{"id":59,"date":"2011-08-01T19:16:00","date_gmt":"2011-08-01T19:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=59"},"modified":"2023-03-07T06:54:28","modified_gmt":"2023-03-07T06:54:28","slug":"cristian-negrea-lupttorii-romani-din-siberia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=59","title":{"rendered":"Lupt\u0103torii rom\u00e2ni din Siberia"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n
\n
\n

Trenul blindat M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u00een Siberia<\/p>\n

O Anabasis rom\u00e2neasc\u0103, a\u015fa a numit istoricul rom\u00e2n Constantin Kiri\u0163escu aceast\u0103 campanie f\u0103r\u0103 egal \u00een istoria militar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Spre compara\u0163ie, \u00een actuala campanie din Afghanistan, armata rom\u00e2n\u0103 a avut p\u00e2n\u0103 la 2000 de militari la un moment dat, \u00een schimb, rom\u00e2nii din campania susmen\u0163ionat\u0103 au fost de cinci ori mai mul\u0163i, mult mai departe, \u015fi ani de zile au fost total rup\u0163i de leg\u0103turile cu \u0163ara. \u00centr-adev\u0103r, poate fi comparat\u0103 cu epopeea celor zece mii de greci pierdu\u0163i \u00een Persia, descris\u0103 magistral de Xenofon \u00een opera numit\u0103 chiar Anabasis. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nii ace\u015ftia au \u00eendurat mizeria, foamea \u015fi frigul, lupt\u00e2nd printre troienele de z\u0103pad\u0103 la geruri de minus patruzeci de grade prin \u00eentinderile nesf\u00e2r\u015fite ale pustiului siberian. S-au acoperit de glorie, fiind boteza\u0163i de inamici \u201eDikaia divizia\u201d, divizia s\u0103lbatic\u0103. Au pus steagul rom\u00e2nesc \u00een locuri unde nu a ajuns vreodat\u0103, sub faldurile lui au luptat cu un eroism care i-a impresionat pe alia\u0163i \u015fi i-a \u00eengrozit pe inamici. Au st\u0103p\u00e2nit o bun\u0103 parte din calea ferat\u0103 transsiberian\u0103 \u015fi spre finalul aventurii, au fost singura trup\u0103 pe care alia\u0163ii s-au putut bizui. Pe un ger n\u0103praznic, \u00een noaptea siberian\u0103, au f\u0103cut zid din piepturile lor oprind ofensiva bol\u015fevic\u0103, silindu-i pe ace\u015ftia s\u0103 cear\u0103 armisti\u0163iu.<\/span><\/p>\n

Nu sunt exager\u0103ri, sunt fapte, ace\u015fti rom\u00e2ni de legend\u0103 chiar au existat, cunoscu\u0163i sub numele Corpul voluntarilor rom\u00e2ni<\/em><\/strong> din Siberia sau Legiunea rom\u00e2n\u0103 de v\u00e2n\u0103tori transilv\u0103neni-bucovineni din Siberia<\/em><\/strong>, dup\u0103 numele str\u0103mo\u015filor romani. \u015ei asta este pe scurt povestea lor.<\/span><\/p>\n

Premize<\/span><\/strong><\/p>\n

Anul 1914 a \u00eensemnat \u00eenceputul celui mai s\u00e2ngeros \u015fi extins r\u0103zboi pe care-l cunoscuse omenirea p\u00e2n\u0103 atunci. Dou\u0103 blocuri militare antagoniste, Antanta \u015fi Puterile Centrale, care de ani buni se priveau cu suspiciune, s-au aruncat s\u0103lbatic unul asupra celuilalt. R\u0103zboiul se \u00eentinse rapid din Europa pe m\u0103rile \u015fi oceanele lumii \u015fi \u00een colonii, cuprinz\u00e2nd aproape \u00eentregul glob p\u0103m\u00e2ntesc \u00eentr-o v\u00e2ltoare de foc.<\/span><\/p>\n

Furtuna cumplit\u0103 a r\u0103zboiului i-a prins pe rom\u00e2ni \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een trei. Pe de-o parte, rom\u00e2nii din Transilvania, Banat \u015fi Bucovina, \u00eenrola\u0163i \u00een armata austro-ungar\u0103 \u015fi trimi\u015fi ca \u015fi carne de tun \u00een primele r\u00e2nduri \u00eempotriva ru\u015filor \u015fi s\u00e2rbilor. Era o politic\u0103 clar\u0103 a ungurilor de a extermina \u015fi pe aceast\u0103 cale, a r\u0103zboiului, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 majoritar\u0103 din Transilvania, la fel \u015fi austriecii g\u00e2ndeau despre rom\u00e2nii bucovineni. Iar rom\u00e2nii serviser\u0103 cum nu se poate mai bine interesele r\u0103zboinice ale habsburgilor \u00een conflictele precedente, dovedind reale calit\u0103\u0163i de lupt\u0103tori, at\u00e2t \u00eempotriva lui Napoleon \u00een numeroase campanii, mai cu seam\u0103 la Arcole (vezi Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon<\/a>), c\u00e2t \u015fi \u00een alte r\u0103zboaie, cum ar fi \u00een b\u0103t\u0103lia de la Sadowa\u00a0 sau Kronigretz (1866), chiar \u015fi \u00een timpul revolu\u0163iei de la 1848-1849, c\u00e2nd rom\u00e2nii lui Avram Iancu au r\u0103mas ne\u00eenvin\u015fi contra ungurilor lui Kossuth. Pentru a-i motiva \u00een lupt\u0103, st\u0103p\u00e2nii unguri \u015fi austrieci le-au permis rom\u00e2nilor s\u0103 poarte la rever tricolorul rom\u00e2nesc, cre\u00e2ndu-le iluzia c\u0103 lupt\u0103 pentru neamul lor, culmea ipocriziei, din moment ce cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, doar purtarea unui simbol tricolor \u00eei putea trimite la temni\u0163\u0103 grea pentru mul\u0163i ani de zile. <\/span><\/div>\n

De partea cealalt\u0103, rom\u00e2nii basarabeni au fost \u00eenrola\u0163i \u00een armata \u0163arist\u0103, \u015fi aici ei d\u00e2nd dovad\u0103 de mari calit\u0103\u0163i militare. Pe l\u00e2ng\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni care s-au eviden\u0163iat \u00een decursul timpului ca \u015fi solda\u0163i de excep\u0163ie, e suficient s\u0103-l amintim pe Mihail Frunze, basarabean, de la numele c\u0103ruia \u00ee\u015fi trage numele Academia Militar\u0103 sovietic\u0103 de mai t\u00e2rziu. \u00cen luptele din Gali\u0163ia, s-a ajuns poate la cea mai mare tragedie a poporului rom\u00e2n, rom\u00e2ni \u00een tabere adverse s\u0103 lupte unul \u00eempotriva celuilalt, pentru interese str\u0103ine de propriul neam. Ardeleni \u015fi bucovineni \u00eencruci\u015fau baionetele cu basarabeni, puteau vorbi \u00eentre ei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenainte de a se ucide unul pe altul, deoarece luptau sub steaguri str\u0103ine. S\u00e2nge rom\u00e2nesc v\u0103rsat de rom\u00e2ni, pentru gloria vulturului imperial rus sau pajurii bicefale austro-ungare.<\/span><\/p>\n

A treia parte o reprezenta regatul Rom\u00e2niei, care s-a ridicat economic, politic \u015fi militar de la unirea din 1859, sub Alexandru Ioan Cuza \u015fi s-a consolidat mai mult, devenind o for\u0163\u0103 \u00een regiune \u00een timpul regelui Carol I. Cucerirea independen\u0163ei \u00een r\u0103zboiul din 1877-1878 a \u00eensemnat rena\u015fterea puterii militare a Rom\u00e2niei, combativitatea \u015fi eroismul soldatului rom\u00e2n smulg\u00e2nd admira\u0163ia coresponden\u0163ilor de pres\u0103 occidentali, iar campania din 1913 contra Bulgariei impun\u00e2nd statului Rom\u00e2niei ca \u015fi arbitru politic \u00een Balcani (vezi Noi \u015fi bulgarii<\/a>). Dar \u00een tragicul an 1914, Rom\u00e2nia nu se putea hot\u0103r\u00ee de partea cui s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi. Avea de revendicat teritorii istorice rom\u00e2ne\u015fti, populate majoritar de rom\u00e2ni, at\u00e2t de la ru\u015fi, parte a Antantei, c\u00e2t \u015fi de la austro-ungari, parte a centralilor. Regele Carol I, respectat de \u00eentregul popor, \u00eenclina de partea centralilor, at\u00e2t datorit\u0103 ascenden\u0163ei sale germanice din neamul Hohenzollern, c\u00e2t \u015fi din credin\u0163a inoculat\u0103 de educa\u0163ia germanic\u0103 c\u0103 soldatul german nu va putea fi \u00eenvins. Totu\u015fi, majoritatea politic\u0103, guvernul \u015fi opinia public\u0103 \u00eenclina pentru o interven\u0163ie de partea Antantei, leg\u0103turile spirituale cu Fran\u0163a, sora latin\u0103, fiind preponderente. A urmat indecizia, care a avut drept consecin\u0163\u0103 neutralitatea pe moment.<\/span><\/div>\n

Referitor la acest aspect, al oportunit\u0103\u0163ilor \u015fi ocaziilor pierdute, este important s\u0103 amintim scrierile lui Octav Codru T\u0103sl\u0103uanu, mobilizat pe front ca \u015fi locotenent rom\u00e2n \u00een armata austro-ungar\u0103. Observ\u00e2nd faptul c\u0103 la 1914, toate garnizoanele din sudul Ardealului erau ocupate de rom\u00e2ni mobiliza\u0163i pentru a fi trimi\u015fi pe front, remarca oportunitatea ca Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi invad\u00e2nd Ardealul chiar atunci. Toat\u0103 suflarea militar\u0103, preponderent rom\u00e2neasc\u0103, s-ar fi al\u0103turat armatei rom\u00e2ne, ocup\u00e2nd f\u0103r\u0103 vreo opozi\u0163ie peste jum\u0103tate din Transilvania. Cu trupele reunite ar fi ocupat defileul Mure\u015fului de unde ar fi putut rezista ani \u00een \u015fir atacurilor centralilor, care ar fi fost dup\u0103 aceea prin\u015fi \u00een alte lupte, Transilvania trec\u00e2nd ca \u015fi front secundar. Dar este o variant\u0103 de istorie alternativ\u0103, rom\u00e2nii fiind expedia\u0163i rapid \u00een primele linii din Gali\u0163ia \u015fi Serbia, la 1916, c\u00e2nd trupele rom\u00e2ne din regat au intrat g\u0103sind aici doar inamici, singurii lor alia\u0163i fiind localnicii. Despre aceast\u0103 stare de spirit din 1914 T\u0103sl\u0103uanu vorbe\u015fte am\u0103nun\u0163it \u00een amintirile sale (Trei luni pe c\u00e2mpul de r\u0103zboi, Hora obuzelor<\/em>). Dar n-a fost s\u0103 fie, ast\u0103zi putem face doar presupuneri.<\/span><\/p>\n

R\u0103zboiul s-a \u00eencins pe frontul oriental, cu victime imense pentru rom\u00e2ni \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i aruncate \u00een prima linie ca \u015fi carne de tun de st\u0103p\u00e2nii unguri \u015fi austrieci. Rom\u00e2nii au c\u0103zut, dar unii au fost lua\u0163i prizonieri de c\u0103tre ru\u015fi. Au fost trimi\u015fi \u00een imensitatea imperiului rus, \u00een lag\u0103re de prizonieri, al\u0103turi de alte neamuri, cehoslovaci, croa\u0163i, polonezi, sloveni, italieni \u015fi bine\u00een\u0163eles, unguri, austrieci \u015fi germani.<\/span><\/p>\n

Primul corp de voluntari rom\u00e2ni din Rusia<\/span><\/strong><\/p>\n

Curtat\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i, de multe ori \u00een mod agresiv, Rom\u00e2nia se decide s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi \u00een august 1916. Regele Carol murise \u00eenc\u0103 din 1914, iar regele Ferdinand a mers al\u0103turi de voin\u0163a popular\u0103, spre Ardeal. Promisiunile alia\u0163ilor de sus\u0163inere s-au dovedit vorbe goale, at\u00e2t cea a continu\u0103rii ofensivei lui Brusilov, care deja se stinsese, c\u00e2t \u015fi cea de ofensiv\u0103 a lui Sarrail, de pe frontul balcanic. Dimpotriv\u0103, chiar generalul Sarrail avea nevoie de ajutor \u00eempotriva ofensivei preconizate a lui Mackensen din Bulgaria. Impactul intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi a fost imens pentru Puterile Centrale. Doar pentru a ne da seama de aceasta, putem men\u0163iona schimbarea imediat\u0103 a \u015eefului Statului Major german, generalul von Falkenhayn \u015fi \u00eenlocuirea sa cu tandemul victorios p\u00e2n\u0103 atunci Hindemburg – Luddendorf, biruitorii de la Tannemberg. Falkenhayn a ajuns comandantul frontului transilvan \u00eempotriva rom\u00e2nilor, dornic de r\u0103zbunare \u00een urma \u00eenlocuirii sale din func\u0163ie tocmai din cauza faptului c\u0103 nu a prev\u0103zut intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Puterilor Centrale.<\/span><\/p>\n

Impactul a fost major, poate cel mai important eveniment al anului 1916. Mackensen renun\u0163\u0103 la ofensiva sa \u00eempotriva armatei generalului Sarrail, dirij\u00e2ndu-\u015fi cei o sut\u0103 de mii de germani, bulgari \u015fi turci spre Dun\u0103re, \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Germanii renun\u0163\u0103 la ofensiva de la Verdun, sco\u0163\u00e2nd divizii de aici, inclusiv cele bavareze de elit\u0103, \u00eendrept\u00e2ndu-le spre Transilvania invadat\u0103 de rom\u00e2ni. Luptele au fost cumplite, a c\u0103zut aici chiar prin\u0163ul Henric de Bavaria \u00een fa\u0163a diviziei conduse de generalul Traian Mo\u015foiu. Dar rom\u00e2nii nu aveau cum s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui front mai lung dec\u00e2t \u00eentregul front de vest. Au pierdut b\u0103t\u0103lii, dar nu au cedat dec\u00e2t cu s\u00e2nge \u015fi jertfe \u00een fa\u0163a atacatorilor. Lipsa de armament modern \u015fi experien\u0163\u0103, precum \u015fi atitudinea duplicitar\u0103 a ru\u015filor \u015fi-au spus cuv\u00e2ntul. Abia c\u00e2nd frontul s-a stabilizat la sf\u00e2r\u015fitul anului pe Carpa\u0163ii Orientali \u015fi sudul Moldovei, c\u00e2nd dou\u0103 treimi din \u0163ar\u0103 \u015fi capitala erau ocupate de vr\u0103\u015fma\u015fi, ru\u015fii \u015fi-au dat arama pe fa\u0163\u0103. Au avut curajul s\u0103 spun\u0103 c\u0103 de fapt aici trebuia s\u0103 ajungem, s\u0103 avem linia de front mai scurt\u0103. De fapt ne \u00eempingeau \u00een r\u0103zboi, dar ne sileau s\u0103 ne retragem pentru a avea o linie mai scurt\u0103 de ap\u0103rat. Considerentele strategice erau altele, trebuia ca Rom\u00e2nia s\u0103 ias\u0103 c\u00e2t mai sl\u0103bit\u0103 din r\u0103zboi, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t Rusia s\u0103 poat\u0103 s\u0103 ocupe o bucat\u0103 c\u00e2t mai mare care s\u0103-i aduc\u0103 st\u0103p\u00e2nirea la gurile Dun\u0103rii \u015fi spre Constantinopol, visul de veacuri al \u0163arilor ru\u015fi. Iar o Rom\u00e2nie \u00eent\u0103rit\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi le-ar fi dejucat planurile. Se repeta episodul din 1877-1878, c\u00e2nd i-am salvat pe ru\u015fi, iar ei ne-au luat sudul Basarabiei drept mul\u0163umire, ocup\u00e2nd \u0163ara \u015fi amenin\u0163\u00e2nd cu desfiin\u0163area armatei rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

A existat o idee \u015fi un proiect de \u00eenrolare a doritorilor rom\u00e2ni transilv\u0103neni \u015fi bucovineni dintre prizonierii din Rusia, ca \u015fi voluntari \u00een armata rom\u00e2n\u0103, dar p\u00e2n\u0103 \u00een 1917 nu a putut fi aplicat din acelea\u015fi motive. Dar \u0163in\u00e2nd cont de pierderile suferite \u00een 1916, ru\u015fii \u015fi-au dat acordul cu jum\u0103tate de gur\u0103 \u015fi sfert de m\u0103sur\u0103, cam \u00een acela\u015fi mod \u00een care conlucrau la recuperarea transporturilor de armament trimise de francezi pentru armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi pierdute prin g\u0103rile ruse\u015fti, sau pur \u015fi simplu rechizi\u0163ionate de c\u0103tre ru\u015fi. Ofi\u0163erii francezi alergau pe tot cuprinsul Rusiei s\u0103 recupereze acest armament \u015fi s\u0103-l trimit\u0103 rom\u00e2nilor, izbindu-se permanent de indolen\u0163a \u015fi reaua voin\u0163\u0103 a ru\u015filor.<\/span><\/p>\n

Revolu\u0163ia ruseasc\u0103 din martie 1917 \u015fi instalarea guvernului Kerenski a ajutat cumva formarea primului corp de voluntari transilv\u0103neni \u015fi bucovineni. Necesarul de trupe pe front care s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 cele ruse\u015fti din ce \u00een ce mai permeabile la ideile revolu\u0163ionare a f\u0103cut ofi\u0163erii rom\u00e2ni recrutori din lag\u0103rele din Rusia s\u0103 aib\u0103 acces mai u\u015for \u015fi voluntarii au \u00eenceput s\u0103 se scurg\u0103 spre lag\u0103rul de Darni\u0163a, de l\u00e2ng\u0103 Kiev. Aici erau \u00eenarma\u0163i \u015fi \u00eendruma\u0163i spre frontul rom\u00e2nesc. <\/span><\/p>\n

\u00cenainte de a pleca primul contingent, ofi\u0163erii \u015fi solda\u0163ii de la Darni\u0163a au redactat o declara\u0163ie manifest, \u00een care, ca \u015fi reprezentan\u0163i ai teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti st\u0103p\u00e2nite de Austro-Ungaria, \u201e\u00een numele dreptului fiec\u0103rei na\u0163iuni capabile de via\u0163\u0103 \u015fi \u00een stare de a-\u015fi hot\u0103r\u00ee singur\u0103 soarta, de a-\u015fi alege singur\u0103 statul \u015fi forma prin care voie\u015fte s\u0103 se guverneze\u201d, decide a \u201euni tot poporul, tot teritoriul rom\u00e2nesc din monarhia austro-ungar\u0103 \u00een una \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103 Rom\u00e2nie liber\u0103 \u015fi independent\u0103\u201d (13\/26 aprilie 1917). Aceast\u0103 proclama\u0163ie a fost numit\u0103 mai t\u00e2rziu \u201ePrima Alba Iulia\u201d<\/em><\/strong>, iar ecoul ei \u00een lume a fost deosebit. A fost tradus \u00een rus\u0103 \u015fi francez\u0103 \u015fi expediat Guvernului Provizoriu al Rusiei \u015fi sovietelor din Petrograd, Moscova \u015fi Kiev, precum \u015fi guvernului rom\u00e2n refugiat la Ia\u015fi \u015fi reprezentan\u0163elor aliate din capitala Rusiei. De asemenea a fost expediat presei din \u0163\u0103rile aliate, inclusiv \u00een America, fiind \u00eenm\u00e2nat misiunii rom\u00e2ne din SUA format\u0103 din Vasile Lucaciu, Vasile Stoica \u015fi Ioan Mo\u0163a. Petre Nemoianu, fost prizonier \u00een Rusia \u015fi participant la evenimente, spune \u00een memoriile sale c\u0103 avia\u0163ia aliat\u0103 a lansat sute de ziare ce cuprindeau textul manifestului de la Darni\u0163a \u015fi informa\u0163ii despre Corpul Voluntarilor Rom\u00e2ni din Rusia peste pozi\u0163iile austro-ungare de pe frontul italian, \u00eencadrate cu mul\u0163i solda\u0163i rom\u00e2ni.<\/span><\/p>\n

Primul e\u015falon de voluntari transilv\u0103neni \u015fi bucovineni, format din 116 ofi\u0163eri \u015fi 1200 de solda\u0163i a plecat spre Ia\u015fi, oprind la Chi\u015fin\u0103u la 4 iunie 1917, unde au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i s\u0103rb\u0103tore\u015fte. Aceste treceri ale voluntarilor prin capitala Basarabiei, care vor continua, \u015fi-au adus \u015fi ele aportul la rede\u015fteptarea na\u0163ional\u0103 a basarabenilor. Nu trebuie uitat c\u0103 unul dintre ultimele transporturi, cel din 6 ianuarie 1918, a fost momentul declan\u015f\u0103rii evenimentelor care au gr\u0103bit intrarea armatei rom\u00e2ne \u00een Basarabia, pentru alungarea bol\u015fevicilor (vezi Cur\u0103\u0163irea Basarabiei (II) B\u0103t\u0103lia<\/a>).<\/span><\/div>\n
E\u015falonul a ajuns la Ia\u015fi la 7 iunie, trenul fiind \u00eempodobit cu ramuri verzi \u015fi cu mul\u0163ime de steaguri tricolore. Li s-a f\u0103cut o primire entuziast\u0103 de c\u0103tre popula\u0163ie, \u00een frunte cu ministrul de r\u0103zboi Vintil\u0103 Br\u0103tianu, generalii Prezan, Cristescu, Petala, Vl\u0103descu, Vasilescu \u015fi Herescu, precum \u015fi din frunta\u015fi transilv\u0103neni \u00een frunte cu Octavian Goga. Un regiment de v\u00e2n\u0103tori rom\u00e2ni \u015fi fanfara militar\u0103 le-a dat onorul. Discursuri \u00eenfl\u0103c\u0103rate, aclama\u0163ii, aplauze, atmosfer\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 de neuitat.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Voluntarii defil\u00e2nd \u00een fa\u0163a regelui Ferdinand<\/p>\n

Ia\u015fi, 8 iunie 1917<\/p>\n

A doua zi, 8 iunie, \u00een cadrul unei mari adun\u0103ri organizate pe c\u00e2mpul de instruc\u0163ie de pe Dealul \u015eorogarilor din apropierea ora\u015fului, voluntarii au depus jur\u0103m\u00e2ntul solemn fa\u0163\u0103 de patrie, de fa\u0163\u0103 cu \u00eentreaga familie regal\u0103, guvernul \u00een frunte cu I. I. C. Br\u0103tianu, generalii Prezan, Petala, Scerbaceev (comandantul trupelor ruse de pe frontul rom\u00e2nesc), generalul Berthelot (\u015feful Misiunii Franceze \u00een Rom\u00e2nia), ofi\u0163eri rom\u00e2ni, francezi, englezi, ru\u015fi, membrii misiunilor diplomatice \u015fi militare str\u0103ine \u015fi mult\u0103, mult\u0103 lume.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\u201eJur\u0103m credin\u0163\u0103 regelui nostru Ferdinand, supunere legilor \u0163\u0103rii \u015fi \u00eendatoririlor militare \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile, \u00een timp de pace, ca \u015fi \u00een timp de r\u0103zboi. A\u015fa s\u0103 ne ajute Dumnezeu!\u201d<\/em>.<\/span><\/p>\n

Festivit\u0103\u0163ile au continuat \u00een centrul Ia\u015fiului, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, domnul unirii de la 1859. Au \u0163inut discursuri regele, primul ministru, Nicolae Iorga \u015fi al\u0163ii, dar cel mai impresionant a fost cuv\u00e2ntul lui Victor Deleu, conduc\u0103torul voluntarilor. \u201eDe ieri, de c\u00e2nd am c\u0103lcat p\u0103m\u00e2ntul acesta scump, care a fost pururi visul nostru, emo\u0163iunea ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe to\u0163i. Ne-a r\u0103pit aproape graiul (…) ne cheam\u0103 s\u00e2ngele \u015fi neamul (…) dragostea de aceast\u0103 \u0163ar\u0103 liber\u0103 la care zburau zilnic visurile noastre. Noi am pornit din \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 cu un singur g\u00e2nd: s\u0103 mergem acas\u0103. De aceea drumul nostru este unul singur, \u00eenainte! (…) Nu sunt a\u015fa de \u00eenal\u0163i Carpa\u0163ii c\u00e2t ne sunt de inimile de \u00een\u0103l\u0163ate. Azi am devenit cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei Mari. Avem datoria s\u0103 ne r\u0103zbun\u0103m tot trecutul plin de suferin\u0163e \u015fi pentru a\u015fa ceva cred c\u0103 se cuvine s\u0103 murim\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, mul\u0163i vor muri, mul\u0163i voluntari ardeleni \u015fi bucovineni pl\u0103tind cu via\u0163a al\u0103turi de fra\u0163ii lor din regat \u00een cumplitele b\u0103t\u0103lii ce vor urma \u00een aceast\u0103 var\u0103, \u00een triunghiul de s\u00e2nge \u015fi foc marcat de M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz.<\/span><\/p>\n

Al doilea corp de voluntari<\/span><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum spuneam, voluntarii au continuat s\u0103 soseasc\u0103 de la Darni\u0163a p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1918, c\u00e2nd noua situa\u0163ie din Rusia, \u00een urma prelu\u0103rii puterii de c\u0103tre bol\u015fevici \u015fi ocuparea Ucrainei de c\u0103tre austro-germani a dus la desfiin\u0163area taberei de la Kiev.<\/span><\/p>\n

Dar \u00eentre timp recrut\u0103rile continuau, mai ales \u00een lag\u0103rele din Siberia, \u00een teritoriile sc\u0103pate de sub controlul guvernului bol\u015fevic. \u015ei alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i dornice de libertate din cadrul imperiului dualist se organizeaz\u0103 \u00een corpuri de voluntari, cum ar fi cehoslovacii, polonezii, iugoslavii, italienii, chiar \u015fi letonii \u015fi lituanienii. Cei mai numero\u015fi erau cehii, care se predaser\u0103 pe front ru\u015filor \u00een mas\u0103, este celebru cazul unui regiment care trimis spre front, a trecut direct \u00een r\u00e2ndurile ru\u015filor \u00een pas de mar\u015f, cu muzica \u00een frunte. Pentru organizarea lor depunea eforturi supraomene\u015fti profesorul Masaryk, viitorul pre\u015fedinte.<\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Rusia bol\u015fevic\u0103 \u00eencheiase pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, l\u0103s\u00e2nd singur\u0103 Rom\u00e2nia pe frontul de est, \u00eenconjurat\u0103 de du\u015fmani. \u00cen aceste condi\u0163ii, Rom\u00e2nia a fost \u015fi ea nevoit\u0103 s\u0103 \u00eencheie pacea de la Buftea-Bucure\u015fti, pace neratificat\u0103 niciodat\u0103 de regele Ferdinand.<\/span><\/p>\n

Voluntarii r\u0103ma\u015fi \u00een Siberia au refuzat s\u0103 depun\u0103 armele, \u015fi au jurat s\u0103 continue lupta. Ini\u0163ial, ideea alia\u0163ilor era trecerea tuturor voluntarilor, de toate na\u0163ionalit\u0103\u0163ile, pe frontul francez, la fel cum s-a reu\u015fit \u00een 1917 trecerea a 1800 de voluntari cehoslovaci prin portul Arhangelsk. Dar Lenin se opunea categoric, la cererea germanilor. A\u015fa c\u0103 o nou\u0103 idee se \u00eenfiripa, cea de reconstituire a frontului oriental din armatele ru\u015filor albi la care s\u0103 se adauge \u015fi contingentele na\u0163ionale ale voluntarilor, dup\u0103 ce ru\u015fii albi \u00eei vor \u00eenvinge pe bol\u015fevicii care tr\u0103daser\u0103 cauza aliat\u0103, mai mult, pactizaser\u0103 cu austro-germanii oferindu-le accesul la gr\u00e2narul ucrainean \u015fi la rezervele de minereuri ruse\u015fti.<\/span><\/p>\n

Voluntarii rom\u00e2ni s-au organizat cum au putut, beneficiind de suport din punct de vedere al subzisten\u0163ei \u015fi aprovizion\u0103rii de la corpul cehoslovac, mult mai bine dotat \u015fi aprovizionat. Rom\u00e2nii \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 primele dou\u0103 regimente, \u201eHoria\u201d<\/em><\/strong> \u015fi \u201eAlba-Iulia\u201d<\/em><\/strong>, bine \u00eenzestrate, inclusiv cu c\u00e2te un tren blindat fiecare, \u015fi au \u00eenceput organizarea celui de-al treilea regiment, \u201eM\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d<\/em><\/strong>. Comandant militar al corpului este numit colonelul ceh Kadletz, dar se aflau \u00een subordinea Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n (constituit la 3 august 1918) condus de Voicu Ni\u0163escu. Motivul pentru care un colonel ceh a fost numit la comanda corpului rom\u00e2nesc nu trebuie s\u0103 ne mire. \u00cen primul r\u00e2nd, corpul rom\u00e2n depindea din punct de vedere al aprovizion\u0103rii de cel cehoslovac, mult mai bine organizat \u015fi mai numeros, datorit\u0103 demersurilor lui Masaryk \u015fi trecerii acestuia pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163ile ruse\u015fti antibol\u015fevice din regiune \u015fi sprijinului direct al misiunilor aliate din Siberia, dar \u015fi a sprijinului de care s-a bucurat \u00een trecut \u00een r\u00e2ndul autorit\u0103\u0163ilor \u0163ariste \u015fi mai apoi a celor ale lui Kerenski. \u00cen plus, rom\u00e2nii care au fost lua\u0163i prizonieri erau \u00een mare parte grade inferioare \u015fi simpli solda\u0163i, spre deosebire de cehoslovaci care se predau \u00een corpore, cu tot cu ofi\u0163erii lor superiori. Mai era \u015fi politica austro-ungar\u0103, de a nu promova prea mul\u0163i rom\u00e2ni \u00een grade militare superioare, de team\u0103 c\u0103 influen\u0163a acestora s\u0103 nu duc\u0103 la dezert\u0103ri \u00een mas\u0103 spre Rom\u00e2nia, mai ales c\u0103 nu se \u015ftia pe ce cale o va apuca Rom\u00e2nia. Dup\u0103 1916, cu at\u00e2t mai pu\u0163in. \u00cen schimb, cehoslovacii nu aveau spre cine s\u0103-\u015fi \u00eendrepte privirile, \u00eentregul lor teritoriu fiind \u00eenglobat \u00een imperiul austro-ungar.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

O companie din batalionul rom\u00e2nesc „Horia” \u00een Siberia<\/span><\/p>\n<\/div>\n

O mare parte dintre prizonierii austrieci, unguri \u015fi germani din lag\u0103rele de prizonieri s-au \u00eencadrat voluntari \u00een armata bol\u015fevic\u0103, o motiva\u0163ie \u00een plus pentru rom\u00e2ni \u015fi celelalte na\u0163iuni oprimate s\u0103 li se opun\u0103 \u00een cadrul corpurilor de voluntari na\u0163ionale, rom\u00e2ne\u015fti, cehoslovace, iugoslave sau poloneze. Desigur, au fost din cadrul acestor prizonieri care s-au \u00eenrolat \u00een armata bol\u015fevic\u0103, dar num\u0103rul lor, mai ales al rom\u00e2nilor, a fost foarte redus. C\u00e2t despre gradul de \u00eencadrare<\/em> \u00een corpurile na\u0163ionale, dup\u0103 statistici, rom\u00e2nii erau preponderen\u0163i, cu 16% voluntari din totalul prizonierilor rom\u00e2ni din Rusia. Cifrele comparative, de exemplu pentru cehoslovaci, cei mai numero\u015fi, era de 12% voluntari din totalul prizonierilor cehoslovaci din Rusia. Scopul comisiilor de recrutare, respectiv al Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n, era s\u0103-i \u00eencadreze \u00een aceste corpuri sau s\u0103-i conving\u0103 s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 \u00eenc\u0103 acas\u0103, unde ar fi fost recruta\u0163i de autorit\u0103\u0163ile austro-ungare \u015fi trimi\u015fi urgent pe front \u00eempotriva alia\u0163ilor. Demn de men\u0163ionat faptul c\u0103 unii rom\u00e2ni s-au integrat destul de bine \u00een Rusia, unii chiar stabilindu-se \u015fi \u00eentemeindu-\u015fi familii acolo. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu ei mai t\u00e2rziu, greu de men\u0163ionat.<\/span><\/p>\n

Vorbeam de ideea ini\u0163ial\u0103 de a trimite corpurile de voluntari pe frontul de vest, \u00een Fran\u0163a. Pentru a evita trecerea lor prin zona controlat\u0103 de bol\u015fevici, percepu\u0163i ca \u015fi alia\u0163i ai austro-germanilor, s-a decis expedierea lor pe calea cea mai lung\u0103, prin Siberia pe trenul transsiberian p\u00e2n\u0103 la Vladivostok, apoi \u00eembarcarea lor cu destina\u0163ia final\u0103 frontul francez. Dar la \u00eenceputul lunii mai a anului 1918, sub presiunile cresc\u00e2nde ale germanilor, guvernul de la Kremlin a cerut expedierea voluntarilor prin porturile nordice Murmansk \u015fi Arhanghelsk, ce aveau dezavantajul c\u0103 accesul spre ele trecea prin zona controlat\u0103 de bol\u015fevici. Tem\u00e2ndu-se de o tr\u0103dare, mai ales c\u0103 trupele germane nu erau departe de aceste c\u0103i de acces, marea mas\u0103 a voluntarilor cehoslovaci a refuzat, \u00eentr-un congres \u0163inut la Celiabinsk. La 25 mai 1918, Corpul Voluntarilor Cehoslovaci a decis s\u0103 continue drumul spre est, iar dac\u0103 va \u00eent\u00e2mpina rezisten\u0163\u0103 (o parte din sta\u0163iile de pe parcursul transsiberianului erau deja bol\u015fevice) s\u0103 treac\u0103 prin for\u0163\u0103. Rom\u00e2nii erau atunci parte a e\u015falonului cehoslovac, pu\u0163in mai t\u00e2rziu \u00ee\u015fi vor constitui regimentele proprii.<\/span><\/p>\n

Conflictul s-a declan\u015fat aproape imediat, au \u00eenceput atacurile Armatei Ro\u015fii \u015fi a bandelor de bol\u015fevici, la care se ad\u0103ugau deta\u015famentele organizate de generalul german von Taube, responsabil \u00een zon\u0103, la care voluntarii au ripostat. \u00cen trei luni de zile, voluntarii erau st\u0103p\u00e2ni pe \u00eentregul traseu feroviar cuprins \u00eentre Volga \u015fi Vladivostok. Astfel, \u00een aceste regiuni ale Rusiei, ap\u0103ruser\u0103 deja dou\u0103 fronturi de lupt\u0103. Unul principal pe Volga, \u00eentre Armata Ro\u015fie \u015fi unit\u0103\u0163ile ru\u015filor albi condu\u015fi de amiralul Kolceak \u015fi atamanul Dutov \u015fi altul, de-a lungul c\u0103ii ferate transsiberiene, \u00eentre bandele de partizani bol\u015fevici \u015fi voluntari ajuta\u0163i de ru\u015fii albi. Aici apare \u015fi interven\u0163ia alia\u0163ilor, care debarc\u0103 trupe \u00een extremul orient, la Vladivostok, \u015fi \u00een porturile din nord, pentru a lichida regimul bol\u015fevic \u015fi a salva armatele voluntarilor. Din p\u0103cate, \u015fi se va vedea mai t\u00e2rziu, unit\u0103\u0163ile debarcate erau total insuficiente, iar voin\u0163a politic\u0103 inexistent\u0103, un mic efort atunci ar fi distrus regimul bol\u015fevic, scutind omenirea de hecatombele de mor\u0163i \u00een numele comunismului \u00een secolul XX.<\/span><\/p>\n

\u00centre timp, rom\u00e2nii se adunau tot mai mul\u0163i \u00een punctele de concentrare de la Samara, Celeabinsk, Irkutsk \u015fi Vladivostok. \u00ce\u015fi formeaz\u0103 regimentele independente, sub steag na\u0163ional, \u015fi intr\u0103 \u00een misiune. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd erau parte a corpului ceh, rom\u00e2nii voluntari au luat parte la primele lupte \u00eempotriva bol\u015fevicilor. Acum, ca \u015fi corp na\u0163ional \u015fi independent, li se dau misiuni specifice, iar cea mai mare r\u0103spundere era paza c\u0103ii ferate a transsiberianului, artera de care depindea existen\u0163a armatelor na\u0163ionale \u015fi a celei populare a ru\u015filor albi din Siberia.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n<\/div>\n

St\u0103p\u00e2nire rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Siberia<\/span><\/strong><\/p>\n

Voluntarii rom\u00e2ni cu sediul la Kinel sunt pozi\u0163iona\u0163i p\u00e2n\u0103 aproape de Ufa, \u015fi resping prin lupt\u0103 atacurile bol\u015fevice. \u00cen apropiere de Ufa, un atac puternic bol\u015fevic reu\u015fe\u015fte s\u0103 rup\u0103 leg\u0103tura pe calea ferat\u0103 dintre frontul de pe Volga \u015fi cel interior, dar dup\u0103 o zi de lupt\u0103, beneficiind \u015fi de ajutorul unui corp cehoslovac, leg\u0103tura este ref\u0103cut\u0103. Unit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti sunt trimise \u00een urm\u0103rirea bandelor bol\u015fevice \u00een p\u0103durile din \u00eemprejurimi pe care le risipesc, pun\u00e2ndu-le \u00een imposibilitatea de a mai ataca calea ferat\u0103.<\/span><\/p>\n

La Celiabinsk, trupa cea mai puternic\u0103 \u015fi mai bine organizat\u0103 este cea rom\u00e2neasc\u0103. Treptat, \u00een paza \u015fi st\u0103p\u00e2nirea lor intr\u0103 \u00eentreg ora\u015ful. Fabrica de o\u0163el, depozitele militare, administra\u0163ia financiar\u0103, gara, podurile de cale ferat\u0103, cl\u0103dirile publice, lag\u0103rul de prizonieri, toate sunt p\u0103zite \u015fi ap\u0103rate de rom\u00e2ni. Chiar \u015fi cl\u0103direa \u00een care se afl\u0103 statul major rus este p\u0103zit\u0103 de voluntari rom\u00e2ni. Instruc\u0163ia recru\u0163ilor ru\u015fi se face de c\u0103tre rom\u00e2ni, la fel \u015fi str\u0103zile ora\u015fului sunt patrulate zi \u015fi noapte de voluntarii rom\u00e2ni. Doar garnizoana Celiabinskului este ruseasc\u0103, pe motiv de orgoliu, deoarece aici este instalat comandamentul suprem al armatelor na\u0163ionale. Dar practic \u00eentreaga for\u0163\u0103 militar\u0103 este \u00een m\u00e2na voluntarilor rom\u00e2ni.<\/span><\/p>\n

Necesitatea ap\u0103r\u0103rii transsiberianului a f\u0103cut ca rom\u00e2nii s\u0103-\u015fi extind\u0103 mai mult raza de ac\u0163iune, cuprinz\u00e2nd \u00een st\u0103p\u00e2nirea lor \u015fi ora\u015fele Kurgan \u015fi Petropavlosk, \u00een r\u0103spunderea lor revenind 700 de verste (aproape 1200 de kilometri) din calea ferat\u0103 transsiberian\u0103. Comandan\u0163i (primari) ai celor dou\u0103 ora\u015fe sunt numi\u0163i locotenent doctor I. Sabo (pentru Kurgan), iar pentru Petropavlosk locotenent Cornel Vaida, cu puteri discre\u0163ionare.<\/span><\/p>\n

Impresionat de disciplina \u015fi combativitatea voluntarilor rom\u00e2ni, comandantul brig\u0103zii ruse spunea: \u201edac\u0103 Rusia ar dispune numai de dou\u0103 divizii rom\u00e2ne\u015fti, acestea ar valora mai mult dec\u00e2t dou\u0103zeci de divizii ruse \u015fi regimul bol\u015fevic ar apar\u0163ine deja istoriei\u201d. Nu gre\u015fea prea mult, pe frontul de pe Volga se \u00eenfruntau armata ro\u015fie \u015fi cea alb\u0103 condus\u0103 de atamanul Dutov \u015fi amiralul Kolceak, c\u00e2te 120 000 de lupt\u0103tori de fiecare parte. Dar erau at\u00e2t de dezorganiza\u0163i \u015fi indisciplina\u0163i, \u00eenc\u00e2t, conform relat\u0103rilor observatorilor \u015fi trimi\u015filor militari alia\u0163i, dou\u0103 divizii europene bine organizate le-ar fi spart frontul \u015fi ar fi avansat p\u00e2n\u0103 la Moscova f\u0103r\u0103 probleme. Din nou, un mic efort aliat ar fi rezolvat problema comunismului care a r\u0103v\u0103\u015fit istoria secolului XX. Dar r\u0103zboiul \u00een Europa se termina prin capitularea Germaniei, pu\u0163in mai t\u00e2rziu, \u015fi dup\u0103 mai bine de patru ani de lupte alia\u0163ii erau s\u0103tui de r\u0103zboi. Ei au decis mai t\u00e2rziu s\u0103 lase Rusia de capul ei, pe principiul neamestecului \u00een treburile interne. \u015ei au l\u0103sat-o, deschiz\u00e2nd cale liber\u0103 lui Lenin, \u015fi apoi lui Stalin, spre dominarea unei bune p\u0103r\u0163i a lumii, cu pre\u0163ul a milioane de vie\u0163i omene\u015fti.<\/span><\/p>\n

Rom\u00e2nii nu \u015ftiau \u015fi nu aveau cum s\u0103 \u015ftie ce va fi \u00een viitor. Ei st\u0103p\u00e2neau o bun\u0103 parte din linia transsiberian\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cea datoria. Aproape o sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, solda\u0163ii rom\u00e2ni st\u0103p\u00e2nesc o provincie din Afghanistan, provincia Zabul, cu pu\u0163in mai mic\u0103 dec\u00e2t Dobrogea, \u015fi \u00ee\u015fi fac datoria.<\/span><\/p>\n

Lupte cu bol\u015fevicii pentru transsiberian<\/span><\/strong><\/p>\n

Bandele bol\u015fevice, alungate de c\u0103tre voluntari, au r\u0103mas \u00een satele \u015fi p\u0103durile din apropiere \u015fi au \u00eenceput atacurile pe frontul intern. \u00cen grupuri de la c\u00e2teva zeci la c\u00e2teva sute atac\u0103 paza transsiberianului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eentrerup\u0103 aceast\u0103 arter\u0103 vital\u0103. Printre cele mai greu \u00eencercate este zona din responsabilitatea voluntarilor rom\u00e2ni.<\/span><\/p>\n

Dar ace\u015ftia nu se mul\u0163umesc doar s\u0103 se apere, ci pornesc \u00een urm\u0103rirea bandi\u0163ilor, din care o mare parte, pe l\u00e2ng\u0103 bol\u015fevici ru\u015fi, se afl\u0103 \u015fi fo\u015fti prizonieri unguri \u015fi germani, converti\u0163i la noua ideologie sau lupt\u00e2nd \u00eempotriva ideii voluntarilor de a-\u015fi constitui propriile state na\u0163ionale pe ruinele Austro-Ungariei. Voluntarii rom\u00e2ni \u00eei urm\u0103reau zile \u00een \u015fir, pe distan\u0163e \u015fi de trei sute de kilometri de o parte \u015fi de alta a magistralei feroviare, prin n\u0103me\u0163i \u015fi geruri de minus 45 grade, sau pe ar\u015fi\u0163\u0103 torid\u0103, pentru a se asigura c\u0103 \u00eei distrug \u015fi c\u0103 nu vor ataca din nou. Era o ap\u0103rare activ\u0103, agresiv\u0103, care d\u0103dea rezultate. \u00cen sectorul rom\u00e2nesc toate atacurile au fost respinse cu pierderi grele pentru atacatori.<\/span><\/p>\n

Spre exemplificare, c\u00e2teva extrase din jurnalul de opera\u0163ii p\u0103strat \u015fi predat de c\u0103tre locotenentul Elie Bufnea, \u00eempreun\u0103 cu numeroase fotografii, h\u0103r\u0163i \u015fi liste cu voluntari, Muzeului Na\u0163ional al Unirii Alba Iulia \u015fi ap\u0103rute \u00een premier\u0103 anul trecut \u00eentr-un album intitulat \u201eCorpul Voluntarilor Rom\u00e2ni din Siberia (1918-1920)\u201d<\/em><\/strong>:<\/span><\/p>\n

1919, septembrie, 23: La ora 14.30 a sosit \u00een Tai\u015fet deta\u015famentul sub conducerea lt. Moga, care a fost plecat \u00een 10 septembrie \u00een expedi\u0163ie. Dup\u0103 cum raporteaz\u0103 lt. Moga… \u00een 14 septembrie deta\u015famentul se \u00eemparte \u00een dou\u0103 companii \u015fi jum\u0103tate, 2 mitraliere, 3 cazaci pleac\u0103 din Buzicanovo prin satul Klinci, Djoghin, la Tremina, o jum\u0103tate de companie, 1 pu\u015fc\u0103 mitralier\u0103, 3 cazaci, pleac\u0103 din Buzicanovo prin satul Klinci, Laga\u015fet la Cerniga\u015fet. \u00cen 15 septembrie 1919 deta\u015famentul din Cerniga\u015fet, prin satul Cercet sose\u015fte la Tremina la orele 12. Aici s-au primit \u015ftiri c\u0103 bol\u015fevicii sunt \u00een dou\u0103 grupe, una sub conducerea lui Bici, iar a doua sub conducerea lui Gruzin… Auzindu-se \u00een Cercet c\u0103 conduc\u0103torul bol\u015fevicilor Bici, \u00een zilele de 15 \u2013 16 sept. s-a aflat \u00een sat dup\u0103 vite, producte \u015fi oameni, \u015fi se spunea c\u0103 el este ascuns \u00een apropierea satului Cercet s-au trimis din Cercet \u00een toate direc\u0163iile mai multe grupe. Patrula ofi\u0163ereasc\u0103, la care s-a cerut \u015fi sublocotenentul Ro\u015fca, a fost prins pe conduc\u0103torul Bici la hutarul Pepel. Patrula s-a re\u00eentors cu el la Cercet. Pe drum \u00eens\u0103 patrula aceasta cu Bici a fost atacat\u0103 de o grup\u0103 de 20-25 de bol\u015fevici, care tr\u0103g\u00e2nd salve a \u00eempu\u015fcat pe soldatul Ciocal\u0103 Svetazar \u015fi v\u00e2n\u0103torul Bota Petru, ambii de la compania de mitraliere, iar r\u0103ni\u0163i au fost de partea noastr\u0103 sublocotenentul Ro\u015fca Alexandru \u015fi v\u00e2n\u0103torul Epure\u015f Ioan, de la compania de mitraliere. \u00centr-aceasta Bici le-a fost sc\u0103pat, \u00eens\u0103 ajutorul de 2 plutoane care le-a sosit la timp din Cercet, l-a prins iar\u0103\u015fi \u015fi apoi to\u0163i se \u00eentorc la Cercet, dup\u0103 ce bol\u015fevicii au fost \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i. \u00cen 19 septembrie 1919, \u00eentreg deta\u015famentul la oarele 6 diminea\u0163a a plecat din Cercet la Tremina, unde a fost cantonament, iar la oarele 17 s-au \u00eenmorm\u00e2ntat mor\u0163ii no\u015ftri, v\u00e2n\u0103torul Bota Petru \u015fi v\u00e2n\u0103torul Ciocal\u0103 Svetazar. \u00cen 20 sept.1919, la oarele 6 diminea\u0163a \u00eentreg deta\u015famentul pleac\u0103 spre Buziranovo, pu\u0163in \u00eenaintea satului Klinci, deta\u015famentul este atacat de banda ro\u015filor de sub conducerea lui Savinovski Ivan, care \u00eensu\u015fi cade mort, iar banda lui e \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103. Din partea ro\u015filor 8 mor\u0163i \u015fi mai mul\u0163i r\u0103ni\u0163i. De la noi e r\u0103nit u\u015for v\u00e2n\u0103torul Ianu\u0163escu din compania a 2-a, dup\u0103 aceea deta\u015famentul sose\u015fte la Buzikanovo unde cantoneaz\u0103…<\/span><\/em><\/p>\n

…<\/span><\/em><\/p>\n

1919, oct. 1. Azi la oarele 6 diminea\u0163a a fost executat \u00een gara Tai\u015fet propagandistul bol\u015fevic \u00a0prins de Compania a 2-a \u00een expedi\u0163ie, Bici. <\/span><\/em><\/p>\n

Despre acest episod, al r\u0103nirii sublocotenentului Ro\u015fca, locotenentul Ghi\u015fa Simion, \u00een memoriile sale, poveste\u015fte c\u0103 acesta a fost \u00eempu\u015fcat \u00een g\u00e2t \u015fi cu toate acestea a reu\u015fit s\u0103 arunce o grenad\u0103 \u00eenspre bol\u015fevicii care se apropiau de el s\u0103-l ia \u00een baionete, provoc\u00e2nd mai mul\u0163i mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. Mai men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 al\u0103turi de Bici au fost sp\u00e2nzura\u0163i \u015fi ceilal\u0163i bol\u015fevici captura\u0163i \u00een lupt\u0103, la fel cum \u015fi ace\u015ftia ucideau \u00een chinuri orice voluntar ceh, polonez sau rom\u00e2n ce le c\u0103dea \u00een gheare.<\/span><\/p>\n

At\u00e2t Simion Ghi\u015fa, c\u00e2t \u015fi locotenentul Elie Bufnea, \u00een memoriile lor, povestesc despre aceste lupte \u015fi campanii. Primul a participat cu compania sa la \u00een\u0103bu\u015firea revoltei bol\u015fevice din ora\u015ful miner Ceremkovo, al\u0103turi de unitatea rus\u0103 na\u0163ionalist\u0103 condus\u0103 de colonelul Bognatov, basarabean de origine. Aici v\u00e2n\u0103torii rom\u00e2ni au avut rolul decisiv, \u00eensufle\u0163ind cu disciplina \u015fi eroismul lor \u015fi unit\u0103\u0163ile ruse destul de tem\u0103toare. Pentru a-i motiva, ofi\u0163erii lor le-au comunicat c\u0103 rom\u00e2nii au ordin s\u0103 \u00eentoarc\u0103 mitralierele spre ei \u00een caz c\u0103 dau bir cu fugi\u0163ii. Locotenentul Elie Bufnea descrie campaniile de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni prin codrii de nep\u0103truns ai taigalei de o parte \u015fi de alta a liniei transsiberianului.<\/span><\/p>\n

S-au pomenit ni\u015fte nume de ofi\u0163eri rom\u00e2ni aici, Moga, Ro\u015fca, Ghi\u015fa, Bufnea. Dar cine sunt ei \u015fi cum au ajuns \u00een Siberia? Povestea fiec\u0103rui voluntar poate fi subiect de roman, dar povestea acestor ofi\u0163eri \u015fi a altor c\u00e2\u0163iva, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00een fotografie, ar face s\u0103 p\u0103leasc\u0103 imagina\u0163ia oric\u0103rui romancier. Spuneam c\u0103 voluntarii rom\u00e2ni din Siberia duceau lips\u0103 de ofi\u0163eri, astfel s-a ajuns ca \u00eentreg corpul voluntarilor rom\u00e2ni s\u0103 fie condus de colonelul ceh Kadletz. \u015etiind aceasta, ofi\u0163erii rom\u00e2ni men\u0163iona\u0163i s-au decis s\u0103 fac\u0103 ceva. To\u0163i erau originari din Ardeal, fugiser\u0103 din armata austro-ungar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru a lupta pentru \u0163ara lor. Au luptat \u00een vara lui 1917 la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi \u00een alte lupte, iar la \u00eencheierea p\u0103cii de la Buftea-Bucure\u015fti au demisionat din armata \u015fi au pornit \u00een grupuri de trei-\u015fase oameni, incognito, mare parte pe jos, spre Siberia, s\u0103 se al\u0103ture Corpului Voluntarilor Rom\u00e2ni. Au traversat \u00eentreaga Rusie fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de r\u0103zboi civil, au \u00eendurat lipsuri, au fost captura\u0163i de bol\u015fevici \u015fi au reu\u015fit s\u0103 scape, \u015fi \u00eentr-un final au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een teritoriul controlat de ru\u015fii albi, travers\u00e2nd linia instabil\u0103 a frontului \u015fi ajung\u00e2nd acolo unde era nevoie de ei pentru a prelua comanda plutoanelor \u015fi companiilor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a le conduce din nou \u00een lupt\u0103. Ro\u015fca \u015fi \u00eenc\u0103 cinci rom\u00e2ni au fost \u00eenrola\u0163i timp de c\u00e2teva luni \u00een Armata Ro\u015fie, \u015fi erau foarte aprecia\u0163i, primii \u00een atac \u015fi ultimii \u00een retragere, de fapt ei c\u0103utau ocazia s\u0103 treac\u0103 dincolo, la albi. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au reu\u015fit, iar Ro\u015fca va fi r\u0103nit \u00een \u00eemprejur\u0103rile descrise mai sus.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Merit\u0103 re\u0163inute numele acestor ofi\u0163eri rom\u00e2ni, cu adev\u0103rat eroi, la fel ca \u015fi \u00eentregul Corp al Voluntarilor Rom\u00e2ni din Siberia. Iat\u0103 numele lor, dup\u0103 cum apar \u00een fotografie: \u00een r\u00e2ndul de sus, lt. Laza, slt. med. Iana, lt. Bufnea, lt. Ghi\u015fa, slt. Cojocariu, slt. Ro\u015fca junior (Alexandru), \u00een r\u00e2ndul de jos, slt. Ro\u015fca senior, lt. Moga, slt. Moldoveanu, cpt. B\u0103leanu, lt. G\u00e2\u015fteanu, slt. Furtun\u0103.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nii, ultima redut\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 asasinarea \u0163arului Nicolae al II-lea \u015fi a familiei sale la Ecaterinburg, a ap\u0103rut concuren\u0163a pentru succesiune \u00een r\u00e2ndul conduc\u0103torilor ru\u015filor albi. Visurile lor de a ocupa tronul \u0163arilor r\u0103mas vacant prin stingerea dinastiei Romanovilor (la tron din 1613) au f\u0103cut un r\u0103u extrem eforturilor de r\u0103zboi antibol\u015fevice. \u00cen locul unei ofensive hot\u0103r\u00e2te, concentrice, spre Moscova, generalii albi au \u00eenceput s\u0103-\u015fi saboteze unul altuia ac\u0163iunile. De exemplu, atunci c\u00e2nd armata alb\u0103 din Siberia se afla \u00een ofensiv\u0103, generalul Denikin, cu armata sa din sudul Ucrainei, a stat pe loc, d\u00e2ndu-le r\u0103gaz bol\u015fevicilor s\u0103 concentreze suficiente for\u0163e pentru a opri atacul. Mai mult, \u00een teritoriile ocupate de albi, p\u0103m\u00e2ntul era dat \u00eenapoi nobililor, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd astfel sprijinul \u0163\u0103ranilor pentru mi\u015fcarea antibol\u015fevic\u0103. Mai t\u00e2rziu, acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt va fi luat de bol\u015fevici pentru crearea colhozurilor, \u0163\u0103ranul rus r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u015fi pe mai departe total lipsit de p\u0103m\u00e2nt, iar dac\u0103 nu-\u015fi \u00eendeplinea norma sau cr\u00e2cnea, Gulagul \u00eel a\u015ftepta.<\/span><\/p>\n

Ideile generoase ale revolu\u0163iei din martie 1917 au fost uitate pe drum. Bol\u015fevicii care au preluat puterea au venit cu propriul program, iar generalii albi \u015fi-au impus un regim forte \u00een zonele controlate de ei. Astfel, Kolceak, \u00een Siberia, a impus o dictatur\u0103 personal\u0103 cu nimic mai prejos dec\u00e2t vechea autocra\u0163ie a \u0163arului, autonumindu-se Regent. Dar nici \u00een Siberia lucrurile nu erau prea clare, de exemplu regiunea Transbaikalia era st\u0103p\u00e2nit\u0103 de atamanul Semionov, care refuza orice ajutor lui Kolceak \u00eempotriva trupelor ro\u015fii, doar din cauza rivalit\u0103\u0163ii ce domnea \u00eentre cei doi.<\/span><\/p>\n

\u00centre timp, Armata Ro\u015fie, reorganizat\u0103 de Lev Trotski (pe numele real Leon Davidovici Bronstein), inclusiv prin a\u015fezarea mitralierelor \u00een spatele trupelor care atacau \u015fi secerarea celor care d\u0103deau \u00eenapoi, a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 succes dup\u0103 succes \u00een fa\u0163a ru\u015filor albi, din ce \u00een ce mai demoraliza\u0163i.<\/span><\/p>\n

Alia\u0163ii au renun\u0163at la ideea cre\u0103rii unui nou front oriental, mai ales dup\u0103 capitularea Germaniei \u00een noiembrie 1919. Decizia lor ulterioar\u0103 a fost cea a neimplic\u0103rii \u00een problemele interne ale Rusiei, de\u015fi puterea bol\u015fevic\u0103 \u00ee\u015fi anun\u0163a sus \u015fi tare viitoarea implicare \u00een problemele interne ale tuturor statelor de pe mapamond, pentru a declan\u015fa revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 mondial\u0103. Imperialismul regional al Rusiei \u0163ariste devenea mondial sub noua putere bol\u015fevic\u0103, \u00een numele ideologiei comuniste. Un mic efort atunci ar fi scutit lumea de un co\u015fmar totalitar de mai bine de \u015faptezeci de ani, cu peste o sut\u0103 de milioane de mor\u0163i. Dar \u015fi alia\u0163ii erau epuiza\u0163i dup\u0103 patru ani de r\u0103zboi, \u015fi popoarele lor nu ar fi \u00een\u0163eles motiva\u0163ia de a trimite solda\u0163i \u00een Rusia, at\u00e2t de departe, pentru ni\u015fte motive nu prea clare \u00een mintea lor. Dar copiii \u015fi nepo\u0163ii lor le-ar fi fost recunosc\u0103tori.<\/span><\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een Siberia Oriental\u0103, la Vladivostok, erau debarcate divizii japoneze \u015fi unit\u0103\u0163i americane, precum \u015fi c\u00e2teva batalioane coloniale engleze \u015fi franceze, \u00een ideea men\u0163inerii unui cap de pod pentru asigurarea cu cele necesare a armatelor de voluntari \u015fi a evacu\u0103rii lor c\u00e2nd va fi necesar. Aceste debarc\u0103ri au fost f\u0103cute \u015fi cu scopul de a asigura transportul lor pe frontul francez, dar alia\u0163ii aveau \u015fi alte interese, \u00een ideea c\u0103 se va decide interven\u0163ia contra sovietelor. Mai ales japonezii nu-\u015fi ascundeau interesul pentru Siberia bogat\u0103 \u00een resurse. Cel pu\u0163in este clar c\u0103 ei \u00eel sus\u0163ineau material pe atamanul Semionov \u00een disputa cu Kolceak. C\u00e2nd \u00een sf\u00e2r\u015fit, armata lui Semionov, o band\u0103 de t\u00e2lhari, a recunoscut autoritatea lui Kolceak \u00eempotriva inamicului comun, era deja prea t\u00e2rziu. Invidia \u015fi ura reciproc\u0103 a f\u0103cut ca \u015fi \u015fansa ru\u015filor albi s\u0103 se destrame. C\u00e2nd Denikin l-a recunoscut comandant pe Kolceak, la 30 septembrie 1919, bol\u015fevicii se aflau deja prea aproape de victorie. \u201eKolceak era convins c\u0103 salvarea va veni de la sud cu Denikin sau de la nord-vest cu Judenici, iar ace\u015ftia au crezut \u00eentotdeauna contrariul\u201d<\/em> spunea Elie Bufnea \u00een memoriile sale. <\/span><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, nu este de mirare c\u0103 frontul contra bol\u015fevicilor \u00eencepea s\u0103 cedeze. Nici voluntarii nu mai aveau prea mare entuziasm, din moment ce idealul lor na\u0163ional se \u00eemplinise \u00een 1918. Cehoslovacia, Polonia, Rom\u00e2nia Mare, Iugoslavia, \u0162\u0103rile Baltice ap\u0103ruser\u0103 pe hart\u0103, iar voluntarii doreau s\u0103 plece acas\u0103, nu \u00een\u0163elegeau pentru ce s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103 lupte \u00een Rusia. Rom\u00e2nii r\u0103m\u0103seser\u0103 cei mai disciplina\u0163i, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 ofi\u0163erilor care au \u015ftiut s\u0103-i motiveze \u015fi s\u0103 le explice scopul luptei lor contra bol\u015fevicilor, din moment ce armata rom\u00e2n\u0103 se afla \u00een r\u0103zboi deschis cu sovietele pe Nistru. Dar nici Kolceak nu recunoscuse unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, el vis\u00e2nd la refacerea sub m\u00e2na sa a imperiului \u0163arilor, chiar dac\u0103 ofi\u0163erii francezi \u00eei asigurau pe rom\u00e2ni c\u0103 Basarabia va fi recunoscut\u0103 ulterior ca \u015fi parte a Rom\u00e2niei.<\/span><\/p>\n

Pe front, evenimentele se succed cu repeziciune. Cehoslovacii declar\u0103 c\u0103 nu vor mai lupta \u015fi predau sectoarele de front trupelor siberiene. R\u00e2nd pe r\u00e2nd cad \u00een m\u00e2inile bol\u015fevicilor Tobolskul \u015fi Petropavloskul, vechea garnizoan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, p\u0103r\u0103sit\u0103 de ace\u015ftia, ei fiind retra\u015fi pentru paza transsiberianului. Partizanii din interior devin din ce \u00een ce mai agresivi, \u015fi trupele voluntarilor rom\u00e2ni din regiunea Nijneudinsk-Kansk sunt nevoite s\u0103 fac\u0103 o serie de incursiuni reu\u015fite, nimicind puterile ro\u015filor din aceast\u0103 regiune. \u00cen spatele frontului, partidele socialiste se agit\u0103, sper\u00e2nd \u00eentr-o \u00een\u0163elegere cu bol\u015fevicii, pe c\u00e2nd ace\u015ftia, prin propagandi\u015fti, \u00eendeamn\u0103 popula\u0163ia la r\u0103scoal\u0103. Chiar \u015fi unii dintre fidelii lui Kolceak se revolt\u0103, cum ar fi generalul Gaida, fost \u00een armata cehoslovac\u0103 \u015fi trecut \u00een r\u00e2ndul ru\u015filor albi. Mi\u015fcarea lui Gaida este \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 la Vladivostok cu concursul japonezilor. Cehoslovacii cer imperios \u00eentoarcerea lor acas\u0103.<\/span><\/p>\n

Kalinsk cade \u00een decembrie 1919, \u00eenaintarea ro\u015filor nu mai poate fi oprit\u0103, armata lui Kolceak dezerteaz\u0103 \u00een mas\u0103. Un deta\u015fament rom\u00e2nesc este atacat l\u00e2ng\u0103 \u015eipkina de trupe ro\u015fii bine \u00eenarmate. Rom\u00e2nii s-au b\u0103tut eroic, resping\u00e2ndu-i cu pierderi sim\u0163itoare. Cad ora\u015fele Semipalatinsk \u015fi Barnaul la 16 decembrie, dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu e r\u00e2ndul Novonikolaevskului, Marinsk cade \u00een primele zile ale lui ianuarie 1920.<\/span><\/p>\n

Trupele armatei siberiene a lui Kolceak se retrag \u00een dezordine spre est. Voluntarii sunt nevoi\u0163i s\u0103 formeze arierg\u0103rzi pentru ap\u0103rarea proprie. Cehoslovacii se retrag repede, de multe ori abandon\u00e2ndu-\u015fi trenurile \u015fi materialele, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerce vreo rezisten\u0163\u0103 mai serioas\u0103. Spre a exemplifica, comandantul Legiunii Rom\u00e2ne, colonelul Kadletz (ceh!), trimite o telegram\u0103 generalului francez Janin la 12 ianuarie 1920, comandantul tuturor trupelor aliate din Siberia, \u00een care spune c\u0103 Marele Cartier General Cehoslovac \u00eei las\u0103 pe rom\u00e2ni \u00eentr-o pozi\u0163ie f\u0103r\u0103 sc\u0103pare. \u015ei asta o spune un colonel ceh, chiar dac\u0103 era comandant al trupelor rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

R\u00e2nd pe r\u00e2nd, cad corpurile voluntarilor iugoslavi, polonezi, letoni, lituanieni, prin\u015fi \u015fi ambusca\u0163i de-a lungul retragerii. Cei 3000 de iugoslavi au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i l\u00e2ng\u0103 Nijne-Udinsk, o parte au reu\u015fit s\u0103 scape \u00een retragere. 10000 de polonezi se retrag \u015fi ei, preceda\u0163i de letoni \u015fi lituanieni, cele 50 de trenuri sunt prinse \u00een ambuscade din trei p\u0103r\u0163i, lipsite de c\u0103rbuni, ap\u0103 \u015fi lemne, h\u0103r\u0163ui\u0163i de partizani, pierderile sunt \u00eengrozitoare. O parte din prizonieri sunt \u00eempu\u015fca\u0163i, al\u0163ii sp\u00e2nzura\u0163i de-a lungul c\u0103ii ferate \u015fi \u015foselei.<\/span><\/p>\n

Revolta izbucne\u015fte la Irkutsk, iar generalul Kolceak este arestat de c\u0103tre cehoslovaci la Nijne-Udinsk unde social-revolu\u0163ionarii au pus m\u00e2na pe putere. Este predat la Irkutzk Consiliului Politic \u015fi mai t\u00e2rziu va fi executat de bol\u015fevici. Gestul alia\u0163ilor este inexplicabil.<\/span><\/p>\n

Pe o iarn\u0103 cumplit\u0103, cu geruri de minus 45 de grade, printre troiene ce m\u0103rginesc drumurile, se retrage ce a mai r\u0103mas din armata siberian\u0103 a lui Kolceak, condus\u0103 de viteazul general Kapel. Familiile lor degerate \u00een s\u0103nii, femei \u015fi copii, urm\u0103rite de armata bol\u015fevic\u0103 \u015fi h\u0103r\u0163uite de partizani, neput\u00e2nd s\u0103 ias\u0103 de pe drum din cauza troienelor, un prohod de oameni dispera\u0163i, fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi degera\u0163i. Nu exist\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 c\u0103i de retragere, \u015foseaua \u015fi calea ferat\u0103. \u015eoseaua este plin\u0103 de ei, pe calea ferat\u0103 nu mai este loc de trenurile voluntarilor cehoslovaci, polonezi, rom\u00e2ni \u015fi lituanieni. Numai trenul lui Kolceak a putut pleca p\u00e2n\u0103 la Nijne-Udinsk unde a fost arestat.<\/span><\/p>\n

Au mai r\u0103mas \u00eentre 35000 \u015fi 40000 de oameni din armata de sute de mii de oameni, din care mare parte a trecut de partea bol\u015fevicilor odat\u0103 ce sor\u0163ii s-au schimbat. Al\u0163ii, zeci de mii, au c\u0103zut \u00een lupt\u0103 sau au fost lua\u0163i prizonieri pentru a-\u015fi sf\u00e2r\u015fi zilele \u00een minele \u015fi lag\u0103rele din Siberia. Mii, multe mii, au r\u0103mas \u00een\u0163epeni\u0163i de frig pe marginea \u015foselei transsiberiene. Supravie\u0163uitorii se t\u00e2r\u0103sc spre est, rebegi\u0163i de ger, fl\u0103m\u00e2nzi, h\u0103r\u0163ui\u0163i de bandele ro\u015fii de partizani \u015fi urm\u0103ri\u0163i \u00eendeaproape de Armata Ro\u015fie regulat\u0103.<\/span><\/p>\n

Generalul Kapel alearg\u0103 c\u0103lare de-a lungul coloanei, \u00eemb\u0103rb\u0103t\u00e2ndu-\u015fi oamenii, asigur\u00e2nd femeile \u015fi copii din s\u0103nii c\u0103 sunt \u00een siguran\u0163\u0103, s\u0103nii trase de c\u00e2te un c\u0103lu\u0163 scheletic, restul fiind deja sacrifica\u0163i \u015fi m\u00e2nca\u0163i pe drum, organiz\u00e2nd deta\u015famente de ap\u0103rare pe flancuri.<\/span><\/p>\n

\u00cen final, generalul Kapel, eroul din luptele de pe Volga \u015fi din Urali, sose\u015fte l\u00e2ng\u0103 trenul blindat \u201eM\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d, \u00een mijlocul batalionului rom\u00e2nesc cu acela\u015fi nume. \u00cencearc\u0103 s\u0103 descalece, dar nu mai poate. Medicinistul Cornel Dane\u0163iu \u00eei d\u0103 ajutor \u015fi constat\u0103 c\u0103 generalul avea toat\u0103 partea de jos \u00eenghe\u0163at\u0103, p\u00e2n\u0103 la nivelul inferior al stomacului. Transportat la infirmerie, moare dup\u0103 c\u00e2teva minute \u00een mijlocul rom\u00e2nilor.<\/span><\/p>\n

Ofensiva bol\u015fevic\u0103 se apropie de rom\u00e2ni, ultima trup\u0103 disciplinat\u0103 care putea opune vreo rezisten\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

\u015eeragul \u015fi Kuitun, b\u0103t\u0103liile ultimei \u015fanse<\/span><\/strong><\/p>\n

Corpul rom\u00e2n de\u0163inea spre paz\u0103 sectorul Re\u015foti \u2013 Tai\u015fet \u2013 Zamzor \u2013 Suetiha \u2013 Razgon, av\u00e2nd \u00een linie dou\u0103 batalioane, Horia \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, o companie de pionieri, un escadron de l\u0103ncieri (cavaleri\u015fti), o companie de stat major \u015fi dou\u0103 trenuri blindate, cam 3000 de baionete. La Irkutzk sta\u0163iona un batalion de rezerv\u0103 \u015fi centrul de triere pentru voluntari. \u00centrebarea persist\u0103 de ce rom\u00e2nilor li s-a dat doar un sector intern, dar r\u0103spunsul apare chiar \u00een documentele comandamentului cehoslovac, care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au fost p\u00e2n\u0103 acum trupa pe care s-a putut conta cu \u00eencredere \u00een cazul men\u0163inerii sau restabilirii ordinii interne \u00eempotriva partizanilor sau poten\u0163ialelor revolte din ora\u015fele de garnizoan\u0103. Disciplina lor era admirat\u0103 de localnici, care ezitau s\u0103 se al\u0103ture unei revolte provocate de agitatori bol\u015fevici \u00een ora\u015fele de garnizoan\u0103 rom\u00e2ne\u015fti. Voicu Ni\u0163escu, comandantul rom\u00e2n al corpului, men\u0163ioneaz\u0103 astfel de cazuri, c\u00e2nd zvonurile unei revolte iminente ajungeau la ei, rom\u00e2nii instalau mitralierele \u00een punctele cruciale \u015fi ie\u015feau \u00een patrule numeroase prin ora\u015f, \u00een pas caden\u0163at, zi \u015fi noapte, \u015fi lucrurile se lini\u015fteau de la sine.<\/span><\/p>\n

Iar acum, Armata Ro\u015fie se apropia de corpul rom\u00e2nesc r\u0103mas \u00een ariergard\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul lui ianuarie 1920, trenul blindat \u201eM\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d rom\u00e2nesc \u015fi \u201eKurganetz\u201d cehoslovac, cedat rom\u00e2nilor, sunt \u00een gara \u015eeragul, \u00eempreun\u0103 cu batalionul rom\u00e2nesc \u201eM\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d, escadronul de l\u0103ncieri un deta\u015fament din compania de pionieri. Restul se afl\u0103 mai la r\u0103s\u0103rit, la Kuitun. La sudul c\u0103ii ferate sunt mici avanposturi, dou\u0103 companii mai la vest, pe calea ferat\u0103 \u015fi o alta pe direc\u0163ia nord-estic\u0103 a g\u0103rii, pe o c\u0103rare ce leag\u0103 \u015eeragul cu \u015foseaua. La nord de gar\u0103, \u00een satul Traktovaia, un batalion\u00a0 cehoslovac. Pozi\u0163iile sunt \u00eent\u0103rite de imensele troiene de z\u0103pad\u0103 greu de trecut.<\/span><\/p>\n

Spre \u015eeragul avanseaz\u0103 diviziile 27 \u015fi 30 din armata a 5-a bol\u015fevic\u0103, fiecare cu c\u00e2te 9 batalioane de infanterie, trei escadroane de cavalerie \u015fi ceva artilerie. Mai au un batalion de cale ferat\u0103 \u015fi dou\u0103 trenuri blindate. Avangarda e format\u0103 din dou\u0103 regimente de c\u00e2te trei batalioane fiecare, trei escadroane de cavalerie \u015fi cele dou\u0103 trenuri blindate, aproximativ 3000 de combatan\u0163i.<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Schi\u0163a luptei de la \u015eeragul, 3 februarie 1920 <\/span><\/p>\n<\/div>\n

La 3 februarie 1920, avangarda bol\u015fevic\u0103 ajunge cu capul coloanei la halta Azei, c\u00e2\u0163iva kilometri de \u015eeragul. Plutonierul Rus Cr\u0103ciun este trimis \u00een recunoa\u015ftere \u00een p\u0103dure \u00een fruntea unei patrule de c\u0103l\u0103re\u0163i din escadronul de l\u0103ncieri, pentru a supraveghea halta. Instaleaz\u0103 un post de observa\u0163ie, dar decide s\u0103 continue recunoa\u015fterea \u00een fruntea a 11 l\u0103ncieri. Se \u00eempotmolesc \u00een troiene \u015fi sunt surprin\u015fi de bol\u015fevici. Patru dintre ei cad \u00een lupt\u0103, restul sunt lua\u0163i prizonieri \u015fi tortura\u0163i pentru a da informa\u0163ii despre efectivele \u015fi dispunerea rom\u00e2nilor. Plutonierul Rus Cr\u0103ciun \u015fi camarazii s\u0103i refuz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi sunt spinteca\u0163i de baionete. Primele jertfe ale rom\u00e2nilor \u00een lupta cu armata ro\u015fie regulat\u0103 vor fi \u00een cur\u00e2nd r\u0103zbunate.<\/span><\/p>\n

Se las\u0103 noaptea de 3 spre 4 februarie 1920 peste gara \u015eeragul. Majoritatea solda\u0163ilor se ad\u0103postesc \u00een vagoanele trenurilor blindate pentru a se \u00eenc\u0103lzi \u015fi proteja de mu\u015fc\u0103tura gerului pe l\u00e2ng\u0103 sobele de tinichea. \u00centr-unul dintre vagoane, sergentul Hodi\u015f t\u0103r\u0103g\u0103na din fluier un c\u00e2ntec din Bihor, c\u00e2nd primele gloan\u0163e \u00eencep s\u0103 \u015fuiere. Santinela de l\u00e2ng\u0103 vagon, Alexandru Hop\u015fitar, cade fulgerat.<\/span><\/p>\n

Bol\u015fevicii s-au strecurat \u00een cursul nop\u0163ii pe \u015fosea p\u00e2n\u0103 la satul Traktovaia, de unde cehoslovacii s-au retras f\u0103r\u0103 s\u0103-i anun\u0163e pe rom\u00e2ni, descoperindu-le flancul drept \u015fi \u00eei\u00a0 atac\u0103 pe rom\u00e2ni prin surprindere, siguri de victorie. Dar rom\u00e2nii reac\u0163ioneaz\u0103 rapid. Coboar\u0103 de-a valma din vagoane, de la c\u0103ldura relativ\u0103 a sobelor de tinichea, \u00eempr\u0103\u015ftiindu-se \u00een lan\u0163uri de tr\u0103g\u0103tori, sub comanda autoritar\u0103 a ofi\u0163erilor. Grindini de gloan\u0163e se \u00eentretaie deasupra troienelor \u00eenghe\u0163ate. Tr\u0103g\u0103torii rom\u00e2ni formeaz\u0103 un semicerc de fier \u015fi foc \u00een fa\u0163a inamicului.<\/span><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd de pe linia avanposturilor se auzi repetat: Pe ei, feciori!…, linia voluntarilor se ridic\u0103 \u00een strig\u0103te nebune \u015fi n\u0103v\u0103li \u00eenainte. M\u00e2inile s-au ferecat pe arme \u015fi omul cu baioneta sunt dintr-o bucat\u0103. (…) … voluntarii trec totu\u015fi nest\u0103vili\u0163i \u00eenainte peste linia de unde \u00eei \u00eempro\u015fcase focul \u015fi plumbul. Pete mari de s\u00e2nge murd\u0103resc albul z\u0103pezii al\u0103turi de cadavre aproape \u00eenghe\u0163ate, iar drumul de retragere al inamicului e sem\u0103nat cu arme \u015fi cu lupt\u0103tori bol\u015fevici muribunzi.\u201d (Elie Bufnea – Crucia\u0163i, tirani \u015fi bandi\u0163i)<\/span><\/p>\n

Ordin de zi pe unitate: \u201eNelu\u00e2nd \u00een seam\u0103 situa\u0163ia foarte complicat\u0103 care s-a creat prin faptul c\u0103 o unitate aliat\u0103 f\u0103r\u0103 prevenire a p\u0103r\u0103sit pozi\u0163ia de pe flancul drept al ordinii de lupt\u0103 (reg 12 cehoslovac) \u00een ac\u0163iuni de noapte, unit\u0103\u0163ile de mai sus \u015fi-au \u00eendeplinit tema de lupt\u0103 dat\u0103 lor, irepro\u015fabil \u015fi cauz\u00e2nd bol\u015fevicilor pierderi foarte serioase, \u00een deplin\u0103 ordine s-au \u00eentors \u00een e\u015faloane, la gara Kuitun, unde din nou au avut parte de lupt\u0103.\u201d<\/em> <\/span><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, lupta a continuat la Kuitun, prin poienile din taigaua de la sud de calea ferat\u0103 \u015fi de-a lungul acesteia, iar aici au intrat \u00een ac\u0163iune tunurile \u015fi mitralierele de pe trenurile blindate \u201eHoria\u201d, \u201eM\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d \u015fi \u201eKurganetz\u201d. Dup\u0103 respingerea cu pierderi grele a bol\u015fevicilor, rom\u00e2nii arunc\u0103 \u00een aer uzina de ap\u0103, cantoanele, semafoarele, calea ferat\u0103 pe o distan\u0163\u0103 apreciabil\u0103, incendiaz\u0103 sutele de vagoane p\u0103r\u0103site, apoi se retrag spre est dup\u0103 o victorie deplin\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen ziua urm\u0103toare, un grup de bol\u015fevici \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie flutur\u00e2nd steaguri albe. Sunt goni\u0163i cu mitralierele, dar insist\u0103, trimi\u0163\u00e2nd doi delega\u0163i pentru armisti\u0163iu. Colonelul Kadletz, un ceh ajuns prin for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor s\u0103 comande c\u00e2teva mii de solda\u0163i rom\u00e2ni, a ajuns mai rom\u00e2n dec\u00e2t mul\u0163i al\u0163i rom\u00e2ni. Delega\u0163ilor bol\u015fevici care cereau armisti\u0163iu, le-a r\u0103spuns ferm:<\/span><\/p>\n

\u201eLegiunea Rom\u00e2n\u0103 de Voluntari Transilv\u0103neni – Bucovineni este parte integrant\u0103 a armatei regale rom\u00e2ne, cu care dup\u0103 c\u00e2te \u015ftim, sunte\u0163i \u00een stare de r\u0103zboi. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, noi, aici \u00een Siberia, nu \u00een\u0163elegem s\u0103 \u00eencheiem cu dvs nici un fel de armisti\u0163iu, pentru c\u0103 nu vrem s\u0103 jignim trupele rom\u00e2ne\u015fti care lupt\u0103 pe linia Nistrului! Adresa\u0163i-v\u0103 pentru armisti\u0163iu cehoslovacilor!\u201d<\/span><\/em><\/p>\n

\u015ei i-a expediat la Statul Major Cehoslovac al diviziei a III-a, singura r\u0103mas\u0103 mai \u00een urm\u0103, \u00een gara Zima. Armisti\u0163iul se \u00eencheie \u015fi prevede o distan\u0163\u0103 minim\u0103 de 50 de kilometri \u00eentre voluntarii care se retrag \u015fi bol\u015fevicii care avanseaz\u0103, iar voluntarii se vor ab\u0163ine de la distrugeri asupra c\u0103ii ferate. La vreme aceea, generalul Janin, comandantul suprem al trupelor aliate din Siberia, telegrafia s\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 mai exist\u0103 trupele rom\u00e2ne!<\/span><\/p>\n
\"Cristian <\/a><\/div>\n

Statul Major al Legiunii voluntarilor rom\u00e2ni din Siberia<\/span><\/p>\n

Primul din dreapta, colonelul Kadletz <\/span><\/p>\n<\/div>\n

Cum era firesc, voluntarii rom\u00e2ni au fost p\u0103stra\u0163i \u00een ariergard\u0103 p\u00e2n\u0103 la sosirea \u00een Transbaikalia, de acolo la Vladivostok. Era normal, realizaser\u0103 ceea ce nu au reu\u015fit 35000 de cehoslovaci, 10000 de polonezi sau alte trupe. Trei mii de rom\u00e2ni au respins dou\u0103 divizii bol\u015fevice silindu-le s\u0103 cear\u0103 armisti\u0163iu, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd astfel calea liber\u0103 pentru \u00eentreg corpul de voluntari aliat, precum \u015fi respectul tuturor alia\u0163ilor, chiar \u015fi pe cel al inamicilor.<\/span><\/p>\n

De la Vladivostok, rom\u00e2nii au fost \u00eembarca\u0163i \u00een dou\u0103 transatlantice, \u201eTras-os-Montes\u201d \u015fi \u201eHuntsgreen\u201d, la 26 mai 1920, dup\u0103 ce au incendiat trenurile blindate pentru a nu le l\u0103sa \u00een m\u00e2inile bol\u015fevicilor. L\u0103sau \u00een urm\u0103 ani de lag\u0103r, de chinuri, de lupte, dar \u015fi de \u00eencredere \u015fi speran\u0163\u0103. Iar la sosirea \u00een Constan\u0163a, nu este de mirare c\u0103 mul\u0163i au s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt al patriei pentru care au luptat \u015fi de care au fost desp\u0103r\u0163i\u0163i, unii mai bine de \u015fase ani. Au plecat din imperiul austro-ungar \u015fi s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia Mare, cu g\u00e2ndul datoriei \u00eemplinite pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103.<\/span><\/p>\n

Elie Bufnea, un simplu erou rom\u00e2n<\/span><\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een comuna Runc, jude\u0163ul Alba, la 22 august 1896. \u00cen decembrie 1914 trece \u00een Rom\u00e2nia pentru a nu fi \u00eencorporat \u00een armata austro-ungar\u0103. Aici se \u00eenscrie voluntar \u00een armata rom\u00e2n\u0103, dup\u0103 ce Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een r\u0103zboi, \u00een regimentul 13 Doroban\u0163i, \u00een cadrul c\u0103ruia lupt\u0103 \u00een cumplitele b\u0103t\u0103lii de ap\u0103rare din Moldova verii lui 1917. Dup\u0103 pacea de la Buftea-Bucure\u015fti se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 plece \u00een Siberia, la Corpul Voluntarilor Rom\u00e2ni de acolo. Pleac\u0103 incognito, deghizat, al\u0103turi de ofi\u0163erii rom\u00e2ni Ion Centea, Lauren\u0163iu Teglaru, Ilie Lana, Cornel Cosmu\u0163a \u015fi Augustin Sele\u015f. Dup\u0103 nenum\u0103rate peripe\u0163ii, reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la voluntarii rom\u00e2ni, al\u0103turi de care tr\u0103ie\u015fte drama \u015fi eroismul epopeii lor \u00een \u0163inuturile \u00eendep\u0103rtate \u015fi \u00eenghe\u0163ate ale Siberiei.<\/span><\/p>\n

Amintirile lui din aceast\u0103 perioad\u0103 vor fi publicate, \u00eempreun\u0103 cu alte c\u0103r\u0163i \u015fi studii, \u00een perioada interbelic\u0103, atunci c\u00e2nd a profesat ca avocat. Pentru faptele \u015fi scrierile sale va fi \u201er\u0103spl\u0103tit\u201d de regimul comunist \u00eempotriva c\u0103ruia luptase cu \u015fase ani de \u00eenchisoare, petrecu\u0163i la Jilava, Aiud \u015fi canalul Dun\u0103re – Marea Neagr\u0103, \u00eentre anii 1948-1955. A murit la 26 martie 1987.<\/span><\/p>\n

Meritul s\u0103u, pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce a f\u0103cut pentru Rom\u00e2nia Mare, a fost \u015fi faptul c\u0103 a p\u0103strat numeroase fotografii, jurnale de opera\u0163ii, h\u0103r\u0163i originale din timpul acestei campanii unice \u00een istoriografia noastr\u0103, inclusiv un tabel cu membrii Casei Voluntarilor, format\u0103 din fo\u015ftii camarazi ce au luptat acolo, la mii de kilometri de \u0162ara Mam\u0103. Mai mult, a scris despre asta, a scris mult, de\u015fi \u015ftia c\u0103 scrierile sale nu vor mai putea fi publicate prea cur\u00e2nd, at\u00e2ta vreme c\u00e2t va dura regimul comunist. Dar \u015ftia c\u0103 vor fi publicate \u015fi vor fi aduse la cuno\u015ftin\u0163a rom\u00e2nilor, de aceea le-a l\u0103sat \u00een p\u0103strare Muzeului Na\u0163ional al Unirii Alba Iulia. \u015ei au fost publicate, dar abia \u00een 2010.<\/span><\/p>\n

Noi, rom\u00e2nii, am m\u00e2ncat coliva multor imperii, spunea cineva. \u015ei am m\u00e2ncat \u015fi coliva imperiului comunist, chiar dac\u0103 cu s\u00e2nge \u015fi lacrimi. Iar meritul marilor eroi a fost acela c\u0103 ei au \u015ftiut c\u0103 rom\u00e2nii vor trece \u015fi vor \u00eenvinge \u015fi imperiul comunist ce-\u015fi l\u0103sase aripa grea asupra Rom\u00e2niei. Au avut \u00eencredere \u00een poporul rom\u00e2n, \u00een puterea sa de rena\u015ftere dovedit\u0103 de-a lungul secolelor. \u015ei de aceea au vrut s\u0103 lase m\u0103rturii, \u015fi le-au scris \u015fi ni le-au transmis de dincolo de morm\u00e2nt, dovezi ale luptei noastre perpetue pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103. Au crezut \u00een noi, au crezut c\u0103 vom \u00eenvinge prin rezisten\u0163a noastr\u0103 \u015fi hidra comunist\u0103, vom tr\u0103i ca neam \u015fi dincolo de ideologia lui Lenin ce se dorea a fi realizarea suprem\u0103 a omenirii. \u015ei s\u0103 \u015ftim ce au f\u0103cut rom\u00e2nii, \u00een ciuda minciunilor \u015fi dezinform\u0103rilor care ne-au marcat \u015fi \u00eenc\u0103 ne marcheaz\u0103 existen\u0163a. Ei \u015fi-au f\u0103cut datoria, ne-au l\u0103sat m\u0103rturiile. \u00centrebarea este, ce vom face noi? Le vom cunoa\u015fte?<\/span><\/p>\n

Poate de acest r\u0103spuns depinde soarta genera\u0163iilor urm\u0103toare.<\/span><\/p>\n

Bibliografie:<\/span><\/strong><\/p>\n

Elie Bufnea, Crucia\u0163i, tirani \u015fi bandi\u0163i, vol I, \u00cen Rusia sovietelor, editura Marist, 2008<\/span><\/p>\n

Elie Bufnea, Crucia\u0163i, tirani \u015fi bandi\u0163i, vol II, \u00cen Siberia lui Kolceak, editura Marist, 2008<\/span><\/p>\n

Simion Ghi\u015fa, Luptele rom\u00e2nilor cu bol\u015fevicii \u00een Siberia, 1918 \u2013 1920, editura Marist, 2009<\/span><\/p>\n

Ioana Rustoiu \u015fi colectiv, Corpul Voluntarilor Rom\u00e2ni din Siberia, 1918-1920, album de fotografii, editura Marist, 2010<\/span><\/p>\n

Elie Bufnea, Revolu\u0163ia de eliberare na\u0163ional\u0103 a Transilvaniei, Unirea (1914 \u2013 1918), editura Marist, 2010<\/span><\/p>\n

Ioan I. \u015eerban, Voluntarii transilv\u0103neni \u015fi bucovineni din Rusia \u00een r\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului (1916 \u2013 1919), editura Aeternitas, 2003<\/span><\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/08\/luptatorii-romani-din-siberia.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O Anabasis rom\u00e2neasc\u0103, a\u015fa a numit istoricul rom\u00e2n Constantin Kiri\u0163escu aceast\u0103 campanie f\u0103r\u0103 egal \u00een istoria militar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Spre compara\u0163ie, \u00een actuala campanie din Afghanistan, armata rom\u00e2n\u0103 a avut p\u00e2n\u0103 la 2000 de militari la un moment dat, \u00een schimb, rom\u00e2nii din campania susmen\u0163ionat\u0103 au fost de cinci ori mai mul\u0163i, mult mai departe, \u015fi ani de zile au fost total rup\u0163i de leg\u0103turile cu \u0163ara. \u00centr-adev\u0103r, poate fi comparat\u0103 cu epopeea celor zece mii de greci pierdu\u0163i \u00een Persia, descris\u0103 magistral de Xenofon \u00een opera numit\u0103 chiar Anabasis.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":45,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[52,54,61],"class_list":["post-59","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-razboi","tag-romani","tag-siberia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/59","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=59"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/59\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8452,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/59\/revisions\/8452"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/45"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=59"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=59"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=59"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}