici o sus\u0163inere a kurzilor turci de c\u0103tre regimul sirian \u00een scopuri politice), dar este nevoit s\u0103 plece \u00een urma presiunilor turce \u00eempotriva Damascului. Este capturat \u00een Kenya la 15 februarie 1999 de c\u0103tre serviciile secrete turce \u015fi adus \u00een \u0163ar\u0103, unde risca pedeapsa cu moartea. La presiunea UE, care a amenin\u0163at Turcia cu anularea negocierilor pentru aderare, este condamnat la deten\u0163ie pe via\u0163\u0103. Vedem aici c\u00e2t de important\u0103 este problema kurd\u0103 \u00een Turcia, dac\u0103 aceast\u0103 \u0163ara a riscat negocierile de aderare doar pentru a-l pedepsi cu moartea pe unul dintre liderii kurzi.<\/span><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\"><span lang=\"RO\">Un alt exemplu sugestiv mi se pare atitudinea Turciei \u00een 2003, la declan\u015farea invaziei Irakului de c\u0103tre americani. La solicitarea SUA, care dispune de baze militare \u00een Turcia, dintre care cea mai important\u0103 este cea aerian\u0103 de la Incirlic, Turcia refuz\u0103 deschiderea unui front \u00een nord, de pe teritoriul ei, care ar fi facilitat c\u0103derea rapid\u0103 a regimului de la Bagdad, silindu-i pe americani \u015fi britanici s\u0103 foloseasc\u0103 o singur\u0103 cale de invazie, dinspre sud, din Kuweit. Rela\u0163iile militare dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri s-au deteriorat, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een\u0163elegem importan\u0163a problemei kurde care i-a f\u0103cut pe turci s\u0103 \u00eentoarc\u0103 spatele celui mai puternic aliat. Fiindc\u0103 \u00een acela\u015fi timp, parlamentul turc a aprobat armatei turce s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a cu Irakul pentru a-i combate pe kurzi pe teritoriul irakian (conform constitu\u0163iei turce, nu pot fi deplasate trupe \u00een afara grani\u0163elor f\u0103r\u0103 avizul parlamentului de la Ankara). Nu i-a l\u0103sat pe americani, dar le-a dat liberi militarilor ei. Este logic, odat\u0103 cu c\u0103derea regimului de la Bagdad, zona nordic\u0103, cu o popula\u0163ie preponderent\u0103 kurd\u0103, a devenit practic autonom\u0103 dup\u0103 c\u0103derea regimului draconic irakian. Aici a ap\u0103rut un fief puternic al kurzilor, beneficiari \u015fi ai terenurilor petrolifere din zona Mossul. O chestiune de timp p\u00e2n\u0103 ce ace\u015fti kurzi elibera\u0163i de tiranie au devenit un fel de reper \u015fi sus\u0163in\u0103tori ai kurzilor ce tr\u0103iesc pe teritoriile Siriei, Turciei \u015fi Iranului. Iar \u00eempotriva acestora Turcia \u00ee\u015fi trimite periodic armata peste grani\u0163a irakian\u0103, \u00een ciuda americanilor.<\/span><\/p>\n<div class=\"separator\"><a href=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/blindate%20turcesti.jpg\" rel=\"nofollow\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-5018\" style=\"border: 0px;\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/1_blindate-turcesti.jpg\" alt=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" width=\"320\" height=\"213\" \/> <\/a><\/div>\n<p>Transportoare blindate turce\u015fti \u00eendrept\u00e2ndu-se spre grani\u0163a sirian\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p><span lang=\"RO\">Iar prin atitudinea sa actual\u0103 fa\u0163\u0103 de Siria, Turcia tocmai asta \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempiedice, un nou fief kurd \u00een nordul Siriei n\u0103scut din vidul de putere ce ar urma c\u0103derii previzibile a regimului Bashar al-Assad. Pentru asta agit\u0103 posibilitatea r\u0103zboiului, s\u0103 aib\u0103 din timp concentrate for\u0163ele care s\u0103 ocupe nordul Siriei pentru a \u00eempiedica crearea unei noi zone kurde care s\u0103-i amenin\u0163e cu secesiunea sudul populat masiv de kurzi. Iar pentru aceast\u0103 opera\u0163iune ce ar urma imediat ce regimul de la Damasc scap\u0103 puterea din m\u00e2n\u0103, parlamentul turc \u015fi-a dat deja aprobarea.\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n<div id=\"readability-footnotes\">\n<h3>References<\/h3>\n<ol id=\"readability-footnotes-list\">\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"#readabilityLink-1\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a id=\"readabilityFootnoteLink-1\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/revoltele-arabe-proteste-si-razboi.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityFootnoteLink-1\">Revoltele arabe, proteste \u015fi r\u0103zboi civil<\/a><small> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"#readabilityLink-2\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a id=\"readabilityFootnoteLink-2\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/libia-dilema-occidentului-si.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityFootnoteLink-2\">Libia, dilema Occidentului \u015fi oportunit\u0103\u0163ile Rusiei<\/a><small> (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"#readabilityLink-3\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a id=\"readabilityFootnoteLink-3\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2011\/06\/robert-gates-libia-si-nato.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityFootnoteLink-3\">Robert Gates, Libia \u015fi NATO<\/a><small> (cristiannegrea.blogspot.ro)<\/small><\/li>\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"#readabilityLink-4\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a id=\"readabilityFootnoteLink-4\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2012\/06\/noua-era-putin.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityFootnoteLink-4\">Noua er\u0103 Putin<\/a><small> (cristiannegrea.blogspot.ro)<\/small><\/li>\n<li><small><sup><a title=\"Jump to Link in Article\" href=\"#readabilityLink-5\" rel=\"nofollow\">^<\/a><\/sup><\/small> <a id=\"readabilityFootnoteLink-5\" href=\"http:\/\/cristiannegrea.blogspot.ro\/2012\/01\/transnistria-si-anul-geopolitic-2012.html\" rel=\"nofollow\" name=\"readabilityFootnoteLink-5\">Transnistria \u015fi anul geopolitic 2012<\/a><small> (cristiannegrea.blogspot.ro)<\/small><\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n<p>Authors: Cristian Negrea<\/p>\n<p><strong><a class=\"rssreadon\" title=\"Siria versus Turcia, \u00eencotro?\" href=\"http:\/\/bit.ly\/T47JtW \" rel=\"external\">Articolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pare a fi o num\u0103r\u0103toare invers\u0103 spre un r\u0103zboi inevitabil, dar \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne: va fi r\u0103zboi \u00eentre Turcia \u015fi Siria? Mul\u0163i anali\u015fti interna\u0163ionali num\u0103r\u0103 deja secundele, dar \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne. Iar r\u0103spunsul este mai complex dec\u00e2t pare la prima vedere. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5005,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,32],"tags":[],"class_list":["post-5019","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5019"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5019\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7915,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5019\/revisions\/7915"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5005"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}