![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/in-romania-securitatea-e-in-toate-ea-conduce-un-reportaj-al-televiziunii-al-jazeera-i-18434989.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\tPostul arab de televiziune Al Jazeera a difuzat, zilele trecute, un neobi\u015fnuit de lung reportaj despre România. Timp de 25 de minute, cât a durat materialul difuzat, telespectatorii au trecut de la un personaj la altul, dintr-un ora\u015f în altul \u015fi de la un domeniu de activitate la altul, toate acestea pentru a afla în final c\u0103 România de azi este înc\u0103 sub influen\u0163a temutei Securit\u0103\u0163i din perioada comunist\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\tInvestiga\u0163ia, realizat\u0103 de Glenn Ellis, \u015fi-a propus s\u0103 demonstreze c\u0103 poli\u0163ia politic\u0103 a regimului comunist care a pus st\u0103pânire pe România pân\u0103 în decembrie 1989 nu doar c\u0103 nu a disp\u0103rut dup\u0103 Revolu\u0163ie, ci s-a reinventat, g\u0103sind metode de supravie\u0163uire uneori ceva mai discret\u0103.<\/p>\n
\t <\/p>\n
\tO \u0163ar\u0103 agitat\u0103<\/strong><\/span> \t“Lupta pentru putere dintre Traian B\u0103sescu, pre\u015fedintele de dreapta, \u015fi Victor Ponta, premierul de stânga, a acaparat actualitatea, dar povestea din spatele acestei lupte \u0163ine de trecutul comunist al României – ba chiar de momentul acela, în care un grup de militari a pus cap\u0103t vie\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu, ultimul dictator de tip stalinist al Europei”, crede autorul reportajului. El reaminte\u015fte momentele tragice ale lui decembrie 1989, momentul asasin\u0103rii cuplului Ceau\u015fescu la Târgovi\u015fte, dar mai ales procesul improvizat de care ace\u015ftia au avut parte. \u015ei ajunge la tân\u0103rul procuror de atunci, Dan Voinea, azi retras din activitate, cel care a scris rechizitoriul în baza c\u0103ruia au fost condamna\u0163i la moartea Nicolae \u015fi Elena Ceau\u015fescu. <\/span><\/p>\n \tSperan\u0163a de la revolu\u0163ie<\/strong><\/span><\/p>\n \t“Zidul Berlinului c\u0103zuse, iar regimurile comuniste picau precum piesele unui domino în întreaga Europ\u0103 de Est, dar nu \u015fi în România. Aici, temuta poli\u0163ie secret\u0103 a lui Ceau\u015fescu, Securitatea, era atotputernic\u0103. Românii de rând au ie\u015fit în strad\u0103. Câteva mii au fost uci\u015fi sau r\u0103ni\u0163i. Ceau\u015fescu a fugit la bordul unui elicopter, în timp ce în capitala \u0163\u0103rii era o baie de sânge. Dar familia Ceau\u015fescu a fost capturat\u0103, iar tân\u0103rul c\u0103pitan s-a trezit fa\u0163\u0103 în fa\u0163\u0103 cu dictatorul. Lui Voinea i s-a ordonat s\u0103 scrie de mân\u0103 un act de acuzare \u015fi s\u0103 îl citeasc\u0103. El a fost \u015focat s\u0103 constate c\u0103 nicio dovad\u0103 nu fusese prezentat\u0103 \u015fi c\u0103 nu existau martori. În numai o or\u0103, Ceau\u015fescu \u015fi so\u0163ia sa, Elena, au fost condamna\u0163i la moarte \u015fi executa\u0163i. Lumea saluta evenimentul drept un triumf asupra regimului \u015fi a temutei sale poli\u0163ii secrete, dar Voinea avea alt\u0103 p\u0103rere”, relateaz\u0103 jurnalistul de la Al Jazeera.<\/span><\/p>\n \tO acoperire<\/strong><\/span><\/p>\n \tLa cazarma unde dictatorul \u015fi so\u0163ia lui au fost împu\u015fca\u0163i, chiar în fa\u0163a zidului ciuruit de gloan\u0163ele destinate cuplului dictatorial, Voinea a explicat pentru Al Jazeera c\u0103 executarea lui Ceau\u015fescu a fost o modalitate de a acoperi al\u0163i vinova\u0163i pentru crimele comuniste. “S-au gândit c\u0103 nu e o idee bun\u0103 s\u0103 îi ofere lui Ceau\u015fescu un proces corect pentru c\u0103 celelalte crime ale regimului comunist ar ie\u015fi la iveal\u0103, a\u015fa c\u0103 l-au ucis pe el ca s\u0103 se salveze pe ei pentru ca apoi s\u0103 r\u0103spândeasc\u0103 ideea c\u0103 oamenii l-au ucis pe Ceau\u015fescu, Astfel, comuni\u015ftii au r\u0103mas la putere chiar \u015fi dup\u0103 revolu\u0163ie”. “În urma revolu\u0163iei au fost 8.000 de victime – mor\u0163i, r\u0103ni\u0163i sau persoane arestate, iar din aceste 8.000, niciun activist de partid”, a mai explicat Voinea.<\/span><\/p>\n \tExperien\u0163a lui Marius Oprea<\/strong><\/span><\/p>\n \tO alt\u0103 persoane care împ\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte ideile generalului Voinea este Marius Oprea, istoric \u015fi expert în problematica legat\u0103 de Securitatea român\u0103. Este urm\u0103torul personaj întâlnit de jurnalistul de la Al Jazeera în România, la Cluj. \u015ei nu oriunde, ci chiar la morg\u0103. “Echipa sa de voluntari se concentra asupra unui schelet, încerând s\u0103 traseze ultimele momente ale vie\u0163ii unui tân\u0103r, tragic scurtat\u0103 de teroarea comunist\u0103. Nici acum nu se \u015ftie câte persoane au fost ucise de Securitate. Acum cinci ani, Oprea a creat Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, bucurându-se de sus\u0163inerea pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu. Dar când a început s\u0103 exhumeze cadavrele victimelor Securit\u0103\u0163ii din gropile comune \u015fi a cerut s\u0103 se fac\u0103 dreptate, Traian B\u0103sescu, temându-se de ceea ce descoperea acesta, l-a dat afar\u0103 de la institu\u0163ia pe care a fondat-o”, relateaz\u0103 Al Jazeera. “Aveam încredere în el, c\u0103 va cur\u0103\u0163a \u0163ara de Securitate \u015fi de comuni\u015fti, dar el i-a repus oamenii la putere \u015fi pe mine m-a dat afar\u0103 de la locul meu de munc\u0103”, a explicat Marius Oprea pentru jurnalistul de la canalul arab. “Cercet\u0103rile lui Oprea, c\u0103utarea adev\u0103rului despre persoane disp\u0103rute în timpul comunismului, l-au f\u0103cut pe acesta s\u0103 bat\u0103 \u0163ara în lung \u015fi în lat. Oprea are acum mul\u0163i du\u015fmani \u015fi, ca \u015fi generalul Voinea, prime\u015fte amenin\u0163\u0103ri cu moartea. Exist\u0103 un sentiment c\u0103 vechea gard\u0103 este pur \u015fi simplu de neatins”, comenteaz\u0103 jurnalistul. “N-am v\u0103zut niciun membru al Securit\u0103\u0163ii condamnat de un tribunal pentru crimele sale”, a spus Oprea.<\/span><\/p>\n \tSimbolul revolu\u0163iei<\/strong><\/span><\/p>\n \tDe la Cluj, drumul jurnalistului a luat-o spre vest, printre dealuri \u015fi ferme izolate, într-un peisaj aproape neatins de secolul al XX-lea – pentru a-l întâlni pe el creditat de to\u0163i drept factorul declan\u015fator al revolu\u0163iei care a pus cap\u0103t comunismului în România: pastorul Laszlo Tokes. “Tokes a devenit o figur\u0103 politic\u0103 important\u0103 \u015fi pân\u0103 recent a fost vicepre\u015fedintele Parlamentului European. Dar în epoca comunist\u0103, el era un preot modest, gata s\u0103 ri\u015fte totul pentru a predica în favoarea democra\u0163iei \u015fi a libert\u0103\u0163ii, de la amvonul s\u0103u din Timi\u015foara – ceea ce echivala cu semnarea condamn\u0103rii sale la moarte, în ceea ce era considerat\u0103 cea mai brutal\u0103 dictatur\u0103 din Europa”, comenteaz\u0103 Al Jazeera. “Securitatea a încercat s\u0103 fac\u0103 totul pentru a-l face s\u0103 tac\u0103, inclusiv o tentativ\u0103 de asasinat. Când acesta a e\u015fuat, ei au decis s\u0103-l dea afar\u0103 din biseric\u0103. Dar enoria\u015fii au format un lan\u0163 uman în jurul bisericii, pentru a-i lua ap\u0103rarea”, mai explic\u0103 autorul reportajului.<\/span><\/p>\n \t“O revolt\u0103 spontan\u0103 s-a transformat într-o demonstra\u0163ie anticomunist\u0103, iar în câteva ore a fost stârnit\u0103 o revolt\u0103 general\u0103 împotriva întregului regim, care s-a extins apoi în întreaga \u0163ar\u0103”, a povestit Tokes.<\/span><\/p>\n \t“Victoria final\u0103 împotriva comunismului nu a venit înc\u0103”, a precizat Laszlo Tokes pentru Al Jazeera. El a subliniat c\u0103 mul\u0163i dintre cei mai cunoscu\u0163i criminali ai regimului sunt înc\u0103 în libertate.<\/span><\/p>\n \t <\/p>\n \tDe la Laszlo Tokes, simbolul Revolu\u0163iei române, jurnalistul trece, în apropiere de Timi\u015foara, la fostul ofi\u0163er de Securitate Radu Tinu, cel care se face vinovat pentru tratamentul dur aplicat lui Tokes \u015fi familiei sale. Relaxat, acesta a acceptat întâlnirea cu jurnalistul la re\u015fedin\u0163a sa de la munte. “Nimeni nu a avut nimic de obiectat în leg\u0103tur\u0103 cu ce am f\u0103cut. Mul\u0163i m-au întrebat de ce nu i-ai spart capul când ai avut ocazia?”, a povestit el pentru Al Jazeera, f\u0103când referire, evident, la episcopul Laszlo Tokes.<\/span><\/p>\n \tPrintre celelalte victime ale lui Tinu s-a num\u0103rat \u015fi laureata Premiului Nobel pentru Literatur\u0103, Herta Muller. În romanele ei terifiante, Muller a reprezentat în cele mai mici detalii teroarea vie\u0163ii cotidiene din România lui Ceau\u015fescu. Dar Tinu nu prea este un fan al muncii acesteia, ca s\u0103 nu spunem mai mult. “Dac\u0103 ar fi luat Premiul Nobel pentru Pace, mai în\u0163elegeam, dar pentru Literatur\u0103? Mai scuti\u0163i-m\u0103, v\u0103 rog!”, i-a replicat Tinu jurnalistului str\u0103in. Descump\u0103nit, acesta pleac\u0103 de la re\u015fedin\u0163a fostului ofi\u0163er de Securitate, nu înainte de a remarca faptul c\u0103 în curte la Tinu exist\u0103 un drapel comunist, iar ringtone-ul la telefonul s\u0103u mobil este tema muzical\u0103 a celebrului film “Na\u015ful”. “Chiar dac\u0103 aproape comic tot ce v\u0103d aici, trebuie s\u0103-mi amintesc c\u0103 Tinu era un personaj principal al unui regim brutal, care a închis, torturat \u015fi ucis opozan\u0163i”, spune, parc\u0103 sie\u015fi, autorul reportajului.<\/span><\/p>\n \tPrintre dosare, la CNSAS<\/strong><\/p>\n \tÎnapoi în Bucure\u015fti, Glenn Ellis ajunge cu investiga\u0163ia sa la Consiliul Na\u0163ional de Studiere a Arhivelor fostei Securit\u0103\u0163i, unde o întâlne\u015fte pe Germina Nagâ\u0163, \u015fefa Serviciului de Investiga\u0163ii al CNSAS, care i-a prilejuit un tur al Consiliului, locul în care sunt studiate dosarele \u015fi condamn\u0103rile celor vinova\u0163i de abuzurile din perioada comunist\u0103. “\u015ei-a petrecut 10 ani puricând arhivele, în c\u0103utarea dovezilor de înc\u0103lcare a drepturilor omului. Este o sarcin\u0103 enorm\u0103. Dosarele au fost p\u0103strate cu date despre aproape toat\u0103 lumea, cu un singur scop, acela al \u015fantajului – un dosar imens pentru controlarea popula\u0163iei. Dac\u0103 ai pune dosarele cap la cap, documentele rezultate s-ar etala pe o suprafa\u0163\u0103 de 24 de kilometri”, explicat Glenn Ellis. “În timp ce ne plimbam printre rafturi, Nagâ\u0163 ia un dosar la întâmplare \u015fi îl deschide. Este plin de fotografii secrete, scrisori furate, jurnale personale, amintiri inocente ale unei vie\u0163i nevinovate, urm\u0103rite f\u0103r\u0103 încetare de Securitate”, remarc\u0103 autorul. Acesta explic\u0103 faptul c\u0103 era unul dintre cele cinci volume despre via\u0163a unui tân\u0103r, din 1950, pân\u0103 la moartea sa, în 1980. Prezentând dosarele, Nagâ\u0163 face un gest de nedumerire:”Toate astea…tot ce-i aici, documente peste documente, pentru ce?”. “E greu de în\u0163eles din punct de vedere uman. Este tragic, este monstruos. Detaliile sunt cel mai adesea monstruozit\u0103\u0163i. Este dificil de acceptat c\u0103 este vorba despre o istorie adev\u0103rat\u0103. A fost posibil, \u015fi chiar s-au întâmplat toate astea», a explicat Nagâ\u0163 pentru Al Jazeera.<\/span><\/p>\n \t«Dosarul lui B\u0103sescu a fost distrus»<\/strong><\/p>\n \tAutorul reportajului vine cu explica\u0163ii: dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u015fescu, dosarele au r\u0103mas în mâinile unei noi forme de poli\u0163ie secret\u0103, SRI, care a fost format\u0103 aproape în totalitate din fo\u015ftii ofi\u0163eri ai Securit\u0103\u0163ii. Multe dosare ale Securit\u0103\u0163ii au fost distruse, inclusiv cel al pre\u015fedintelui B\u0103sescu, adaug\u0103 autorul reportajului.<\/span><\/p>\n \tA durat 18 pentru ca ele s\u0103 devin\u0103 accesibile publicului, iar acest lucru s-a întâmplat în mare parte sub presiunea UE, subliniaz\u0103 Al Jazeera. De\u015fi multe cazuri au fost trimise în instan\u0163\u0103, nimeni nu a fost pân\u0103 acum condamntat.<\/span><\/p>\n \tGermina Nagâ\u0163 blameaz\u0103 sistemul judiciar, la rândul s\u0103u compus din fo\u015fti ofi\u0163eri ai Securit\u0103\u0163ii. “Dac\u0103 vede\u0163i lista persoanelor trimise în judecat\u0103, ve\u0163i observa c\u0103 unele nume sunt fo\u015fti ofi\u0163eri ai Securit\u0103\u0163ii, acum parte a sistemului judiciar. Unii dintre ei au fost asimila\u0163i imediat dup\u0103 revolu\u0163ie, prin urmare sunt înc\u0103 activi – e foarte simplu”, a explicat Germina Nagâ\u0163. <\/span><\/p>\n \tNebunia lui Ceau\u015fescu, în inima Bucure\u015ftiului<\/strong><\/p>\n \tDe la biroul Germinei Nagâ\u0163 jurnalistul remarc\u0103 imensa Cas\u0103 a Poporului, a doua cea mai mare cl\u0103dire din lume dup\u0103 Pentagon. “Este nebunia absurd\u0103 a lui Ceau\u015fescu în inima Bucure\u015ftiului. Sute de cl\u0103diri istorice au fost demolate pentru a se crea acest colos urât, a c\u0103rui construc\u0163ie practic a ruinat România. Bucure\u015ftiul era considerat cândva ca Micul Paris, dar acum nu mai este cazul”, remarc\u0103 reporterul cu am\u0103r\u0103ciune.<\/span><\/p>\n \tJurnalistul de la Al Jazeera a avut o întrevedere \u015fi cu fostul c\u0103pitan al Securit\u0103\u0163ii, Constantin Bucur, dat afar\u0103 mai târziu din SRI dup\u0103 ce a dezv\u0103luit c\u0103 serviciul intercepteaz\u0103 convorbirile telefonice. Potrivit lui Bucur, supravegherea actual\u0103 a sporit. “Telefoanele politicienilor \u015fi ale jurnali\u015ftilor sunt interceptate”, spune el.<\/span><\/p>\n \tÎntrebat despre Traian B\u0103sescu el a spus: “Sunt convins c\u0103 a fost un ofi\u0163er sub acoperire al Securit\u0103\u0163ii. Multe arhive au disp\u0103rut, dar oamenii nu au disp\u0103rut, iar el a avut mul\u0163i ofi\u0163eri de contact, a\u015fa c\u0103 mult\u0103 lume îi cunosc activitatea. O parte dintre ei au fost mitui\u0163i. Al\u0163ii vorbesc”.<\/span><\/p>\n \tSupravegherea continu\u0103<\/strong> \tPus s\u0103 descrie Securitatea pasiv\u0103 din România de azi, T\u0103nase a explicat: “8% dintre oamenii boga\u0163i din România de azi provin din structurile Securit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 cite\u015fti Forbes sau Capital, aceste dou\u0103 publica\u0163ii dau publicit\u0103\u0163ii anual o list\u0103 cu cei mai boga\u0163i oameni din România. Po\u0163i lua nume cu nume \u015fi descoperi leg\u0103turile lor cu Securitatea”.<\/span><\/p>\n \tScriitorul d\u0103 un r\u0103spuns final la investiga\u0163ia Al Jazeera: “Avem o democra\u0163ie aparent\u0103, avem o constitu\u0163ie, avem uniuni, pres\u0103 liber\u0103, partide, alegeri, avem de toate – dar doar de fa\u0163ad\u0103. \u015eti\u0163i acest concept de democra\u0163ie de fa\u0163ad\u0103 ca în America de Sud? România este o democra\u0163ie sud-american\u0103 – este jum\u0103tate democra\u0163ie, jum\u0103tate dictatur\u0103”.<\/span><\/p>\n \tAutor: Istvan Deak Marina Constantinoiu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Postul arab de televiziune Al Jazeera a difuzat, zilele trecute, un neobi\u015fnuit de lung reportaj despre România. Timp de 25 de minute, cât a durat…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6049,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[],"class_list":["post-6050","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6050","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6050"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6050\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\tReamintind c\u0103 în ultimul an România a schimbat doi premieri \u015fi a trecut printr-un referendum de demitere a pre\u015fedintelui, dar \u015fi prin proteste la scar\u0103 na\u0163ional\u0103 împotriva austerit\u0103\u0163ii \u015fi a unui sentiment crescând de nedreptate resim\u0163it de popula\u0163ie, Al Jazeera face previziuni. În opinia reporterului, în România vom avea cele mai aprig disputate alegeri din ultimii ani.<\/span><\/p>\n
\tJurnalistul Al Jazeera s-a îndreptat \u015fi spre scriitorul Stelian T\u0103nase, ale c\u0103rui c\u0103r\u0163i au fost interzise în perioada comunist\u0103, în încercarea de a afla dac\u0103 exist\u0103 în continuare o form\u0103 de Securitate din umbr\u0103. Stelian T\u0103nase admite c\u0103 telefoanele lui sunt urm\u0103rite. “Vor s\u0103 ne controleze \u015fi s\u0103 \u015ftie tot despre noi. Via\u0163a mea privat\u0103, manuscrisele mele, prietenii, rudele, sunt detalii ale vie\u0163ii noastre, dar dac\u0103 vor s\u0103 ne controleze, atunci a avea detalii despre mine înseamn\u0103 a avea informa\u0163ii prin care s\u0103 ma \u015fantajeze, s\u0103 m\u0103 amenin\u0163e”, explic\u0103 el jurnalistului Al Jazeera.<\/span><\/p>\n