{"id":6073,"date":"2012-11-25T20:56:48","date_gmt":"2012-11-25T20:56:48","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6073"},"modified":"2012-11-25T20:56:48","modified_gmt":"2012-11-25T20:56:48","slug":"sarmizegetusa-acum-se-re-descopera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6073","title":{"rendered":"Sarmizegetusa. Acum se (re)descopera?"},"content":{"rendered":"
\t <\/div>\n

\t<\/span><\/p>\n

\tIn 1993<\/strong>, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice<\/strong> de la Gradistea<\/strong>. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului<\/strong> a pus in evidenta<\/strong> faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic<\/strong>, un ansamblu militaro – civil compact,<\/strong> cu mai multe nuclee<\/strong>, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\t <\/div>\n
\tIn 1993<\/strong>, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice<\/strong> de la Gradistea<\/strong>. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului<\/strong> a pus in evidenta<\/strong> faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic<\/strong>, un ansamblu militaro – civil compact,<\/strong> cu mai multe nuclee<\/strong>, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.<\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tAcest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur<\/strong>. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.<\/div>\n
\tHotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tIn mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei<\/strong> sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice<\/u>. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor.<\/strong> Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,<\/div>\n
\trespectiv 15 bratari<\/strong> dacice de aur.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tConform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei<\/u> a fost sondat din satelit<\/u> de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice<\/strong>, dar si preistorice<\/strong> necunoscute inca in zona Gradistei<\/u>. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii<\/u>, Guvernul Romaniei<\/strong> a cerut aflarea adevarului<\/u>. Astfel, intre anii 1993 si 1999<\/strong>, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline<\/u>, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii<\/strong>. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tAbia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat<\/u>, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele<\/u>, care nu au fost date oficial publicitatii<\/strong>, sunt uluitoare<\/u>. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati<\/u>. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tDin comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie<\/strong>, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat<\/u>. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul<\/strong>, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief<\/u> care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului<\/u> in zona indicata.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tMagnetometrul<\/u> este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu<\/strong>, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei<\/u>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil<\/u>. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km<\/u>. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate<\/u>, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric<\/u>. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele<\/u> cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri<\/u>. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele<\/u> ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile<\/u> se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti<\/u>. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice<\/u>, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,<\/div>\n
\tne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir<\/u><\/strong>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tUn oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane<\/u><\/span>. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice<\/strong>, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri<\/u>. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului<\/u>. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii<\/u> din apropiere<\/u>, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza.<\/u><\/strong> Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii<\/strong> din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti<\/strong> in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii<\/strong>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica<\/u>, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri<\/u>. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tHartile oficiale au ajuns la hotii de comori <\/u><\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tDosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare<\/u>, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.<\/u><\/strong> Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat<\/u>, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori<\/u>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tAstfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial.<\/div>\n

\t„Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“,<\/span><\/p><\/blockquote>\n

\t este de parere Alexandru Mironov<\/strong>. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?<\/u><\/div>\n
\tDin analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?<\/div>\n
\tSursa:<\/div>\n
\tmarea enciclopedie a geto dacilor GOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE SUNT FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN<\/a><\/div>\n

\t <\/p>\n

\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tCelebrul post britanic de televiziune a folosit sateli\u0163ii \u015fi o tehnologie numit\u0103 LIDAR<\/strong> cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacic\u0103.<\/u> A\u015fa a descoperit o echip\u0103 de la BBC în Sarmizegetusa Regia<\/strong> urme ale construc\u0163ilor romane<\/strong>. Rezultatele sunt<\/u> spectaculoase<\/u>, spun cei de la BBC<\/strong>, dar prefer\u0103 deocamdat\u0103 s\u0103 p\u0103streze secretul<\/u><\/strong> asupra descoperirii lor. Arheologii români<\/u> vor primi o copie a h\u0103r\u0163ii ob\u0163inute astfel doar dup\u0103<\/u> difuzarea documentarului<\/strong>, la sfâr\u015fitul verii.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tFilm\u0103rile pentru coproduc\u0163ia BBC – Discovery Channel<\/strong> s-au derulat \u015fi la Sarmizegetusa Regia, dup\u0103 ce indicii interesante, ce r\u0103mân deocamdat\u0103 secrete<\/u>, le-au fost oferite produc\u0103torilor de o scanare din satelit.<\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tBBC <\/strong>lucreaz\u0103 de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman<\/strong> \u015fi despre cum tehnologia prin satelit<\/u> îi ajut\u0103 pe arheologi s\u0103 descopere noi situri arheologice<\/u> romane. Film\u0103rile la documentar au început în martie \u015fi, de cinci s\u0103pt\u0103mâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu \u015fi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania<\/strong>, iar, la final, a poposit în Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, la Sarmizegetusa Regia<\/u><\/strong>, fosta capital\u0103 a dacilor, cucerit\u0103 de romani în urma a dou\u0103 r\u0103zboaie grele:<\/div>\n

\t“BBC e aici pentru c\u0103 lucr\u0103m la un documentar despre Imperiul Roman \u015fi despre cum tehnologia prin satelit ne ajut\u0103 s\u0103 descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, \u015fi în special, în aceast\u0103 parte a României, exist\u0103 o mo\u015ftenire cultural\u0103 foarte bogat\u0103 \u015fi suntem foarte interesa\u0163i s\u0103 descoperim urmele romane”,<\/p><\/blockquote>\n

\t spune Louise Bray, produc\u0103torul documentarului<\/strong>. Coproduc\u0163ia BBC-Discovery<\/strong> va avea 90 de minute \u015fi este dedicat\u0103 special Imperiului Roman<\/u>, o tem\u0103 foarte bine primit\u0103 de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar film\u0103rile efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizeaz\u0103 odat\u0103 cu cadrele filmate sus, în Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, iar partea interesant\u0103 apare în documentele la care deocamdat\u0103 are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secreto\u015fi pe toat\u0103 durata vizitei lor \u015fi au preferat s\u0103 opreasc\u0103 film\u0103rile de îndat\u0103 de ziari\u015ftii români au ajuns în zon\u0103.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tContractul de confiden\u0163ialitate<\/strong> încheiat cu autorit\u0103\u0163ile \u015fi arheologii români<\/u> i-a împiedicat \u015fi pe ace\u015ftia s\u0103 dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul speciali\u015ftilor care au fost al\u0103turi de echipa de filmare e relevant:<\/div>\n

\t“Sigur c\u0103 acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru c\u0103 aceast\u0103 colaborare cu BBC-ul nu înseamn\u0103 doar o colaborare cu o televiziune superprofesionist\u0103, care d\u0103 informa\u0163ie curat\u0103, care promoveaz\u0103 în felul acesta situl, dar ne ofer\u0103 \u015fansa s\u0103 avem \u015fi rezultatele investiga\u0163iilor f\u0103cute cu noua tehnic\u0103 LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. \u015ei, din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, asta va fi un pas mare înainte”,<\/p><\/blockquote>\n

\t a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul \u015fantierului<\/strong> arheologic de la Sarmizegetusa Regia<\/strong>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t <\/div>\n
\t <\/div>\n
\tCu laserul prin istorie<\/strong><\/div>\n
\tProduc\u0103toarea documentarului, Louise Bray, este arheolog<\/strong> \u015fi pasionat\u0103 de istoria veche. Pe teren, la cet\u0103\u0163ile dacice, a înso\u0163it-o chiar \u015feful de \u015fantier de pe sit, profesorul universitar dr. Gelu Florea<\/strong>, cea mai autorizat\u0103 surs\u0103 în ceea ce prive\u015fte Sarmizegetusa Regia. To\u0163i românii trebuie s\u0103 a\u015ftepte îns\u0103 difuzarea coproduc\u0163iei pentru detalii<\/u>. Cert este c\u0103 ziari\u015ftii britanici au folosit sateli\u0163ii postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu în c\u0103utarea de situri care nu \u015fi-au spus înc\u0103 ultimul cuvânt. “Ceva”<\/u><\/span> a atras aten\u0163ia lor c\u0103tre Sarmizegetusa Regia<\/u> \u015fi nu c\u0103tre ruinele romane<\/u> de la Ulpia Traiana.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tLouise Bray, produc\u0103toarea documentarului, observ\u0103 c\u0103 bog\u0103\u0163ia Mun\u0163ilor Or\u0103\u015ftiei nu se rezum\u0103 la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât \u015fi oamenii.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tLouise Bray a decis s\u0103 includ\u0103 situl din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei în proiectul ei<\/u> \u015fi, pentru a ob\u0163ine detalii interesante asupra a ceea ce p\u0103mântul ascunde în zon\u0103, a închiriat un avion<\/strong> pe care s-a montat echipamentul LIDAR<\/strong> – Light Detection and Ranging<\/u><\/em>. “BBC folose\u015fte acum un tip de tehnologie numit\u0103 LIDAR, în care postul a investit sume importante, \u015fi aceasta ne-a descoperit o nou\u0103 imagine, o imagine foarte larg\u0103 a p\u0103durii care înconjoar\u0103 acest sit. Este o descoperire foarte interesant\u0103, parte din ea se cuno\u015ftea dinainte, este vorba despre o structur\u0103 roman\u0103 de ap\u0103rare<\/strong>, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tDescoperirea este foarte important\u0103<\/strong> pentru c\u0103 este pentru prima dat\u0103 când aceast\u0103 structur\u0103 poate fi observat\u0103 integral, deci putem vedea marele plan al cet\u0103\u0163ii<\/u> pentru prima dat\u0103<\/strong>”. Este tot ce a dezv\u0103luit produc\u0103toarea britanic\u0103 despre descoperirea din sol ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clar\u0103 a ceea ce ascunde natura. Dac\u0103 echipa BBC a “decupat” din harta ob\u0163inut\u0103 din satelit doar o structur\u0103 roman\u0103, arheologii români cred c\u0103 tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat dup\u0103 difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii. A\u015ftept\u0103m s\u0103 vedem imaginile \u015fi sunt convins c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 tehnic\u0103 pune în eviden\u0163\u0103 tot felul de structuri care altminteri din fotografie aerian\u0103 nu se v\u0103d. Trebuie s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i tot acest deal f\u0103r\u0103 vegeta\u0163ie, v\u0103zut de la în\u0103l\u0163ime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamn\u0103 vom \u015fti, dup\u0103 ce arheologii români vor viziona imaginile, dac\u0103 descoperirea BBC schimb\u0103 teoriile în ceea ce prive\u015fte istoria capitalei dacice.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tPromovare pentru patrimoniu<\/strong><\/div>\n
\tLouise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dat\u0103 în România, în “recunoa\u015ftere”:<\/div>\n

\t“Era z\u0103pad\u0103 mult\u0103 \u015fi atunci nu am reu\u015fit s\u0103 v\u0103d mare lucru, dar acum sunt entuziasmat\u0103 de ceea ce este aici. Aceast\u0103 parte a României este frumoas\u0103, ne bucur\u0103m de clipele tr\u0103ite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minuna\u0163i, timpul – uita\u0163i este o zi însorit\u0103 perfect\u0103, deci tr\u0103im un timp minunat \u015fi suntem mul\u0163umi\u0163i c\u0103 am venit. Avem \u015fi noi în UK o mul\u0163ime de monumente, dar aici totul este inedit, situl \u015fi natura.<\/strong> Noi nu mai avem nici lupi, nici ur\u015fi \u015fi nici suprafe\u0163e atât de mari de asemenea p\u0103dure”,<\/p><\/blockquote>\n

\tspune produc\u0103toarea a c\u0103rei echip\u0103 a fost mereu înso\u0163it\u0103 în teren de un vân\u0103tor cu pu\u015fca în spate.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n

\t“Echipa de cercetare a vrut s\u0103 includ\u0103 Sarmizegetusa Regia în film \u015fi nu ne pare deloc r\u0103u. Am început s\u0103 citim despre sit \u015fi apoi am luat leg\u0103tura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei \u0163\u0103ri: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafa\u0163\u0103 unde acum sunt 16, chiar mai multe \u0163\u0103ri. Noi am ales doar patru \u0163\u0103ri dintre acestea unde s\u0103 ne film\u0103m documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania \u015fi, de asemenea, în Italia. România este a patra \u0163ar\u0103 unde film\u0103m”.<\/p><\/blockquote>\n

\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tPe directorul Parcului Natural Gr\u0103di\u015ftea Muncelului – Cioclovina (PNG),<\/strong> Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici c\u0103 se putea promovare mai bun\u0103 atât pentru monument, cât \u015fi pentru întreaga zon\u0103 protejat\u0103: “Când am v\u0103zut prima dat\u0103 adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul s\u0103 filmeze în cet\u0103\u0163i am r\u0103mas pl\u0103cu\u0163i impresiona\u0163i, pentru c\u0103 nu ne-am a\u015fteptat ca parcul s\u0103 fie promovat în acest fel, \u015fi prin folosirea unei tehnologii de vârf. Bineîn\u0163eles c\u0103 ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare c\u0103 îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamn\u0103 foarte mult nu dar pentru cet\u0103\u0163ile dacice, dar \u015fi pentru Parcul Natural Gr\u0103di\u015ftea Muncelului – Cioclovina. V\u0103 da\u0163i seama c\u0103 prin realizarea acestui documentar se realizeaz\u0103 o conexiune între biodiversitate, tradi\u0163ie \u015fi istorie. Zona este înc\u0103rcat\u0103 de istorie, iar promovarea cet\u0103\u0163ilor implic\u0103 promovarea parcului natural a c\u0103rui valoare este de necontestat.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tArheologii români au spus demult c\u0103 doar 3 la sut\u0103 din vestigiile vechii capitale a Daciei<\/u> au fost pân\u0103 acum scoase la lumin\u0103<\/strong>, restul r\u0103mânând ascunse sub p\u0103mânt.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tTehnologia special\u0103 folosit\u0103 poate oferi \u015fi speciali\u015ftilor parcului date despre biodiversitatea din zon\u0103”; în timp ce pre\u015fedintele Consiliului \u015etiin\u0163ific al PNG, cercet\u0103torul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minun\u0103\u0163iile naturale din zon\u0103, crede:<\/div>\n

\t“Pe lâng\u0103 siturile arheologice, pân\u0103 \u015fi natura de aici, care e magnific\u0103, are \u015fi ea valen\u0163e de patrimoniu UNESCO. Europa descoper\u0103 c\u0103 românii au \u015fi ei ceva interesant, c\u0103 România are o cultur\u0103 \u015fi o civiliza\u0163ie veche”.<\/p><\/blockquote>\n

\tVestea c\u0103 o televiune precum BBC filmeaz\u0103 în cetate<\/strong>, a f\u0103cut turul sitului. To\u0163i turi\u015ftii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba \u015fi filma la pas în p\u0103durea din jurul incintei sacre \u015fi to\u0163i au sperat c\u0103 documentarul va îmbun\u0103t\u0103\u0163i imaginea României în lume.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tAudien\u0163\u0103 de milioane<\/strong><\/div>\n
\tDocumentarul<\/u> va fi difuzat în luna august de BBC<\/u>, apoi în septembrie de Discovery SUA<\/u>, a\u015fa c\u0103 zeci de milioane de oameni vor afla informa\u0163ii \u015fi vor vedea imagini din fosta capital\u0103 a Daciei, Sarmizegetusa Regia<\/strong>:<\/div>\n

\t“Noi avem o audien\u0163\u0103 estimat\u0103 de 30, pân\u0103 la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia \u015fi Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunat\u0103 de a ar\u0103ta lumii ce parte minunat\u0103 a României este aceasta \u015fi s\u0103 le dea de în\u0163eles cât de important\u0103 era aceast\u0103 lume în vremea romanilor”,<\/p><\/blockquote>\n

\tcrede Louise Bray<\/strong>. O lume despre care \u015ftiu pu\u0163ine pân\u0103 \u015fi turi\u015ftii români<\/u> – în lipsa unei finan\u0163\u0103ri continue \u015fi suficiente, la care se adaug\u0103 condi\u0163ii de lucru primitive, arheologii au f\u0103cut pu\u0163ine descoperiri, dar \u015fi datele publicate nu are cine s\u0103 le expun\u0103 turi\u015ftilor interesa\u0163i în lipsa unui ghidaj de specialitate în cet\u0103\u0163ile dacice.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tCâ\u0163i dintre români \u015ftiu de exemplu c\u0103:<\/div>\n

\t“Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografic\u0103 pe care am terminat-o toamna trecut\u0103, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arat\u0103 un sit care are \u015fase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 e mult \u015fi de-abia acum avem o dimensiune real\u0103 a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”,<\/p><\/blockquote>\n

\t spune universitarul clujan, care a\u015fteapt\u0103 cele 10 milioane de lei alocate deocamdat\u0103 pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucure\u015fti ne ajut\u0103 foarte mult, este vorba de acel program multianual anun\u0163at de Ministerul Culturii \u015fi care sper\u0103m s\u0103-l putem pune în aplicare din aceast\u0103 var\u0103 cel târziu, pentru patru ani \u015fi, dac\u0103 toate lucrurile merg bine, vom lucra \u015fi la Sarmizegetusa, dar \u015fi în alte centre dacice din zon\u0103”.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tLipsei de informa\u0163ie i se adaug\u0103 \u015fi infrastructura deficitar\u0103<\/u>, pentru c\u0103 drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul c\u0103tre Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”:<\/div>\n

\t“Drumul c\u0103tre sit este plin de hârtoape \u015fi este un pic peste mâna turi\u015ftilor s\u0103 vin\u0103 aici. Au nevoie de o ma\u015fin\u0103 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine a\u015f face efortul s\u0103 vin aici, dac\u0103 a\u015f fi un turist care ar vizita România \u015fi în mod special aceasta parte a \u0163\u0103rii. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui s\u0103-i impiedice pe oameni s\u0103 vin\u0103”.<\/p><\/blockquote>\n

\tEnglezii chiar glumesc – cu siguran\u0163\u0103, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\tTehnologia LIDAR<\/strong><\/div>\n
\tLight Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnic\u0103 activ\u0103 de teledetec\u0163ie<\/u> cu ajutorul c\u0103reia se pot ob\u0163ine date de o acurate\u0163e ridicat\u0103 despre topografia terenului<\/u>, vegeta\u0163ie ori diverse structuri \u015fi construc\u0163ii. Potrivit speciali\u015ftilor, aceast\u0103 tehnologie folose\u015fte trei sisteme de baz\u0103 – scanarea laser<\/strong> care m\u0103soar\u0103 distan\u0163ele cu precizie, plus sistemul de<\/strong> pozi\u0163ionare global (GPS)<\/strong> \u015fi Inertial Measurement Unit (IMU)<\/strong> pentru înregistrarea orient\u0103rii. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare<\/u> cu capacitate ridicat\u0103 de stocare \u015fi calcul. Cu ajutorul scan\u0103rii laser<\/strong>, sunt înregistrate diferen\u0163ele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectueaz\u0103 zborul \u015fi cele reflectate de suprafa\u0163a topografic\u0103. Un receptor GPS<\/strong> montat pe avionul care transport\u0103 tehnologia înregistreaz\u0103 pozi\u0163ia continu\u0103 a acestuia.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tÎn teren, este amplasat\u0103 o sta\u0163ie GPS<\/strong> pentru a corecta diferen\u0163ele, iar traiectoria de zbor s\u0103 fie înregistrat\u0103 extrem de precis. Sistemul IMU<\/strong> m\u0103soar\u0103 continuu în\u0103l\u0163imea \u015fi accelera\u0163ia avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se ob\u0163in prin recep\u0163ionarea impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de und\u0103, cunoscut ca “banda infraro\u015fu apropiat”.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tAvantajul tehnologiei LIDAR apare datorit\u0103 fasciculului laser care penetreaz\u0103 vegeta\u0163ia indiferent cât este de dens\u0103.<\/strong> Aceea\u015fi tehnologie a fost folosit\u0103 de arheologii care au descoperit ora\u015ful maia\u015f Caracol – în acest caz, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au apelat la LIDAR, adic\u0103 au folosit semnale laser care au penetrat jungla \u015fi au reflectat dinspre p\u0103mânt o imagine 3D a sitului Caracol,<\/strong> unul dintre cele mai mari ora\u015fe din istoria maia\u015f\u0103<\/u>. Au fost îndeajuns 10 ore de m\u0103sur\u0103tori cu ajutorul laserului, f\u0103cute în patru zile, pentru ca tehnologia s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia arheologilor o hart\u0103 mult mai detaliat\u0103 decât ce ob\u0163inuser\u0103 speciali\u015ftii dup\u0103 un sfert de secol de cercet\u0103ri la sol. Folosit\u0103 în arheologie, tehnologia LIDAR arat\u0103 exact m\u0103rimea sitului, limitele lui \u015fi construc\u0163iile în terase.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t<\/span><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tMinistrul Culturii aten\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 cet\u0103\u0163ile dacice risc\u0103 s\u0103 fie scoase de pe lista UNESCO <\/a><\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tMinistrul Culturii, Mircea Diaconu<\/strong>, a atras aten\u0163ia, vineri seara, 25 mai, într-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103, la Alba Iulia, c\u0103 dac\u0103 nu se ac\u0163ioneaz\u0103 cu maxim\u0103 urgen\u0163\u0103,<\/div>\n
\tcet\u0103\u0163ile dacice risc\u0103 s\u0103 fie scoase de pe lista UNESCO.<\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t"Riscul este foarte mare, dac\u0103 vin \u015fi v\u0103d c\u0103 nu am f\u0103cut nimic", a declarat ministrul Culturii, care a vizitat în cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus c\u0103 este "\u015ftampila, sigiliul na\u0163iunii noastre". <\/strong><\/div>\n
\t <\/div>\n
\t"Chestiunea e grav\u0103",<\/strong> a afirmat Diaconu, care a ad\u0103ugat c\u0103 "arborii de acolo par mai importan\u0163i decât vestigiile". "E de neîn\u0163eles lucrul acesta", a ad\u0103ugat demnitarul.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t"Cet\u0103\u0163ile dacice sunt protejate UNESCO<\/strong>. Ce facem noi cu asta? Nimic. \u015ei dac\u0103 cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dac\u0103 nu facem ceva cu urgen\u0163\u0103 maxim\u0103, pierdem statutul de protec\u0163ie UNESCO<\/strong> pentru cet\u0103\u0163ile dacice", a punctat oficialul.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tDiaconu criticat ''suprapunerea'' de orgolii personale, nesfâr\u015fite, între speciali\u015fti, administratori. ''Eterna problem\u0103 a României. Al cui e locul, obiectul, cine e \u015feful, cine comand\u0103 aici. Unii zic c\u0103 sunt ei, al\u0163ii c\u0103-s ei'', a mai spus Diaconu, care a ad\u0103ugat c\u0103 trebuie ''sparte'' orgoliile.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t Ministrul a afirmat c\u0103 vrea s\u0103-i pun\u0103 la aceea\u015fi mas\u0103 pe cei din administra\u0163ia public\u0103 local\u0103, de la Consiliul Jude\u0163ean Hunedoara, pe speciali\u015fti \u015fi Ministerul Culturii, pân\u0103 va fi g\u0103sit\u0103 o solu\u0163ie."Lucrurile mi se par extrem de simple \u015fi de rezolvat imediat. Adic\u0103, s\u0103 înceap\u0103 s\u0103 lucreze to\u0163i, fiecare pe meseria lui", a spus acesta. "Fiecare s\u0103 fac\u0103 ceva \u015fi de maxim\u0103 urgen\u0163\u0103", a ad\u0103ugat Diaconu, care a apreciat c\u0103 "e absolut dureros ce se întâmpl\u0103 acolo". Ministrul a mai spus c\u0103 va organiza peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103mâni \u015fi jum\u0103tate o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 la Sarmizegetusa Regia<\/strong>.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\tOficialul a precizat c\u0103 sunt fonduri, fiindc\u0103 investi\u0163iile sunt absolut minime. "Investi\u0163iile nu sunt mari, problema e a noastr\u0103 – de organizare, de coordonare", a spus acesta.<\/div>\n
\t <\/div>\n
\t"Noi, ca stat, nu am f\u0103cut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (…). Riscul este foarte mare dac\u0103 vin \u015fi v\u0103d c\u0103 nu am f\u0103cut nimic. (…). Problema se pune exact a\u015fa \u015fi cu Brâncu\u015fi. Ziceau s\u0103 aducem osemintele lui Brâncu\u015fi acas\u0103. Am zis întâi s\u0103-l merit\u0103m pe Brâncu\u015fi. Cât\u0103 vreme neglij\u0103m total tot ce înseamn\u0103 ce a mai r\u0103mas de la Brâncu\u015fi, cele dou\u0103 bârne sub care s-a n\u0103scut. \u015ei alea sunt cump\u0103rate de cineva. (…). Cât\u0103 vreme noi nu facem aici cultul Brâncu\u015fi, noi nu-l merit\u0103m pe Brâncu\u015fi. Întâi s\u0103-l merit\u0103m \u015fi dup\u0103 aceea promit, m\u0103 zbat, m\u0103 duc, m\u0103 lupt, orice e legal de f\u0103cut ca s\u0103 vin\u0103 Brâncu\u015fi acas\u0103", a declarat Mircea Diaconu. \t<\/p>\n
\n

\t\tArticolul original<\/a><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\t <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6055,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1065,182,1068,1066,126,1067,1064,671],"class_list":["post-6073","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-arheologie","tag-aur","tag-bbc","tag-descoperire","tag-istorie","tag-lidar","tag-regia","tag-sarmisegetuza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6073"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6073\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6055"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}