{"id":6041,"date":"2012-11-12T22:12:06","date_gmt":"2012-11-12T22:12:06","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6041"},"modified":"2012-11-12T22:12:06","modified_gmt":"2012-11-12T22:12:06","slug":"despre-marire-aroganta-slava-desarta-incapatanare-lauda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6041","title":{"rendered":"Despre marire, aroganta, slava desarta, incapatanare, lauda"},"content":{"rendered":"

\t\"\"<\/em><\/strong><\/span>Marirea<\/em> inseamna a cugeta cele inalte, dar din vanitate si mandrie. Cel ce se mareste pe sine se socoteste deasupra tuturor prin izbanzile sale [inchipuite] si se infumureaza pentru virtuti<\/strong>,<\/span> refuzand sa fie numarat printre cei simpli si umili; omul care se mareste pe sine este fanfaron, arogant, egoist, narcisist, iubitor de sine, dispretuitor.<\/span><\/strong><\/p>\n

\tOmul care se mareste pe sine se afunda in pofte absurde si trezeste in inima sa patimi nesatule; urmareste satisfacerea lor si, atunci cand esueaza, soarbe pahare neintrerupte de tristeti.<\/strong> Zadarnicia il stapaneste si l-a imbatat, adapandu-l din pocalul pe care-l tine-n mana. Cel ce se mareste pe sine duce o viata plina de necazuri.<\/p>\n

<\/p>\n

\t <\/h2>\n

\tDespre marire si despre cel ce se mareste pe sine<\/strong><\/h2>\n

\tMarirea<\/em> inseamna a cugeta cele inalte, dar din vanitate si mandrie. Cel ce se mareste pe sine se socoteste deasupra tuturor prin izbanzile sale [inchipuite] si se infumureaza pentru virtuti<\/strong>,<\/span> refuzand sa fie numarat printre cei simpli si umili; omul care se mareste pe sine este fanfaron, arogant, egoist, narcisist, iubitor de sine, dispretuitor.<\/span><\/strong><\/p>\n

\tOmul care se mareste pe sine se afunda in pofte absurde si trezeste in inima sa patimi nesatule; urmareste satisfacerea lor si, atunci cand esueaza, soarbe pahare neintrerupte de tristeti.<\/strong> Zadarnicia il stapaneste si l-a imbatat, adapandu-l din pocalul pe care-l tine-n mana. Cel ce se mareste pe sine duce o viata plina de necazuri.<\/p>\n

\tDespre aroganta<\/strong><\/h2>\n

\t„Aroganta este o stare [morala] care creeaza aparenta binelui sau a virtutilor care [de fapt] sunt inexistente<\/strong><\/em><\/span>” [Platon]. Cel arogant, desi este sarac, vrea sa arate ca este bogat; desi se afla in nevoi, incearca sa creeze impresia ca traieste in belsug; fiind cu totul lipsit de cele necesare, striga in gura mare ca este prosper<\/strong>; ofera in dar cele de care are nevoie pentru a supravietui si rascumpara cele cu care vrea sa faca parada<\/strong><\/span>;<\/span> cauta lauda si vaneaza cinstirea, isi reneaga clasa din care face parte si isi insuseste un nume fals pentru a se recomanda ca fiind de neam nobil; se faleste cu facerile lui de bine si spune cuvinte mari despre fericirea sa<\/span>;<\/strong> se lauda cu bogatia si se faleste cu vita lui nobila; se mandreste cu frumusetea si socoteste ca insusirile sale sunt exceptionale<\/strong>. Cei care-l cunosc il batjocoresc si cei ai casei isi rad de el. Aroganta este o patima foarte grava si cauza multor rele pentru societate; ea raspandeste vrajba si dezbinarea pretutindeni, provoaca schisme, rastoarna regimuri [politice], tulbura pacea, instiga la razboi, aprinde orase, dezlantuie toate relele<\/strong>.<\/span><\/p>\n

\tDespre slava desarta<\/strong><\/h2>\n

\tSlava desarta<\/strong><\/em><\/span>, spune Sfantul Vasile cel Mare, este hotul mieros al bogatiei duhovnicesti,<\/em><\/strong><\/span> gadele cel dulce ce al sufletelor noastre, molia virtutilor<\/em><\/strong><\/span>; care ne rapeste intr-un chip placut cele bune si care amesteca cu miere otrava propriei noastre amagiri, intinzand cugetului oamenilor paharul pustiirii<\/span><\/span>.<\/span><\/p>\n

\tSlava desarta nu este numai nimicitoarea faptelor bune, ci si povatuitoarea celor rele.<\/strong><\/p>\n

\tSlava desarta pateaza sufletele oamenilor cu toata pangarirea.<\/p>\n

\tIoan Damaschin spune:<\/p>\n

\n

\t\t“Slava desarta este desarta nu pentru ca iubeste slava, ci pentru ca nu iubeste slava lui Dumnezeu”<\/em>.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\tSlava desarta subrezeste pana si temeliile celor mai inalte virtuti, lucrand la suprimarea lor;<\/strong> slava desarta este un rau foarte mare si viclean.<\/p>\n

\tSfantul Vasile cel Mare descrie astfel slava desarta:<\/p>\n

\n

\t\t“Cel care este slavit pentru bogatia lumeasca si poarta grija de slava omeneasca, care e trecatoare, si se increde in virtutile trupesti, are parte de slava pe care si-o acorda el insusi, nu insa de cea care duce la ceruri, ci de cea care ramana in tarana”<\/strong><\/em>.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\tIsidor compara slava desarta cu o floare care nu infloreste decat pentru cel mult o zi.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tDespre incapatanare<\/strong><\/h2>\n

\tIncapatanarea<\/em> <\/strong>este opinia neclintita si de neschimbat a celui indaratnic. Omul incapatanat nu asculta decat de propria sa parere si se lupta din rasputeri pentru a si-o impune<\/strong>,<\/span> cu toate ca este nechibzuita si puerila; este ignorant si vulgar. Aristotel spune: „Indaratnicii sunt cei care nu-si urmeaza decat propria lor opinie, cei ignoranti si! mitocani”<\/em> (Etica nicomahica).<\/em><\/p>\n

\tCei incapatanati sunt infumurati, iubitori de vrajba, indaratnici, necrutatori, certareti, egoisti si ambitiosi.<\/strong><\/span> Persista sa-si impuna opinia lor in detrimentul adevarului si a ceea ce este intr-adevar de folos.<\/strong><\/span> Nu le pasa de adevar, de ceea ce este corect si drept; contrazic pe toata lumea in aceeasi masura, dar nu au obiceiul sa contrazica in chip intemeiat<\/strong><\/span>. Cel incapatanat nu poate sa-si faca prieteni, deoa­rece este respins de toti. Ca membru al unei comu­nitati, este nesuferit; prin incapatanarea lui zadar­niceste toate intrunirile.<\/strong> Ca partener de afaceri, este ireconciliabil, ca sot, este tiran si ca reprezentant al puterii, este foarte primejdios, pentru ca nu accepta nici un sfat din partea nimanui.<\/strong> Omul incapatanat cade in multe rele si adesea indaratnicia nu-l adapa decat cu amaraciune.<\/p>\n

\tDespre laudarosenie si despre cel laudaros<\/strong><\/h2>\n

\tLaudarosenia sau fanfaronada<\/em> inseamna a rosti vorbe mari, a grai fara nici un respect despre orice, a te trufi si a vorbi semet, a sfida si a insulta.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tOmul laudaros isi deschide gura si spune lucruri exagerat de mari; cugeta arogant si-i desfiinteaza pe cei buni; ii dispretuieste pe cei puternici si arunca cu noroi in cei umili; se lauda cu marimea puterii sale si se increde in bogatie si vigoare.<\/strong><\/p>\n

\tRade de cei care se tem de Dumnezeu si le vor­beste de sus, dintr-un spirit de fanfaronada. Vorbeste <\/em>despre lucruri insemnate si se prezinta pe sine ca om incercat si desavarsit; vorbeste hulitor si isi bate joc de cei intelepti;<\/strong><\/span> incalca legea si refuza indato­ririle [cetatenesti]; savarseste nedreptatea si-i minte pe cei cu care poarta discutii. „Pierde-va Dom­nul toate buzele cele viclene si limba cea plina de laudarosenie”,<\/em><\/strong> spune Scriptura: pedeapsa dumnezeiasca ii asteapta pe cei laudarosi.<\/p>\n

\tLaudarosul huleste si nu arata supunere fata de legi; le contesta autoritatea; vorbeste despre sine ca despre un inalt demnitar si isi proslaveste puterea; in cuvintele lui domina egoismul, iar gandurile sunt conduse de aroganta si infumurare.<\/strong> Plin de <\/em>sine si orgolios, paseste trufas in lume, ca sa iasa in evidenta<\/strong><\/span>. Laudarosul este totodata obraznic si las<\/strong>; caci, fiind lipsit de judecata, este bolnav cu sufletul. Ameninta cu vorba, dar moare de frica.<\/em><\/strong><\/span> Sufletul laudarosului este lipsit de tarie morala, fiind las si nerusinat, pueril si necugetat. Dumnezeu Isi intoarce fata de la cel laudaros.<\/p>\n

\tDespre lauda de sine<\/strong><\/h2>\n

\tLauda de sine inseamna a vorbi despre persoana proprie ca si cum ai fi cineva cu adevarat important sau cel mai capabil dintre toti;<\/strong><\/span> [cei care se comporta astfel] dovedesc o minte impovaratoare si ingusta; multi, dintre cei care intalnesc aceasta atitudine, fug de un astfel de om, fiind dezgustati<\/strong><\/span> [de el] (Plutarh).<\/p>\n

\n

\t\t„Lauda indreptata spre sine este goala si lipsita de orice valoare; atunci cand acestia n-au parte de laudele altora, impinsi de ambitia proprie, care rav­neste lauda, si parandu-li-se ca e just, se comporta intr-un mod urat<\/em>” (Plutarh).<\/p>\n

\t\t„Lauda de sine, facand parada de cuvinte, nu arata decat lipsa faptelor; vadeste mai degraba falsa virtute, care este interesata de aspectul exterior al lucrurilor, acuzand existenta unei minti goale pe dinauntru<\/strong>. Asadar, trebuie sa doresti sa faci cat mai multe fapte [bune], dar sa vorbesti cat mai putin [despre ele], ca sa nu ajungi sa fii asemenea unui butoi, plin de mandrie, care sta gata sa crape<\/span><\/strong><\/span><\/em>“<\/span> (Neofit Doukas).<\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marirea inseamna a cugeta cele inalte, dar din vanitate si mandrie. Cel ce se mareste pe sine se socoteste deasupra tuturor prin izbanzile sale [inchipuite]…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6040,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[1044,1043,1045,1040,1041,1042],"class_list":["post-6041","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","tag-aroganta","tag-desarta","tag-incapatanare","tag-lauda","tag-laudarosenie","tag-slava"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6041\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}